Medicină legală veterinară

Curs 7 27 11 2020

Prof.univ.dr.Gheorghe Onțanu
 Particularităîi ale putrefacției cadaverice(7)

1.Topografia putrefacției cadaverice

a.primar- in fosa iliacă draptă (intestinul cel mai aproape
de peretele intestinal)
b.secundar- la fosa iliacă stangă
c.terțiar-întreg abdomenul – apoi toracele
2.Particularități ale putrefacției cadaverice
Apariția petelor verzi pata verde
a.in plăgi suprainfectate apare in jurul
in dreptul plăgii sau a focarului purulent
b.in colecții purulente
(abcese, flegmoane
piotorax)
c. In septicemii evoluția putrefacției este rapidă,
apărând “cordoane verzi” = colorarea rapidă, persistentă a
pielii, mușchilor, organelor și țesuturilor 2
 Particularități ale putrefacției cadaverice
3.Circulația postumă = al doilea element specific
putrefacției, după petele verzi
a.localizare = apare pe tegumente – in
special la membre
b.manifestare=dungi cafenii-violacee pe traiectul
venelor superficiale
c.patogeneză
- difuzarea sangelui hemolizat și putrefiat prin pereții
vaselor
- impregnarea țesuturilor adiacente vaselor
superficiale cu pigmenți hemici

3
 Particularități ale putrefacției cadaverice
4.Tumefierea cadavrului
a. al treilea element al putrefacției

b.la om = fața modificată radical =

identificare incertă

c.destindere abdominală induce expulzarea anală de fecale -

expulzare bucală/nazală

d.emfizem visceral și subcutanat

e.apariția de flictene pe tegument,

f.lichidul = spumos, tulbure(buze)

g. sangele devine spumos 4

 Particularități ale putrefacției cadaverice
5.Expluzarea excretei
- expulzarea de fecale prin anus, prin presiunea gazelor
din tubul digestiv
-expulzare de urină-presiune pe vezică
- expulzarea de fecale prin gură și nas, prin presiunea
gazelor pe stomac
- eliminarea de spumă roșie pe nas
6.Nașteri in sicriu (la om)
- consecință a putrefacției
-la femele moarte gestante avansat
7.Lichefierea cadaverică

5
 Fazele putrefacției cadaverice
1.faza gazoasă
2.faza de lichefiere și topire progresivă a organelor
a țesuturilor
3.faza de alcalinizare postmortem
1) faza gazoasă-meteorismul cadaveric
a.Mecanismul meteorismului cadaeric
bacterii aerobe fementare - glucide
anaerobe - lipide
- proteine
substanțe organice simple
gaze NH3, CO2, CH4, H2,H2S,NH3
Meteorismul cadaveric produce destinderea - stomacului
- intestinelor 6
 Fazele putrefacției cadaverice (continuare)
Meteorismul cadaveric impingerea
cranială a diafragmei compresare stomac+
cord+pulmon golire de sănge hemolizat a
- arterelor regionale
- pericardului
- țesuturilor adiacente
b) Consecințele meteorismul cadaveric
(i) ruptura postmortem a stomacului
(ii) denudarea mucoasei stomac+ intestin subțire
(iii) subțierea peretelui gastric cu fisurare
(iv) creșterea presiunii gazoase consecințe = gazele = tensiune
intraabodominală:
= posterior prolaps rectal +expulzare urină
= anterior excreta bucală sau nazală 7
 Diagnostic diferențial meteorism cadaveric
1.Diagn. diferential meteorism cadaveric –timpanism acut antemortem
Elementul diferențial patognomonic = linia de balonare = evidențiată
prin deschiderea esofagului
2.Diagnostic diferential ruptura gastrica postmortem (RGPM) – ruptura
gastrica antemortem (RGAM)
1a. DD-Ruptura gastrică ante-mortem
i. moartea apare subit – prin inhibiția plexului solar- RGAM
ii. hemoragia este minimă – spasm vascular consecutiv rupturii-
meteorism cadaveric
iii. marginile zonei de ruptură nu sunt infiltrate cu sânge- meteorism
cadaveric
iv. reacția inflamatorie peritoneală nu se instalează - meteorism
cadaveric
v. împrăștierea conținutului gastric in toată cavitatea peritoneală-
ruptura gastrică ante-mortem și decliv în
meteorismul cadaveric
8
 Diagnostic diferențial meteorism cadaveric
1b.Ruptura gastrică post-mortem
i.moartea este antecedentă
ii.hemoragia lipsește
iii.marginile zonei de ruptură fără infiltrat sanguin,
Iv conținut gastric numai in zonele declive
b) Faza gazoasă-emfizemul cadaveric
In organele parenchimatoase apar bule de gaz sub acțiunea bacteriilor
de putrefactie
- subcutanat aspect buretos
- subcapsular OP bule mici de gaze
- parenchimul OP diferite marimi

