Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
3 Iunie 2013
0
Rata de Schimb
1$ SUA = 12.2851 lei moldovenești
(la data de 25 aprilie 2013)
Acronime
1
CUPRINS
2
Sumar executiv
3. Republica Moldova, spre deosebire de majoritatea țărilor din EAC, este o țară
exportatoare de produse agro-alimentare net, a cărei agricultură generează aproape
jumătate din veniturile din export, însă echilibrul comercial agro-alimentar se află în
declin. Exportul produselor agro-alimentare, care constă, în primul rând, din produse cu
valoare redusă şi materie primă neprocesată, în perioada anilor 2000-2012 a crescut de trei ori,
în timp ce importul produselor agro-alimentare, şi în special a produselor procesate, a crescut
de șapte ori, drept rezultat al dezechilibrului balanţei comerţului cu produse agro-alimentare,
precum şi din cauza condițiilor de comerț.
3
7. Schimbările structurale rapide în economia Republicii Moldova au provocat
apariţia unor noi oportunități de angajare în cîmpul muncii, altul decît sectorul agricol,
astfel condiţionînd migrarea populaţiei din zonele rurale. Astfel, procesul de migrare a
cunoscut două aspecte: migrarea de la rural la urban și migrarea de la nivel local la piețele de
muncă din străinătate, în căutare de venituri mai mari. Deși ocuparea forţei de muncă în
agricultură este în scădere, în cele din urmă, sectorul încă deţine un rol socio-economic
important în calitate de angajator.
4
alimentare sunt țările CSI și UE, în anii 2000-2011.fiind destinațiile finale ale produselor agro-
alimentare moldoveneşti în 90% din cazuri.
18. Sub aspect regional fermierii moldoveni obțin cele mai mici prețuri pentru
produsele lor. O comparație de ordin regional cu privire la principalele culturi (mere, struguri,
rosii, grîu), indică faptul că prețurile la producția din Republica Moldova sunt dintre cele mai
mici preţuri pentru produsele vizate. Acest decalaj de prețuri pare a fi şi mai semnificativ în
comparaţie cu media est-europenă pentru noile state-membre ale UE şi statele, devenite
membre ale UE după 2004.
20. Sistemul de învățământ agricol din Rebublica Moldova este în mare măsură unul
depășit, avînd în vedere planurile de învățământ, curricula, modul de instruire şi predare,
moștenite de la sistemul sovietic.Există o neconcordanță între calificările furnizate de
sistemul de formare profesională și cerințele de pe piața forței de muncă actuală și încă nu
5
există nici un program de instruire pentru antreprenorii agricoli care desfășoară activități
independente.
22. Cu toate acestea, în ultimul deceniu s-a pus un accent considerabil pe construirea
unui serviciu de extensie profesional și de anvergură în Republica Moldova, a cărui grad
de acoperire și eficiență este unul înalt și în continuă creștere. Din păcate, nu a fost
consolidată încă legătura instituţională dinte componentele de cunoștințe în domeniul agricol
din Republica Moldova și sistemul informațional, cum ar fi, dintre instituţiile de cercetare
agricolă, de extensiune şi de învățământ/instruire.
27. În rezultatul scăderii calității solului, calitatea apei, de asemenea, se află în declin
și afectează negativ productivitatea terenurilor agricole. În ciuda numeroaselor rezervoare,
6
volumul de apă de suprafață și debitul râurilor s-au diminuat. Cantitatea de apă de suprafață s-
a redus cu 30-50% față de media multianuală, pentru mai multe zone hidrografice importante și
cu 20-40% pentru zonele și râurile hidrografice mici.
28. Sectorul de irigare din Republica Moldova este în stare precară și reprezintă un
impediment serios pentru dezvoltarea sectorului agricol. Terenurile irigate și necesităţile de
apă s-au redus semnificativde la 193.000 ha în 1990 (cu excepţia Transnistriei), la aproximativ
24.000 ha în 2005. Accesul redus la serviciile de irigare ca urmare a deteriorării sistemelor de
irigare centrale de stat din ultimul deceniu este un impediment serios în procesul de tranziție la
agricultura cu valoare mai mare și, prin urmare, mai productivă. De asemenea, este adevărat că
costurile de irigare sunt ridicate în Republica Moldova din cauza necesității de pompare a apei.
29. Republica Moldova are o climă extrem de variabilă, care a cunoscut deja deficite
mari de umiditate și fenomene extreme, precum seceta, inundațiile și înghețurile.Din
punct de vedere al climei,agricultura este unul dintre cele mai vulnerabile sectoare ale
economiei naţionale. Instabilitatea climei este una din principalele cauze a recoltelor instabile și
prezintă un risc eminent pentru agricultura Republicii Moldova.
30. Unul dintre cele mai importante efecte ale schimbărilor climatice asupra
agriculturii moldovenești este seceta, care provoacă o scădere semnificativă a
randamentelor de recoltă şi animale. În timpul secetei catastrofale din 2007, 90% din
teritoriul țării și 80% din populația rurală dependentă de agricultură au fost afectate de recolta
extrem de redusă. Schimbările climatice provoacă creşteri de temperatură și fac ca precipitațiile
să devină mai variabile în viitor, reducând și mai mult recoltele de culturi și creșterea
animalelor.
32. In ultima perioadă, suprafeţele împădurite din Republica Moldova sunt relativ
constante, și sunt foarte importante pentru îmbunătățirea echilibrului ecologic și a
echilibrului de apă, precum și pentru reducerea eroziunii hidrologice și îmbunătățirea
productivității terenurilor agricole. Contribuția sectorului forestier la economia națională se
realizează prin produse forestiere (lemn și nelemnoase), furnizate ca produse finite, semi-finite
sau materie primă, precum și servicii. Despădurirea în Republica Moldova a fost principala
cauză a eroziunii, fiind provocată de necesităţile popilaţiei în lemn, drept combustibil pentru
încălzire și gătit, și de lemn utilizat în construcţii, astfel încît exploatarea forestieră ilegală
ajungând la aproximativ 104 000 m3 în 1997-2005.
33. Republica Moldova este o țară rurală, unde 58% din populație locuieşte în mediul
rural. În ciuda faptului că jumătate din populația Republicii Moldova locuiește în mediul rural,
rata ocupării forței de muncă în mediul rural este de numai 36%. Ponderea populației economic
active este mai mică în Republica Moldova, comparativ cu alte țări est-europene, din cauza
7
migrației masive a forței de muncă activă în afara țării. Cea mai mică rată de ocupare a forței
de muncă în mediul rural în Republica Moldova o au tinerii cu nivel scăzut de studii.
34. Rata scăzută de ocupare în cîmpul muncii în zonele rurale este determinată în
mod considerabil de salariile mici în agricultură în comparație cu alte sectoare ale
economiei.Salariile mici și numărul limitat de locuri de muncă au creat modele stabile ale
sărăciei în zonele rurale. In perioada anilor 2001-2011, gospodăriile din mediul urban au
înregistrat o creștere întreită a nivelului lor de existență reală, în timp ce nivelul de trai al
populației din mediul rural a rămas unul constant. Creșterea turismului rural ar putea fi o
posibilitate pentru gospodăriile din mediul rural de a obţine venituri suplimentare.
35. Din cauza scăderii posibilităților de angajare în mediul rural din Republica
Moldova, are loc un proces de migrare a persoanelor tinere şi a celor cu studii de la sat la
oraş, precum şi în afara ţării. . Fiecare al cincilea moldovean lucrează în străinătate și fiecare
al patrulea migrant provine din mediul rural. Situația este și mai gravă în zonele rurale - în
2011 aproape 200.000 de oameni, aproximativ 25% din populația din mediul rural, au plecat la
muncă în străinătate.
36. În rezultatul procesului de migrare, remitențele joacă un rol tot mai important în
veniturile gospodăriilor din mediul rural din Republica Moldova. În anii 2004-2012
ponderea remitențelor în venitul total disponibil al gospodăriilor din mediul urban a fost de
12%, în timp ce pentru gospodăriile rurale această cifră a ajuns la 21%. Pe lângă remitențe,
veniturile celor care lucrează în mediul rural depinde în mare măsură de auto-ocuparea forței de
muncă de agricultură, precum și de pensii.
8
40. Strategia în domeniul siguranței alimentelor pentru anii 2011-2015 reprezintă o
premisă pentru adoptarea principiilor de siguranță alimentară ale UE și realizarea
abordării integrate "de la furcăla furculiță" pentru a asigura sănătatea publică, precum
și a permite creșterea exporturilor. Această strategie are stabilite trei obiective principale: (1)
îmbunătățirea cadrului legal pentru siguranța alimentară; (2) instituirea unei autorități naționale
pentru siguranța alimentară și (3) asigurarea controlului adecvat asupra siguranței alimentare.
44. Scopul principal al Strategiei se bazează pe atingerea unei sinergii între domeniile
economic, mediu și a celui social.
Scopul Strategiei: "De a spori competitivitatea sectorului agro-alimentar prin intermediul unei
restructurări și modernizări ample și de a îmbunătăți calitatea vieții și a muncii în mediul rural
prin realizarea unei sinergii între activitățile agro-alimentare și mediul natural."
- Măsura 3.1. Sporirea investițiilor în infrastructura fizică și de servicii din mediul rural.
Este necesar un sprijin pentru îmbunătățirea infrastructurii și serviciilor rurale fizice, de
a investi în renovarea și reconstrucția sistemelor de alimentare și canalizare, energie
electrică și drumuri locale. O astfel de evoluție ar crește cu siguranță nivelul de trai din
mediul rural și ar spori accesul la mai multe piețe (locale, urbane, de muncă, etc).
Infrastructura modernă este, de asemenea, una dintre cele mai importante premise
pentru continuarea investitiilor de capital.
11
- Măsura 3.2. Creșterea oportunităților de ocupare a forței de muncă în domeniul non-
agricol și sporirea veniturilor în mediul rural. Este nevoie de sprijin pentru crearea
oportunităţilor de angajare în sfera neagricolă din mediul rural. Acestea ar putea lua
forma de sprijin pentru crearea și dezvoltarea serviciilor în agroturism sau micro-
întreprinderi non-agricole în scopul producerii și furnizării unor servicii în mediul rural
și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii deja existente în vederea creșterii
capacității de afaceri a acestora.
51. Pentru a realiza sinergia propusă de Strategia în cauză în partea ce ţine de dezvoltarea
coerentă şi concomitentă a agriculturii şi mediului rural, Ministerul Agriculturii și Industriei
Alimentare urmează să efectueze unele schimbări organizaţionale întru corelarea cu noul cadru
de politici propus. Aceste schimbări se referă la:
- schimbarea denumirii Ministerului în „Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale”;
- crearea unei direcţii în cadrul Ministerului Agriculturii (prin reogranizarea unei direcţii
existente) care va fi responsabilă de domeniul dezvoltării rurale.
Importanţa schimbărilor propuse este condiţionată de necesitatea atingerii obiectivelor propuse
de Strategia în cauză şi să facă posibilă implementarea măsurilor respective, precum şi pentru a
demonstra că agricultura și dezvoltarea rurală sunt interconectate și sunt tratate împreună la cel
mai înalt nivel posibil. La fel, consolidarea capacităților este inevitabilă pentru gestionarea
eficientă a implementării Strategiei și coordonarea realizării măsurilor propuse.
53. Agenția Naţională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), care este responsabilă
de implementarea politicilor în domeniul siguranţei alimentelor, sanitar-veterinar,
12
zootehnic, al protecţiei plantelor şi carantinei fitosanitare, controlului semincer, calităţii
produselor primare, produselor alimentare şi a hranei pentru animale.
59. Cadrul legislativ relevant dezvoltării sectorului agro-alimentar este unul complex,
cunoscînd o dezvoltare şi ajustare continuă la rigorile europene şi este constituit din:
- Legea nr. 113 din 18.05.2012 cu privire la stabilirea principiilor şi a cerinţelor generale
ale legislaţiei privind siguranţa alimentelor;
13
- Legea nr. 228 din 23.09.2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară
- Legea nr. 257 din 27.07.2006 privind organizarea şi funcţionarea pieţelor produselor
agricole şi agroalimentare;
- Legea nr. 115 din 09.06.2005 cu privire la producţia agroalimentară ecologică;
- Legea nr. 78 din 18.03.2004 privind produsele alimentare;
- Legea viei şi vinului nr. 57 fin 10.03.2006;
- Legea nr. 412 din 27.05.1999 cu privire la zootehnie;
- Legea nr. 728 din 06.02.1996 cu privire la pomicultură.
Cadrul bugetar
14
66. Gestionarea durabilă a resurselor naturale ar trebui să reprezinte al doilea
element major al bugetului, cu o pondere de 30% în fiecare an. În cadrul Priorității 2, cea
mai mare parte a bugetului, care va fi scadentă, ar trebui să sprijine terenurile agricole și
practicile de gestionare a apei, în timp ce implementarea tehnologiilor de producție ecologice și
de atenuare a efectelor schimbărilor climatice ar trebui să înceapă cu 5-5% și să ajungă la
nivelul de 10-10% din întregul buget în perioada 2014-2020.
Prefaţă
1. Dimensiunea și impactul agriculturii în secolul 21 sunt mult mai semnificative
decît în trecut. Agricultura modernă nu ţine doar de producția de alimente, avînd multe alte
funcții. Ea a devenit responsabilă pentru mediul înconjurător și, de asemenea, are legături
puternice cu zonele rurale, astfel avînd un rol social și de mediu pe lîngă cel economic. Chiar şi
15
funcția sa primară de producere a suferit modificări și în prezent se pune accentul pe siguranţa
și diversitatea produselor alimentare. Mai mult decît atît, secolul 21 a adus mai multe provocări
noi, cum ar fi volatilitatea prețurilor, schimbările climatice sau sărăcia rurală, cărora agricultura
trebuie să le facă faţă.
