VITAMINE

Vitaminele sunt componente importante ale alimentaţiei. Vitaminele sunt

micronutrienţi organici care intră ȋn compoziţia alimentelor, esenţiali pentru desfăşurarea
funcţiilor organismului. Aceşti micronutrienţi nu sunt sintetizaţi de organism sau sunt
sintetizaţi, dar ȋn cantităţi insuficiente.

Clasificarea vitaminelor:

 liposolubile

 hidrosolubile

A. VITAMINE LIPOSOLUBILE
- Sunt depozitate în țesuturi grase și țesutul hepatic
- Pot atinge nivele toxice
- Sunt insolubile în apă, fiind solubile în lipide (grăsimi)

Vitamina A
Se mai numeste antixeroftalmică (împiedică uscăciunea conjunctivei) sau vitamina
creşterii.
Carenta conduce, la om, la scăderea acuităţii vizuale, a adaptării la ȋntuneric, la uscarea
pielii, scade rezistenţa organismului la acţiunea microbilor, dismenoree, smalț dentar fragil.
Vitamina A s-a izolat din uleiul de ficat de peşte.Se mai gaseste ȋn morcov , ȋn spanac ,
ȋn lapte , ȋn untul de vacă, ȋn galbenuşul de ou, ȋn icrele de peşte, pătrunjel, măceș.
ROL: protejează de apariția cancerului, menține sănătatea pielii, asigură vederea
nocturnă, ia parte la creșterea osoasă, este esențială pentru funcția de reproducere, sistemul
nervos, imunitate, stimulează formarea de anticorpi.

Vitamina D
SURSE: Raze UV (soarele); Vitaminele D se găsesc ȋn ulei vegetal, lactate, unt,
brânzeturi. Manifestarea avitaminozei constă ȋn depunerea insuficientă a fosfatului de calciu
ȋn oase. Asimilarea Ca ȋn organism depinde de raportul Ca/P din alimente.
 Rolul vitaminei D este de a interveni ȋn metabolismul Ca şi P, favorizând absorbţia
intestinală a acestora şi depunerea lor la nivelul oaselor , sub forma unui complex fosfocalcic
insolubil.
Se presupune ca vitamina D ar mări secreţia gastrică si ar favoriza astfel absorbţia Ca şi
P. Lipsa de vitamina D la copii provoacă rahitismul, iar la adulți –osteomalcie (oase moi,
poroase, care se pot fractura ușor).
Cele mai bogate produse ȋn vitamina D sunt untura de peşte, ficatul mamiferelor şi
păsărilor. Se gaseşte şi ȋn lapte , unt , gălbenuş de ou.

Vitamina E (tocoferol)
Se mai numesc tocoferoli, vitaminele antisterilităţii, fertilităţii, de reproducere.
ROL: antioxidant, anticancerigen, asigură protectie hepatica, desfășurarea normal a
glandelor sexuale și hipofizei.
Vitaminele E sunt substante uleioase, galbui, optic active, termolabile, uşor oxidabile.
Protejează grăsimile de oxidare; prin acţiunea lor antioxidantă preintâmpină oxidarea
vitaminelor A, D, F, C.
Vitamina E se găseşte ȋn seminţele cerealelor (grâu , porumb , ovăz), ȋn legumele
proaspete (salată verde , mazăre verde) , ȋn galbenuşul de ou , ȋn lapte.
Scăderea vitaminei E duce la tulburarea funcţiei sexuale , glandele seminale
degenerează, iar la femei produce sterilitate.
Administrarea vitaminei timp îndelungat poate duce la involuție ovariană și la
oligospermie (scade cantitatea de spermatozoizi).

Vitamina K
Surse: conopide, brocoli, legume verzi, ficat, carne.
Rol: antihemoragic
Lipsa de vitamina K din organism determina un sindrom hemoragic grav, prin defect de
coagulare, ca urmare a scăderii importante a concentraţiei de protrombină (factor sanguin cu
rol ȋn coagularea sângelui).

B. VITAMINE HIDROSOLUBILE
-sunt vitamine excretate ușor în urină când sunt ingerate în canități mai mari decât
necesar.
 Vitamina B1 (tiamină)

Beneficiile vitaminei B1 pentru organism sunt următoarele:

 Desfășurarea în condiții normale a proceselor cognitive, contribuind la funcționarea

normală a sistemului nervos
 Îmbunătățirea forței de contracție a inimii, în caz de afectare a celulei miocardice prin
deficit de B1
 Influențează indirect metabolismul lipidic și proteic contribuie la metabolismul
energetic normal
 Favorizează biosinteza glicogenului în ficat
 contribuie la metabolismul normal al fierului, menținerea vederii normale
 În sarcină și alăptare, previne și combate fenomenele carențiale: polinevrita gravidică,
edeme gravidice, tulburări cardiovasculare și digestive;

