Sem I

Cursul 9
11.12 2020

Prof.univ.dr.Gheorghe Onțanu
 Clasificarea traumatismelor
A.Traumatisme sistemice
1.ce implică pielea și țesuturil imediat
subiacente
a.cu soluție de continuitate
b.fără soluție de continuitate
-.localizate
-generale sau pseudo-generale
2.Ce implică sistemul osos și muscular
a.localizate
b.generale sau pseudo-generale
Clasificarea traumatismelor mecanice
3.Traumatisme ce implică organele cavitare
a.craniene-buco-maxilo faciale-oculare
b.toraco-pericardice
c.abdominale
d.pelvine
2.Traumetisme ce implică regiuni ale corpului
a.ce implică trenul cefalo-colar
b.ce implică trenul toraco-abdominal
c.ce implică trenul posterior
 Clasificarea leziunilor traumatice mecanice

a.cutanate
subcutanate
1.penetrante b cavitare
Leziuni c.musculare
non-accidentale și osoase

2.nepenetrante-contuze
 Clasificarea leziunilor traumatice
1.Leziuni traumatice cu soluție de continuitate
a. abraziunile și eritemul post-traumatic
b. echimoza post-traumatică
c. sufuziunea post-traumatică
d. hematomul post-traumatic
e. limfoseromul post-traumatic
f. calozitatea
2.Leziuni traumatice fără soluție de continuitate
a. excoriația post-traumatică
b.luxația post-traumatică
c.Entorsa posttraumatică
d.plaga post-traumatică
e.fractura închisă/ deschisă post-traumatic
Structura pielii
 LEZIUNI TRAUMATICE
PRIMARE/ELEMENTARE CU SOLUȚII DE
CONTINUITATE(LTE-FSC)
Caracteristici
1. mecanism etiopatogenic= vascular
a) vasodilatație
b) efracție vasculară posttraumatică

2. de regulă nu sunt de risc vital

3. se vindecă fără sechele cutanate

Structura epidermei
Leziuni traumatice primare/elementare
cu soluții de continuitate(LTE-CSC)
Clasificare
a. abraziunea și eritemul post-
traumatic
b. echimoza post-traumatică
c. sufuziunea post-traumatică
c. hematomul post-traumatic
d. limfoseromul post-traumatic
 LECSC-aspecte generale
1.Stabilirea dacă eventul traumatic este:
-accidental
-non-accidental
- unic-localizat
-extins
-multiplu reptitiv-leziuni in diferite faze de evoluție
2.Factorii lezionali:
-nivelul de energie transferat victimei
-modalitatea de trnsfer
-reacția organismului victimei la acțiunea agent.
-regiunea corporală afectată
-poziția și mișcarea victimei față de direcția
traumei
-gradul de dipersare al energiei traumatice-invers
prop
 Definirea și patogeneza abraziunii
1.Definire-leziune cu soluție de continuitate
implicînd epidermul cu evidențierea
eritemului cutanat
2.Mecanism patogenic:
a.prin compresia epidermei în unghiuri diferite
b.prin fricțiune ca grataj sau scarificare
3.Diagnostic difernțial -abraziunea post-mortem
4.Agentul traumatic acționează prin:
a.presiunea de contact
b.scarificare sau grataj multiplu
c.zgîrîiere unică nepenetrantă
d.dragarea corpului pe o suprafață rugoasă
5.Aspecte secundare -detritus epitelial
 LECSC-Abraziunea