4. Strategia are o structură clară şi ușor de urmărit și transpune faptele simple intr-
un context strategic mai larg. Primul capitol oferă o macroanaliză a sectorului agricol prin
investigarea rolului agriculturii în economia națională, în timp ce al doilea capitol oferă o
microperspectivă a sectorului agricol. Capitolul trei urmărește să facă o analiză asupra mediului
și a resurselor naturale legate de agricultură, pe cînd al patrulea capitol se concentrează pe
probleme rurale. În urma revizuirii sectorului, capitolul cinci rezumă pe scurt politicile actuale
în agricultura Republicii Moldova, iar al șaselea capitol conturează viziunea, scopul, prioritățile
și măsurile în cadrul prezentei strategii. Capitolul 7 analizează cadrul instituțional și legislativ
necesar pentru implementarea cu succes al strategiei, în timp ce ultimul capitol oferă o privire
în ansamblu a bugetului și monitorizarea strategiei.
16
1. Agricultura în economia națională (macro perspectivă)
1. Republica Moldova, spre deosebire de majoritatea țărilor din EAC, este o țară
exportatoare de produse agro-alimentare net, a cărei agricultură generează aproape
jumătate din veniturile de export ale țării, însă echilibrul comercial agro-alimentar se află
în declin. Este evident că agricultura a ajuns la o balanță comercială pozitivă în ultimul
deceniu, în timp ce deficitul comercial total al Moldovei a devenit alarmant, deoarece a crescut
de zece ori, de la 300 milioane dolari în 2000 la 3 miliarde dolari în 2010. Exportul de produse
agro-alimentare, ce constă în primul rînd din produse cu valoare redusă, materie primă
neprocesată, a crescut de trei ori în perioada 2000-2012, în timp ce importul de propduse
agroalimentare, în frunte cu produsele procesate, a crescut de șapte ori, ducînd la
dezechilibrarea balanţei agro-alimentare, precum şi la afectarea condiţiilor de comerţ.
În același timp, exportul produselor agroalimentare din Moldova a fost afectat de schimbări în
regimul comercial al partenerilor-cheie. Pînă în prezent, exportul de produse agroalimentare
din Moldova a avut două destinații principale: CSI și UE. Totuşi, odată cu aderarea Rusiei la
OMC în 2012 poziția Republicii Moldova pe piața rusă s-a schimbat, dat fiind faptul că toți
membrii OMC se supun aceluiaşi regim commercial ceea ce duce, de exemplu, la sporirea
concurenței cu alți membri ai OMC privind exporturile agroalimentare la preţuri mai mici (de
exemplu Polonia).
1
Evaluarea impactului asupra durabilității comerţului în sprijinul negocierilor AACLS între UE și Georgia și
Republica Moldova. Octombrie 2012 Ecorys caz.
18
Astfel, AACLS va avea un impact pozitiv asupra economiei Republicii Moldova.
- Exportul moldovenesc se estimează să crească cu 16 la sută, în timp ce importul va
crește cu 8 la sută. Astlel, creșterea relativă a exportului din Republica Moldova, ca
urmare a semnării AACLS este mai mare decât creșterea importului. Cu toate acestea,
având în vedere că exportul creşte mai lent decât importul, deficitul comercial ar putea
să rămână puțin afectat în termeni absoluți. Pe termen lung, salariile din Republica
Moldova sunt prognozate să crească în medie cu 4,8 la sută. Între timp, indicele general
al prețurilor de consum este de așteptat să scadă cu circa 1,3 la sută pe termen lung.
Acest lucru implică faptul că, în medie, puterea de cumpărare a cetățenilor Republicii
Moldova va crește datorită AACLS.
- Pentru fructe comestibile și nuci (exportul-cheie din Moldova), diferența dintre cotele
de export în lume și în UE nu este foarte mare. O analiză mai dezagregată (de exemplu,
nivelul HS de 6 cifre distinge câteva mii de produse) arată că imaginea ar putea fi ceva
mai nuanțată. Produsul cheie în acest sector îl constituie nucile decojite (în mare parte,
dar, de asemenea, cu coajă – în 2011 exportul a fost în valoare de 64 milioane dolari),
iar UE este destinația principală pentru export (50 de milioane de dolari). Situația este
total diferită în cazul merelor proaspete, a căror exporturi mari din Republica Moldova
(56 milioane dolari în 2011) sunt aproape în întregime direcționate către piețele din
afara UE (exporturile către UE reprezintă doar 0,5 milioane dolari). Tendința pentru
alte fructe proaspete (în special struguri, prune, cireșe, piersici) este similară - UE
reprezintă o foarte mică parte din totalul exporturilor moldovenești ale acestor produse.
- Totuși, acest eşec al sectorului fructelor proaspete din Moldova pe piața UE nu pare a fi
determinat în principal de probleme sanitare și fitosanitare. În schimb, acest lucru
probabil se datorează altor factori: piețe de fructe a UE extrem de sofisticate, care se
19
bazează pe o logistică complexă, cerințe specifice pentru ambalajul produsului, precum
și aplicarea sistemului de preț de intrare minimal. Acesta din urmă a fost calificat drept
obstacol semnificativ pentru accesul merelor moldovenești pe unele piețe din UE.
2
Analiză de Victor Chirilă - Director Executiv, Asociația pentru Politică Externă din Moldova: În cazul în care Republica Moldova va adera la
Uniunea Vamală Rusia - Belarus-Kazahstan. Info-Prim Neo. 18.06.2012.
22
dolari; • un volum de cheltuieli anuale pentru cercetare și dezvoltarea de noi tehnologii
în valoare de 239,7 miliarde de dolari; • un volum de investiții străine directe în țările
UE de aproximativ 7.972 de miliarde de dolari; • un volum de investiții directe în
străinătate efectuate de către statele membre ale UE, în valoare de 9524 de miliarde de
dolari.
- Prin urmare, în comparație cu UE, oferta economică a Uniunii Vamale include: 1. o
piață de consumatori de trei ori mai mică; 2. PIB total de 5,6 ori mai mic, iar pe cap de
locuitor de 2 ori mai mic; 3. un volum de comerț exterior de 3,7 ori mai mici; 4.
investiții interne de 4,7 ori mai mici; 5. un stoc de credit intern de 34 de ori mai mic; 6.
un volum de cheltuieli anuale pentru cercetare și dezvoltarea de noi tehnologii de 15,6
ori mai mic, 7. un volum de investiții străine directe mai mic de 18 ori; 8. un volum de
investiții directe în străinătate de 28,7 ori mai mic.
- În același timp, spre deosebire de piața unică a UE, care este una multi-centrică și
previne dominația economică și politică a UE de către o țară, Uniunea Vamală este
dominată în prezent de către Federația Rusă.
- În orice caz toate relațiile comerciale actuale dintre Moldova, UE și Rusia și ECU vor
continua să aibă loc în contextul OMC și sunt, prin urmare, supuse regulilor şi rigorilor
OMC și mecanismelor de soluționare a litigiilor în cadrul OMC. Acest lucru înseamnă
că odată cu încheierea AACLS dintre UE şi Republica Moldova, comerțul cu Rusia și
ECU va fi supus și ar trebui să fie supus unor principii-cheie ale acordului de
reglementare a normelor sanitare şi fitosanitare - și anume transparență, echivalență și
recunoașterea măsurilor (inclusiv standarde și reglementări tehnice) precum și
armonizarea cu standardele internaționale privind siguranța alimentară, animalieră și de
sănătate a plantelor.
3
Pe baza analizei effectuate de Banca Mondială și Guvernul Republicii Moldova Evaluarea facilitării
comerțului și transportului din noiembrie 2012 Kocks Consult GmbH
23
Servicii de facilitare a comerțului
Serviciul Vamal din Moldova și diferite organisme oficiale care oferă certificate pentru marfa
de export și import reprezintă factorii cei mai importanţi în facilitarea comerțului internațional.
Aceste servicii, cu excepția Punctelor de Inspecţie la Frontieră (PIF), activează de luni pînă
vineri între orele 8:00 și 17:00 și se localizează în mare parte în Chișinău. Nu există un sistem
de ghişeu unic pentru perfectarea documentelor de export, astfel exportatorii petrec o mulțime
de timp, colectînd documente în capitală. Într-un număr de locuri Serviciul Vamal operează
posturi vamale de procesare interne. Acestea funcționează, de asemenea, doar 5 zile pe
săptămână, iar utilizatorii nu au libertatea de a alege locaţia lor, dar trebuie să meargă la postul
cel mai apropiat de inspectoratul fiscal teritorial în care compania lor este înregistrată.
Drumuri
Sectorul transportului rutier este relativ competitiv în ceea ce privește prețul, în pofida stării
precare a drumurilor. Sectorul este dominat de întreprinderi private și este considerat de către
clienții săi ca fiind rezonabil, de incredere si competent. Cu toate acestea, unii producatori şi
expeditori locali preferă să nu utilizeze companiile de transport din Republica Moldova din
cauza calităţii scăzute a serviciilor. Unele dintre aceste probleme de calitate sunt legate de
cadrul juridic dificil și inutil sau nefuncţionalitatea sa. În plus, există şi unele probleme mai
banale, cum ar fi dificultăți și întârzieri în obținerea vizelor sau conducătorii auto care se
deplasează în străinătate fără bani. Alte probleme ce ţin de calitate sunt, de exemplu, lipsa de
echipamente fiabile de specialitate, cum ar fi semiremorci cu temperatură controlată, sau
utilizarea de autotractoare cam depăşite.
Calea fierată
Transportul de marfă feroviar din Republica Moldova este calificat de către clienţii săi drept
unul lent, costisitor și nesigur. Din cauza serviciilor de calitate proastă şi preţurilor ridicate,
compania de cale ferată (CFM) a pierdut atât cota pe piață cît și volumul de piață în termeni
absoluți pentru o perioadă considerabilă de timp. Mulți dintre clienţi au trecut în sectorul mai
rapid și mai competitiv al transportului rutier. Serviciile CFM sunt acum parțial oferite și
vândute de firme intermediare private.
24
Porturi și transportul pe apă
Documentația de export
Certificare
Companiile exportatoare raportează că personalul lor consumă circa 1-2 ore la fiecare
declarație de export plus încă 6 ore pentru perfectarea documentelor de export însoţitoare, cum
ar fi certificate de origine, certificate fitosanitare/sanitar-veterinare, în funcție de tipul
produsului.
Certificatul fitosanitar eliberat de ANSA este necesar pentru toate exporturile de plante și
produse vegetale, fiecare lot de produse trebuie să obţină certificarea în Chișinău înainte de
aprobarea exportului. Materialele și obiectele supuse carantinei și destinate exportului și re-
exportului trebuie să fie însoțite de certificate fitosanitare, pentru a demonstra că îndeplinesc
cerințele fitosanitare ale țării importatoare. Certificatul fitosanitar de export şi de reexport este
eliberat proprietarului mărfii conform cerinţelor din regiunea unde urmează a fi exportată
marfa, pentru a fi prezentate la reprezentanții țării importatoare. Pentru obținerea certificatului
fitosanitar, posesorul mărfii aduce documentele necesare cel puțin cu 24 de ore înainte de
expediere. Termenul de valabilitate al certificatului fitosanitar este de 14 zile de la data
emiterii.
Documente vamale
Pe lîngă certificatele menționate mai sus, documentația de export poate include : (i) declarația
de export; (ii) o copie a contractului; (iii) lista de ambalare; (iv) factura; (v) vagonul CMR și,
dacă este necesar, EUR 1 (certificat de origine), o declarație T1, certificarea de prelucrare
activă a Serviciului Vamal Moldova (MCS) ; certificarea calității vinului, cerută de la
producători / exportatori de vinuri moldovenești.
4
În prezent, principala destinație de export pentru animale și produse de origine animală
25
Devamare Internă
Expedierea unei copii electronice a declarației de export de la Postul Vamal Intern la Punctul
de Inspecţie la Frontieră de placare. Exportatorii și importatorii se plâng că trebuie să trimită
camioanele lor la PVI cel mai apropiat de biroul de inspecție fiscală în care compania a fost
înregistrată în conformitate cu codul de taxă, și nu au dreptul să apeleze la alte posturi
amplasate mai convenabil. De asemenea, camioanele care transportă mărfuri destinate pentru
re-export trebuie să se deplaseze de la PIF la PVI pentru a obține documente noi de export: (i)
intern T1; (ii) noua declarație de export, (iii) factura noua, si (iv) nouă listă de ambalare.
Elaborarea unor proceduri simplificate şi integrate pentru Serviciul Vamal şi ANSA, bazate pe
evaluarea riscurilor ar fi benefică pentru importatorii şi exportatorii care respectă toate regulile,
precum și pentru organismele de control menționate mai sus, deoarece va eliberara resurse
necesare pentru rezolvarea cazurilor de încălcare a legilor.
26
Surca: Eurostat (2013)
Figura 3: Valoarea adăugată brută în agricultură, ca pondere din PIB în Europa de Est,
noile state membre și UE-15, 2000-2010 (%)
7. Nivelul de ocupare a forței de muncă în agricultură este încă ridicat, dar are o
tendinţă de scădere în Europa de Est. În timp ce statele, devenite membre ale UE după 2004
şi noile state-membre ale UE au angajat 4 % și 8 % respectiv din populația activă a acestora în
agricultură în anul 2011, țările est-europene au avut o rată medie de ocupare agricolă de 40 %.
