PROIECT DE LECŢIE

Unitatea de învăţământ: Şcoala Postliceală „Vasile Alecsandri ” Buzău

Cadru didactic: Coman (căs. Adam ) Mihaela Denisa
Aria curriculară: Biologie
Disciplina: Anatomie şi fiziologia omului
Nr. Ore : 5 ore/ săptămănă
Anul : 1 A.M.G ( Asistent medical generalist )
Unitatea de învaţare: Descrierea anatomică şi funcţională a principalelor sisteme: nervos,
osteoarticular, muscular.
Tema: Sistemul muscular
Data: 20.11.2020
Tipul lecţiei: predare - însuşire de noi cunoştinţe
Durata lecţiei: 50 minute
Scopul lecţiei: dobândirea de către elevi a unor noţiuni legate de tipurile de muşchi care intră
în alcătuirea corpului uman.
Competenţe specifice:
1.1  Identificarea şi observarea alcătuirii şi funcţiilor organelor şi sistemelor de organe
ale corpului uman.
2.1 Utilizarea metodelor şi a mijloacelor adecvate studierii organismului uman.
4.1 Utilizarea corectă a terminologiei specifice biologiei în diferite situaţii de
comunicare.
4.2 Prezentarea informaţiilor  folosind diverse metode de comunicare.
Obiective operaţionale:
O1: să definească sistemul muscular şi locul pe care acesta îl ocupă în sistemul
locomotor;
O2: să clasifice muşchii după structură şi funcţie;
O3: să evidenţieze structura unui muşchi lung;
O4: să evidenţieze modul de inserare a muşchilor pe oase.
Metode de învăţământ: explicaţia, conversaţia euristică, obervaţia dirijată, învăţarea prin
descoperire.
Mijloace de învâţământ: suport de curs, atlas de anatomie, fişă de lucru, resurse de pe
youtube, prezentare power-point.
Forma de activitate: frontală

1
Metode de evaluare: formativă, orală

Locul desfășurării: online, platforma Google Classroom, Google Meet.

Resurse bibliografice:
 Anatomie şi fiziologia omului, Compendiu – B. Voiculescu, C. TH. Niculescu, C.
Niţă, Ed. Corint, 2014, Bucureşti
 Anatomie şi fiziologie umană, descriptive şi aplicativa – M. Alexandru, C. Marcean,
V.M. Mihăilescu, Ed. Medicală, 2018, Bucureşti
 Atlas de anatomie – traducere R.I. Drăgulin, Ed. Steaua Nordului, 2014
 Noţiuni de anatomie şi fiziologia omului, Şcoala Post. Sanitară de Stat G.G. Vodă -
Prof. dr. Evelina-Cristina MORARI, Prof. dr. Elena-Mădălina MORARIU, Iaşi, 2017
 https://www.youtube.com/watch?v=loNCO_nWqOY&t=200s

SCENARIU DIDACTIC
1.Moment organizatoric:
- asigură un climat propice pentru desfăşurarea orei;
- verifică conexiunea pentru a fi sigur că ora se poate desfăşura corespunzător;
- face ( verifică ) prezenţa.
2.Reactualizarea cunoştinţelor anterioare:
- profesorul le reaminteşte elevilor lecţia anterioară : scheletul uman;
- afişează pe share screen fişa de lucru pe care elevii au avut-o de completata;
- adresează întrebări elevilor:
1. Ce reprezintă scheletul uman ?
2. Ce sunt oasele?
3. Tipuri de oase.
4. Funcţiile oaselor.
- verifică fişa de lucru ( share screen ).
3.Anunţatrea titlului noi lecţii şi obiectivele propuse :
- profesorul afişează cu ajutorul unui power-point titlul noi lecţii : SISTEMUL
MUSCULAR;
- prezintă obiectivele lecţiei pe care elevii trebuie să le cunoască până la sfârşitul
lecţiei.

2
4.Desfăşurarea lecţiei:
SISTEMUL MUSCULAR:
Totalitatea muşchilor din corpul uman alcătuiesc sistemul muscular. Sistemul muscular
reprezintă partea activă a sistemului locomotor.
După structură şi funcţie muşchii se împart în:
a. muşchi netezi:
 intră în alcătuirea organelor interne (viscerelor);
 se contractă involuntar.
b. muşchi striaţi:
 se contractă voluntar;
 acoperă oasele şi dau formă corpului;
 se inseră pe oase şi prin contracţie realizează mişcarea;
 asigură menţinerea staţiunii verticale a corpului;
 generează căldură.
c. muşchiul striat de tip cardiac: miocardul – muşchiul inimii.
https://www.youtube.com/watch?v=loNCO_nWqOY&t=200s
Forma muşchilor:
a. muşchi lungi: sunt muşchi de viteză (muşchii membrelor);
b. muşchi laţi: muşchii trunchiului = au tendoane lăţite numite aponevroze
c. muşchi scurţi: sunt muşchi de efort (muşchii intervertebrali);
d. muşchi circulari: muşchii din jurul diferitelor orificii: buzelor, ochilor.
Structura externă a muşchiului:
 corp muscular;
 capete musculare – se prind pe oase prin tendoane ( origine şi inserţie )
Unitatea morfofuncţională a muşchilor scheletici este fibra musculară striată –
posedă un înalt grad de contractibilitate.
Fiecare fibră musculară constă din miofibrile, (400–2000).
Fibrele musculare se grupează în fascicule musculare, de ordine crescânde:
1. Fascicule primare 2. Fascicule secundare 3. Fascicule terţiare
Ţesutul conjunctiv, ce uneşte fibrele musculare în cadrul unui fascicul se numeşte
endomisiu (serveşte pentru pătrunderea în muşchi a vaselor şi fibrelor nervoase).
Fasciculele musculare care formează corpul muşchiului sunt separate între ele prin
perimisiu (perimisiul intern).