1.de grataj-scarificarea-zgîrîiera

2.de impact unghiular

Abraziunea 3.abraziuni specifice

4.artefacte de abraziune

5.datarea abraziunilor -unice

-subsecvente
 Abraziunea de scarificare
1.Abraziunea ce se produce prin :
a.efect pasiv -mișcarea unei suprafețe sau
obiect abraziv pe suprafața pielii
b.efect activ -prin mișcarea pielii pe o
suprafață sau obiect abraziv
2.Poate fi a.superficială-fără detritus ori cu lichid
vîscos opalescent gălbui cu refacere rapidă
b.profundă epidermic-cu detritus
celular epidermal și lichid vîscos opalescent gălbui
roșietic,dar fără prezența sîngelui,cu evoluție mai
îndelungată dar mai rapidă decît leziunile
penetrante fără soluții de continuitate-direcția
3.Agentul traumatic-a.tip abraziv
-b.ligaturare/lațul braconaj
 Abraziunea de impact
1.Mecanism- contactul hipercinetic al epidermei cu
un obiect contondent
a.pasiv-corpul static cu obiectul contondent
cu energie cinetică/hidraulică/eoliană
b.activ-abraziunea de cădere-obiectul sau
suprafața abrazivă-sttică-corpul cu
energie cinetică gravitațională
2.Zone de elecție -razele osoase cu slab țesut
subcutanat
3.Arie-mai redusă decît abraziunea de scarificare
Abraziunea specifică și artefacte abrazive
1.Abrațiunea specifică este leziunea
abrazivă care reproduce suprafața de
contact cu obiectul contondent-permițînd
identificarea acestuia
a.la animale -abraziunea de ligaturare
b.la om în caz de ștrangulări
profesioniste
2.Artefacte de abraziune -pot fi eronat
interpretate
Insectele necrofore ce atacă cadavrele
pot produce leziuni pseudo-abrazive post-
mortem
 Interpretarea abrazunilor epidermale
1.Examinarea histologică a crustei:
a.Depozitul seros indică supraviețuirea după
b.Rare eritrocite producerea leziunii
c.Fibrina dar nu sînge
d.neutrofile
e.infiltrat neutrofil în fine manșoane
perivasculare în derm indică o vechime de 4-6
ore de la producere
2.Zona de infiltrat neutrofil sub zona de focar
traumatic-indică o vechime de 8 ore de la
producerea traumatismului
3.O zonă de fibrină la suprafața de cotact sub
care se formează o zonă de infiltrat neutrifil-
indică o vechime de 12 ore de la producerea
traumatismului
 Interpretarea abrazunilor epidermale
4.Regenerarea epiteliului epidermal reprezintă faza a doua
de datare temporală-regenerarea începînd de la margini
spre centru sau de la folicululii supraviețuitori-aceasta se
produce în abraziunea de scarificare la 30 ore ,iar în cea
de contondență la 72 ore
5,Faza a III o reprezintă formarea granulației sub-
epidermale după refacerea totală a epiteliului epidermal
6.Următoarea fază este producerea unei infiltrări
perivasculare cu celule inflamatorii-proces ce începe din
ziua a 5-6 și este proieminenta la 9-12
Pot prolifera fibre de colagen și de asemenea formarea de
keratină în derm
7.Faza a IV este regresia acestor microaspecte histologice
cu refacerea totală a epidermei pielea este subțire elastică
Fibrele colagene devin proeminente în derm și dispar toate
reacțiile histologice ale organismului
 ERITEMUL POST-TRAUMATIC-EPT
1.Sinonim = iritația/roșeața post-traum.
1.Definire
a. LTE-CSC
b. zona de culoare roșietică
c. dispare la digito-presiune
d. situarea la locul de actiune al
agentului traumatic dar poate
apare și la distanță:
- prin propagarea undei de șoc
- difuzarea sangelu de-a lungul
fasciilor/tendoanelor
Eritem periocular prin substanță caustică
 ERITEMUL POSTTRAUMATIC
2.Manifestare:
a urmare a unei lovirii ușoare
compresiunii forțate
b.uneori insotit de usoara tumefiere
c.cu caldură locală și durere
d.dispare -dupa cateva minute
e.agentul traumatic(AT) nu poate fi
decelat la necropsie in caz de moarte
după traumatism
3.Patogeneză produs prin vasodilatație
Abraziuni post-traumatice lineare și circulare
în jurul orificiului de împușcare
Eritem chimic materiale de curățenie expirate
Eritem atac insecte Anofeles malariae-
Plasmodium falciparum
 ECHIMOZA POST-TRAUMATICĂ
1.Sinonime = vanătaia/peteșia/vibices
2.Definire
a.leziune traumatică elementară – cu
soluție de continuitate -LTE-FSC
b. colorație initial roșiatica
c. nu dispare la digito-presiune
d. cand sunt punctiforme = peteșii
e. cand sunt lineare ca dungi subtiri
uneori discontinui = vibeces
(produse de bici,sârmă,funii,frânghii)
Echimoză pseudo-tricoloră
 ECHIMOZA POST-TRAUMATICĂ

3.Patogeneză: ruptura unor vase mici

de sânge subcutanat iar sangele
efractat vascular se fixează in țesut
perivascular
 după extravazare, majoritatea
hematiilor rămân in rețeaua de fibrină
a cheagului, bine fixate in tesut incat
nu pot fi dislocate (la cadavru) sub
jetul de apă
 o mica parte din hematii transferate
in limfonodurile regionale
Echimoză traumaticp recentă oxifilă
Echimoză
 ECHIMOZA POST-TRAUMATICĂ

