qwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyui

opasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfgh
jklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvb
nmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwer
tyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopas
dfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzx
The Lexus an The Olive

cvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmq
Tree by
Thomas L. Friedman
wertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuio
pasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghj
klzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbn
mqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwerty
uiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdf
ghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxc
vbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmrty
uiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdf
ghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxc
 1. Date despre autor

1.1. Viata privata

S-a nascut in St. Louis Park, Minnesota, o suburbie Minneapolis-ului. A studiat la
ST. Louis High School , si a scris articole pentru ziarul scolii , inclusive o poveste
despre Ariel Sharon.
A absolvit in 1971. In 1975 a primit o diploma pentru “Studiul artei in Mediterana”
de la universitatea Brandeis, unde s-a transferat in 1973. A continuat studiile la St.
Antony`s College la Oxford , finantat de o bursa Marshall, obtinand o Diploma Mc.Phil in
“Studiul Orientului Mijlociu”.

1.2. Cariera
Friedman s-a alaturat la “London Bureau of United Press” dupa terminarea
masteratului. In Primul an a fost trimis la Beirut unde a stat pana in anul 1981. A fost
angajat apoi de catre New York Times ca reporter fiind trimis inapoi la Beirut la
inceputul anului 1982, la inceputul invaziei Israelului asupra Libanului . Articolele sale
despre razboi inclusive asupra masacrelor de la Sabra si Shatila i-au adus primul
premiu Pulitzer pentru “International Reporting” , in acelas an castiga un premiu George
Folk pentru “Foreign Reporting”.
A fost trimis la Ierusalim la inceputul anului 1984 pana in 1988 si a primit al 2-lea
premiu Pulitzer pentru articolele sale despre “First Palestinian Intifada” . A scris “From
Beirut to Jerusalem” descriind experientele sale in Orientul Mijlociu.
In timpul administratiei lui George Bush, a fost jurnalistul desemnat pentru
secretarul de stat James Becker. In timpul administratiei Clinton a devenit
correspondent la Casa Alba pentru “Times”. In 1994 a inceput sa scrie mai mult pe
problem externe si economie si s-a mutat pe pagina New York Times in anul urmator.In
2002 a primit premiul Pulitzer pentru “Comentary” – comentarea amenintarii teroriste.
In februarie 2002, Friedman s-a intalnit cu mostenitorul coroanei Arabiei Saudite,
Printul Abdullah. Acesta l-a consiliat pe print in incercarea sa de a oprii conflictul arabo-
israelian, prin normalizarea relatiilor arabe cu Israelul , in schimbul intoarcerii refugiatilor

2
din timpul si sfarsitul ocupatiei israeliene.Abdullah a propus “Initiativa de pace araba” la
Summit-ul din Beirut in martie a aceluiasi an , act pe care Friedman l-a sustinut
permanent .
In 2004 a primit premiul “Overseas Press Club” pentru intreaga cariera si i-a fost
acordat “Order of The British Empire “ de catre Regina Elisabeta.

1.3. Carti publicate

1) “From Beirut to Jerusalem” -1989

2) “The Lexus and the Olive Tree”-1999
3) “Longitudes and Attitudes – Exploring the world after September 11”
-2002
4) “The World is Flat :A brief history of 21st century” -2005
5) “Hot , Flat and Crowded” -2008

1.4. Documentare:
 Discovery Channel :

 “Straddling the Fence “ -2003

 “Searching for the Roots 9/11” -2003
 “The other side of Outsearching” -2004
 “Does Europe hate Us?” -2005
 “Addicted to Oil” -2006
 “Green: the new Red,White and Blue” -2007