Sursele alimentare care prezintă vitamina B1 sunt:

 Drojdia de bere
 Cereale, germeni de grâu, tărâțe de grâu, orez alb, orez brun
 Pâine integrală
 Legume: soia, mazăre, fasole verde, fasole uscată
 Fructe: grapefruit, piersici
 Ouă: gălbenuș
 Carne: porc, pasăre de curte
 Organe: ficat, rinichi
 Pește: păstrăv
 Altele: semințe de floarea-soarelui, arahide, nuci

Deficitul de vitamină B1 poate avea următoarele cauze: alcoolismul, procesele de

malabsorbție de diferite cauze, persoane în vârstă care au primit nutriție parenterală, consum
de alimente care conțin antivitamine V1 (unele ceaiuri și anumite tipuri de pește), ciroza
hepatică, aport insuficient, sarcină și alăptare, consum ridicat de glucide.

Lipsa de vitamină B1 poate să ducă boala Beri-beri, cu următoarele simptome: astenie,

anorexie, scădere în greutate, dispnee, tahicardie, extrasistole, parestezii, nevrite periferice,
abolirea reflexelor tendinoase, iritabilitate, tulburări de memorie, confuzii, imposibilitatea
concentrării atenției. Semnele majore ale acestui deficit sunt cele legate de sistemul nervos
sau aparatul cardiovascular.

Deficiența gravă duce la:

 psihoza Korsakoff, manifestată prin dezorientare și amnezie

 encefalopatia Gayet-Wernicke, manifestată prin dezorientare, amnezie, tulburări de
echilibru, confuzie.

Aceste două manifestări reprezintă o formă de Beri-beri.

Sindromul Wernicke-Korsakoff apare la alcoolici și este caracterizat prin amnezie

antero și retrogradă, fabulație. Dependent de gradul de deficit vitaminic, acest sindrom
evoluează sub forma encefalopatiei Wernicke sau psihoza Korsakoff sau cele două forme
combinate.

Vitamina B2 (riboflavina)
Sursele alimentare care prezintă vitamina B2 sunt:
 Lactate: lapte, brânză, iaurt
 Ouă (albuș)
 Carne
 Organe: ficat; rinichi
 Pește: somon
 Cereale integrale
 Ciuperci
 Legume verzi
 Drojdie de bere
 Migdale

Simptomele caracteristice deficitului de vitamină B2 sunt: dermatitele și tulburările

oculare.

Alte semne clinice sunt:

 stomatitele angulare cu limbă purpurie și atrofia papilelor

  buze strălucitoare uscate, cu fisuri și cruste, cheilită
 dermatită seboreică la nivelul feței și scrotului
 tulburări ale reflexelor, nistagmus, oboseală accentuată
 fotofobie, cataractă
 tulburări neurologice (ataxie)
 steatoză hepatică și renală

Având în vedere participarea vitaminei B2 într-o multitudine de procese de oxido-

reducere din organism, apar tulburări ale metabolismului intermediar. Este puternic perturbat
metabolismul aminoacizilor și al proteinelor, cu diminuarea biosintezei acestora. În stările
carențiale, poate să apară:

 alopecia, însoțită de dermatită în zonele afectate

 conjunctivita, opacifierea corneei, ulcerația acesteia; fotofobie

Lipsa vitaminei B2 se asociază frecvent cu anemie feriprivă.

În timpul sarcinii, carența de vitamină crește riscul de malformații ale fătului.

Riscul de cancer esofagian crește în deficitul sever de vitamină B2. Riscul de

preeclampsie urmat de eclampsie crește la femeia însărcinată care are deficit de vitamină B2.

Carența de vitamină B2 se poate înregistra: prin aport alimentar redus, malabsorbție și

malnutriție proteică severă, alcoolism, vârstă înaintată, afecțiuni intestinale, diabet, expunerea
nou-născutului la radiații U.V. pentru tratamentul hiperbilirubinemiei post-natale,
administrarea de contraceptive, anticonvulsivante (fenobarbital), antidepresive, hipotiroidism,
insuficiență renală.

 Vitamina B2 este indispensabilă pentru procesele de embriogeneză și reprezintă un

factor de creștere și dezvoltare pentru organismele tinere
 Este necesară pentru buna funcționare a altor vitamine din grupul B: B3, B6, B9
 Influențează adaptarea la lumina crepusculară fie independent, fie în interacțiune cu
vitamina A
 Intervine în metabolismul fierului
  Este implicată în detoxifierea organismului pentru unii compuși sau metaboliți toxici
asigurând menținerea homeostaziei celulare

Studii mai noi sugerează faptul că vitamina B2 joacă un rol în prevenirea cancerului și
în tratamentul migrenei.