În cazul Republicii Moldova, nivelul de ocupare a forței de muncă agricole aproape s-a
înjumătățit timp de un deceniu, dar este încă ridicat în comparație cu alte regiuni ale Europei.
9. Deși ocuparea forţei de muncă în agricultură se află în declin, sectorul încă deţine
un rol socio-economic important. Este evident că agricultura rămîne a fi unul dintre cei mai
mari angajatori din economie și un angajator de ultimă instanță. Începînd cu 2009, numărul de
persoane ocupate în agricultură s-a menținut stabil, la aproximativ 320-330 mii persoane și
cauza principală că oamenii au rămas în acest sector a fost creşterea prețurilor agricole şi
ameliorarea condiţiilor de comerţ în ultimii ani. În timpul crizei economice, sectorul agricol a
îndeplinit rolul de suport social deoarece o masă de migranţi au revenit la agricultură din cauza
lipsei de oportunități mai bune de angajare. Pe lîngă aceasta, agricultura mai angajează mulţi
fermieri bătrîni în zonele rurale, luînd în considerare fenomenul de îmbătrînire a populației.
29
Sursa: Banca Mondială (2013)
Figura 8: Cota de teren arabil în suprafață agricolă utilizată în Europa de Est în 2000-
2011 (%)
32
Figura 10: Exporturi agro-alimentare din Moldova pe produse, 2012 ( %)
Figura 12: Structura recoltelor de cereale din Europa de Est în 2000-2011 (tone / ha)
23. În perspectivă regională fermierii moldoveni obțin cele mai mici prețuri pentru
produsele lor. O comparație regională cu privire la principalele culturi (mere, struguri, rosii,
grîu), indică faptul că prețurile la produsele moldoveneşti sunt dintre cele mai mici din toate
produsele analizate. Decalajul în prețurile produselor pare a fi chiar mai semnificativ dacă
comparăm mediile ţărilor est-europene cu cele a NMS și UE15.
35
Figura 14: Prețurile la produsele agricole selectate în Europa de Est (dolar SUA/ tonă)
Figura 15: Ponderea investițiilor în active pe termen lung pe activitatea economică, 2004-
2011 (%)
25. Ponderea limitată a capitalului străin în investiții active pe termen lung reprezintă
un alt impediment pentu un sector agricol competitiv. Ponderea capitalului străin în totalul
36
investițiilor a rămas de fapt constantă în perioada 2004-2011, indicînd faptul că investițiile sunt
finanțate doar de resursele naționale. Resursele publice au avut, de asemenea, un rol limitat în
investiții, aproape fiecare a doua investiție provenind din sectorul privat.
Figura 16: Structura investițiilor în active pe termen lung în funcţie de sursă de finanțare,
2004-2011 (%)
În pofida unei creșteri recente a creditului agricol, sectorul agro-alimentar din Moldova
rămîne încă slab finanţat. Aproximativ o treime din cererea sectorului agro-alimentar din
Moldova de finanțare externă este acoperită de împrumuturi bancare, o pătrime – de credit-
furnizor, 3% - de subvenții de stat, iar restul de 40% rămîne neacoperita. Cererea nesatisfăcută
- decalajul de finanțare - reprezintă capitalul de lucru și necesitățile de investiţii care sunt
acoperite din fondurile proprii ale producătorilor agricoli (cîştiguri, economii personale). În
cazul în care finanțarea bancară disponibilă ar fi fost suficientă pentru a acoperi deficitul,
aceste fonduri "personale" ar fi putut fi folosite pentru a extinde producția sau creșterea
bunăstării fermierilor, dar nu pentru a menține nivelul actual al producției. Situația s-a
îmbunătățit considerabil în 2012, atunci când creditele bancare au crescut cu 50% de la an la
an, iar decalajul de finanțare a scăzut de la 50% la 35%, fiind totuşi încă destul de semnificativ.
37
Figura 17: Sursele de finanțare în sectorul agro-alimentar în perioada 2009-2012 (mil. lei
și %)
27. Sistemul de învățămînt agricol din Moldova este în mare măsură depășit prin
aplicarea planurilor de învățămînt și programelor școlare, resurselor de formare și
predare moștenite de la sistemul sovietic. În Republica Moldova sistemul de învățămînt
agricol este format din o universitate (Universitatea Agrară de Stat din Moldova), 8 colegii
agricole și aproximativ 20 de școli profesionale ce predau materii agricole. Specialităţile
agricole obţinute în școlile profesionale sunt aceleași ca şi în perioada sovietică: tractorist,
operator de tractor cu lopată, cultivator de struguri, apicultor, etc. Colegiile agricole, care, de
asemenea, fac parte din sistemul de instruire profesională oferă specializări de rang mai
superior, cum ar fi contabilitate, tehnologie alimentară, viticultură, mecanizare, dar programele
de studii pentru cele mai multe dintre aceste cursuri au suferit ajustări nesemnificative din
vremuri vechi.Universitatea de Științe Agricole oferă cursuri mai generale în aproximativ 25 de
specialități, de la subiecte tehnice agricole tradiționale, cum ar fi agronomie, horticultură,
zootehnie la subiecte mai generale, cum ar fi economie și drept. Finanțarea publică limitată
pentru educație nu este suficientă pentru dezvoltarea și consolidarea bazei materiale, repararea
clădirilor, modernizarea echipamentelor, sau formarea profesorilor.
33. În ultimul deceniu s-au depus eforturi considerabile la crearea unui serviciu de
extensiune profesional și eficace în Republica Moldova. Rețeaua serviciilor de extensiune
agricola a fost creată în 2002, cu sprijinul Băncii Mondiale, și pînă acum a fost finanțată de la
bugetul de stat, Banca Mondială și SIDA. În iunie 2013 suportul financiar al donatorilor va
înceta, și se preconizează că Guvernul Republicii Moldova va prelua finanțarea integrală a
rețelei de extensiune. Rețeaua de extensiune este gestionată de la sediul central situat în
Chișinău și este formată din 35 de birouri regionale, care implică 75 consultanți regionali și
350 consultanți locali care funcționează în cadrul primăriilor sătești. Serviciile de rețea sunt în
prezent oferite gratuit de fermieri, în timp ce instituția în sine este total dependentă de
finanţarea de stat (și altele).
35. Spre regret, în prezent există conexiuni instituționale limitate între componentele
de cunoștințe în domeniul agricol din Moldova și sistemul de informații, de exemplu, între
instituţiile de cercetarea agricolă, de extensiune şi învățămînt/ instruire. Cele trei
componente activează în mod independent, iar colaborarea se limitează la implicarea
cercetătorilor și/sau profesorilor universitari în calitate de consultanți pe termen scurt în cadrul
diferitelor proiecte ale serviciului de extensiune. În Republica Moldova nu există o platformă
permanentă de comunicare și cooperare care vizează deservirea în comun a nevoilor din
sectorul privat. Nu există mecanisme puse în aplicare prin care serviciul de extensiune poate
influența agenda cercetărilor agricole.
5
Sursa acestor şi altor date utilizate în această secțiune este decizia Guvernului nr.486 din 05.07.2012 pentru
aprobarea Strategiei de dezvoltare a serviciilor de extensiune rurală pentru perioada 2012-2022.
40
familial. Rețeaua de extensiune va beneficia de o finanțare publică stabilă și în continuă
creștere pentru a atinge obiectivele pe termen lung şi mediu.
41
40. Lipsa unei infrastructuri moderne de post-recoltare a fost identificată ca fiind una
dintre cele mai slabe verigi a lanțurilor de aprovizionare cu fructe și legume coordonate
pe verticală. Principalele elemente ale unui sistem de răcire - inclusiv răcire preventivă,
depozitare la rece, clasificare, sortare, ambalare, transportare la rece - în mare parte lipsesc. În
timp ce instalațiile de depozitare la rece sunt în general disponibile în toată țara (deși în număr
insuficient, și de multe ori slab dotate), alte elemente ale lanțului de răcire lipsesc. Lipsa de
capital și de know-how reprezintă principalele cauze ale eşecului de integrare în mod
corespunzător a infrastructurei de post-recoltare.
41. Doar o cincime din cererea de depozitare la rece este satisfăcută în prezent.
Situația este deosebit de problematică pentru sectorul de fructe și chiar mai acută pentru
sectorul de legume. Această situaţie influienţează negativ calitatea şi prețul produselor, pentru
că astfel nu sunt aplicate practicile de recoltare optime. Cerințele faţă de calitatea produselor
proaspete sunt în creștere atît pe piaţa externă cît şi cea autohtonă, acest lucru avînd un impact
foarte negativ asupra comerțului agro-alimentar a produselor horticole din Moldova. Lipsa unor
facilități de răcire și instalații tehnologice de calibrare menţine agricultura Moldovei la un
nivel scăzut.
42
Brutării 297 285 306 311 284 6.9 7.1 6.9 7 5.4
Vin 159 136 132 130 99 7.8 7.4 6.2 6.1 5.4
Carne 177 182 189 195 182 2.9 3 3 3.3 2.8
Fructe şi legume 101 94 105 106 79 4.5 4.3 3.1 3.2 2.6
Altele 472 435 445 452 434 13 11.9 11.3 11.7 10.1
Total – alimente şi băuturi 1526 1427 1478 1487 1342 36.5 35 31.7 32.5 26.7
Total –
4749 4677 4922 5277 4895 120.1 115.1 105.4 106.5 89.8
toate industriile
Sursa: Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova
1. Cereale și panificație
Sectorul cerealelor este foarte important pentru economia și securitatea alimentară a țării.
Principalele culturi cultivate în Republica Moldova includ grîu, orz, porumb și rapiță. În 2011
suprafața de teren cultivată cu cereale și leguminoase a reprezentat 894.0 mii hectare (ha),
inclusiv grâu - 301,800 ha, porumb boabe – 455,500 ha. Recolta din anul 2011 a adus 2
498,200 tone de cereale și leguminoase, inclusiv 794,800 tone de grîu și 1,468,300 tone de
porumb boabe.
Cererea internă anuală este de aproximativ 1.5 milioane tone, inclusiv 350 mii tone pentru
securitate alimentară și 1150 tone pentru securitate furajeră. În anul 2011 volumul total de
cereale exportate a fost de 262,800 tone. Principalele piețe sunt România, Marea Britanie,
Belarus, Italia și Polonia.
Industria de panificatie include atât pâine cît și produse de panificație. Aceasta este compusă
din 5 societăți pe acțiuni de specialitate: compania de pâine și produse de patiserie Franzeluța
din Chișinău, 3 fabrici de copt pâine din Bălți, Soroca și Orhei și fabrici de producție de
cereale din Bălți și Chișinău. De asemenea, există alte 279 brutării mici în Republica Moldova.
Moldova produce o mare varietate de produse de panificație, de la macaroane la copturi şi
biscuiți. Majoritatea produselor din acest sub-sector sunt consumate de piața internă, cu
excepția unor mici cantități de biscuiti, care sunt exportate.
2. Industria de conserve
Conservele joacă un rol important în industria agricolă a națiunii. În 2011, acest sector a inclus
63 de companii, dintre care 7 au fost companii cu capacitate mare. În total, capacitatea
combinată a acestei ramuri este de 185 mii tone pe an, din care 30 mii tone sunt produse de
companii mici și mijlocii.
43
Gama tradițională a produselor fabricate de către întreprinderile procesatoare include sucuri de
fructe și legume (mere, struguri, piersici, caise, cireșe, mure, roșii și morcovi), sucuri
concentrate, în special din mere, procesate (gemuri, marmeladă, conserve, etc) și conserve din
fructe și legume (castraveți, roșii, ardei dulci, etc).
Țările din UE, consumă cea mai mare parte din suc de mere concentrat al Republicii Moldova,
în timp ce majoritatea sucurilor de fructe sunt exportate în Austria, Germania, Polonia și
România.
Principalele plante oleaginoase din Republica Moldova sunt floarea soarelui, soia și rapița. În
2011 volumul total al acestor plante a înregistrat 591900 tone, inclusiv de floarea-soarelui -
427,400 tone, de soia - 78,7 mii tone și de rapiță - 52500 tone. În 2011, Moldova a exportat
219 mii tone de seminte de floarea soarelui, 52 mii tone de semințe de rapiță și 53100 tone de
soia. Principalele piețe sunt Marea Britanie, România, Ucraina, Bulgaria și Polonia.
44
are o capacitate de producție de 50 mii tone de ulei rafinat pe an. În 2009, volumul total al
producției de ulei nerafinat produs de către toate întreprinderile din sector a ajuns la 82,700
tone, inclusiv: 72,700 tone de ulei de floarea-soarelui și 3400 tone de ulei de soia. În 2011,
totalul exporturilor de ulei a ajuns la 66,600 tone. În anul 2011, uleiurile vegetale din Republica
Moldova au fost exportate în România (49,5%), Italia (21,6%), Bulgaria (5,3%), Portugalia
(4,5%) și Ucraina (2%).
3. Industria zahărului
Sectorul cuprinde trei segmente principale: producători de sfeclă de zahăr, care este cultivată în
special în nordul și centrul țării, procesatorii de sfeclă de zahăr, precum și producători și
comercianți de semințe de sfeclă de zahăr.