Acțiunea conjugată a florei - exogene

- endogene 9
 Putrefacția-traumatisme cutanate
diagnostic diferențial
1.culoarea neagră-verzuie a pielii ascunde adesea echimoze, contuzii
,hematoame;
2. descuamarea epidermului poate masca excoraţiile sau plăgile;
3. emisiile de sange pe gură sau nas trebuie interpretate cu prudenţă
(in stadiile avansate de putrefacţie sunt un fenomen obişnuit,coroborate cu
alte modificări cadaverice) apar și în cazul traumatismelor craniene dar
semnele vitale prezente;
4.dacă pe corp sunt prezente larve sau insecte ele vor fi prelevate,
ajutand la stabilirea intervalului scurs de la deces.

10
 Putrefacția-traumatisme
diagnostic diferențial
Acţiunea distructivă a insectelor necrofore se
suprapune şi se asociază proceselor de putrefacţie. Fauna
cadaverică este obiectul de studiu al entomologiei medico-
legale.
5.Amprentele papilare sunt modificate de putrefacţie, se pot reface
prin scufundarea fragmentelor de piele in acid acetic 20 % timp
de; 24-48 ore
6. Examinarea radiologică complementară este utilă, cea
histologică poate să nu aducă date suplimentare, datorită lizei
tisulare

11
 Modificarile cadaverice de alterare
avansata distructive- Macerația
1.fază ce urmează putrefacției
2.inițial = lichefierea organelor = magmă neagră, urât
mirositoare
3.separarea cartilagiilor laringeale si traheale-5-6 luni
post-mortem
4.emacierea sistemului nervos central și periferic 6-7
luni post-mortem
5.emacierea musculară și a pielii
6.emacierea cartilajelor articulare ale membrelor 2-3
ani post-mortem
7.separarea părților corpului = 4-5 ani post-mortem
8.scheletizarea cadavrului =5-7 ani, în funcție de sol
12
 Factorii putrefacției și ai macerației
Putrefacția + macerarea influențate de:
1. factori de mediu
2. factori de cadavru
1.Factori de mediu
a. accelerată de
- temperatura crescută
- excesul de O2
- ingroparea in sol cu granule mari
- ingroparea in sol permeabil pentru apă și aer
- ingroparea la adancime mică
(gropile comune pentru om+animale) 13
 Factorii putrefacției și macerației(continuare)
b. încetinite de :
- temperatura scazută
- lipsa de aerare sau mediu gazos
- solul argilos sau argilos-turbos
- inhumarea la adâncimi mari
Regula CASPER = modificările unui cadavru ce stă o
săptămană la aer sunt echivalente cu:
a. modificările in 2 săptămani – pentru cadavrul in apă
b. modificarile la 8 săptămâni – pentru cadavru
ingropat in sol