Vitamina B6 (piridoxină)
Sursele alimentare care prezintă vitamina B6 sunt:
 Carne: vită, porc, pui, pește, curcan
 Organe: ficat, rinichi
 Drojdie de bere
 Cereale integrale
 Polen
 Ouă (gălbenuș)
 Făină din cereale integrale
 Pește: somon, ton
 Fructe: portocale, pere, banane
 Legume: fasole, spanac, salată

Lipsa vitaminei B6 se poate manifesta prin următoarele simptome:

 Tulburări neurologice și neuropsihice: somnolență, neuropatie periferică, afectarea

memoriei și capacității de concentrare, convulsii, stări depresive, neuropatie, astenie,
nervozitate
 Agravarea diabetului cu reducerea toleranței la glucoză
 Glosită, buze uscate și crăpate, ulcerații bucale
 Sindromul tunelului carpian
 Anemie
 Tulburări metabolice prin afectarea metabolismului aminoacizilor

Deficitul de vitamină B6 poate să constituie un factor de risc de:

 Boală cardiovasculară datorită intervenției pe metabolismul homocisteinei

 Scăderea rezistenței organismului la infecții
 Afecțiuni dermatologice
  Anemie
 Neuropatii
 Depresie
 Hipertrofia unor organe
 Tulburări ce pot duce la încetarea creșterii
 Stări convulsive la sugari, datorate stărilor carențiale ce pot să apară în urma
alimentației cu preparate din lapte praf
 Inhibiție asupra efectelor hormonilor steroizi
 Pierderea reflexelor membrelor și parestezii

Lipsa vitaminei B6 în perioada sarcinii afectează starea de sănătate a fătului, ducând

până la retard mental, convulsii.

Cauzele deficitului de vitamină B6 pot fi:

 Alcoolismul
 Pacienți vârstnici
 Vegetarieni ce urmează un regim alimentar dezechilibrat
 Alimentație nerațională (aport redus)
 Alimentație artificială cu lapte praf la copii
 Tratament medicamentos cu: contraceptive orale, levodopa, izoniazidă, teofilină
 Vitamina B6 prezintă un ușor efect sedativ, prin participarea la formarea GABA.
 Prezintă efect benefic în anemie
 Intervine în dezvoltarea matricei osoase
 Modestă acțiune anticoagulantă
 Îmbunătățește metabolismul neuronal, ameliorând procesele neuronale
 Prin intervenția asupra sintezei de serotonină și noradrenalină, are efecte benefice în
depresie.

Asociată cu magneziu, contribuie la reducerea tulburărilor de atenție și a hiperactivității

în autism.

Vitamina B12 (ciancobalamină)

 Beneficii:
1. Furnizor de energie: ajută la transportul oxigenului în sânge, hrăneşte celulele şi
transformă carbohidraţii din mâncare în glucoza pe care corpul nostru o foloseşte
pentru a produce energie;
2. Protector al inimii: menţine un nivel scăzut al homocisteinei, proteină care afectează
arterele, creşte riscul de infarct şi poate duce la ateroscleroză;
3. Previne anemia: vitamina B12 contribuie la formarea globulelor roşii în sânge, lipsa
lor fiind principala cauză care duce la apariţia acestei afecţiuni;
4. Contribuie la sănătatea şi sinteza ADN-ului: procesul de îmbătrânire apare atunci când
celulele noastre încep să se uzeze şi nu se mai reproduc corect. Prin contribuţia pe care
o aduce la reînnoirea celulară, acest nutrient ne păstrează celulele tinere;
5. Menţine creierul sănătos prin protejarea celulelor nervoase şi formarea mielinei (teaca
de mielină), înveliş care acoperă neuronii şi circuitele cerebrale.

Semnele carenţei de cobalamină

Lipsa vitaminei B12 în corp nu este la fel de comună precum carenţa altor
vitamine sau nutrienţi. Motivul? În cazul unui aport nutriţional constant si echilibrat,
organismul nostru are uimitoarea capacitate de a stoca necesarul acestui element nutritiv
pe o perioadă de până la 5 ani.

Deficienţa de vitamina B12 se manifestă prin următoarele simptome:

 oboseală;
 lipsa motivaţiei şi a energiei;
 lipsa poftei de mâncare;
 pierdere în greutate;
 pierderi de memorie;
 probleme de echilibru;
 stări de confuzie;
 depresie;
 amorţeală în membre.