Specificare Unitate 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Productivitate tons/ha 28.4 29.1 27.8 17.4 40 18.2 33.5 24.0 19.0
Cantitate mii 948 986 1074 570. 932. 323 794. 592. 584.
achiziționată tone 3 6 6 2 6
Conţinut de procent 15.4 16.4 16.8 16.4 17.2 17.4 17.4 17.7 17.2
zahăr 4 0 7 8
Cantitate mii 927 975 1062 555 921 310. 790. 588. 579.
procesată tone 5 8 2 6
Zahăr produs mii 111 133 148 71 132. 45.2 103. 87.6 83.4
tone 6 6
Eficienţa procent 11.9 13.6 14.0 12.8 14.2 14.6 13.1 15.1 14.4
6 4 0
În prezent, sfecla de zahăr din Republica Moldova este procesată de către trei companii: ÎM
Sudzucker Moldova SA, care include fabrici de zahăr din Drochia, Fălești și Alexandreni,
45
"Mag Vest" SA, cărei aparţin fabricile de zahăr din Dondușeni și Glodeni și "Moldova Zahăr"
SA, care include fabrica de zahăr din Cupcini, aprovizionînd cu zahăr piața internă. Surplusul
de zahăr este exportat în țările CSI și a Uniunii Europene.
În prezent cantitatea de lapte produsă şi procesată reprezintă circa o treime din volumul anului
1990, din cauza capacităţilor limitate de procesare a laptelui și prin urmare, condiţionînd
importuri semnificative de produse lactate. Creșterea producției va necesita investiţii suficiente
și servicii de sprijin.
Industria produselor lactate este un sector cu nivel sporit de integrare în mediul fermierilor.
Companiile de produse lactate organizează centre de colectare a laptelui în diferite regiuni ale
țării. Uzinele de procesare oferă măsuri de sprijin pentru producătorii agricoli pentru a evita
falsificarea, a spori calitatea laptelui, și pentru a asigura o aprovizionare de lapte stabilă.
Referitor la alte elemente ale sectorului, e necesar de a pune un accent mai mare pe dezvoltarea
lanțului valoric.
Industria de procesare a laptelui constă din nouă întreprinderi mari și mijlocii, cu o capacitate
anuală de procesare de circa 628 mii tone, gradul de utilizare fiind de 65%. Principalele
companii din sector sunt SA Incomlac, Lactalis Alba, și SA INLAC.
Moldova importă aproximativ 60% din consumul de lactate și produse de carne de vită, doar
40% provenind din producția internă.
Puncte forte
Moldova are o pondere mare atât de produse lactate cît și de carne în industria de procesare
agricolă;
Industria procesatoare este bine poziţionată geografic, lingvistic, și în mod tradițional pe
piețele CSI, în special Rusia, și este, de asemenea, bine situată pentru a exporta către
Orientul Mijlociu. De asemenea, îmbunătățirea practicilor de siguranţă alimentară poate
duce la deschiderea piețelor UE;
Au fost alocate investiții străine substanțiale în sectorul zootehnic şi de procesare din
Republica Moldova și astfel de investiții sunt posibile în continuare cu condiţia că partea ce
ţine de producţie să fie extinsă și să devină mai eficientă;
Industria procesatoare este răspândită pe tot teritoriul Republicii Moldova și, în cele mai
multe cazuri, întreprinderile sunt situate destul de aproape de producătorii de animale.
46
Puncte slabe
Fabricile de procesare a laptelui operează sub nivelul lor de capacitate, deoarece
procesatorii nu pot obține cantităţi sufuciente de lapte moldovenesc pentru procesare;
Întreprinderile de procesare, în special cele mici și mijlocii, se confruntă cu constrângeri de
natură tehnologică, logistică, financiară, și de marketing, care limitează considerabil
potențialul lor;
E nevoie de forță de muncă mai calificată în sectorul de procesare;
Există cerințe de îmbunătățire a siguranței şi calităţii alimentelor, în deosebi în sectorul de
procesare a laptelui și cărnii;
lanț grupări valoare între procesatori și alte părți ale lanțului sunt mai slabe decât ar trebui
să fie, deși unele procesoare au făcut o treabă excelentă de a dezvolta relații cu producătorii
care le furnizează;
Nu există cercetări publice suficiente, inovaţii, precum și inițiative de comunicare pentru a
servi sectorul de procesare;
Tehnologiile/capacităţile de comunicare şi de procesare a datelor la unele fabrici de
procesare sunt extrem de inadecvate.
Oportunități
Există oportunități excelente pentru sectorul de procesare a produselor animaliere, în
special a produselor lactate, pentru a dezvolta în continuare activitățile sale interne de
export și pentru a consolida activități zootehnice de mare valoare;
Există oportunităţi pentru sectorul de procesare de a juca un rol mai important în
conducerea și coordonarea inițiativelor lanțului valoric cu alte părți interesate, atât în
amonte cît și în aval;
Există oportunități de diversificare a produselor procesate și a piețelor, precum și de sporire
a accesului la piețele de valoare înaltă;
Amenințări
În caz că Republica Moldova nu se va conforma cu normele necesare privind siguranţa
alimentară şi alte standarde, sectorul de procesare a produselor animaliere din Moldova se
va confrunta cu dificultăţi de accesare la pieţele internaţionale și intrarea sa în UE ar putea
fi amânată din cauza acestor deficiențe;
Produsele procesate din Republica Moldova trebuie să concureze cu produsele procesate
din alte țări, atât pe pieţele interne cît și cele de export. În Republica Moldova se importă
multe produse alimentare procesate, și există riscul ca, în unele cazuri, procesatorii
autohtoni nu vor fi capabili să concureze cu aceste importuri în creștere.
În scopul obţinerii unor beneficii economice globale, prioritatea majoră a acestui sub-sector din
Republica Moldova în următorii ani va fi creşterea producției de lapte și extinderea producției
de carne de vită. Pentru subsectorul de procesare, prioritatea va fi modernizarea fabricilor în
scopul sporirii eficienței și conformarea cu cerințele de siguranță alimentară ale UE.
Industria vinicolă deţine un rol esențial în economia Republicii Moldova. Aproximativ 10-12%
din bugetul anual național de stat este format din veniturile generate din viticultura. Vița de vie
a fost cultivată pe acest teritoriu timp de cel puțin 5000 de ani. Principalele zone producătoare
de vin sunt situate între latitudinile 46 ˚ - 48 ˚, care sunt similare cu regiunile franceze
Bordeaux și Burgundia, renumite pentru cultivarea viței de vie.
47
În 2011 suprafața totală a podgoriilor a constituit 139,900 ha, inclusiv 128400 ha de viță de vie
roditoare. Mai mult de 95% sunt în proprietate privată. În perioada 2002 - 2010 au fost plantate
circa 29000 ha și, astfel, se preconizează ca producția totală de vin din Moldova să crească în
următorii ani.
Republica Moldova este inclusă în lista primelor 10 țări producătoare și exportatoare de vinuri
din lume. În prezent, 191 de fabrici de vin dețin licențe de producție. Moldova produce 20-25
milioane de decalitri de vinuri în vrac.
În prezent sectorul vitivinicol atrage investiții străine semnificative. Vinul are o influență
majoră asupra stării economice a țării, reprezentând până la 20% din veniturile din export în
anii favorabili.
Până în anul 2006, Federația Rusă a fost principala piață de export a vinurilor moldovenești,
absorbind până la 80% în unii ani, în present insă, volumul exportului constituie 30-50%.
Datorită îmbunătăţirii calităţii vinului și diversificării piețelor, cantități semnificative de vinuri
moldovenești sunt acum exportate în Polonia, Republica Cehă, România, Germania, China,
Israel, Austria, Țările Baltice, Belgia, Canada, Ungaria, Irlanda, Olanda, Slovacia și Statele
Unite ale Americii. Banca Europeană de Investiții estimează că sectorul vinului moldovenesc
este capabil de a exporta aproximativ 10 milioane de sticle de alcool pe an în țările occidentale.
Relaţiile de piaţă dintre producători (şi băncile lor), precum şi unele fabrici de vin, pot fi
asimetrice. Un contract de vânzare-cumpărare şi livrare standard şi legal, este văzut ca pe o
pre-condiţie pentru crearea unui climat/cadru echitabil de tranzacţionare.
• Doar 25% din viile Moldovei produc peste 8 tone / ha / an și sunt considerate de înaltă
calitate; 8.000 ha ar trebui să fie defrișate anual și 7.000 ha să fie plantate.
48
• Actualmente, circa 25% din producția de vin este în unități cu mai puțin de 100 t / a,
15% în unități cu pana la 500 t / an, iar 60% din fabricile de vin au capacități anuale de peste
500 tone și sunt departe de ceea ce este considerat capacitate optimă.
• Relația de piață între cultivatorii de struguri tehnici (cultivatori) și unele vinării poate fi
asimetrică.
Pentru a sprijini aceste evoluții strategice cu support financiar, Guvernul Republicii Moldova a
negociat și Ministerul Agriculturii supraveghează un împrumut de 75 milioane euro de la
Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru finanțarea reformei industriei vinicole
moldovenești. Programul de restructurare a sectorului vitivinicol a fost proiectat de către
Guvern și Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru a aborda vulnerabilitățile structurale din
industria vitivinicolă a Moldovei. La 23 noiembrie 2010, Guvernul și BEI au semnat un acord
de finanțare prin care BEI a acordat un împrumut de 75 milioane euro Republicii Moldova.
Industria alimentară este cel mai mare cumpărător de producție primară directă, aşa că starea sa
de dezvoltare are un impact direct asupra situației veniturilor agricultorilor. Prin urmare,
legăturile directe de afaceri între aceste două părți ale lanțului alimentar (măsurat prin gradul
de integrare pe verticală și pe orizontală) au un impact semnificativ asupra competitivității
sectorului. Nivelul actual de integrare pe verticală și orizontală, al sectorului agro-alimentar din
49
Republica Moldova este foarte scăzut, prin urmare, o îmbunătățire a acestuia reprezintă unul
din obiectivele principale de dezvoltare a acestui sector.
Bazîndu-se pe concluziile de mai sus, această strategie propune (prin prioritatea 1) să fie
lansate procese de restructurare şi modernizare a acestui sector, cu un sprijin financiar
suplimentar pentru consolidarea integrării pe verticală și pe orizontală și punerea în aplicare a
cerinţelor de siguranță alimentară și de calitate a produselor alimentare. Aceste activități vor
implica sprijin financiar pentru investiții în instalații procesatoare, clădiri moderne, linii de
producție moderne, inclusiv toată infrastructura de sprijin.
Producție animalieră
Creșterea accesului
fragmentată și ineficientă,
la ISD și resurse
furaje limitate și lipsa
financiare și
pășunilor de calitate
asistență tehnică
Scăderea
Terenuri mari în pentru dezvoltarea
Structură duală și posibilităților de
proprietate privată sectorului
fragmentată a investiții externe
exploatațiilor agricole
Dezvoltarea unor
piețe agricole
Sector agro-alimentar slab
autohtone
finanţat şi acces limitat la
capital și credit
Dependența de inputuri
agricole importate și acces
Creșterea
insuficient la inputuri de
barierelor
calitate
Modalități și condiții comerciale
Balanță comercială Structura comerțului cu
speciale pentru
pozitivă a sectorului produse agro-alimentare
comerțul cu UE
agro-alimentar (valoare scăzută a
(PCA, ACLCA) Creșterea
exportului, valoare
concurenței pe
ridicată a importului) și
piețele externe
lipsa unor capacități de
procesare a alimentelor
Sistem de învăţămînt Intensificarea
Servicii de extensiune agricol învechit, servicii schimbului de
bine stabilite de extensiune izolate și de experiență și know-
cercetare agricolă slabe how cu UE și CSI
Proximitatea piețelor Lipsa de coordonare a Cerere mare și în Volatilitate
dezvoltate cu cerere lanțului de aprovizionare, creștere de produse ridicată a
mare de produse infrastructura de post- de nișă și produse prețurilor la
51
agricole (UE și CSI) recoltare și alinierea la ecologice pe piețele producția agricole
standardele de siguranță externe
alimentară ale UE Creșterea
prețurilor la
Structura slab dezvoltată a inputuri agricole
organizațiilor de
producători
47. Teritoriul Republicii Moldova poate fi împărțit în trei zone agro-ecologice (ZAE).
Suprafaţa fiecăreia din aceste ZAE posedă aceleași caracteristici în ceea ce privește
terenul, clima, tipul de sol, și disponibilitatea apei. ZAE de Nord este o zona deluroasa cu
paduri, vegetație de stepă şi luncă. Ea are sol mai fertil cu o mare capacitate de reținere a
apei, ceea ce face ca această zonă să fie cea mai potrivită din cele trei zone pentru creşterea
culturilor de cîmp. ZAE de Centru este delurosă și are văi adînci, sol mai putin fertil, și
este cea mai potrivită pentru culturi perene, cum ar fi vii și livezi. ZAE de Sud posedă
teren de stepă spre luncă şi are atît soluri foarte fertile cît şi mai puţin fertile. Din cauza
temperaturilor ridicate și precipitațiilor scăzute, ultima zonă are doar producție marginală
în absența irigării.
48. Cea mai mare parte a terenurilor din Republica Moldova este cultivată de către
sectorul agricol. 60 % din terenurile Republicii Moldova a fost teren agricol și altele 13 %
erau teren forestier în 2011. Ponderea terenurilor agricole în suprafaţa totală de terenuri a
suferit modificări minore în deceniul precedent, deși cota ridicată denotă o expunere sporită la
condiții climatice și meteorologice.