3
 La exterior muşchiul este acoperit de epimisiu (perimisiul extern), continuă pe tendon
sub denumirea de peritendineum.
Inervaţia muşchiului este dublă: somatică şi vegetativă.
PRINCIPALELE GRUPE DE MUŞCHI
1. MUŞCHII CAPULUI:
a. Muşchii mimicii (dau expresie feţei): m. frontal, m. orbiculari ai buzelor, ai
pleoapelor;
b. Muşchii masticatorii (ajută la mestecarea alimentelor): m. maseteri, m.
temporali.
2. MUŞCHII GÂTULUI: m. sternocleidomastoidian;
3. MUŞCHII TRUNCHIULUI:
a. MUŞCHII TORACELUI:
 m. marele pectoral;
 m. dinţat;
 m. intercostali : intercostali externi şi intercostali interni.
 m. trapez;
b. MUŞCHII ABDOMENULUI:
 m. marele drept abdominal;
 m. oblic extern.
 m. pătrat lombar
 m. psoas
4. MUŞCHII MEMBRELOR SUPERIOARE:
a. MUŞCHII CENTURII SCAPULARE: m. deltoid;
b. MUŞCHII BRAŢULUI:
 m. triceps brahial;
 m. biceps brahial.
c. MUŞCHII ANTEBRAŢULUI:
 M. flexori ai degetelor: m. flexor radial al carpului; m. palmar
lung; m. flexor al carpului
 M. extensori ai degetelor: m. extensor al degetului mic; m.
anconeu
5. MUŞCHII MEMBRELOR INFERIOARE:
a. MUŞCHII CENTURII PELVIENE: fesierii: fesier mare, mijlociu şi fesier
mic
b. MUŞCHII COAPSEI:

4
  m. croitor ( sartorius = cel mai lung muşchi al corpului )
 m. biceps femural;
c. MUŞCHII GAMBEI:
 m. gemeni ( gastrocnemian );
 m. flexor al degetelor;
 m. extensori ai degetelor: m. extensor lung al halucelui; m.
extensor lung al degetelor.

Tendoanele:
Tendonul este un țesut fibros prin intermediul caruia un mușchi se prinde de un os și este
capabil să suporte tensiune.
Fibrele ce formează tendoanele sunt alcătuite dintr-o substanţă numită colagen
(proteină care se găseşte în ţesutul conjunctiv, osos şi cartilaginos şi care prin fierbere se
transformă în gelatină).
 asigură inserţia muşchilor pe oase;
 sunt alcătuite din ţesut conjunctiv fibros;
 sunt foarte rezistente;
 au formă cilindrică la muşchii lungi şi turtită la muşchii laţi;
 sunt situate la capetele muşchilor.
Muşchii se pot insera pe oase prin intermediul unuia sau mai multor tendoane, de unde
şi denumirea de biceps, triceps, cvadriceps.
5.Fixarea cunoştinţelor:
- pentru asigurarea feed-back-ului şi însuşirea cunoştinţelor se propune spre rezolvare o fişă
de lucru în google docs.

5
 FIŞĂ DE LUCRU

1) Prezintă structura mușchiului scheletic alcătuind legenda schemei de mai jos.

2) Asociaţi oloanele:

1. muşchii feţei a. muşchii

2. muşchiul umărului b.flexie

3. mişcare de îndoire c.sternocleidomastoidian

4. organe active ale mişcării d.muşchii mimicii

5.muşchiul gâtului e.deltoidul

6
3) a) Prezintă grupele de mușchi ai capului si ai gâtului care asigură mișcările
menționate în textul de mai jos.
Eugen și-a îndreptat privirea spre masă, a zâmbit mulțumit sa așezat și a
început să mănânce cu poftă.

b) Prezintă grupele de mușchi ai capului si ai gâtului care asigură mișcările

menționate în textul de mai jos.

Ionel întoarce capul privește atent cele trei bomboane de pe masă și prin
mișcarea umerilor și cu zâmbet pe față spune că nu știe unde sunt restul
bomboanelor.
c) Prezintă grupele de mușchi ai capului si ai gâtului care asigură mișcările
menționate în textul de mai jos.

Un vânt ce ridica nisipul de jos se stârni de aproximativ cinci minute.

Ionică care mergea spre magazin auzi un trăsnet de creangă, întoarse capul
pentru a privi îi fu mare mirarea când observă cum se prăvale un copac uscat.