4.Manifestare
a.poate fi evidențiată la necropsie
dar apare numai in timpul vieții
b.producerea post-mortem este
discutabilă aceasta având alt
aspect si alt mecanism patogenic
c. cea mai frecventă leziune
traumatică externă
Echimoză
 ECHIMOZA POST-TRAUMATICĂ
5.Vechimea unei echimoze = după
modificarile de culoare, progresive in timp
6.Mecanism evoluție = transformarea hemo-
globinei induce evoluția sau inflorirea echim
a. initial = culoare rosietica sau
roșiatică purpurie
b. după 3-4 ore = albastrue/albastrie
violacee ce persistă 2-3 zile
c.cafenie = in intervalul 3-7- zile de la Tr.
d.vezuie = in intervalul 7-8 zile
- e.gălbuie=după 8-10 zile de la acțiunea AT
Echimoză braț postprelevare sînge
 ECHIMOZA POST-TRAUMATICĂ
7.Cazuistică – apare in agresiuni
a.lovituri primite (activă)
b. loviri de corp dur (pasivă)
8.Dimensiune = variaza :
a.după energia cinetică a agentului
traumatic (obiect contondent-OC)= forța
de impact
b.după zona traumatizată
c.după numarul și calibrul vaselor afec.
d.după fragilitatea vasculară
Echimoză post-traumatică branulă
 ECHIMOZA POST-TRAUMATICĂ
9.Evoluția culorii echimozei
După mărimea extravazatului se defi-
nesc modificările de culoare induse de
modificările hemoglobinei-Hb
a culoarea roșie - oxihemoglobina
- vasodilatatie
iritativa histaminica
b. culoarea albastrue/albastrie violacee
prin pierderea oxigenului=persista 2-3
zile
 ECHIMOZA POST-TRAUMATICĂ
c.Culoarea cafenie - Hb se scindează in
hematina si globina iar hematina pierde Fe
hemorubina(sin.bilirubina) (3-7 zile)
- Fe se oxigeneaza (la 3-4 zile) si apare
hemosiderina
d.culoarea verzuie = oxidarea hemorubinei
incepand de la periferia focarului
traumatic(FT) – duce la hemo/biliverdina
e.culoarea galbuie – actiunea fagocitelor si a
enzimelor tisulare- echimozele se resorb
persistand o pigmentatie gălbuie(8-20 zile)
 ECHIMOZA POST-TRAUMATICĂ
10. Importanță
Indicatorie pentru natura agentului
traumatic(AT), reproducând suprafața
de contact cu acesta (curea, vergele,
corp contondent)
11.Localizare
- Variabilă iar semnificația diferă de cea
de la om
 ECHIMOZA POST-TRAUMATICĂ
a.la animale
- echimozele craniene = loviri active /pasive
- toracice - loviri de catre om cu picioare
sau obiect necontondent
- strangulari usoare la trecerea
fortata prin spatii inguste rigide
- tren posterior - loviri de fugarire
- accidente usoare de trafic
- stragulari usoare prin trecere
prin spatii inguste elastice dure
De cele mai multe ori nu permit identificarea
agentului contondent/vulnerant (AV)
 ECHIMOZA POST-TRAUMATICĂ
b.localizare la om
- Zona gâtului - ovalare (pulpa degetelor) =
sugrumare
- semilunare = unghii
- Fețele interne ale coapselor
- viol
- tentativă de viol
- Cele care reproduc cauciucul unei mașini
- Cele palpebrale - fracturi ale bazei
craniene craniului
- lovirea activă/pasivă
 12.ECHIMOZE POST-TRAUMATICE
PARTICULARE
La om și la animale se descriu:
a. echimozele subconjunctivale (la nivelul
ochilor,craniului)
b. echimozele submucoase (buze, organe
genitale,membre,trunchi)