Alimente care conţin vitamina B12

Surse naturale cu un conţinut bogat de B12 sunt:
  ficatul de viţel;
 scoicile;
 peşte, în special somonul;
 carne de pasăre;
 carne de miel;
 brânzeturi;
 ouă, lapte şi alte produse de origine animală;
Acid folic
Acidul folic sau folatul este un nutrient esențial care face parte din complexul de opt
vitamine hidrosolubile B. E important de menționat faptul că acidul folic reprezintă o formă
sintetică a vitaminei B9 și nu se regăsește în mod natural în alimente, ci sub formă de
supliment alimentar.
 Previne malformațiile congenitale - nivelul scăzut de folați în primele stadii ale
sarcinii au fost asociate cu un risc crescut de apariție a malformațiilor la nivelul creierului,
coloanei vertebrale sau măduvei osoase. Din acest motiv este important ca femeile însărcinate
să consume suplimente alimentare cu acid folic atât înainte, cât și în timpul sarcinii.
 Susține sistemul nervos - un nivel optim de acid folic este benefic pentru prevenirea
tulburărilor de dezvoltare neurologică sau emoțională. Totodată, acesta poate preveni apariția
demenței și poate ajuta la scăderea declinului cognitiv.
 Reduce nivelul de homocisteină - homocisteina este o moleculă care se află în strânsă
legătură cu apariția problemelor cardiovasculare, aterosclerozei sau trombozelor venoase, dar
și cu apariția stărilor depresive. Astfel, acidul folic ajută la reducerea nivelului de
homocisteină și previne apariția acestor probleme de sănătate.
 Previne apariția depresiei - nivelul scăzut de acid folic este asociat cu depresia.
Suplimentele pe bază de acid folic stimulează astfel receptorii de serotonină de la nivelul
creierului și pot fi recomandate împreună cu tratamentul împotriva depresiei.
 Susține sistemul imunitar - deficitul de acid folic poate duce la slăbirea sistemului
imunitar și la apariția anemiei megaloblastice. Administrarea unei doze optime de acid folic
crește rezistența organismului împotriva infecțiilor.

Unul dintre principalele semne ale deficitului de acid folic este apariția anemiei
megaloblastice, din cauza deficitului de globule roșii. Astfel, e important de reținut că anemia
se manifestă prin oboseală, lipsa apetitului, dureri de cap, stări de leșin sau diaree.
 Alte simptome ale deficitului de acid folic sunt următoarele:

 Stări depresive (nivel ridicat de homocisteină);

 Apariția alergiilor;
 Slăbiciune musculară;
 Tulburări de memorie;
 Oboseală;
 Stări de iritabilitate;
 Respirație sacadată.

Totodată, un nivel scăzut de acid folic este asociat și cu risc crescut de apariție a
malformațiilor congenitale la nou-născuți, a infarctului (din cauza nivelului ridicat de
homocisteină), a cancerului de stomac, naștere prematură sau chiar avort.

Alimente bogate în acid folic

Folații (vitamina B9) se regăsesc în mod natural în următoarele alimente:
 Linte;
 Năut;
 Broccoli;
 Ficat;
 Sparanghel;
 Varză și varză de Bruxelles;
 Conopidă;
 Mazăre;
 Spanac;
 Avocado;
 Anghinare;
 Fasole;
 Citrice;
 Semințe de floarea soarelui;
 Gălbenuș.

Vitamina C
 Printre numeroasele beneficii pe care le poate avea vitamina C se numără următoarele:
 Ajută la întărirea imunității - vitamina C este un antioxidant puternic, care întărește
capacitatea naturală de protecție a organismului;
 Protejează împotriva răcelilor
 Reduce riscul de boli cronice
 Ajută la scăderea hipertensiunii - suplimentele pe bază de vitamina C ajută la scăderea
tensiunii arteriale și a presiunii sistolice a sângelui, dar și la dilatarea vaselor de sânge;
 Protejează împotriva bolilor cardiovasculare - acestea sunt asociate cu hipertensiune
arterială, nivel ridicat de colesterol „rău” LDL și trigliceride și un nivel scăzut de
colesterol „bun” HDL, iar vitamina C ajută la reducerea acestor factori de risc, implicit
și a apariției bolilor cardiovasculare;
 Previne atacurile de gută - acestea apar atunci când nivelul de acid uric din sânge este
ridicat, iar vitamina C ajută la reducerea nivelului de acid uric; Previne deficiența de
fier - și ajută, în același timp, la îmbunătățirea absorbției de fier în organism;
 Stimulează producția de colagen - vitamina C este de mare ajutor în producția de
colagen, o componentă esențială a multor țesuturi din organism;
 Ajută la îmbunătățirea memoriei
 Îmbunătățește vederea
 Îmbunătățește aspectul pielii - datorită faptului că favorizează producția de colagen,
vitamina C ajută la menținerea elasticității pielii;
 Ajută la scăderea în greutate - consumul de alimente și suplimente de bază de vitamina
C ajută la arderea grăsimilor și la acumularea de masă musculară.
 Favorizează absorbția de fier
 Crește absorbția de zinc, magneziu, calciu
 Poate bloca formațiunile de substanțe cancerigene
 Intervine în dezvoltarea fibroblaștilor (au rol în vindecarea rănilor și grăbește
cicatrizarea).