14
 Modificări cadaverice conservative naturale-
Mumifierea naturală
Caracteristic = apare in condiții de mediu care
- incetinesc
- opresc putrefacția
1. MUMIFIEREA NATURALA -cazuistică
a) deosebită de mumifierea indusă artificial
apărând in condiții de mediu, indusă de :
- t0C ridicată pământ uscat, nisip,
- U% foarte redusă sol afanat,
- podul caselor- foarte aerate vara
(cadavre de șoareci sau șobolani)
15
 Mumifierea naturală(cont.)
b) patogeneză = deshidratarea masivă care blochează putrefacția
prin antrenarea lichidelor și a apei de
constituție
c) exprimare = aspect de mumie egipteană
- uscare
- pierdere in volum
- pierdere in greutate
- tegument pergamentos, brun inchis
d) nu permite identificarea
- reactiilor vitale (hemoragii)
- soluții de continuitate tegumentară
2. SAPONIFICAREA = adipoceara
a) Patogeneză -procesul de saponificare a
grăsimilor cadavrului 16
 Saponificarea cadaverică
b)Cazuistică-cadavre ce stau in ape nesărate (fântâni pârâsite,
lacuri, bălți)
-cadavre inhumate pe teren umed/argilos
c) Patogeneză - adipoceara = produs de saponificare a grasimilor in acizi
grasi + glicerină= ca ceara, alunecos, lucios, se formeaza in
tesutul adipos al cadavrelor in urma macerării pielii -
-punerea in contact, prin macerarea pielii, a acizilor grași
subcutani cu săruri de Ca si Mg din apă=crearea de sapunuri
calcare insolubile
-protejează cadavrul de acțiunea distructivă a
putrefacției,apare intre 30 zile>6 luni
d) Exprimare - zone de consistență moale
- zone de culoare alb cenușie sau gălbuie
- miros de branză râncedă

17
 LIGNIFIEREA CADAVERICĂ
1.Cazuistică- mumificare rară, intâlnită, la ingroparea în:
a. in medii bogate in turbă
b. in mlaștini cu reacție intens acidă
2.Patogeneză a.turba și aciditatea impiedică putrefacția prin
distrugerea microbilor
b.dizolvarea grăsimilor și a unor proteine musculare
c.coagularea unor proteine
3.Exprimare - scaderea in volum și greutate
- pielea dură aspect tăbăcit- brună
- pierderea de Ca= oasele brune moi
-conservă perfect cadavrele cu păstrarea leziunilor
traumatice +conținutul gastric
 INGHEȚAREA NATURALĂ
1.Cazuistică
Se manifestă in zone cu t0C foarte scazută (zone polare,
altitudini mari)
2.Patogeneză- oprirea putrefacției de către temperatura
foarte mică
3.Exprimare – cadavrul:
- nu prezintă modificări de
structură
- scadere ușoară in greutate
- dezghețarea= induce putrefacția rapidă

19
 Pietrificarea și congelarea cadaverică
4.PIETRIFICAREA
acțiunea cenușa vulcanică-Vezuviu-Pompei-
piroclastile
rocilor sedimentare (fosile)
5.CONGELAREA
a) inhibarea putrefacției la t0C foarte scăzute
- zone polare
- gheață
- altitudini mari
b) lividități cadaverice = roșu aprins
c) animale inghețate-dezghețate = suferă putrefacție rapidă
20
 Modificări cadaverice conservative artificiale
1.Congelarea-pentru prezervarea unor personalități
-pentru prezervarea de material genetic
b. Mumifierea-in antichitate egipteni=faraoni
-de chinezi=impărați-religioasă
c.Îmbălsămarea-pregătirea particulară a cadavrelor cu scopul de a se
a.preveni modificărilor cadaverice
b.conserva pentru perioade lungi a cadavrelor
d.Incinerare a-practică religioasă
b-pentru combaterea unor boli transmisibile majore ale
animalelor febra aftoasă,antrax,ESB,PB.PPA