52
49. Solul Republicii Moldova este caracterizat în primul rînd prin cîmpii văluroase cu
cernoziomuri fertile și terenuri agricole productive. Aproape fiecare al doilea hectar de
teren are soluri de calitate mai sus de nivelul mediu din care 689000 ha (27 % din terenuri
agricole) este de foarte bună calitate. Cu toate acestea, calitatea solurilor a scăzut cu 5 puncte
pe parcursul a 30 de ani, în principal ca urmare a schimbărilor climatice și utilizare de tehnici
agricole industriale. Cu toate acestea, nivelul scăzut de rotații (reducerea culturilor furajere cu
leguminoase), reducerea utilizării îngrășămintelor organice de 20-30 de ori și a îngrășămintelor
minerale de 15-20 ori, au dus la un dezechilibru profund de humus și bio -elemente în sol și
degradarea lui biologică.Conținutul de fosfor în majoritatea solurilor este de 1,8 la 2.1mg/100g
de sol și este la limita dintre gradație scăzută și moderată. Conținutul general de potasiu din
solurile Republicii Moldova este favorabil, oferind posibilitatea de a obține randamente ridicate
la 90 % din terenurile agricole. În ultimii 120-130 de ani, conținutul de humus în soluri a
înregistrat un proces lent scazut, in scadere cu 40-50 %. Scăderea calității solurilor devine o
problemă critică în țară, şi în combinaţie cu consecințele diferitor tipuri de eroziune, duce la
scăderea productivității culturilor agricole și eficienței producției agricole pe suprafeţe mari ale
țării.
50. În rezultatul scăderii calității solului, calitatea apei se află, de asemenea, în declin
și afectează negativ productivitatea terenurilor agricole. În ciuda numeroaselor rezervoare,
volumul de apă de suprafață și debitul rîurilor au scăzut. Principalele surse sunt apa de ploaie și
apă din zăpada topită. Resursele de apă sunt formate din apele de suprafață a rîurilor, lacurilor
și apele subterane. Suprafață totală acoperită de apă este de 76214 ha, inclusiv iazuri (36718
ha). Cele mai mari resurse de apă sunt rîurile transfrontaliere: Rîul Nistru (circa 57 %) și Prut
(10 %). Calitatea apei din Nistru și Prut este acceptabilă și poate fi folosită în diferite scopuri.
Cu toate acestea, debitul de apă de suprafață s-a redus cu 30-50 la sută față de media
multianuală, pentru mai multe zone hidrografice importante (cum ar fi Nistru și Prut) și cu 20-
40 la suta pentru zonele și rîurile hidrografice mici. Rîurile și iazurile sunt de obicei poluate,
avînd o mineralizare ridicată. Din rezervele de ape subterane doar 50 % corespund cerințelor
indicatorilor de calitate. În scopuri de irigare, poate fi utilizată doar apa din rîuri, în timp ce apa
din bazinele interioare este în mare parte necorespunzătoare. În partea de sud a țării se observă
un grad ridicat de mineralizare și un deficit mai mare de apă.
51. Sectorul de irigații din Moldova se află în stare precară și împiedică dezvoltarea
sectorului agricol. Terenurile irigate și cererea asociată de apă s-au redus semnificativ din
1990 (fără Transnistria), fiind în scădere de la 193.000 ha în 1990 la aproximativ 24.000 ha în
53
2005. Această reducere a suprafațelor irigate a Moldovei se datorează mai multor factori,
printer care uzarea stațiilor de pompare, deteriorarea echipamentului, costuri mai mari la
energie care face pomparea apei inaccesibilă pentru fermierii privați, prăbușirea sectorului
agricol în 1990 și restructurarea terenurilor agricole, fapt care a dus la neconformarea
sistemului de irigare existent cu noile dimensiuni ale parcelelor agricole. Dacă aceşti factori vor
fi analizaţi și remediaţi, este foarte probabil că cererea de apă în sectorul de irigare va crește
substanțial, mai ales avînd în vedere consecințele schimbărilor climatice asupra agriculturii
dependente de ploi. Scăderea volumului de precipitații și creșterea cererii de apă pentru irigații
înseamnă că schimbările climatice vor duce la conflicte privind resursele de apă, lăsînd un
decalaj mare în cererea de irigare nesatisfăcută, în cazul în care nu sunt aplicate măsuri de
adaptare.
53. Alte soluții (inclusiv tehnologice și tehnice) pentru soluţionarea problemelor legate de
deficitul de apă pentru agricultură
Vor fi examinate toate inovațiile tehnologice utilizate la nivel mondial pentru a eficientiza
utilizarea apei pentru agricoltura inclusiv sistemele de irigare mai eficiente ; cu presiune joasă,
sisteme de irigare cu articulare mediană, aspersiune, irigare prin picurare, / sisteme de micro-
irigare, sistemele de refolosire etc..
Pe lîngă irigare, este important să fie aplicate tehnici agricole adecvate și folosite cele mai bune
practici de gestionare a apelor agricole pentru a îmbunătăți eficiența și eficacitatea utilizării
apei, şi anume: irigare programată şi măsurare volumetrică, mulcire, sistem no-till, arat de
conservare, prelucrarea solului cu miriște, sistemele de cultivare aride, rotația culturilor și
utilizarea paraginilor, densitatea plantelor și amenajarea precum și gestionarea celor mai bune
practici de gestionare a terenurilor (inclusiv nivelarea terenului și conturarea agricolă).
54
gratuit. Reglementările specifice și procedura de transfer sunt prezentate în Hotărârea
Guvernului nr. 198, din 13 martie 2013.
Având în vedere că suprafaţa de teren irigată anterior în Republica Moldova constituie circa
300 mii ha, iar în cazul în care este planificată atingerea acestui indicator, investiile preconizate
repzezintă 4000 de euro / ha, ceea ce înseamnă că în total va fi necesară o sumă de 1,2 miliarde
euro. Dezvoltarea eficientă și efectivă a sectorului agricol depinde în mare măsură de accesul la
apă pentru irigare și pentru producție și procesare a produselor alimentare. De asemenea,
agricultura reprezintă un poluator major al resurselor de apă.
55. Moldova are o climă extrem de variabilă, care a cunoscut deja sporirea deficitului
de umiditate și fenomene extreme, precum seceta, inundațiile și înghețurile. Înregistrările
meteorologice din ultimii 20 de ani arată media temperaturilor lunare cuprinse între -8.5 ° C în
ianuarie și 26,0 ° C în luna august. Perioada caldă a anului este de circa 190 zile. Intensitatea
anuală de precipitații scade de la nord-vest la sud-est. Pe parcursul anilor 1985-2007 mediile
anuale de precipitații pot varia între 445 mm și 960 mm în partea de nord a Moldovei și 371
mm și 813 mm (1997), în partea de sud a țării. Numărul total anual de zile ploioase (cu> 0,1
mm de precipitatii) a variat între 121 și 174 în regiunile nordice și între 91 și 152 de zile în
regiunile sudice.
Ani 2008 2009 2010 2011 2008 2009 2010 2011 2008 2009 2010 2011
Cantitatea anuală
de precipitații, 773 445 960 439 466 446 734 428 444 405 699 371
mm
Numărul de zile
cu 0,1 mm și
146 132 159 120 107 122 134 96 114 101 140 93
peste de
precipitații
Umiditatea
relativă a aerului, 76 71 76 71 70 68 74 69 71 68 73 68
%
Sursa: Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova
56. Agricultura este unul dintre sectoarele cele mai vulnerabile la condiţiile climatice
ale economiei moldovenești. Instabilitatea climei este una din principalele cauze de recoltare
instabilă și prezintă un risc inerent pentru agricultura Moldovei. Scăderile de producție în
sectorul agricol ca urmare a calamităților naturale (inclusiv secete, inundații, grindină,
înghețuri, și furtuni severe) se trabsformă în pierderi anuale estimate la 3.5 - 7.0 la sută din
PIB-ul Moldovei. Următoarele evenimente deosebit de grave, cum ar fi seceta din 2006-07, au
diminuat randamentele de culturi majore, cum ar fi grîu, porumb, floarea soarelui cu 50-75 la
sută. Sectorul agricol a asigurat 33 % din rata totală a ocupării forței de muncă în 2007. Cu
toate acestea, marea majoritate a populației din mediul rural care cîștigă mai puțin de 5 dolari
pe zi, este extrem de vulnerabilă la orice fenomen advers care afectează sectorul agricol,
55
deoarece practică agricultura de performanță scăzută și depinde aproape în întregime de
condițiile climatice.
57. Printre efectele cele mai drastice ale schimbărilor climatice asupra agriculturii
moldovenești se numără secetele, provocînd o reducere semnificativă în recolte si animale.
Durata secetei variază de la cîteva zile la cîteva luni sau chiar ani la rînd (1945, 1946, 1947). În
anii 1990, 1992, 2003 secetele au durat pe parcursul sezonului de crestere activă (aprilie-
septembrie), în timp ce în anii rămași, secetele au apărut, în principal în timpul verii.
Inundațiile și secetele grave recente în Moldova au sporit extremele de temperatură și nivelul
de precipitații, ceea ce duce la necesitatea inevitabilă de adaptare a producției agricole la
schimbările climatice. În timpul secetei catastrofale din 2007, 90 % din teritoriul țării și 80 %
din populația rurală dependentă de agricultură au fost afectaţi de recolta redusă. Volumul
producției culturilor cerealiere s-a micșorat cu 70 % față de anul 2006, producția națională de
grîu a scăzut în medie cu 25 %, media naţională de porumb a scăzut cu 59 %, efectivul de
bovine s-a diminuat cu un sfert, cel de porci cu aproape 50 %, ovine și caprine cu 10 % și
numărul de păsări cu 25 %. Rezultate similare pot fi observate în cazul în care se face
compararea randamentelor de grîu și porumb pe regiune în perioada 2009-2011 și 2012 - cea
mai mare scădere s-a întîmplat în regiunea de sud.
Figura 20: Recolta de grîu și porumb în 2012 față de media din 2009-2011 pe regiune
(tone / ha)
Figura 21: Efectul schimbărilor climatice supra temperaturilor anuale medii (grade
Celsius) și precipitațiilor (mm/an), din 2010 pînă în 2050 în Scenariile cu Impact Redus,
Mediu şi Ridicat
Schimbările climatice
accelerate și apariția
Vulnerabilitate frecventă a
sporită a agriculturii dezastrelor naturale și
la riscuri naturale Elaborarea și/sau a condițiilor
(eroziunea solului, utilizarea de specii meteorologice
alunecări de teren, rezistente la nefavorabile
secetă, grindină, schimbările climatice
îngheț, inundații) Creșterea
temperaturii și
schimbarea modelelor
de precipitații
Creșterea resurselor
regenerabile de Gestionarea
energie în agricultură defectuoasă a
Lipsa pădurilor și practicilor de
împădurire limitată Creșterea investițiilor producție agricolă
în reciclarea care rezultă din
deșeurilor agricole și creșterea poluării
de produse
Scăderea
Insuficientă bio- biodiversității din
diversitate în mediul cauza expansiunii
rural masei de culturi
modificate genetic
58
4. Revizuirea dezvoltării mediului rural
62. Moldova este o țară din mediul rural, cu 58 % din populație locuind în mediul
rural. Din cele 3.56 milioane de oameni care locuiesc în Republica Moldova, în anul 2011 mai
mult de 2 milioane au locuit în mediul rural. Ponderea populației rurale în totalul populației a
fost relativ stabilă - 61 % în 1980 și 58 % în anul 2011. Cu toate acestea, aproape 660.000 de
moldoveni au părăsit țara după 1997, provocînd o scădere a densității populației de la 188
loc./km2 în 1980 la 105 locuitori / km2 în 2011. Populația din mediul rural în funcție de sex
urmează, de asemenea, o tendință stabilă - în perioada analizată, ponderea bărbaților și
femeilor a fost aproape egală, fără a indica vreo politică de favorizare a genurilor.
59
Figura 22: Populația Moldovei în total și pe medii, 1980-2011 (în milioane de euro și pe
procent)
63. Moldova are cea mai mare pondere a populației rurale din Europa de Est. Prin
compararea ponderii populației rurale în rîndul țărilor din regiune, devine evident că Republica
Moldova are cea mai mare cotă a populației rurale în totalul populației, în timp ce Belarus are
cea mai scăzută. Media din noile state membre a fost de 35 %, iar cea a tărilor UE-15 a fost de
21 % în 2012. Ponderea populației rurale nu s-a schimbat semnificativ în regiune în perioada
analizată.
Figura 23: Ponderea populației rurale în totalul populației din Europa de Est 1992-2012
(procent)
65. Ponderea populației economic active este mai mică în Republica Moldova,
comparativ cu alte țări est-europene, din cauza exodului forței de muncă activă. Acest
indiciu a arătat doar 38 % din totalul populației, care au fost activi în Republica Moldova în
2012, în timp ce aproape toate celelalte țări din regiune demonstrează o rată de 50 %. Cu toate
acestea, ponderea populației active ocupate în agricultură a fost cea mai mare în Moldova în
1992 (14 %) în rîndul țărilor est-europene, în timp ce a devenit una dintre cele mai mici în 20
de ani (5 %). E important de remarcat decalajul între UE15, NMS și Europa de Est, fiind de 1
% din totalul populației active în agricultură în UE15 în 2012, în timp ce a înregistrat 5 % în
noile state membre.
61
Figura 25: Ponderea populației economic active în total și în agricultură (%)
66. Tinerii cu nivel scăzut de educație au cea mai mică pondere în ocuparea forței de
muncă în mediul rural din Moldova. Persoanele cu vîrsta între 25-34 ani au arătat cele mai
mici cote de ocupare în zonele rurale, care au scăzut de la 37 % la 16 % în perioada anilor
2000-2011. Mai mult decît atît, pentru cei care posedă doar învățămîntul primar a fost cel mai
greu de a găsi locuri de muncă în zonele rurale - rata de ocupare din mediul rural a scăzut de la
30 % la 5,2 % între 2000 și 2011. Cu toate acestea, e necesar de menţionat, că ocuparea forței
de muncă în toate categoriile a scăzut în ultimii zece ani, în majoritatea cazurilor.
