UNIVRESTITATEA „DUNĂREA DE JOS’’DIN GALAŢI

FACULTATEA TRANSFRONTALIERĂ

STUDIUL DE CAZ PRIVIND PARTICULARIZAREA

DEZVOLTARII CALITATILOR MOTRICE SI METODE
DE ANTRENAMENT SPECIFICE SI NESPECIFICE
ÎNOTATORILOR DE 10-14 ANI

Cordonator Științific Budevici Puiu Liliana

A LEABORAT: MĂRIUŢĂ LEON

Chişinău2019
 STUDIUL DE CAZ PRIVIND PARTICULARIZAREA
DEZVOLTARII CALITATILOR MOTRICE SI METODE
DE ANTRENAMENT SPECIFICE SI NESPECIFICE
ÎNOTATORILOR DE 10-14 ANI
Spre deosebire de celelalte sporturi, inotul reprezinta o particularitate in
sensul ca el se practica in apa, mediu cu o densitate mare, care opune o rezistenta
la inaintare, mult superioara aerului, zapezii sau ghetii. Dezvoltarea calitatilor
motrice caracteristice inotatorului constituie o problema importanta, ponderea lor
in realizarea performantei nefiind egala, caracterizarea tipului de efort specific
inotului este efortul de rezistenta cu variantele sale rezistenta-viteza, rezistenta-
forta. De asemenea doresc sa arat ca fara o pregatire fizica pe uscat performantele
sunt afectate, iar dezvoltarea calitatilor motrice sa nu se rezume ca un rezultat al
activitatii formarii si consolidarii deprinderilor motrice specifice

  In lectiile de antrenament la natatie amplasarea exercitiilor de viteza si

indemanare se realizeaza la inceputul antrenamentului, dupa incalzire, iar cele de
forta si rezistenta la sfirsitul lui, aceasta in cazul cand nu avem antrenamente
speciale pentru dezvoltarea uneia sau mai multor calitati. Mentionez ca, exercitiile
de viteza si indemanare se fac tot timpul anului de pregatire, iar exercitiile de forta
si rezistenta intermitent in functie de perioada in care ne aflam, pregatitoare,
competitionala, etc.. De asemenea exercitiile de indemanare in apa pot servi si la
partea de incalzire (inotul defalcat).

Folosirea metodelor in cadrul antrenamentelor trebuie facuta printr-o combinare

ideala a acestor metode pentru ca fiecare metoda sau varianta declanseaza reactii
fiziologice, biomecanice si psihice diferite, specifice. Alegerea metodelor depinde
de stadiul de instruire, perioada de antrenament si articularitatile
individului. Aceasta duce la concluzia ca trebuie sa se tina cont de specificitatea
antrenamentului in functie de proba. Metoda antrenamentului cu repetari, metoda
antrenamentului cu intervale, metoda antrenamentului continuu (uniform), metoda
antrenamentului alternativ (cu viteze schimbatoare), antrenament simulatoriu
(variante ale metodelor de antrenament).

Studiul de fata are ca scop cercetarea teoretica si experimentala privind

eficienta pregatirii fizice generale si specifice pe uscat si in apa, la copiii inotatori
de nivel II (10 - 14 ani diferentiata pe calitatile motrice specifice
inotului) .  Cresterea eficientei pregatirii, a procesului instructiv - educativ,
necesita stabilitatea unor finalitati precise, a unui sistem de actionare bine
obiectivizat si optimizat, alegerea celor mai eficiente metode si mijloace de
actionare.
 Am pornit in elaborarea acestui studiu de la observatia ca majoritatea
antrenorilor neglijeaza pregatirea fizica pe uscat a micilor inotatori acordand
atentie numai pregatirii fizice specifice din apa.

Stabilirea unor modele de pregatire, folosirea judicioasa a celor mai eficiente

metode si mijloace specifice si nespecifice inotului trebuie sa conduca la:

- calitatile motrice pot fi puse in evidenta la varsta antepubertara si pubertara,

eficient;

- aplicand sportivilor de-a lungul unui an scolar (sistematic), un sistem de algoritmi

specializati pe calitatile motrice destinat si considerat a fi optim, astfel incat
sportivii vor obtine rezultate superioare;

- cresterea nivelului calitatilor motrice;

- cresterea posibilitatilor de selectie pentru viitoarele grupe de nivel I;

- demonstrarea valabilitatii metodelor folosite si aplicabilitatea unor teste pentru a

urmarii dezvoltarea calitativa a calitatilor motrice.

