Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Evaluarea calității măsoară diferența dintre performanța așteptată și cea reală pentru:
a. a identifica oportunitățile de îmbunătățire a calității
b. informaţie şi cunoaştere.
3. “Calitatea reprezintă ansamblul de proprietăţi şi caracteristici ale unei entităţi (produs, serviciu, persoană,
activitate, organizaţie, etc.) care îi conferă acesteia aptitudinea de a satisface anumite cerinţe..........................
a. exprimate
b. implicite
c. exprimate şi implicite
4. O interpretare pentru calitatea totală (Joseph Kelada, 1990): satisfacerea cerinţelor consumatorilor privind
calitatea produselor sau serviciilor (Q), în volumul (V), la timpul (T) şi în locul solicitat (L), cu cost cât mai redus
pentru consumator (C), în contextul unor relaţii bune (R) şi a unui sistem administrativ eficient (A),
…………………………………………..
a. începând de la formularea comenzii, până la receptia produselor sau serviciilor
b. începând de la formularea comenzii, până la onorarea facturii
5. Calitatea produselor agroalimentare este complexă, datorită multitudinii factorilor care o condiţionează:
a. transportul şi condiţiile de depozitare
b. procesul de prelucrare adoptat
c. calitatea materiilor prime şi a materialelor utilizate, procesul de prelucrare adoptat, echipamente folosite,
ambalajul, transportul şi condiţiile de depozitare
6. Calitatea unui produs agroalimentar se poate constitui ca o rezultantă a unui complex de caracteristici care,
a. se pot observa, determina, măsura, compara cu un etalon
b. se pot observa
7. Evaluarea calităţii, care înseamnă localizarea parametrilor unui produs de-a lungul unei scale sau spaţiu standard
multivariat,..........................................................
a. este în fapt o comparaţie cu un etalon
b. este în fapt o comparaţie
9. Din perspectiva valenţei senzoriale, produsele alimentare prezintă un complex de proprietăţi senzoriale, specifice
şi variabile ca număr şi intensitate.
Comportamentul consumatorilor evidenţiază că acest complex de proprietăţi......................
a. reprezintă unul dintre criteriile esenţiale în decizia de cumpărare şi implicit consum.
b. are importanţă scăzută, aproape nesemnificativă
10. În Comunitatea Europeană, sistemele de asigurare a calităţii evidenţiază următoarele tipuri de standarde (norme)
pentru produsele alimentare:
11. Standardul este”un document, stabilit prin ............. şi aprobat de către un organism recunoscut, care asigură,
pentru uz comun şi repetat, reguli, linii directoare sau caracteristici pentru activităţi sau rezultatele lor, cu
scopul de a se obţine gradul optim de ordine într-un anumit context”. Alegeţi cuvântul care lipseşte din enunţul
de mai sus
a. consens
b. hotărâre unilaterală
c. consultare publică
12. Sistemul HACCP (analiza riscurilor si a punctelor critice de control) se axează pe trei tipuri de riscuri:
a. riscuri senzoriale, riscuri chimice, riscuri fizice
b. riscuri biologice, riscuri chimice, riscuri de piaţă
c. riscuri biologice, riscuri chimice, riscuri fizice
13. Codex Alimentarius cuprinde standarde pentru produsele alimentare principale, preparate, semipreparate sau
proaspete și pentru distribuția acestora către consumatori, prevederi care privesc:
a. contaminanții, aditivii alimentari, igiena produselor alimentare, inspecția și certificarea, etichetarea
prezentarea, metodele de analiză și prelevarea de probe, reziduurile de pesticide.
b. doar contaminanții; aditivii alimentari, reziduurile de pesticide
15. Produsul alimentar este un sistem complex guvernat de prezenta unor componente predominante şi a unor
componente prezente în cantităţi mai mici.
a. Componente prezente în cantităţi mai mici sunt: apa, carbohidraţii, proteinele şi lipidele; componente
predominate sunt: vitamine, elemente minerale, fibre.
b. Componente predominate sunt: apa, carbohidraţii, proteinele şi lipidele; componente prezente în cantităţi mai
mici (vitamine, elemente minerale, fibre)
16. Tehnicile moderne folosite în analiza senzorială sunt elaborate în baza principiilor știinţei comportamentale, fiind
astfel posibil ca datele numerice să fie colectate și analizate statistic, stabililindu-se o conexiune legitimă între
......................................................
a. caracteristicile produsului şi percepția umană
b. caracteristicile produsului și compoziţia chimică
19. În evaluarea senzorială se folosesc sisteme bazate pe senzori articificiali denumite generic: Nasul electronic
(eNOSE), limba electronică (eTONGUE), ochiul electronic (eEYE). Dintre acestea, instrumentul electronic de
amprentare digitală pentru detectarea, analiza și recunoașterea mirosurilor, aromelor și componentelor volatile
este..............................
