Universitatea Politehnica Bucuresti Student:

Facultatea Transporturi Grupa: 8404 b

Catedra Autovehicule Rutiere Data: 18.12.2008

Laborator nr.10

Diagnosticarea sistemului de franare utilizand standul cu rulouri

Notiuni teoretice

In atelier starea sistemului de franare se apreciaza pe baza valorii fortei de franare ca

parametru de diagnosticare. Parametrii de stare caracterizati de acesta sunt:
-calitatea si cantitatea lichidului de frana
-starea cilindrilor principali
-starea cilindrilor receptori
-starea garniturilor
-starea pistoaselor si cilindrilor de lucru
-jocurile dintre piese
-starea discurilor, a tamburelor, a placutelor de frana sau a sabotilor

Uzual se folosesc standuri de forta in incinte industriale ce pot furniza date despre:
-forta instantanee de franare
-forta de franare la patinare
-forta aplicata de sofer la pedala
-asimetria franarii
-eficienta franarii
Exista standuri pentru diferite viteze la care se face masuratoarea : viteza mica (5-10 km/h),
viteza medie (10-20 km/h), viteza mare (>100 km/h)

Reactiunile asupra rotii sunt urmatoarele:

1. Scopul lucrarii

-determinarea parametrilor de franare pe standul cu rulouri

2. Aparatura utilizata

- stand cu role CARTEC

- autovehicul Renault Megane

1
 Standul utilizat are urmatoarele caracteristici:

n Mm Rrulou Lrulou ηred ired F

Pm [kW] Ffr_max [N]
[rpm] [Nm] [mm] [mm] [-] [-] [N]

7.2 900 76.45 4000 102 500 0.95 8.43 1071

Table 1 Caracteristicile standului CARTEC Prüfstand

Pm reprezinta puterea dezvoltata de stand

n este turatia maxima
Mm este momentul la arborele motorului ce antreneaza rolele
Ffr_max este forta de franare maxima suportata
Rrulou este raza rolei pe care se aseaza roata automobilului
L este latimea rolei
ηred este randamentului grupului reductor
ired este raportul de transmitere al reductorului
F reprezinta forta de apasare pe reazem

Schema standului cu role este prezentata in figura:

1. Motor electric
2. Cuplaj
3. Lagarele carcasei reductorului
4. Reductor
5. Parghie
6. Reazem
7. Marci tensometrice
8. Lagarele rulourilor
9. Rulouri
10. Rola antiblocare
11. Transmisie cu lant

3. Modul de lucru

2
 Etape premergatoare (verificari si reglaje)

-rotile trebuie sa fie curatate

-se verifica presiunea, uzura anvelopelor
-se verifica geometria rotilor
-cursa libera a pedalei de frana trebuia sa fie de 10…20 mm
-sistemul de franare trebuie sa fie etans si sa aiba bule de aer care ar putea afecta
compresibilitatea

Automobilul se verifica pe rand la fiecare punte: mai intai puntea fata, apoi puntea spate.
Automobilul se aseaza pe rulourile standului, se scoate din viteza si se pun in miscare ruloruile.
Apoi se franeaza usor, succesiv pentru a incalzi franele. Pentru a efectua masurarea fortei de
franre se apasa pedala de frana pana cand aceasta parcurge intreaga cursa. Pentru a verifica
ovalitatea se tine pedala de frana apasata la ⅔ din cursa maxima iar dupa 7-8 secunde se apasa
pana la maxim.

4. Rezultate obtinute

Rezulatele obtinute sunt prezentate in urmatorul tabel:

PUNTEA FATA PUNTEA SPATE

STANGA 2,5 [kN] 3 [kN]

DREAPTA 2,8 [kN] 3 [kN]

Table 2 Valorile fortei de franare

5. Interpretarea rezultatelor

Informativitatea Ffr

- joc intre garniturile de frictiune si discul de frana

-pedala actioneaza elastic fara efect
-rotile se infraneaza fara ca pedala sa fie actionata
-blocarea discurilor
-franare intermintenta si neregulata

Se calculeaza dezechilibrul franelor:

Pentru puntea fata:

3
 Pentru puntea spate:

Eficacicatea sistemului de franare:

Masa automobilului este m0=1280 kg, luand in considerare si conducatorul, asadar:

Deceleratia medie:

6. Observatii si concluzii

- suprafata de rulare a rotii este cea asemantoare cu cea din exploatare (material bituminos)
insa pata de contact si modul de asezare al rotii difera foarte mult, deci trebuie introduse
din constructia standului, corectii specifice pentru rolele respective.