Subiectii au fost 20 de elevi (sportivi) in varsta de 11 ani, urmariti de-a

lungul unui an de pregatire, de la Clubul Sportiv Scolar din Arad, sectia de
natatie.  Cei 20 de subiecti au fost impartiti in doua grupe: 10 au format grupa
experiment, careia i-am administrat variabila independenta, iar ceilalti 10 au
format grupa martor. În alcatuirea celor doua grupe am avut in vedere ca numarul
de fete si baieti sa fie egal repartizat in cele doua grupe.  Scoala unde s-a desfasurat
experimentul beneficiaza de conditii bune de pregatire (bazin olimpic de
50m) ,  lectiile de antrenament fiind conduse de profesori de specialitate, cu bune
rezultate in pregatirea copiilor. Cercetarea s-a desfasurat la Clubul Sportiv Scolar
din Arad, club cu bune rezultate sportive, pe doua grupe de copii ( 1 0 - 1 1  ani)
impartite in grupa experimentala si grupa martor, de cate 10 copii (sportivi),
fiecare de-a lungul unei perioade cuprinse intre luna octombrie 2007 si luna mai
2008 La grupa experiment in cadrul lectiilor de pregatire fizica generala si
specifica am actionat cu structurile selectionate privind pregatirea fizica pe uscat si
in apa, pe care le voi prezenta in randurile care urmeaza.

La grupa martor s-a lucrat obisnuit conform cerintelor programei. Atat elevii din
grupa experiment cat si cei din grupa martor au fost supusi unor testari initiale in
luna octombrie 2007 si unei testari finale in luna mai 2008 (a se vedea la
anexe) .  Sunt interpretate toate datele din tabelele centralizate cu parametrii
motrici de la testarea initiala si finala, datele fiind reprezentate si sub forma grafica
a indicatorilor. .

            1.În concluzie, se poate spune ca din toate datele si interpretarile prezente

rezulta ca, daca se aplica unei grupe un model de pregatire cu algoritmi bine dozati
si esalonati corect, daca se planifica judicios pregatirea specifica si nespecifica,
acestea vor duce la obtinerea unor indici superiori privind nivelul de dezvoltare a
calitatilor motrice si implicit, la ameliorarea performantelor si cresterea eficientei
lectiei de antrenament.

2. De asemenea, folosirea judicioasa si corecta a metodelor de pregatire in

functie de periodizarea si etapizarea pregatirii, duce la imbunatatirea performantei
si a calitatilor motrice.

3. Folosirea corecta a pregatirii pe uscat, specifice si nespecifice, va antrena

dupa sine cresterea performantei si a dezvoltarii calitatilor motrice specifice, in
mod deosebit.

            4. Confruntand rezultatele, se observa o imbunatatire vizibila a rezultatelor

obtinute de catre grupa experimentala, fata de cele ale grupei martor.

            Cele mai vizibile cresteri au fost obtinute de catre grupa experiment in

urmatoarele probe: alergare de rezistenta pe 6 0 0  m, saritura in lungime de pe loc,
forta abdominala, tractiuni la banda elastica si viteza de inot pe 2 5  m .

Omogenitatea grupei experiment a fost influentata de performantele deosebite ale

unor copii in raport cu colegii lor: 2 2 5 ' / 6 0 0  m ,  2 , 0 4  m la saritura in lungime, 21
flotari, 2 0 0  repetari abdomen si 14,9' la viteza de inot p e  2 5  m. Tinand cont ca
inotul este un sport individual si ca pe un antrenor iI intereseaza in afara de
omogenitatea grupei, care este valabila atunci cand faci pregatire specifica,
experimentul de fata duce la concluzia ca abordarea sistematica a calitatilor
motrice prin pregatirea specifica si nespecifica a lor, duce la cresterea
performantei.

Astfel se observa la un subiect din grupa experiment, o imbunatatire a

performantei spectaculoasa in proba de inot viteza pe 25 m de la 16,2' la 14,9'.

            5. Amplasarea unor verigi constante, ca dezvoltarea vitezei si indemanarii,

in fiecare lectie de antrenament, va duce la ameliorarea performantei.

Viteza se va dezvolta foarte bine prin eforturi cu intensitate maxima si numar de

repetari putine, cu o pauza de revenire dupa fiecare repetare mare (de
exemplu 8 x 2 5  m 4/4 cu plecare la 1 ' 3 0 ' ) .

            6. De asemenea, in pregatirea vitezei sa se tina cont de toate formele de

manifestare a ei. Este important sa nu se confunde antrenamentul de viteza cu
antrenamentul cu repetari.