a. Ochiul electronic (eEYE)
b. Limba electronică (eTONGUE)
c. Nasul electronic (eNOSE)
20. Recente versiuni ale sistemului Ochi electronic (e-Eye) permit analiza simultană a culorilor si formelor percepute
de consumator: dintr-o singură fotografie realizată cu o cameră de mare rezoluție, analizorul electronic vizual
evaluează global produsul și măsoară toate culorile și atributele de formă (dimensiuni, circularitate etc.) la
suprafața produsului. Software-ul de prelucrare a datelor de culoare și formă permite doar evaluarea aspectului
global al produselor?
a. Nu. Software-ul de prelucrare a datelor de culoare și formă permite evaluarea atât a aspectului global
al produselor, cât și cuantificarea atributelor vizuale particulare.
b. Da. Software-ul de prelucrare a datelor de culoare și formă permite doar evaluarea aspectului global al
produselor.
21. Analiza fizică a produselor agroalimentare se realizează cu instrumente moderne pentru a determinarea:
a. Forma, Dimensiunea, Volumul, Masa, Capacitatea de sorbţie, Culoarea, Proprietăţi reologice, Proprietăţi
tribologice, Textura, Căldura specifică, Punctul de congelare
b. Forma, Dimensiunea, Volumul, Culoarea
23. Metodele recente folosite pentru evaluarea modernă a calităţii sunt bazate pe:
a. tehnici cromatografice, tehnicile spectroscopice, tehnicile spectrometrice, tehnici biologice, tehnici
imunologice, micro şi nanotehnologii
b. tehnici cromatografice
24. Tehnicile de separare cromatografice folosite recent pentru evaluarea calităţii produselor agroalimentare sunt
sunt:
a. Cromatografie de Lichide de Înaltă Performanță - High-Performance Liquid Chromatography-HPLC),
b. Cromatografie de Lichide de Ultra Înaltă Performanță - Ultra High -Performance Liquid Chromatography-
UPLC),
c. Cromatografia de Gaze (Gas Chromatography - GC),
d. Electroforeză Capilară (Capillary Electrophoresis - CE),
e. Cromatografie cu Fluide Supercritice (Supercritical Fluid Chromatography - SFC),
25. Tehnicile spectroscopice folosite recent pentru evaluarea calităţii produselor agroalimentare sunt sunt:
a. Tehnica Raman (Raman spectroscopy)
b. Spectroscopia în infraroşu apropiat (Near-Infrared spectroscopy)
c. Spectroscopia în domeniul ultraviolet şi vizibil (Ultraviolet-visible spectroscopy)
d. Spectroscopia de Rezonanţa Magnetică Nucleară,
e. Spectroscopia de emisie (Emission Spectroscopy)
f. Spectroscopia de emisie atomica (Atomic Emission Spectroscopy)
g. Spectroscopia de absorbtie (Spectroscopy Based on Absorption)
h. Spectroscopia de absorbtie atomică (Spectroscopy Based on Absorption)
i. Spectroscopia de Fluorescenţă (Fluorescence Spectroscopy)
26. Tehnica denumită Polymerase Chain Reaction (PCR) - Reacţie de Polimerizare în Lanţ
a. Detectarea organismelor modificate genetic (OMG)
b. Identificarea falsurilor in produsele alimentare
c. Identificarea produselor cu denumire de origine controlata (reglementări la nivel European)
d. Identificarea microorganismelor patogene
e. Detectarea genomului virusurilor
27. Muliplex (PCR) - permite/nu permite detectarea simultana a mai multor specii de microorganisme
28. Cei mai importanţi agenţi patogeni de origine bacteriană responsabili pentru unele afecţiuni digestive sunt
a. Staphylococcus aureus, Salmonella genus, Escherichia coli, Clostridium botulinum, Clostridium
perfringens, Bacillus cereus, Vibrio parahemolyticus, Vibrio cholerae, Yersinia enterocolitica, Camylobacter
genus, Listeria monocytogenes, Salmonella typhi şi Salmonella paratyphi, Shigella genus.
b. Micotoxinele, Staphylococcus aureus, Salmonella genus, Escherichia coli, Clostridium botulinum, Clostridium
perfringens, Bacillus cereus, Vibrio parahemolyticus, Vibrio cholerae, Yersinia enterocolitica, Camylobacter
genus, Listeria monocytogenes, Salmonella typhi şi Salmonella paratyphi, Shigella genus.
30. Foodomica – o disciplină complexă care studiază domeniile alimentar și de nutriție, prin aplicarea tehnologiilor
omice avansate pentru a îmbunătăți: ...........................................................................
a. cunoaşterea consumatorului
b. bunăstarea, sănătatea și cunoaşterea consumatorului