21
 CRIMINALISTICĂ(14)
1.Noțiuni generale de criminalistică

2.Identificarea criminalistică

3.Elemente de fotografie judiciară

4.Cercetarea criminalistică a urmelor

5.Tehnici de identificare a persoanelor culpabile prin semnalmente,voce și alte metode de

identificare

6.Elemente de balistică judiciară

7.Cercetarea criminalistică a falsului în documente. 22

 CRIMINALISTICĂ
8.Investigarea grafoscopică

9.Efectuarea cercetării la fața locului

10.Tactica ascultării în procesul penal

11.Reguli și procedee de elaborare a unor acte de urmărire penală

12.Constatarea tehnico-științifică și expertiza criminalistică

13.Investigarea infracțiunii de omucidere și zoocidere

14.Investigarea infracțiunilor de tâlhărie asistată de animale 23

 Definiția și importanța criminalisticii
1.Criminalistica-știință judiciară-sfârșit secol XIX
2.Fondatorul-judecătorul de instrucție și profesor de drept penal- Hans Gross-1893
Manualul judecător de instrucție
3.Până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial-poliție tehnică sau poliție științifică
4.Criminalistica de la început- știință de graniță
5.Criminalistica= ansamblu de procedee aplicabile în cercetarea și studiul crimei ,pentru
dovedirea ei.

6.Știință multidisciplinară de elaborarea mijloacelor tehnico-științifice și metodelor,a

metodelor tactice de descoperire,fixare administrare și examinare a probelor cu
scopul cercetării și prevenire a infracțiunilor
24
 Conexiunile criminalisticii cu alte științe
1.Legătura cu științele juridice
a.cu dreptul penal =descop.faptelorprevăzute de legea penală +cercetarea și interpretare a
acestora,
b.cu dreptul procesual penal-metodele și regulile de cercetare criminalistică în procesul
penal se aplică în limitele normelor dreptului procesual penal,
c.cu criminologia,
2.legătura cu științele judiciare-cu medicina legală,cu psihologia judiciară,
3.legătura cu științele naturii-biofizică, biochimie, biologie, sistematică,genetică
4.legătura cu științele exacte- logica, matematica mecanica cuantică,analiza de risc,
probabilistica
25
 Obiectivele criminalisticii
1.Elaborarea de metode și și mijloace teh-știin.pentru descoperirea și cercetarea urmelor:
om,animal,armă, miijloace de transport,fenomene și subst fizico-chimice.

2.Adaptarea de metode specifice altor discipline: chimie ,fizică, mecanică, biologie,

balistică,electricitate,matematic pentru aplicarea prevenirii și combaterii infracțiunilor.

3.Elaborarea de reguli și procede tactice pentru acte de urmărire penală

4.Studierea practicii judiciare pt.valorificarea și generalizarea experienței activitășii OUP în

infracțiuni

5.Analiza evoluției modului de săvîrșire a faptelor penale

pentru adecvarea procedelor de prevenire și combatere a infracțiunilor și de identificare a

autorilor 26
 Metodele criminalisticii
1.Metodele generale de cunoaștere-adaptate-metoda comparativă-identificarea
persoanelor,animalelor și obiectelor-baza expertizei criminalistice.

2.Metode adaptate la specificul criminalisticii- ananliza fizico-chimică pentru examinare

urmelor,met.biologice pentru urme de secreții,metode antropologice,metode de examinare
optică în radiații vizible și invizibile

3.Metode de examinare proprii criminalisticii-examinarea comparativă a urmelor+identificarea

de persoane ți/sau animale după aspecte externe sau resturi osoase+cercetarea înscrisurilor

4.Procedee tactice de întocmire acte urmărire penală

5.Metode tehnice de prevenire/comb. a infracțiunilor -precum falsul

27
 Definirea criminalisticii
Definire-știința contra crimei(omucidere asistată de animale sau zoocidere,cu 3
domenii distincte:

a.tehnica criminalistică-metodele și mijloace

tehnico științifice pentru descoperirea, fixarea, ridicarea și examinarea urmelor și

a materialelor probă.

b.tactica criminalistică-procedurile și regulile specifice pentru efectuarea

urmăririi penale și pentru judecată

c.metodologia criminalistică-activitățile procedurale ale investigării criminalistice

28
 Procedee criminalistice
1.Procedee polițienești -pentru condu- cerea unei anchete
și pentru colectarea de probe materiale ale unei
infracțiunii.