67. Ratele scăzute de ocupare în zonele rurale sunt extrem de determinate de salariile
mici în agricultură în comparație cu alte sectoare ale economiei. Salariile agricole au
înregistrat circa 60 % din media națională în 2004-2011, în timp ce persoanele care lucrează în
sectorul de servicii în calitate de intermediar financiar au cîștigat de două-trei ori mai mult decît
media națională. Prin urmare, intermediarii financiari au cîștigat de la trei la cinci ori mai mult
decît cei care lucrează în agricultură. Deși aceste discrepanţe sunt în scădere, ele rămîn încă
considerabile.
62
Figura 26: Structura salariului mediu nominal lunar pe angajat în economie în funcţie de
activitatea economică (lei)
68. Salariile mici și numărul limitat de locuri de muncă au creat modele stabile ale
sărăciei în zonele rurale. Nivelul de existenţă a fost mai scăzut în zonele rurale, comparativ cu
cele urbane în perioada 2001-2011, deși a avut loc o creștere în termeni nominali. Cu toate
acestea, gospodăriile din mediul urban au înregistrat o creștere triplă în nivelul lor de existență
reală în 2001-2011, în timp ce nivelul de trai al populației din mediul rural a fost de fapt
constant în ultimul deceniu.
69. Avînd în vedere scăderea posibilităților de angajare în mediul rural din Moldova,
s-a început un process de migrație în interiorul şi în afara ţării, întreprins de persoane
tinere și cu studii. Numărul de persoane care lucrează sau se află în căutare de lucru în
străinătate a crescut de 1,5 ori în zonele urbane și de 3 ori în zonele rurale în perioada 2000-
2011. Cea mai mare creștere a migrării se observa in randul persoanelor de varstă mijlocie (45-
54 ani) și tineri (25-34 ani), cu studii superioare.
63
Tabelul 8: Populația cu vîrsta între 15 ani și peste în căutare de lucru în străinătate în
funcţie de vîrstă, studii și suprafață (mii persoane)
2000 2011 2000 2011
Urban Rural Urban Rural Urban Rural Urban Rural
15-24 ani 15.9 37.3 15.1 56.1 Studii superioare 7.8 2.9 16.3 17.3
25-34 ani 17 20.9 31.6 74.3 Medii de specialitate 11 7.8 18.1 22.2
35-44 ani 15.7 17.8 18.2 47.6 Medii profesionale 21.2 25.9 24.7 53.5
45-54 ani 7.2 5.8 20.1 38.6 Şcoală medie 10.8 25.8 21.8 60.4
55-64 ani 0.5 0.3 7.6 7.5 Gimnaziu 5.2 19.2 11.5 69.5
65 ani şi peste 0 0 0 0 Învățămînt primar sau fără 0.2 0.4 0.3 1.3
Sursa: Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova
71. În conformitate cu procesul migrării, remitențele joacă un rol tot mai important în
veniturile gospodăriilor din mediul rural din Republica Moldova. Ponderea remitențelor în
venitul total disponibil al gospodăriilor din mediul urban a fost de 12 %, în timp ce în cazul
gospodăriilor din mediului rural această cifră a înregistrat 21 % în perioada 2004-2012. Această
cotă a arătat o tendință destul de stabilă pentru mediul urban, dar o tendință de creștere pentru
gospodăriile rurale, care indică faptul că oamenii din mediul rural au devenit tot mai dependenţi
de banii trimiși acasă de către membrii familiei care au migrat în străinătate.
Figura 28: Venitul lunar mediu total disponibil pe cap de locuitor și remitențe în 2006-
2012 (lei)
64
72. Pe lîngă remitențe, veniturile celor care lucrează în mediul rural depind în mare
măsură de auto-ocuparea forței de muncă în agricultură, precum și de pensii. În anul 2011
20 % din veniturile în zonele rurale din Moldova au provenit din banii trimiși din străinătate
(remitențe), în timp ce alte 20 % au fost generate din auto-ocuparea forței de muncă în
agricultură și 17 % din pensii . Adunînd aceste cifre, observăm că cea mai mare sursă de venit
în mediul rural provine din afara ocupării forței de muncă, în timp ce locuitorii din mediul
urban a castigat 55-63 % din venitul lor la locul de muncă.
Figura 29: Venitul disponibil mediu lunar pe cap de locuitor în anul 2011 în funcţie de
sursă de venit, zonă și trimestru
73. Scăderea drastică a numărului de elevi din învățămîntul primar și mediu limitează
posibilitățile de generare de venituri mai mari pe termen lung. Numărul total de elevi
înscriși în învățămîntul primar și gimnazial a fost în scădere cu 40 % între 2000 și 2011, atît în
mediul urban cît și în cel rural. Faptul, că numărul populaţiei a scăzut cu 3 % în aceeași
perioadă, ne sugereaza că mai puţini copii frecventează școlile. Acest lucru ar putea fi cauzat de
lipsa de resurse financiare pentru a acoperi costurile de educație, precum și necesitatea de a
angaja copii pentru a spori veniturile gospodăriilor pe termen scurt.
Figura 30: Numărul total de elevi din învățămîntul primar și secundar și totalul
populației în funcţie de zonă, 2000-2011 (mii persoane)
74. Starea precară a infrastructurii fizice este un alt factor ce limitează posibilitățile
de dezvoltare a zonelor rurale din Moldova. Cantitatea de apă distribuită consumatorilor din
mediul rural a constituit circa 10 % din volumul de apă furnizat în mediul urban, în timp ce
lungimea rețelei de canalizare din mediul rural a fost de 80 % mai mică decît cea din zonele
urbane în perioada 2004-2011. Populația rurală a fost aprovizionată cu o treime din gaze
naturale, comparativ cu mediul urban în 2011, în timp ce numărul de linii telefonice în mediul
rural a fost de aproximativ 50 % din totalul în mediul urban.
76. Gospodăriile din mediul rural sunt cu mult mai puțin dotate cu facilități de locuit
decît gospodăriile din mediul urban. În afară de electricitate, care are o acoperire de 100 % în
Republica Moldova, gospodăriile rurale, de fapt, duc lipsă de apă caldă, încălzire centralizată și
sisteme de canalizare. Mai puțin de 20 % din gospodăriile rurale au avut o baie sau duș în 2011
și mai puțin de 10 % au avut un closet (același număr de gospodării din mediul urban au fost de
80 % și 75 %, respectiv). Accesul la apeduct și facilități de gaze sunt, de asemenea, limitate în
zonele rurale (35 %).
77. Rețeaua de drumuri se află, probabil, în starea cea mai proastă dintre toate
infrastructurile fizice. O evaluare efectuată de Guvern în 2006, a estimat că doar 7 % din
rețeaua de drumuri ar putea fi considerate a fi într-o stare bună sau satisfăcătoare, în timp ce 93
% se află într-o stare tehnică proastă sau foarte proastă. Starea drumurilor locale a fost chiar
mai rea, doar 2 % din drumurile evaluate fiind într-o stare tehnică destul de bună. Deși aproape
fiecare sat din Moldova este accesibil prin drumuri asfaltate, starea precară a drumurilor locale
și săteşti provoacă daune vehiculeor, precum și produselor transportate (fructe, legume, lapte,
etc). Evident, acest fapt duce la creșterea costurilor de transport, şi, de asemenea, afectează în
mod negativ calitatea producției, prețurile de vînzare şi cantitatea pe tot parcursul lanțului de
aprovizionare.
67
78. Creșterea turismului rural reprezintă o posibilitate pentru gospodăriile din mediul
rural de a genera venituri suplimentare. Cota de înnoptări în pensiunile agroturistice a
crescut cu 3 % în perioada 2004-2012, iar numărul de turişti a crescut de 30 de ori (de la 372 în
2004 la 11570 în 2012). Circa o treime din vizitatorii din pensiunile agroturistice au fost străini
în 2012, deși această rată a fost de 60 % în 2004.
68
Experienţa UE în sprijinirea reformei de dezvoltare a agriculturii și mediului rural
Politica agricolă comună (PAC) este politica agricolă a Uniunii Europene. Principalele
obiective sunt de a asigura un nivel de trai echitabil pentru agricultori și de a asigura o
aprovizionare stabilă cu alimente inofensive, la prețuri accesibile pentru consumatori.
Viitorul PAC
Toate aspectele legate de PAC ar trebui să fie modificate pentru a face față provocărilor
menționate mai sus.
Pentru a sprijini țările terțe (inclusiv țările candidate și ţările în process de aderare) în
conformarea cu cerințele PAC și alte politici sectoriale în cadrul diferitelor tipuri de integrare
69
economică, UE a folosit o serie de instrumente. Unul dintre cele mai semnificative și relevante
pentru Moldova a fost aplicat în cadrul pregătirii noilor state membre pentru integrarea în piața
unică - SAPARD
Sprijinul SAPARD pentru Dezvoltare Agriculturii și Mediului Rural a fost axat pe prioritățile
din acest sector, și anume:
70
Eficacitatea SAPARD6
Mai jos este prezentat rezumatul eficacității măsurilor organizate în funcţie de domenii
prioritare propuse:
6
Source: Synthesis of SAPARD ex post evaluations Evaluation Report 2010 KPMG
71
fermierilor sprijiniţi (263 mii euro) a fost de aproximativ 5 ori mai mare decât valoarea medie a
tuturor agricultorilor din opt țări beneficiare (49 mii euro).
Programul a avut un impact semnificativ asupra calității vieții la nivel local comunitar prin
acordarea de asistență dezvoltări de infrastructură, cum ar fi construcția de drumuri și stabilirea
de alimentare cu apă și canalizare, precum și de renovare a clădirilor, reconstrucție de locuri de
joaca, parcuri și zone de agrement. Conform sondajelor, acest impact a fost perceput de către
aproape toți beneficiarii. Cu toate acestea, bugetul limitat a împiedicat SAPARD de a avea un
impact pe o scară mai mare (națională).
Unul din obiectivele SAPARD a fost abordarea problemelor din zonele rurale, cum ar fi rata
ridicată a șomajului. Sinteza rapoartelor ex-post ale celor opt țări arată un impact relativ mic,
dar pozitiv al SAPARD asupra forței de muncă din mediul rural.
Rapoartele ex-post la nivel de ţară indică faptul că măsura de diversificare a avut un impact
pozitiv asupra ocupării forței de muncă în special în sectorul turismului și artizanatului, și că,
în medie, 50% din locurile de muncă nou create în aceste sectoare au fost ocupate de femei.
Conform celor 53% din beneficiarii măsurii de infrastructură rurală SAPARD a contribuit în
mică măsură la îmbunătățirea competitivității zonelor rurală, în timp ce 37% din beneficiari au
constatat o contribuţie semnificativă. Doar 10% nu au perceput nici un efect.
Ţările au aplicat abordări diferite în ceea ce priveşte autorizarea de aplicare doar pentru
beneficiari privați sau doar municipalități. În general, dezvoltarea infrastructurii efectuată de
către municipalități a demonstrat mai mult succes în îmbunătățirea calității vieții rurale. Însă,
proiectele realizate de către entitățile private au dus la creșterea numărului de locuri de muncă
create și menținute.
72
Cu toate acestea, majoritatea beneficiarilor individuali (90%) ale măsurilor de reînnoire a
satelor și măsurilor de infrastructură rurală au fost foarte pozitivi în acest sens și au perceput
anumite efecte ale SAPARD asupra calității vieții (44% complet si 46% parțial) în comunităţile
lor mici. Impactul asupra calității vieții este mai evident în cazul măsurii de infrastructură
rurală decât măsurii de reînnoire a satului, deoarece 95% din beneficiarii de infrastructură
rurală au perceput unele efecte ale SAPARD asupra calității vieții. Facilități publice construite,
clădiri renovate, locuri de joaca reconstruite, facilități sportive, parcuri și zone de agrement,
toate acestea au contribuit la o mai bună calitate a vieții rurale. În plus, este vizibil că zonele
comune și centrele satelor din zonele sprijinite au devenit mai atractive.
Protecția mediului a fost o problemă nouă pentru beneficiarii din țările candidate înainte de
SAPARD și, astfel, programul a avut un impact important asupra sensibilizării și la
introducerea standardelor europene de mediu în zonele rurale. În acea perioadă cele mai multe
țări s-au confruntat cu alte probleme imediate, problemele de mediu nu au constituit scopul
principal în programele SAPARD.
Conform informațiilor prezentate în rapoartele ex post, putem concluziona că, deși, în general,
investițiile nu au vizat în primul rând preocupările de mediu, programul a ajutat la reducerea
efectelor negative ale producției agricole asupra mediului, în special în ceea ce privește
manipularea deșeurilor animale și de gestionare a excesului de gunoi de grajd. Prin reducerea
consumului de îngrășăminte și pesticide, precum și promovarea regulilor de bune practici
agricole, SAPARD a contribuit la conservarea resurselor naturale.
7
Data and analysis supplied by AIPA
73
internaţionale de siguranță alimentară şi standardele de calitate. AIPA va juca un rol crucial,
fiind un instrument de importanţă majoră în procesul de implementare a politicii. Din 2010
AIPA a dezvoltat și implementat în mod continuu 10 măsuri importante de sprijin care vizează
susținerea financiară și informațională a agriculturii din Republica Moldova.
Pentru o mai bună gestionare a proceselor din agricultură, AIPA a dezvoltat și implementat un
sistem integrat de control al subvențiilor, un Registru electronic al fermierilor şi Registru
electronic de maşini şi utilaje agricole, care permite validarea datelor între ele prin intermediul
seviciilor web și facilitarea transferului de date, astfel contribuind la asigurarea transparenței și
debirocratizării sistemului.