3
2. The Lexus and The Olive Tree – Recenzie

2.1. Introducere

The Lexus and The Olive Tree se refera la conflicte intre forte precum :
comunitatea,traditiile, limba , religia si cultura iar de partea cealalta aflandu-se procesul
de globalizare . Nationalistii economist din toata lumea vor contesta totusi mare parte
din continut.
Cartea lui Friedman este bazata pe faptul ca globalizarea reprezinta noul sistem
international , care a inlocuit razboiul rece. Are propria dinamica care exercita influenta
asupra economiei, geopoliticii si mediului fiecarei natiuni de pe glob. Runda a 2-a a
globalizarii reprezinta in “Lexus” continuare fenomenului care a inceput la mijlocul anilor
1800 si a continuat pana la izbucnirea Primului Razboi Mondial, cand divergentele de
75 de ani au inceput , incheindu-se cu caderea zidului Berlinului in 1989.
Tehnologiile de neoprit descries de autor sunt : informatizarea , miniaturizarea,
digitalizarea, comunicarea prin satelit, fibra oprica si internetul. Depasind viteza
fulgerului acestea doboara granitele natiunilor si ofera putere acelor indivizi care
folosesc unelte precum revolutionarul e-mail. Printe zidurile daramate ale globalizarii se
numara si cel financiar . Fostul monopol al bancilor si al firmelor de asigurari care
finantau ipotecarea caselor, cat si datoria guvernamentala straina este inlocuit de
emiterea , spre exemplu, de actiuni in valoare de 1000 USD disponibile oricarui
detonator de economii. Acelasi fenomen a lovit informatiile cu internet, pe care nimeni
nu il detine, limita sau inchide si care isi adauga 300.000 de utilizatori in fiecare
saptamana la serviciul de posta gratuit si instant al lumii.
Majoritatea guvernelor resimt presiunea de a se adapta la democratizarea
tehnologiilor, finantelor si a informatiilor, care se afla la baza sistemului de globalizare a
lui Friedman. Nici un sef de stat sau mogul sau conglomerate media , nu se mai poate
astepta sa fie singurul care se adreseaza publicului larg. Astfel, dupa cum observa
autorul, fiecare tara cu un veit pe cap de locuitor mai mare de $220 reprezinta o
democratie liberala exceptand Singapore.

4
2.2 Prezentarea Capitolelor

2.2.1. “Golden Strait Jacket”

Pentru economiile de pretutindeni ,capitalismul a fost tinta timpurie a globalizarii.

Comunismul si fascismul au avut oportunitatile lor pe scenele lumii intre anii 1917
-1989, dar pur si simplu nu au functionat. Pentru a prospera in ziua de astazi , dupa
cum spune autorul, economiile trebuie sa transforme sectorul privat in motorul principal
al cresterii astfel :
 Sa mentina stabilitate preturilor
 Sa scada birocratia guvernamentala
 Sa mentina bugetul stabil sau excedentar
 Sa elimine tarifele importurilor sis a mareasca exporturile ,eliminand restrictiile la
investitiile straine
 Sa elimine monopolurile
 Sa privatizeze industriile detinute de stat
 Sa promoveze competitivitatea produselor nationale
 Sa elimine coruptia guvernamentala
 Deschiderea sectoarelor bancare si de telecomunicatie la competitive si
permiterea cetatenilor sa aleaga intre ofertele de pensie concurente atat cele
straine cat si nationale.

Friedman argumenteaza ca in era globalizarii calitatea si transparenta guvernului

conteaza mai mult decat oricand mai ales daca se poate construi un serviciu public
eficient, onest si stabil. Chile,Taiwan Hong Kong si Singapore au rezistat crizelor anilor
90’ mult mai bine decat vecinii lor, deoarece aveau guverne mici dar de inalta calitate.
James Wolfenson, reprezentant al bancii mondiale doreste clasarea natiunilor dupa
mecanisme de guvernare cum ar fi: sistemul judiciar , procedure pentru rezolvarea
disputelor, asigurari sociale, sistemul de operare economic si regulile sale.
Ceea ce tarile in curs de dezvoltare au nevoie cel mai mult este piata libera, institutii
politice si un consens care sa promoveze proprietatea si inovatiile cu riscuri minime.