2. Procedee științifice- privind expetiza urmelor și a

probelor materiale ale unei infracțiuni

3.Procedee juridice-pentru utilizarea, conform regulilor de

drept procesual, a probelor unei infracțiuni 29
 Metode de investigare
criminalistică(5)
1.Modalități generale de cunoaștere:
a.observația
b.analiza
c.sinteza
d.deducția
e.inducția
e.metoda comparativă- de identificare a persoanelor și obiecte-baza
investigației criminalistice

30
 Metode de investigare
criminalistică
2.Metode adaptate la specificul criminalisticii:

a.metode de analiză fizico chimică a urmelor și microurmelor

(amprentelor)

b.metode biologice de examinare a urmelor de secreții/excerții/țesuturi

moi

c.metode antropologice și zoologice

d.metode de examinare optică în radiații vizibile și invizibile 31

 Metode de investigarecriminalistică

3.Metode de examinare proprii criminalisticii:

a.metode de examinare comp.a urmelor

b.metode de identificare a persoanelor sau a cadavrelor de animale după

semnalmente exterioare sau resturi osoase sau cutanate

c.metode de cercetare a înscrisurilor,a falsurilor sau contrafacerilor-

documente oficiale, alimente și produse alimentare, materii, arme de foc,
a semnelor de identificare individuală

32
 Metode de investigare criminalistică
4.Procedee de întocmire acte urmărire penală:
a.rezultate din experiența judiciară
b.prin aplicarea de elemente psihologice
5.Metode tehnice de prevenire a infracțiunilor:
a.pentru prevenirea furturilor(de animale) în dauna proprietății private sau
de stat și a falsurilor privind animalele(boli redhibitorii)
b.aplicarea regulii celor trei I:
- informația
-interogatoriul
-instrumentarea

33
 Caracterele criminalisticii(5)
1.Caracterul judiciar -legătura criminalisticii cu activitățile de urmărire și
cercetare penală cât și cu activitățile judiciare

2.Caracterul autonom

a.-elaborează metode și mijloace tehnico- științifice de descoperire

,ridicare și examnare a urmelor unei infracțiuni corelate cu animalele și

b.-preia și adaptează specificului acesteia procedee din alte științe-

pentru realizarea scopului:autor,victimă,cadru,obiect crimă

34
 Caracterele criminalisticii
3.Caracterul unitar -prin structura sa-tehnica, tactica și metodologia criminalistică

4.Caracterul pluridisciplinar- de legătură între științele naturii și cele juridice

5.Caracterul interdiciplinar:

a. cu științele juridice penale:dreptul penal, dreptul procesual penal,

psihol. judiciară, criminologia (scop comun)

b.cu științe juridice nepenale :dreptul muncii,drept civil,drept

administrativ

c.cu științele naturii:fizica,biol.,chimie

 Principiile criminalisticii(6)
1.Principiul legalității-Constituție+legile penale
2.Principiul aflării adevărului =scopul(CP+CPP)
3.Principiul prezumței de nevinovăție (CP+CPP)-investigația criminalistică-
vinovăția-nevinovăția
4.Principiul: există urme la toate faptele penale
5.Principiul identității- identificare persoane,obiecte, fenomene concurente-orice
obiect contondent sau vulnerant=asemănător dar nu identic cu altele
6.Principiul operativității- momentul săvârșirii unei infracțiuni și identificarea
ridicarea, examinarea de probe