Măsurile AIPA sunt orientate spre o varietate de scopuri, inclusiv, stimularea creditării
fermierilor de către bănci și instituții financiare și utilizarea asigurării împotriva riscurilor a
producției agricole, plantarea de noi livezi și viță de vie cu soiuri de mare productivitate,
stimularea investițiilor în producția de legume protejate (sere de iarnă, sere, tuneluri),
stimularea investițiilor în utilaje agricole și a sistemelor de irigare, stimularea investițiilor în
construcția și renovarea fermelor zootehnice, stimularea achiziționării de animale de
reproducere și dezvoltarea resurselor genetice a țării, stimularea investițiilor în procesarea
produselor alimentare și infrastructura post-recoltare, consolidarea terenurilor agricole,
sprijinirea investițiilor în irigarea culturilor. Impactul fiecărei măsuri reprezintă un motor
pentru fermieri în eforturile lor dificile de a dezvolta o infrastructura post-recoltare, reînnoirea
mașini, reamenajarea de management și a proceselor de marketing, sporind fluxul de numerar
și investind în tehnologii avansate.
În această perioadă AIPA avut contracte de finanțare a unor servicii de consultanță rurală
pentru elaborarea planurilor de afaceri de investiții eligibile pentru subvenții, care au fost
plătite din surse ale Bancii Mondiale. Astfel, serviciile de extensiune rurală și de consultanță au
primit un sprijin calitativ semnificativ și agricultorii au beneficiat de serviciu gratuit și
cunoştinţe.
În această perioadă peste 100 milioane euro au fost gestionaţi de către AIPA pentru finanțarea
și monitorizarea a 17 mii hectare de vii și livezi, construirea și renovarea a 170 hectare de sere
care aparțin la 480 gospodării de fermieri, achiziții de 4.700 unități de tractoare, combine, etc,
instalarea a 450 sisteme de irigare, renovarea a 82 ferme de animale, câteva mii de animale
importate pentru reproducere, construcția și re-echiparea a 114 frigidere pentru depozitarea de
fructe, legume, carne, instalarea a 23 fabrici de procesare a fructelor, 49 linii de procesare a
74
cărnii, produselor lactate, pește, 23 unități de procesare a cerealelor, 12 fabrici de extragere a
uleiului, 7 unități de calibrare, sortare și ambalare a fructelor și legumelor.
În ultimii trei ani investițiile rurale private directe, legate de subvenții au depășit suma de 250
milioane euro și peste 15 de mii de locuri de muncă au fost create în mod direct și indirect în
zonele rurale.
Măsurile în acest domeniu sprijină gestionarea durabilă a solului și altor resurse naturale.
Tehnicile fără aplicarea ori aplicarea limitată a aratului sunt subvenționate la o rată mai mare
decât tehnicile traditionale. În plus, producția organică este subvenționată mai mult decât cea
obișnuită. Subvenționarea sistemelor de irigare prin picurare aduce valoare adăugată și previne,
de asemenea, eroziunea solului, în timp ce antigelul în calitate de sistem antigrindină menține
în stare bună livezile și viile.
79. Republica Moldova are în prezent trei strategii legate de agricultură: (1) Strategia
Națională pentru Dezvoltare Durabilă a Complexului Agroindustrial (2008-2015), (2)
Strategia pentru Siguranța Alimentară (2011-2015) și (3) Strategia de dezvoltare a
serviciilor de extensiune rurală pentru 2012-2022. Toate aceste strategii se referă la diferite
aspecte ale sectorului, şi totuşi, în present lipseşte o abordare holistică a provocărilor din
agenda sectorului.
75
82. Strategia de Siguranță Alimentară pentru perioada 2011-2015 pregăteşte terenul
pentru adoptarea principiilor de siguranță alimentară ale UE și realizarea unei abordări
integrate "de la fermă la furculiță" întru asigurarea sănătăţii publice, precum şi creşterea
exporturilor. Pentru a realiza aceasta strategia a stabilit trei obiective principale: (1)
îmbunătățirea cadrului legal pentru Siguranța Alimentară; (2) instituirea unei Autorități
Naționale pentru Siguranța Alimentară și (3) asigurarea unui control adecvat asupra siguranței
alimentare. Ca urmare, în anul 2012 a fost înființată Agenția Națională pentru Siguranța
Alimentară, care a preluat controlul deplin asupra siguranței alimentare în Republica Moldova,
depășind astfel constrîngerile existente legate de suprapunerea funcţiilor si procedurilor
repetitive în domeniul siguranței alimentelor. Cu toate acestea, unul dintre punctele slabe ale
acestui document strategic, care ar putea duce la probleme în realizarea pe termen mai lung este
gradul insuficient de măsurare şi realizare a obiectivelor.
"Un sector de agro-business competitiv va contribui ca mediul rural din Republica Moldova să
devină unul atractiv pentru muncă și trai, dispunînd de infrastructura necesară. Agricultura şi
mediul rural vor furniza bunuri și servicii, totodată conservînd biodiversitatea, valorile culturale
și tradiționale pentru generațiile viitoare.”
76
86. Scopul principal al Strategiei se bazează pe atingerea unei sinergii între domeniile
economic, mediu și a celui social.
Scopul Strategiei: "De a spori competitivitatea sectorului agro-alimentar prin intermediu unei
restructurări și modernizări ample și de a îmbunătăți calitatea vieții și a muncii în mediul rural
prin realizarea unei sinergii între activitățile agro-alimentare și mediul natural."
87. Întru realizarea scopului nominalizat şi reieşind din analiza efectuată a sectorului agro-
alimentar, au fost identificate trei priorități și nouă măsuri, şi anume:
77
îmbunătățirea accesului la infrastructura post-recoltare, precum și facilitarea accesului
acestora la locurile / facilitățile pe piață.
-
- Măsura 3.1. Sporirea investițiilor în infrastructura fizică și de servicii din mediul rural.
Este necesar un sprijin pentru îmbunătățirea infrastructurii și serviciilor rurale fizice, de
a investi în renovarea și reconstrucția sistemelor de alimentare și canalizare, energie
electrică și drumuri locale. O astfel de evoluție ar crește cu siguranță nivelul de trai din
mediul rural și ar spori accesul la mai multe piețe (locale, urbane, de muncă, etc).
Infrastructura modernă este, de asemenea, una dintre cele mai importante premise
pentru continuarea investitiilor de capital.
79
Obiectivul strategic:
Tabelul 11: Priorități și măsuri Îmbunătățirea competitivității sectorului agroalimentar și realizarea sinergiilor
între agricultură, mediu și dezvoltare rurală pentru a îmbunătăți calitatea viaței
rurale spre o dezvoltare durabilă a Republicii Moldova
Creșterea competitivității sectorului agroalimentar din Asigurarea gestionării durabile a resurselor naturale Îmbunătățirea nivelului de trai în zonele rurale
Republica Moldova, prin restructurare și modernizare
Măsura 1.1. Măsura 1.2. Măsura 1.3. Măsura 2.1. Măsura 2.2. Măsura 2.3. Măsura 3.1. Măsura 3.2. Măsura 3.3.
94. Agenția Naţională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), care este responsabilă
de implementarea politicilor în domeniul siguranţei alimentelor, sanitar-veterinar,
zootehnic, al protecţiei plantelor şi carantinei fitosanitare, controlului semincer, calităţii
produselor primare, produselor alimentare şi a hranei pentru animale.
81
CIA urmează să asigure gestionarea şi menţinerea tuturor resurselor informaţionale din
sectorul agricol.
99. Cadrul legislativ relevant dezvoltării sectorului agro-alimentar este unul complex,
cunoscînd o dezvoltare şi ajustare continuă la rigorile europene şi este constituit din:
- Legea nr. 113 din 18.05.2012 cu privire la stabilirea principiilor şi a cerinţelor generale
ale legislaţiei privind siguranţa alimentelor;
- Legea nr. 228 din 23.09.2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară
- Legea nr. 257 din 27.07.2006 privind organizarea şi funcţionarea pieţelor produselor
agricole şi agroalimentare;
- Legea nr. 115 din 09.06.2005 cu privire la producţia agroalimentară ecologică;
- Legea nr. 78 din 18.03.2004 privind produsele alimentare;
- Legea viei şi vinului nr. 57 fin 10.03.2006;
- Legea nr. 412 din 27.05.1999 cu privire la zootehnie;
- Legea nr. 728 din 06.02.1996 cu privire la pomicultură.
83
84
Table 12: Organigrama Sectorului
Agenția de Intervenție Agenția Naţională Agenţia Centrul de Informare în Oficiul Național al Alte departamente MAIA,
și Plăți în Agricultură inclusiv Departamentul
pentru Siguranța Agricultură Viei și Vinului
Apele Moldovei planificat pentru Dezvoltarea
(AIPA) Alimentară (ANSA)
Rurală
85
8. Cadrul bugetar
105. Activitățile incluse în Prioritatea 1 vor consuma 63% din bugetul de intervenții, cele din
Prioritatea 2 - 21%, iar cele din Prioritatea 3 - restul de 16%.
106. Activitățile din Prioritatea 1 sunt în mare parte acoperite în prezent din fondul de
subvenționare. Fondul de subvenționare va crește de la nivelul actual de 400 de milioane de lei
pe an la 750 de milioane de lei pe an, la sfârșitul perioadei de prognoză. Creșterea subvențiilor
se calculează pe baza cererilor prognozate de subvenții de la producătorii agricoli și a ratei
medii de subvenții pentru fiecare măsură subvenționată. Cererea pentru subvenții este estimată
pe baza cantității prognozate de investiții private în producția agricolă. Se presupune o creștere
a investițiilor de la circa 3 miliarde de lei pe an în 2012 la circa 4 miliarde de lei în 2020, până
la sfârșitul implementării strategiei.
107. Distribuirea subvențiilor între cele 10 direcții prioritare curente incluse în programul de
subvenții se va schimba, de asemenea, de-a lungul anilor. Se presupune că ponderea
subvențiilor alocate pentru a sprijini investițiile în utilaje și echipamente agricole va scădea de
la 41% în 2012 la 16% în 2020. Ponderea subvențiilor direcționate spre post-recoltare va creste
de la 11% în 2012 la 25% în 2020, în timp ce cota de subvenții pentru zootehnie - de la 3% la
11%.
108. Bugetul pentru plățile directe se calculează pe baza unei sume de 100 de lei pe hectar,
înmulțită la suprafața estimată de 1.8 milioane hectare de teren prelucrat.
109. Bugetul pentru Prioritățile 2 și 3 va fi alocat din fondurile rămase după ce toate
activitățile din Prioritatea 1 vor fi acoperite. Sumele specifice disponibile pentru fiecare
activitate se vor baza pe o alocare procentuală.
110. Strategia va fi finanțată din bugetul de stat a Republicii Moldova și din fondurile
donatorilor. Din suma totală de 12,7 miliarde de lei necesare pentru implementarea strategiei în
2014-2020, 7,3 miliarde de lei, sau 57,3% vor fi asigurate din bugetul de stat, iar 5,4 miliarde
de restul - din fondurile PEVADR sau ale altor donatori.
86
111. Se presupune ca PEVADR va contribui cu 40 milioane euro pe an pentru
implementarea strategiei, sau un total cu 280 milioane euro. Aceste fonduri vor fi
suplimentate cu fonduri oferite de către Corporația Provocările Mileniului pentru reabilitarea
rețelelor de irigare centrală, în valoare de 60 milioane de dolari SUA în perioadă de 7 ani.
Unele fonduri suplimentare vor fi disponibile de la Banca Mondială prin proiectul
Competitivitatea Agricolă din Moldova pentru granturi de producție, construirea de perdele de
protecție și sprijin pentru ANSA. Restul fondurilor necesare pentru implementarea strategiei va
fi asigurat de către bugetul de stat a Republicii Moldova: 400 de milioane de lei pe an pentru
fondul de subvenționare, 180 milioane de lei pe an pentru plăți directe pe hectar, și 400-500
milioane de lei pe an pentru costurile de funcționare ale MAIA și agențiile subordonate.
87
Tabelul 13. Plan de acțiuni și Buget
88
Costul acțiunilor Sursa de finanțare
Agenția
Nr. Priorități și Activități Respon Termen % de Granturi
Bugetul
sabilă 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Total la și credite
de stat
buget externe
90
Costul acțiunilor Sursa de finanțare
Agenția
Nr. Priorități și Activități Respon Termen % de Granturi
Bugetul
sabilă 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Total la și credite
de stat
buget externe
ACTIVITĂŢI INSTITUŢIONALE ŞI
B.