5
2.2.2. “Globalution”

Intr-un capitol despre “globalution” s-au revolutia ascunsa,Friedman

argumenteaza ca investitorii pot forta acum guvernele sa fie mai transparente si
democratice.Acestia cauta stabilitate, predictabilitate si abilitatea de a-si apara
proprietatea, dar acestea nu pot fii obtinute fara a construii democratia , forta de munca
si standard competitive. In cazul Italiei, spre exemplu , din anul 1999 Banca Centrala
Europeana forteaza guvernul de la Roma sa isi stabilizeze deficitul bugetar si inflatia
.Friedman dezbate chiar si posibilitatea Chinei de a-si deschide optiunile catre o presa
libera , pentru ca fara aceasta Taiwan-ul v-a continua sa ii depaseasca economic.
Friedman crede ca cererea pentru “E-guvern” este in crestere :de ce ar astepta
cineva la rand “six hours at the county license bureau to get a license renewed,when
one can buy the whole bloody car online?….the more people expect government to
become as quick and efficient as Amazon.com, the more government has to operate
like Amazon.com..”
Oamenii din toata lumea invata ca stabilitate politica, politic financiare prudentiale
si reformele pro-business pot face minuni. Mozambic si Botswana au depasit
dezavantajul de a se afla pe langa tari cu creste economica mai mare in ultimii ani.

2.2.3. “Evernet”

Trendul mondial actual spre conectivitate leaga companiile si intranet-ul scolilor

la internet si World Wide Web prin lungimea maxima de banda . Lungimea maxima de
banda masurata in megabiti pe cap de locuitor este din ce in ce mai importanta pentru
comert, la fel ca si caile ferate in 1890, pe masura ce ne indreptam spre o lume in care
internet-ul defineste comertul , educatia si comunicatiile . Spre exemplu , Costa Rica ,
implementeaza un plan de acordare a unei adrese de e-mail fiecarui elev din
invatamanul liceal. Conectivitatea universala, cat de curand, se v-a apropia de

6
“evernet”, unde fiecare v-a putea fi conectat permanent la internet prin intermediul unui
PC, pager , televizor sau oricare aparat informatic de stocare a datelor.
Prosperitatea poate fii impartita in multe teritorii , conform “Lexus-ului “, daca
retele de Ngo`s, indivizi, companii, activisti conservatori si guverne cu gandiri
asemanatoare formeaza lanturile efective ale valorilor umane. Exemplu: In problema
importanta a drepturilor de munca si a fabricilor din lumea in dezvoltare, a fost create
Fair Labour Association (FLA ) in 1999. Companiile care indeplinesc standardele de
munca pot atasa o eticheta speciala FLA produselor lor .Peste 100 de universitati din
USA s-au alaturat coalitiei insistand ca in magazinele lor sa fie vandute doar produse
etichetate de FLA.
Razboiul impotriva saraciei poate fi luptat cu micro imprumuturi catre cele 1.3
miliarde de personae care traiesc cu 1 USD pe zi . Un bancher francez foloseste site-ul
sau pentru a oferii asemenea imprumuturi multor oameni nevoiasi.

2.2.4. “Harvesting Knowledge”

Culegerea de informatii eficienta este in prezent mult mai importanta decat

detinerea celor mai bune ferme sau mine de carbine. Finlanda este pe primul loc pe
listele care arata procentajul de absolventi de liceu din toata lumea , iar cheltuielile
salariale ale profesorilor finlandezi reprezinta cea mai mare parte a PIB .
Distrugerea mediului inconjurator este una dintre acuzatiile aruncate in fata
globalizarii. Friedman observa folosirea une constructii ecopark in nord-est-ul Braziliei.
Alta care o reprezinta convingerea afaceristilor ca profiturile si pretul actiunilor lor vor
creste daca vor adopta regulile produselor ecologice. “Super empowered
environmentalists” pot lupta acum eficient cu ajutorul internetului.
Cu privire la ceea ce el numeste “the livability issue” , Friedman lanseaza un
apel pentru politica coerenta cu scopul de a ajuta comunitatile sa se bucure de
cresterea inteligenta care protejeaza mediul inconjurator si cultura locala . Acesta
citeaza o intalnire cu batranii Mayasi in Guatemala, unde acestia si-au exprima interesul
in protejarea sistemului lor educational vechi de 3000 de ani. Banca mondiala ,

