Mediul educational

Vaszi Emese, Sociologie, an 3

Mediul educational

Mediul intern vs mediul extern

In psihologie, prin conceptul de mediu se intelege totalitatea factorilor de influenta a activitatii psihice. Mediul, ca si termen general insumeaza conditiile care trebuie intrunite pentru a se desfasura o activitate in viata individului. Exista o delimitare bine determinata intre mediul intern si mediul extern. In timp ce mediul intern este configurat intr-un mod mai simplist ( a nu se intelege lipsit de continut), cel extern problematizeaza aspecte complexe privind diversitatea factorilor.

Mediul intern insumeaza factorii de natura organica dar in acelasi timp si factorii de natura psihica; Prima categorie de factori se datoreaza unor particularitati atat structurale cat si functionale ale sistemelor biologice si fizice. Acestea influenteaza psihicul prin stari si trairi de genul durerii sau oboselii. Factorii de natura psihica se exemplifica prin anumite dispozitii ale starii afectivemotionale ale persoanei cum ar fi: emotii, sentimente, asteptari, interese. In procesul educational, profesorul se intalneste cu o diversitate de stari interne si de multe ori descifrarea lor este una problematica, modalitatile de manifestare ale acestora fiind complexe.

Mediul extern cuprinde mai multe categorii de factori care in primul rand au avantajul sau dezavantajul dupa caz, a vizualizarii efectelor : factori fizici ( obiecte concrete, effective), factori de microclimat ( tot ce tine de climatul in care se desfasoara activitatea), factori sociali ( ex grupul de semnificatie/ referinta), factori culturali ( valoare, mentalitate, libertate) si nu in ultimul rand factori transcedentali (influenele inaccesibile cunoaterii
tiinifice la un moment dat.)

Acesti factori de cele mai multe ori se intrepatrund, se afla intr-o interactiune motivationala in urma careia se vad reactiile de stare sau comportamentele. Faptul ca individul uman difera conduce in mod normal si logic si la nevoi diferite, astfel un comportament dificil se poate interpreta prin prisma nevoilor sale. In practica, in majoritatea cazurilor, mediul extern actioneaza asupra persoanei prin factorii fizici, sociali si culturali

Mediul scolar
In mediul scolar se regaseste atat mediul intern cat si cel extern, cu totalitatea factorilor care influenteaza activitatea educativa si care adopta pozitii in procesul educativ. Mediul educational scolar este un mediu organizational complex cu asteptari semnificative de natura psihologica si sociala atat din partea profesorului cat si din partea elevului. Mediul scolar cuprinde niste factori care se inscriu in conceptul de ambient scolar, si care raspund termenului de setting ( un loc cu caracteristici fizice deosebite n care participanii se
ndeletnicesc n domenii, modaliti i roluri specifice. Factori ca: spaiu, timp, caracteristici specifice, ndeletnicire, participani, roluri constituie elementele unui setting. Bronfenbrener U. (1977)

Scoala reprezinta o institutie cu o anumita delimitare spatiala in cadrul careia putem vorbi de ambient scolar. In cadrul ambientului scolar, factorul spatial este sala de clasa in sine. Aceasta sala este locul unde elevii isi petrec o mare parte din timp, timpul fiind folosit atat pentru activitati educative cat si pentru pauze ( timp in care elevul se recreeaza). Spatiul reprezinta un context material unde se desfasoara educatia. Prin spatiu, elevul primeste permanent mesaje necesare dezvoltarii sale si ii este amintit scopul pentru care este el acolo. Spatiul educational ii ofera elevului siguranta emotionala dar si fizica .

Factorul timp este un element care cuprinde progresul activitatii didactice si care delimiteaza diversele actiuni configurate in scoala.(durata activitii didactice i extrascolare zilnice, saptamanale, semestriale, anuale sau pe cicluri de studii, primare, secundare, liceale, profesionale, universitare .

Caracteristicile fizice se refera intr-un mod sugerat de simtul comun la elementele de dcor, la mobilier, la asezarea mobilierului, la lumina, la cromatica, la liniste, estetica, etc. Aceste elemente de confort sunt foarte importante in domeniul educativ pentru ca fara ele, procesul in sine poate fi disturbat si chiar intrerupt.

Un factor extrem de important, inca nementionat, este reprezentat de participanti , de acest factor depinzand in mare parte intreaga activitate didactica . Participantii sunt atat profesori

cat si elevi, factori subiectivi ai mediului scolar si purtatori al unor experiente, interese, dorinte de afirmare. Mediul educational scolar dezvaluie laturi specifice ale interactiunilor sociale. La scoala, copilul nu este privit ca un individ unic, ca si in familie de exemplu; el nu este favorizat ci face parte dintr-un grup omogen, unde sunt mai multi copii de aceeasi varsta si unde interactiunile sociale sunt controlate intr-o oarecare masura. Profesorul, prin rolul pe care il are in procesul educational este un element essential in activitatea didactica. Pozitia, dar si rolul jucat ii configureaza un profil menit sa isi proiecteze propria identitate in activitatea pe care o realizeaza cu elevii sai.