DE REGLEMENTARE
Ministerul Agriculturii și Industriei
B1
Alimentare (MAIA)
Asigurarea consolidării capacităților
adecvate (instruire personal și 2014-
1 MAIA
echipament), pentru a garanta realizarea 2020
eficientă a funcțiilor și sarcinilor atribuite
Asigurarea alocărilor corespunzătoare de
la bugetul de stat și fondurile donatorilor
GM, 2014-
2 pentru a acoperi cheltuielile de operare și 44,193 45,519 46,885 48,291 49,740 51,232 52,769 338,629 338,629 100% 0
MAIA 2020
pentru a garanta realizarea eficientă a
funcțiilor și sarcinilor atribuite
Numire MAIA în calitate de instituție
3 guvernamentală responsabilă pentru
dezvoltarea rurală
Modificarea legilor și reglementărilor
GM,
3.1 privind distribuirea sarcinilor între 2013
MAIA
instituții
92
Costul acțiunilor Sursa de finanțare
Agenția
Nr. Priorități și Activități Respon Termen % de Granturi
Bugetul
sabilă 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Total la și credite
de stat
buget externe
Revizuirea programului existent și
elaborarea unui nou Program de
Dezvoltare Strategică pentru MAIA
7 MAIA 2014
pentru perioada 2014-2020 în vederea
stabilirii obiectivelor de dezvoltare
instituțională a ministerului
93
Costul acțiunilor Sursa de finanțare
Agenția
Nr. Priorități și Activități Respon Termen % de Granturi
Bugetul
sabilă 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Total la și credite
de stat
buget externe
Revizuirea HG existent 1305 cu privire la
principiile de subvenții, elaborarea și
aprobarea unei noi legi privind
subvențiile prin stabilirea unui set de
5 AIPA 2013
direcții de subvenționare clar definite,
pentru a asigura coerența și
predictibilitatea politicii de subvenționare
și pentru a evita modificări de la an la an
Finalizarea procesului de elaborare și
asigurarea unei actualizări permanente a
Registrului Fermierilor, inclusiv prin
6 AIPA 2014
definirea clară a gospodăriei agricole și
înregistrarea obligatorie a tuturor
beneficiarilor de subvenții în registru
Efectuarea unei analize încrucișate a
domeniilor de implicare a agențiilor de
AIPA,
plată și implementare a altor ministere
agenții
(Ministerul Economiei și Comerțului, 2013-
7 de plată
Ministerul Dezvoltării Regionale și 2014
concure
Construcțiilor, Ministerul Mediului) și
nte
distribuirea clară a sarcinilor, pentru a
evita suprapuneri și conflicte viitoare
94
Costul acțiunilor Sursa de finanțare
Agenția
Nr. Priorități și Activități Respon Termen % de Granturi
Bugetul
sabilă 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Total la și credite
de stat
buget externe
Elaborarea sistemelor de date analitice și
rapoartelor pentru analiza eficienței
subvenționării, realizarea unor obiective
de politică și prognoză (inclusiv 2013-
4 CIA
furnizarea de date pentru modele 2014
complexe I/O care vizează modelarea
macroeconomică a efectelor măsurilor
politice)
Asigurarea unei cooperări eficiente între
centru și Biroul Național de Statistică ce CIA 2014-
5
vizează schimbul de date și validare BNS 2020
rapidă și eficientă
Elaborarea și aprobarea unui program de
CIA,
6 eAgricultură pentru a cuprinde toate cele 2014
MAIA
de mai sus
95
Costul acțiunilor Sursa de finanțare
Agenția
Nr. Priorități și Activități Respon Termen % de Granturi
Bugetul
sabilă 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Total la și credite
de stat
buget externe
Revizuirea și modificarea cadrului
legislativ și de reglementare existent
pentru siguranța alimentară și de calitate,
în concordanță cu obiectivele strategice 2013-
4 ANSA
ANSA, inclusiv obiectivul de armonizare 2014
a reglementărilor locale cu normele UE și
facilitarea accesului produselor
moldovenești pe piața UE
Promovarea unei abordări integrate a
calității și siguranței alimentelor, așa-
numita infrastructură de siguranță "de la
2014-
5 fermă la consumator", cu un accent pe ANSA
2020
sănătatea animalelor și trasabilitatea
produselor de origine animalieră (sistem
SINATA)
Simplificarea certificării tuturor intrărilor
agricole, inclusiv produse chimice,
semințe, material săditor, animale de
6 reproducere, inclusiv soiuri importatoare; ANSA 2014
armonizarea sau adoptarea directă a
registrelor UE pentru intrările
corespunzătoare
Intensificarea controalelor sanitare la
import pentru a reduce importul de 2014-
7 ANSA
alimente cu conținut sporit de reziduuri 2020
de azot, metale grele si alte toxine
Revizuirea programelor existente și
elaborarea unui nou Program de
Siguranță Alimentară în conformitate cu
8 ANSA 2013
noile obiective și activități ale ANSA, de
asemenea, în vederea realizării celor sus
menționate
96
Costul acțiunilor Sursa de finanțare
Agenția
Nr. Priorități și Activități Respon Termen % de Granturi
Bugetul
sabilă 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Total la și credite
de stat
buget externe
Asigurarea alocărilor corespunzătoare din
cotizațiile de membru, bugetul de stat si
fondurile donatorilor pentru a acoperi 2014-
2 MAIA 5,150 5,305 5,464 5,628 5,796 5,970 6,149 39,462 39,462 100% 0
cheltuielile de operare și pentru a garanta 2020
realizarea eficientă a funcțiilor și
sarcinilor atribuite
Elaborarea și menținerea Registrului 2014-
3 ONVV
Viilor 2020
Crearea unui sistem de înregistrare și 2014-
4 ONVV
trasabilitate a vinului 2020
Promovarea certificării cu indicarea 2014-
5 ONVV
geografică și de origine pe etichete 2020
Promovarea cooperării producătorilor în
scopul realizării aspectelor de calitate și
2014-
6 marketing, cum ar fi Ghilda ONVV
2020
Producătorilor de Vinuri, Asociația
Micilor Producători de Vinuri, etc
Facilitarea accesului producătorilor de
Proiectu
viță de vie și vinuri la finanțare prin
l
asigurarea utilizării depline a liniei de 2014-
7 Vinului
credit din sectorul vitivinicol BEI și 2020
PIU,
atragerea de noi linii de credit pentru
OMV
sector
Elaborarea și aprobarea Programului Viei ONVV,
și Vinului pentru a stabili direcțiile MAIA, 2013-
8
strategice clare pentru dezvoltarea CEED- 2014
sectorului II
97
Costul acțiunilor Sursa de finanțare
Agenția
Nr. Priorități și Activități Respon Termen % de Granturi
Bugetul
sabilă 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Total la și credite
de stat
buget externe
eficientă a funcțiilor atribuite
98
Costul acțiunilor Sursa de finanțare
Agenția
Nr. Priorități și Activități Respon Termen % de Granturi
Bugetul
sabilă 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Total la și credite
de stat
buget externe
Revizuirea și ajustarea planului de afaceri
MAIA,
4 al companiei în vederea realizării celor 2013
CWM
menționate mai sus
B9 Apărarea drepturilor
Promovarea rolului MAIA drept
organizație de apărare a drepturilor pentru
2014-
1 sectorul agroalimentar în relațiile cu MAIA
2020
Parlamentul și alte ministere și agenții
guvernamentale
În relațiile cu Serviciul Fiscal, de a
promova o politică fiscală favorabilă
pentru agricultori în conformitate cu
specificul sectorului, inclusiv reducerea
cotelor de TVA pentru materii prime si 2014-
2 MAIA
echipamente, reducerea TVA pe vânzări, 2020
administrarea mai simplă de impozite și
taxe locale pe venit, practici mai puțin
coercitive, cum ar fi mesaje fiscale în
sezon, etc
În relațiile cu Ministerul Economiei și
Comerțului, să promoveze o politică de
comerț exterior care vizează maximizarea
balanței comerciale (maximizarea 2014-
3 MAIA
exportului, minimizarea importului), în 2020
special în negocierile actuale și viitoare
cu UE (DCFTA), Turcia, uniunea vamală
Rusia-Belarus -Kazahstan, etc
În relațiile cu Serviciul Vamal, de a
promova o politică vamală care vizează
sporirea exporturilor produselor 2014-
4 MAIA
agroalimentare, în special celor 2020
perisabile, și simplificarea în general, a
procedurilor de export
99
Costul acțiunilor Sursa de finanțare
Agenția
Nr. Priorități și Activități Respon Termen % de Granturi
Bugetul
sabilă 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Total la și credite
de stat
buget externe
Acordarea sprijinului la crearea și
promovarea rolului asociațiilor de
fermieri (asociații de fermieri, asociații
sectoriale, asociațiile exportatorilor și
importatorilor), ca un agent reprezentativ 2014-
5 MAIA
și partener de negocieri în relațiile cu 2020
MAIA, în legătură cu chestiuni, cum ar fi
subvențiile, siguranța alimentară, comerț
exterior (listele exportatorilor,
promovarea comerțului), fiscalitate, etc
Acordarea sprijinului la crearea și
promovarea rolului asociațiilor de
fermieri (asociații de fermieri, asociații
sectoriale, asociațiile exportatorilor și 2014-
6 MAIA
importatorilor), ca un agent reprezentativ 2020
și partener de negocieri în relațiile cu alte
agenții guvernamentale (Serviciul Fiscal,
Serviciul Vamal, ministerele de linie)
TOTAL INSTITUȚII ȘI
3,297,658 3,186,658 111,000
REGLEMENTĂRI
100
2012 – Anii prognozei
Total
Nr. Prioritate Indicator de Performanță an de
2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2014-20
bază
1 Livezi noi, ha 5,017 5,065 5,140 5,216 5,293 5,371 5,451 5,531 37,067
Prioritatea 1:
2 Vii noi, ha 1,710 1,735 1,773 1,812 1,852 1,892 1,934 1,976 12,973
Creșterea
3 competitivității Sere noi, ha, 157 162 179 197 216 238 262 288 1,541
4 sectorului Utilaje noi, echivalente cu tractorul 2,350 2,416 2,460 2,504 2,549 2,595 2,641 2,689 17,853
5 agroalimentar din Ferme de animale noi, unități 84 87 92 98 104 111 117 125 735
Republica Moldova,
Efective de animale noi, echivalente
6 prin restructurare și 522 1,223 1,529 1,911 2,389 2,986 3,732 4,666 18,436
cu bovine
modernizare
7 Instalații post-recoltare noi, unități 260 265 281 298 316 335 355 376 2,226
Prioritatea 2: Suprafețe irigate noi, ha (de la 50%
8 60 2,515 2,378 2,229 2,066 1,862 1,663 1,441 14,153
asigurarea gestionării rambursare)
durabile a resurselor Zone împădurite noi, ha (de la 50%
9 naturale 16 3,657 3,589 3,515 3,433 3,331 831 720 19,077
rambursare)
Drumuri noi, km (de la 100% de
10 1,000 75 71 67 62 56 50 43 425
restituire)
Unități de turism susținut, unități (de
11 400 63 59 56 52 47 42 36 354
Prioritatea 3: la 25.000 euro / unitate)
Ameliorarea nivelului Microîntreprinderi sprijinite, unități
12 800 94 89 84 77 70 62 54 531
de trai în zonele rurale (de la 50.000 euro / unitate)
Unități de infrastructură din
13 comunitate sprijinite, unități (de la 400 126 119 111 103 93 83 72 708
25.000 euro / unitate)
* În calitate de sursă de verificare vor fi rapoartele trimestriale și anuale ale AIPA
101
Tabelul 14. Indicatori de Monitorizare și Evaluare – Impacte Macroeconomice
Schimbări
prognozate de
Nr Priorități și activități Indicator de Performanță Sursă de verificare
la valoarea
actuală
Creșterea competitivității sectorului agroalimentar din Biroul Național de
1 Balanța comerțului exterior de produse agroalimentare Creștere
Republica Moldova, prin restructurare și modernizare Statistică (BNS)
Creșterea investițiilor în modernizarea sectorului
agroalimentar și a lanțului alimentar, inclusiv Producția globală agricolă, total (sau Valoarea
1.1 Creștere BNS
conformarea la cerințele UE privind siguranța Adăugată Brută în agricultură)
alimentară și nivelul de calitate
Creșterea nivelului de învățământ, a cercetărilor
Rapoartele trimestriale și
științifice și serviciilor de extensie în sectorul Numărul de consultații oferite fermierilor de către
1.2 Creștere anuale ale furnizorului de
agroalimentar inclusiv facilitarea accesului la sisteme Rețeaua Națională de Servicii de Extensiune
servicii
de informare
Facilitarea accesului la piețele de capital, de intrare și Soldul creditelor acordate sectorului agroalimentar, în
1.3 Creștere BNS
de ieșire pentru agricultori lei și% din totalul
2 Asigurarea gestionării durabile a resurselor naturale Suprafețe utilizate în scopuri agricole Scădere BNS
Sprijinirea practicilor de gestionare a terenurilor și a Zone din fondul de apă (bazine) sau Consumul de apă
2.1 Creștere BNS
apei pentru agricultură în scopuri agricole
Sprijinirea tehnologiilor de producție ecologice și
Zone din fondul forestier și cele dedicate protecției
2.2 produselor ecologice, inclusiv conservarea Creștere BNS
mediului
biodiversității
Sprijinirea măsurilor de adaptare la schimbările Zone prelucrate folosind practici fără arat ori arat Ministerul Agriculturii și
2.3 Creștere
climatice și de atenuare a impactului lor minimal Industriei Alimentare
3 Îmbunătățirea nivelului de trai în zonele rurale Venitul disponibil în gospodărie în zonele rurale, lei Creștere BNS
Sporirea investițiilor în infrastructură fizică și servicii
3.1 Dotarea gospodăriilor rurale cu utilități, unități Creștere BNS
rurale
Rata de activitate și ocupare a forței de muncă în
Creșterea oportunităților de angajare și venituri non-
3.2 zonele rurale sau numărul de întreprinderi micro și Creștere BNS
agricole în mediul rural
mini în regiunile rurale
Stimularea implicării comunității locale în dezvoltarea Menținere la
3.3 Procentul populației cu domiciliul în mediul rural BNS
rurală nivelul actual
102
9. Integrarea dimensiunii de gen
Pentru a fi în măsură să judecăm succesul strategiei sectoriale propuse, este necesar să descriem
starea sectorului agro-alimentar după implementarea ei efiecentă.
103