7
imprumuta sume pentru formare artistilor, artizanilor si poetilor cu scopul supravietuirii
culturii locale.
Partea negativa a globalizarii este examinata atent. Criza din 1998 din Rusia a
creat mai multe probleme firmelor financiare vestice intr-o luna, decat in cei 70 de ani ai
regimului communist rus.
Spre exemplu, uniunile muncitoresti americane, au participat la demonstratiile
WTO din Seattle, in primul rand pentru ca doreau ,in opinia autorului, protectia impotriva
produselor straine . Multi altii doresc beneficiile : potrivit Natiunilor Unite, saracia
mondiala a scazut mai mult in ultimii 50 de ani decat in cei 500 de ani precedenti.
Dezvoltarea natiunilor a progresat la fel de mult in 30 de ani cat in ultimul secol. Cat de
multi critici stiu ca firmele straine ofera mai multi bani , creeaza locuri de munca mai
rapid si exporta mai mult decat firmele autohtone?
Rolul Statelor Unite in globalizare contemporana este dezbatut in aproximativ
100 de pagini in “lexus” . Autorul afirma ca motivul pentru care economia USA s-a
descurcat ca un globalizator cu geografia este ca USA detin urmatoarele: o populatie
multiculturala cu un procent mare de imigranti, pietele de capital eficiente, un mediu
legal transparent si onest, cea mai flexibila piata a muncii din lume – in comparatie cu
Europa si Japonia – un liber circuit al informatiei.
Slabiciunile lor includ: orasele acaparate de infractionalitate, o lipsa nebuneasca
a controlului armelor, largirea diferentelor dintre venituri, scoli publice cu fonduri minime,
o cultura a litigiului, prea multa lichiditate, consumatori care cumpara mai mult decat isi
permit si aroganta globala. Multi canadieni ar raspunde ca tara lor are mai multe puncte
tari si puncte slabe pentru o lume globalizata decat vecinii lor: o treime din locurile de
munca si 41% din output-ul economic depinde deja de exportul de produse si servicii.
Pentru Friedman,partea pozitiva a globalizarii este ca se extinde pana la
comunitatile locale, oferind populatiei numeroase resurse si oportunitati. Partea
negativa este ca puterea se misca spre nivele mai abstracte iar conceptual cere tarilor
in curs de dezvoltare sa faca in 20 de ani ceea ce America a reusit in 200. Multi oameni
din tarile in curs de dezvoltare sustin acest proces, deoarece cred ca productia pentru
piata mondiala este singura cale de a obtine impliniri rezonabile in viata. Majoritatea
protestatarilor din Seattle care demonstrau pentru standardele de mediu si de munca

8
adoptau de fapt o cale politica corecta de opozitie a schimburilor cu tarile care au
venituri mai mici. De fapt guvernele din natiunile dezvoltate trebuie sa elimine barierele
din fata schimburilor care in present impiedica cresterea din restul lumii.]

2.2.5. The Olive Tree

Maslinii reprezinta radacinile noaste ,

tot ce ne ancoreaza ,fiecare lucru cu care
ne identifica si care ne localizeaza in
aceasta lume .El scrie astfel : "In the Cold
War system, the most likely threat to
your olive tree was from another olive
tree,"…” It was from you neighbor
coming over, violently digging up your
olive tree and planting his in its place… The biggest threat to your olive tree
today is likely to come from the Lexus - from all the anonymous, transnational,
homogenizing, standardizing market forces and technologies that make up
today's globalizing economic system….”

2.2.6. Concluzii

Am putea sa concluzionam ca cea mai mare amenintare pentru umanitate o

reprezinta tehnologizarea efectiva , acapararea radacinilor care ne ancoreaza si ne dau
un sentiment de apartenenta. Gasirea echilibrului intre “Lexus “ si “olive tree” este cel
mai important lucru, un echilibru intre tehnologie si umanitate iar echilibrul poate fi
obtinut doar daca suntem dispusi sa impartim maslinul nostru cu altii si sa ne
deschidem catre ideea ca “The earth is but one country , and mankind its citizens”

9
3. Bibliografie :

 “The Lexus and The Olive Tree” – Thomas L. Friedman

 http://en.wikipedia.org/wiki/Thomas_Friedman
 http://bahai-library.com/reviews/friedman.html
 http://www.globalfuture.com/book-friedman2.htm
 http://www.thomaslfriedman.com

10