Sindromul BURNOUT

 Definiții:
În psihologie, sindromul burnout sau sindromul epuizării profesionale reprezintă o stare de
epuizare, atât fizică cât și psihică, care apare în special la persoanele a căror profesie implică
o responsabilitate deosebită și interacțiuni frecvente cu oamenii.
Ce se întâmplă în cazul sindromului?
În cazul sindromului, pacientul se confruntă cu anumite stări caracteristice depresiei, care evoluează în
Sindromul burnout reprezintă o stare emoțională produsă de stresul prelungit, în general la câteva trepte:
locul de muncă, fiind o consecință a dezechilibrului dintre cerințe, resurse și gradul de  Entuziasmul ideal: specific începătorului care nutrește speranțe în cariera sa;
satisfacție profesională.
 Stagnarea ineficientă: individul simte că nu este recompensat corespunzător muncii
 Aspecte generale: depuse;
 Termenul de “burnout” a fost introdus în anul 1970 de către psihologul american Herbert
 Sentimentul de frustrare: apar tulburări fizice (cefalee, migrenă, tulburări gastro-
Freudenberger. Acesta îl definea ca fiind caracteristic pentru angajații din domeniile de lucru cu
oamenii, adică medici, asistente, profesori și asistenți sociali, profesii în care ar fi prezent un intestinale) și emoționale (anxietate, depresie);
sentiment de sacrificiu pentru ceilalți.
 Apatie, dezamăgire și reacția de apărare: individul se simte tot mai frustrat, dar nu poate
 Sindromul burnout se aseamănă cu depresia prin: tulburări de somn și de digestie, senzația de
epuizare și de scădere a randamentului profesional, scăderea capacității de dialog și de renunța la locul de muncă din motive economice, ceea ce conduce la crearea unei imagini
interacțiune cu cei din jur, senzația de goliciune sufletească și că viața profesională invadează negative despre propria persoană.
viața privată.
 Sunt 3 dimensiuni ale sindromului burnout.
----Epuizarea emoțională-persoana afectată se simte permanent obosită, epuizată, lipsită de
energie, simte că activitatea depusă a suprasolicitat-o și a rămas fără resurse.
-Detașarea-persoanele devin în timp pesimiste, cinice, resimt frustrare în legătură cu
activitatea lor, atitudinea lor pare indiferentă, detașată, uneori tind să se izoleze sau să fugă de
responsabilități.
-Scăderea performanței-scade stima de sine, încrederea în propriile capacități și realizări,
subiecții simt că ceea ce fac este neapreciat și nesemnificativ, scade capacitatea de
concentrare a atenției, creativitatea și spontaneitatea.
Top 10 cele mai stresante profesii:
Cauzele principale:
1. Chirurgii
 Suprasolicitare și volum mare de muncă.
2. Avocații
 Presiunea timpului și programul de lucru prelungit.
 Evenimente cu impact emoțional negativ (ex. moartea unui pacient). 3. Paramedicii
 Lipsa de apreciere, mediul de lucru ostil și relațiile nesatisfăcătoare cu colegii. 4. Polițiștii
 Insuficiența timpului liber. 5. Asistenții medicali
6. Profesorii
 Neîncrederea in sine . 7. Pompierii
8. Piloții de avion
9. Militarii
10. Jurnaliștii