7. Forta sa fie dezvoltata conform specificului probei s i ,  exercitiile de forta,

sa fie bine optimizate si obiectivizate in concordanta cu specificul grupelor
musculare angrenate in efort.
 8. Rezistenta pare o calitate motrica usor de perfectionat. Important este sa
se tina seama de formele ei de manifestare in proba respectiva.

9. Am observat ca desi multi autori sau specialisti considera ca alergarea de

durata in pregatirea fizica pe uscat nu influenteaza performanta, aceasta este totusi
imbunatatita. Astfel in apa, am constatat ca s-a imbunatatit frecventa picioarelor,
ritmul lor, capacitatea respiratorie si de lucru in datorie de oxigen, coordonarea
brate-picioare, toate acestea au dus implicit si la cresterea performantei de i n o t .

10. În ceea ce priveste indemanarea, consider ca exercitiile complexe,

lucrand la inceput fara impunerea ritmului apoi, cu un tempo i m p u s crescut, duce
la dezvoltarea acesteia.

            11. Combinatiile intre lucrul picioarelor si cel al bratelor pot fi folosite in

fiecare lectie de antrenament, ca parte de incalzire sau relaxare.

12. Pentru dezvoltarea calitatilor motrice in lectiile de antrenament, trebuie

sa se tina seama de toate cerintele si obiectivele planificarii, de optimizarea si
obiectivizarea l o r ,  de continuitatea in aplicarea acestora.

13. Am observat ca literatura de specialitate ofera date de investigatii

fiziologice referitoare numai la adulti. Este foarte greu sa extrapolezi datele pe
copii, stiind ca acestia au alti indici fiziologici fata de adulti. De exemplu: in
antrenamentul cu intervale, se lucreaza cu o frecventa cardiaca cuprinsa intre 120
- 1 8 0  pulsatii/minut. Un copil are o frecventa cardiaca mai mare decat a unui
adult, de aceea in efort, mai raman valabile aceleasi date de referinta fata de copil?
Acelasi lucru, dar in ceea ce priveste tensiunea. La un copil este mai mica decat la
un adult in repaus si in efort.

            14. În concluzie, dezvoltarea multilaterala si specifica a calitatilor motrice,

se impune ca o prima conditie pentru imbunatatirea performantelor.

Propuneri:

- Existenta unor teste concludente privind nivelul de dezvoltare a calitatilor motrice

si obligativitatea aplicarii lor de catre toti antrenorii;

              - Introducerea unor probe obligatorii privind indemanarea, ca de

exemplu :

                        - i n o t  pe 2 5 m  -  5 0 m vaslind de doua ori cu acelasi brat;

                        - alunecare 25 m - 50 m cu brate craul, picioare fluture.

            - Dezvoltarea fortei pe uscat si in apa, sa se faca conform biomecanicii
inotului. Sa se lucreze la copii foarte mult cu greutatea propriului corp iar
tractiunile la helcometre si benzi elastice, sa se faca din culcat dorsal sau ventral.

- Obligativitatea pregatirii fizice pe uscat pentru toti copii, indiferent de varsta.

            - Introducerea unor verigi constante in lectiile de antrenament privind

dezvoltarea vitezei si a indemanarii.

- Elaborarea unor formulare de recoltare a datelor anatomice si fiziologice, pentru a

se putea concluziona clar modul de aplicare a metodelor de pregatire la copii.

- Sa se tina o evidenta clara si precisa, ritmica, eventual pe baza de fise

personale ale elevilor pe parcursul ciclului de pregatire, creand in randul elevilor
dorinta de progres si emulatie prin afisarea celor mai bune rezultate la coltul
sportiv al clubului, e t c  De asemenea, elevii trebuie sa primeasca pe langa
informatiile cu privire la sistemele de actionare privind dezvoltarea calitatilor
motrice si cunostiinte teoretice care sa le permita o participare constienta si activa
la propria pregatire.
 BIBLIOGRAFIE
1. Dumitrescu N., Opirisescu I. - Înotul . Editura Stadion Bucuresti,
1973;

2. Epuran M. - Metodologia cercetarii activitatilor corporale.

vol. 1 - 2 ,   Editura IEFS Bucuresti, 1982;

3. Firea E Metodica educatiei fizice scolare. Editura IEFS Bucuresti,

1985;

4. Harre D. - Teoria antrenamentului. Editura Stadion Bucuresti,

1973;

5. Ifrim M. - Antropologie motrica. Editura Stiintifica si

Enciclopedica Bucuresti, 1986;

6. Mateev si Novikov - Teoria si metodica educatiei fizice. Editura

Sport - Turism Bucuresti, 1977;