- nu evoluează cu modificarea culorii

- dispar treptat in timp lung
- prin reducerea dimensiunilor =
induc cicatrici de retracție
 ECHIMOZE POST-TRAUMATICE
PARTICULARE
c.modificările de culoare sunt
centripete
d.datorită grosimii neuniforme a
echimozei – după o saptamână avem
“echimoza tricolora”
- centrul = abastrui – violaceu
- mijloc = verzui brună
- periferie = galbuie
 ECHIMOZA POST-TRAUMATICA -
13.EVALUARE MEDICO- LEGALĂ
VETERINARĂ
In practica medico-legală se consideră
o echimăză:
a) recentă = colorațiile inițiale (roșu
purpuriu/roșu allbastrui/ albastruie
violacee = fară culoarea verde)
b) moderată (in dezvoltare) = apare și
nuanța verde
c) veche = colorația gălbuie sau cafeniu
galbui – este fără culoarea verde
 ECHIMOZA POST-TRAUMATICĂ -
14.CONSECINȚE
Consecințele- in funcție de localizare
a. unele localizari produc= impotență
funcțională variabilă
Ex:echimozele periorbitare = vederea
echimoze intinse membre = mersul
- in general = pentru echimoze nu se
acordă timp de ingrijire medicală
Echimoza faza de remisie
 ECHIMOZA POST-TRAUMATICĂ
15. Importanta medico-legală
a) atestă realitatea traumatismului
b) permite evaluarea mecanismului de
producere (A-P)
c) identificarea agentului contondent/
vulnerant prin forma lor
d) evaluarea timpului de la producerea
traumatismului
e) confirmă caracterul vital al factorului
traumatic
 ECHIMOZA POST-TRAUMATICĂ
16.Diagnostic diferential
- echimoza ≠ lividități cadaverice in prima
faza de hipostaza a acestora
- deosebit de echimoză = lividitățile
cadaverice dispar la digito-presiune
- in celelalte faze ale lividităților = diferența
se face numai prin practicarea unei secțiuni
loco
a) in echimoza sangele extravazat –
coagulat nu se desprinde de țesut
in jet de apă
b) lividitățile cadaverice dispar prin
spălare
 HEMATOMUL POST-TRAUMATIC
1.Definire –leziune traumatică primară cu
soluție de continuitate
2.Manifestare
a.culoare roșie violacee inițial apoi mai lent
mult mai lung ca la echimoză – dar
parcurge aceleași etape
b. fondul tumefiat – indurat
c. nu dispare la digito-presiune
3.Patogeneză - ruperea unor vase de calibru >
ca in eritem
-acumulare de sange in țesut
printr-un traumatism contuziv
puternic,pastrarea integrității
epidrmei
 HEMATOMUL POST-TRAUMATIC
4. Caracteristici
a.poate fi evidențiat la necropsie
b. in sfuncție de profunzime poate prezenta
fluctuență și poate deforma zona afectată
c. poate fi localizat
-superficial:evidențiat prin examen extern
(cucui)
- profund in cavități preformate
(IC, IT, IP)
= traumatologie topografică

d.decelat- prin tomografie, ecografie (viu)

sau la necropsic- la cadvru
 HEMATOMUL POST-TRAUMATIC
5. Importanță
a. poate produce starea de șoc post-
traumatic/ hemoragic
b.sunt leziuni ce pun in primjejdie viața
c.sunt leziuni producatoare de moarte
-direct (hematom cerebral)
- indirect (complicații)
d.necesită acordarea de zile de ingrijiri
medicale
e. pot determina tulburări funcționale prin
compresie
 HEMATOMUL POST-TRAUMATIC
6. Evoluție
a) se pot complica - infectarea țesutului pe
cale hematogenă sau prin mici soluții de
continuitate
b) in evoluții prelungite și resorbție lentă – se
pot inchista cu organizare fibroasă =
eliminarea tulburărilor funcționale prin
activități chirurgicale
c)juridic - vătămare corporala gravă
- tentativă de omor
- lovituri cauzatoare de moarte
Hematom fluctuent la nivelull oaselor
pelvisului la cabaline
Hematom post-traumatic al greabănului
urmare a lovirii contondente
Hematom post-sacral urmare a unei lovituri cu un obiect
contondent
Hematom subperiostal și peri-periostal la nivelul
olecranului
Hematom intramuscular semimembranos cu
distorsia fizică a perineului
Hematom post-sacral enorm diferit de hernia
sau ruptura perineului ori bursite
 LIMFOSEROMUL POST-TRAUMATIC

1.Definire- leziune traumatică primară

/elementară cu soluție de continuitat-
revarsatul Morel-Lavalle
2.Manifestare:
a.la palpare = tumefiere tegumentară
fluctuanta fără duritate
b.fără modificări locale de culoare
3.Patogeneză
a. apare prin mecanismul de “forfecare”
cand agentul traumatic acționează
tangențial față de piele
 LIMFOSEROMUL POST-TRAUMATIC

b.formare lentă prin acumularea de

limfă (lichid vascos, gălbui,
interstițial-intre celule cu originea in
sange)
c. determină alunecarea tegumentului
pe țesuturile subiacente cu ruperea
vaselor limfatice
d.localizarea mai ales in regiunea
feselor