Grupul didactic
Un alt element important, parte componenta a mediului educational scolar este reprezentat de grupul didactic. Grupul didactic la randul sau este categorizat ca fiind : - grup didactic formal - grup didactic real Inainte de orice, este esential sa definim grupul: grupul este o pluralitate de persoane reunite pentru a realiza impreuna un scop comun ( manual de sociologie). Participantii din cadrul grupului didactic sunt reprezentati de profesori, elevi sau personal care intreprinde anumite proiecte scolare, toti avand misiunea de a influenta dinamica relatiilor din grup. Relatia dintre profesor si elev, in cadrul procesului instructiv educativ este privita ca una de complementaritate, cunostiintele profesorului legandu-se de lacunele elevului in scopul de a le fi corectate.

Grupul didactic este un grup care implica in mod necesar prezenta unui profesor in procesul de invatare , grupul de elevi neavand acesta particularitate isi schimba denumirea. Caracteristicile fizice ale grupului didactic se fac cunoscute de la inceputul anului scolar, atunci cand practice se proiecteaza grupul. Profesorul stabileste unele reguli, la altele se supune ( realizarea unor planificari, proiecte de lectie) si astfel se contureaza un set de norme distribuite spre folosinta in anul care debuteaza.

In privinta grupului didactic exista caracteristici psihologice, prima fiind interactiunea membrilor grupului, a doua existenta normelor ( regula de conduita), existenta unui scop comun, unor sentimente comune, natura afectiva a relatiilor dintre membrii, existenta inconstientului colectiv si tendinta spre echilibru . Una dintre cele mai importante caracteristici, dupa parerea mea este cea care se refera la interactiunea membrilor grupului; aici elevii fiind permanent influentati si influentatori. Totodata in cadrul acestei dinamici se observa foarte bine modul in care se actioneaza si se reactioneaza.

Grupul didactic formal / Grupul didactic real

Grupul didactic formal reprezinta o categorie abstracta in care caracterul official si obligatoriu al organizarii functionale conduce la reprezentarea sa. Doua elemente importante, care sunt componente ale grupului didactic formal sunt notiunile de status si de rol. Acesti termeni, preluati din psihologie sociala se refera la pozitii pe care le ocupa individul, respectiv atitudini si comportamente cu care opereaza el.

Grupul didactic real se refera la o latura mai subiectiva a notiunii si desemneaza relatii specifice care pot fi de natura afectiva si cognitiva si se bazeaza mai mult pe caracterul informal al interactiunilor sociale. A accede la grupul didactic real tine si de aspecte pur subiective (simpatic- antipatic), deci oarecum de distributia afectivitatii in grupul din discutie. Mediul educational, in incercarea de a satisface nevoile atat elevilor cat si a profesorilor in activitatea didactica, apeleaza la diverse teorii conceptuale, explicative cum ar fi Teoria ierarhiei trebuintelor , formulata de A.H.Maslow. Aceasta teorie ofera nevoilor umane o pozitie speciala, dezbaterea din jurul nevoilor conducand la formarea piramidei lui Maslow. Maslow (1971), afirma ca, actiunile oamenilor au toate ca scop satisfacerea unor nevoi. Aceste nevoi, structurate in forma de piramida sunt prezentate in urmatoarea ordine: a) Nevoile de baza, de ordin fiziologic b) Nevoia de securitate individuala c) Nevoile sociale d) Nevoia de stima e) Nevoia de autorealizare Aceasta schema se utilizeaza in mai multe domenii si fuzioneaza cu cerintele umane de alta natura. Pentru motivarea elevului de catre profesor este neceasara cunoasterea acestuia atat prin prisma nevoilor cat si prin prisma intereselor pe care el le prezinta.

Mediul educational ar trebui sa vina in intampinarea elevului atunci cand procesul sau de invatare personal, este disturbat intr-un fel sau altul. Un exemplu in acest sens poate fi zgomotul facut in curtea scolii de catre muncitorii care renoveaza terenul de fotbal, si care intrerupe atat actul predarii cat si cel al receptarii, sau cearta dintre parintii lui Ionel, petrecuta in dimineata zilei in curs, care il face pe acesta absent si distrat. Sunt doua situatii in care profesorul poate sa intervina, care pot fi solutionate mai mult sau mai putin dificil ( se inchide geamul, muncitorii sunt rugati sa revina dupa orele de curs; se poarta o discutie cu Ionel sau cu parintii), si care pot salva activitatea didactica .

Situatia manifestarilor problematice in mediul educational este una complexa. Manifestarile nedorite pot sa vina atat din partea profesorului cat si din partea elevilor. Vom insista mai mult pe cazul in care situatiile nedorite vin din partea elevilor, si punctam faptul ca eliminarea unor comportamente inadecvate se poate realiza pe doua cai: ignorarea sau pedepsirea . Profesorul este liber sa opteze pentru forma care I se pare lui corespunzatoare insa in functie de alegerea lui, demersul poate fi mai simplu sau mai complicat.

Calitatea mediului educational depinde in mare masura de : a) adaptarea salii de clasa b) mijloacele didactice c) tulburari provenite din exterior d) tulburari venite din interior

Daca aceste aspecte nu sunt puse la punct, se formeaza un gol intre cel care vorbeste si cel care asculta, iar mesajul se distorsioneaza, ba chiar se pierde.

Educatia in mediul scolar este privita dintr-o perspectiva psihologica . Pentru desfasurarea dinamicii fenomenului educational, situatia educativa este o problema, pentru rezolvarea careia trebuie sa se apeleze la o abordare creative.

Bibliografie Carcea, Maria Ileana, Mediul educational scolar, CERMI 1999 Albulescu, Mirela, Suport de curs, Strategii expositive Rebeleanu, Adina, Introducere in Asistenta Sociala