Rusu Bogdan

Pluton 12
Arma Auto
Şcoala behavioristică

Conturată în special în ultimele patru decenii, şcoala este reprezentată

prin numeroşi specialişti reputaţi, dintre care menţionăm nord-americanii Elton
Mayo, Douglas McGregor, R. Lickert, Ch. Arghiris, francezul M. Crozier, italianul
Moreno, rusul M. Gvisiani, polonezul J. Indraskiewicz.
ELTON MAYO (1880-1949) a investigat comportamentul uman,
coordonand faimoasele experimente de la Hawthorne. In urma efectuarii
acestor experimente cercetatorii au ajuns la concluzia ca muncitorii lucreaza
mai bine daca simt ca sunt participanti la gandirea actiunilor, sunt observati de
supervizori si rezultatele lor sunt inregistrate, supervizorii creeaza o atmosfera
relaxata si au sentimentul ca apartin unei echipe.
Concepţiile relaţioniste au apărut ca o critică adusă şcolii clasice, mai ales
lui F. Taylor, fiind determinate de condiţiile  sociale şi istorice; ele au impus
reconsiderarea factorului uman în managementul întreprinderilor.
Reprezentanţii şcolii sociologice acordă cea mai mare importanţă individului şi
comportării lui. În cadrul întreprinderii unde activează o colectivitate se
formează un complex de relaţii interumane, care dă naştere unui anumit
comportament ce reflectă de fapt climatul organizaţional, caracterizat prin:
atitudinea faţă de muncă, motivaţia în muncă, satisfacţia profesională,
atitudinea faţă de grupul de muncă etc. În fundamentarea concepţiilor,
relaţioniştii se sprijină pe ideea că oamenii ar putea fi determinaţi să
muncească mai productiv dacă li se satisfac anumite necesităţi psihologice şi
sociale.
Dintre toţi reprezentanţii acestei şcoli, Elton Mayo a fost cel care are
contribuţii deosebite în ceea ce priveşte descoperirea climatului psihosocial şi a
rolului factorilor umani în întreprindere, fapt ce a modificat fundamental datele
privitoare la cunoaşterea poziţiei omului în angrenajul industriei. Prin seria de
experienţe efectuate între anii 1927 – 1932, Elton Mayo a arătat că omul nu
poate fi tratat în mod individual, ca o persoană care îndeplineşte o anumită
sarcină de producţie, ci trebuie examinat în calitate de membru a unui grup de
muncă, în care acţiunea sa apare ca interacţiune. În acest fel, relaţia de muncă
este inserată într-un context de relaţii psihosociale, în care se constituie şi
acţionează un sistem de valori şi norme de comportament specifice. Psihologii
scolii behavioriste au observat modul in care animalele invata, atunci cand sunt
recompensate. O parte din aceste descoperiri se aplica, in mod surprinzator, si
in procesul de invatare al oamenilor. Principiile invatarii din perspectiva scolii
behavioriste:
1. Pentru a invata, elevul are nevoie de o recompensa, sau o intarire. Un
profesor ecient va acorda multa atentie recompensarii elevilor sai cu aprecieri,
Rusu Bogdan
Pluton 12
Arma Auto
atentie deosebita sau alte forme de incurajare. Orele pot impartite in module
pentru a creste frecventa recompenselor.
2. Intarirea trebuie sa urmeze cat de curand comportamentului asteptat. Elevul
evaluat des este mai motivat decat unul care are de asteptat saptamani pana la
o apreciere de orice forma. Profesorul ecient trebuie sa-si incurajeze elevii in
timp ce lucreaza, intarirea facandu-se aproape instantaneu.
3. Invatarea se face pas cu pas, ind intarita de succese repetate. Profesorul va
stabili sarcini realizabile pentru elevi, iar sarcinile mai lungi le va imparti in
sarcini mai scurte. Cheia este ca elevul sa aiba succes la ecare pas.
4. Retinem experientele recente si frecvente. Profesorul trebuie sa sublinieze
punctele cheie si sa le repete la inceputul si sfarsitul lectiei. De asemenea, se
foloseste de lucrurile invatate in trecut pentru a introduce notiunile noi.

Principalele critici aduse tezelor acestei şcoli au vizat, în principal:

-ineficacitatea operaţională a conceptelor şi teoriilor avansate;
-concentrarea exclusivă asupra aspectului uman al întreprinderii;
-supraevaluarea rolului climatului organizaţional ca element motivaţional

Caracteristici:
-Foloseste concept ,principii si metode ce apartin sociologiei si
psihologiei:leader ship,sisteme de valori,motivatie,comunicare;
-Pune accent pe atributele de coordonare si antrenare a resursei umane in
realizarea obiectivelor;
-Sunt abordate cu prioritate activitatile incluse in functia de resurse umanae;
-Critica severa la adrersa scolii clasice ,,inlaturati teama si oamenii vor muncii

Bibliografie: https://ro.scribd.com/doc/250730975/Scoala-Relatiilor-Umane-pdf#download
https://roarmy.adlunap.ro/ilias.php?
ref_id=118974&cmd=view&cmdClass=ilrepositorygui&cmdNode=6h&baseCla
ss=ilrepositorygui
https://www.rasfoiesc.com/business/management/Scoli-de-management-pe-
plan-mo96.php