Biopsie cutanată

Recoltarea unei portiuni de tesut subcatanat/tegument in scop diagnostic.

Tipuri de biopsie cutanata

1. Shave: se indeparteaza prin shave-excizie stratul superficial al leziunii
2. Punch-biopsie: se efectuează un instrument numit punch prin intermediul căruia se
îndepărtează o porțiune circulară care cuprinde toate straturile care alcătuiesc leziunea
3. Biopsie excizională: reprerzinta si o metoda curativa; se efectuează cu ajutorul bisturiului
îndepărtându-se astfel leziunea în totalitate. Este o metodă utilizată pentru leziuni mici
4. Biopsia incizională: se utilizează bisturiul pentru a îndepărta o porțiune mică dintr-o leziune de
dimensiuni mari

Indicații
1. În scop diagnostic
2. În scop prognostic
3. În vederea efectuării unor investigații speciale
4. Ca metodă terapeutică

A. Shave-biopsia
Indicata in leziuni exofitice/sesile:
- Veruci
- Keratoze seboreice
- Keratoze actinice
- Dermatofibroame
- Keratoacantoame
- Corn cutanat
- Molluscum contagiosum
- Papiloame
- Lac venos
- Cherry angioma
- Hiperplazie sebacee
- Porokeratoze
- Neurofibroame

Contraindicații:
- Nevi pigmentari
- Chiste epidermoide
- Leziuni care afecteaza dermul profund si/sau tesutul subcutanat
- Infectii
 - Pacientii cu anticoagulante orale
- Suspiciune de melanom

Procedura:
Pasul 1 - Se pregătește locul biopsiei prin dezinfecție cu clorhexidina/ alt dezinfectant. Se efectuează
anestezie locală (xilină, lidocaină, etc) prin infiltrație sublezională.

Pasul 2 – În mâna dominantă se ține orizontal lama de bisturiu (no. 15) în timp ce cu mâna non
dominantă stabilizăm tegumentul din jurul leziunii. Lama de bisturiu se apropie de baza leziunii și cu
mișcări fine în față și în spate, se îndepărtează leziunea.

Pasul 3 – Se efectuează hemostaza prin compresie cu un pansament steril, apoi se aplică unguent cu
antibiotic și pansament steril.

Instrucțiuni post-procedură
În ziua următoare procedurii se îndepărtează bandajul și locul exciziei se spală cu apă și săpun, apoi se
aplică unguent cu antibiotic timp de 3 zile. Se evită scărpinarea și traumatizarea zonei.

B. Punch-biopsia
Indicata in:

- Boli inflamatorii superficiale

- Patologii papulo-scuamoase
- Patologii ale tesutului conjunctiv
- Buloze
- Tumori benigne
- Patologii granulomatoase
- Tumori maligne non-melanocitare

Contraindicatii
- In cazul leziunilor maligne ca procedura excizionala curativa
- Leziuni vasculare
 - Alergie la anestezic

Procedura
Pasul 1- Se dezinfectează zona care urmează a fi biopsiată cu clorhexidina sau alt dezinfectant. Se
efectuează anestezie locală (xilină, lidocaină) prin infiltrație sublezională.

Pasul 2 - Se alege un punch în funcție de dimensiunea leziunii (dimensiunile punch-ului variază între 2-
6mm).

Pasul 3- Punch-ul se ține în mâna dominantă, iar cu mâna non-dominantă se fixează tegumentul din jurul
leziunii. Se apasă punch-ul pe tegument și prin mișcări rotatorii se pătrunde în profunzime.

Pasul 4 – Defectul se poate sutura fie se lasă să se vindece de la sine. Se efectuează hemostaza prin
compresie cu o compresă sterilă.

Instrucțiuni post-procedură
Se recomandă aplicarea unei creme cu antibiotic și acoperirea cu un bandaj steril. Se îndepărtează în
următoarea zi bandajul si se spală locul exciziei cu apă și săpun, apoi se aplică unguent cu antibiotic timp
de încă 5 zile. În caz de disconfort post biopsie, se recomandă administrarea de antiinflamatoare non-
steroidiene.

C. Biopsia excizională
Indicată în:

- Nevi pigmentari
- Nevi displazici
- Tumori benigne
- Tumori maligne

Contraindicații
- Alergie la anestezic
 - Coagulopatii

Procedura
Pasul 1 - Se dezinfectează zona care urmează a fi biopsiată cu clorhexidină sau alt dezinfectant. Se
efectuează anestezie locală (xilină, lidocaină, bupivacaina) prin infiltrație sublezională

Pasul 2 – Se marchează tegumentul perilezional cu marker, pe liniile de tensiune ale tegumentului,

trasându-se o forma elipsoidala, fusiformă, cu un raport lungime-lățime de 3:1.

Pasul 3 - Se dezinfectează tegumentul cu soluție de iod

Pasul 4 – Cu echipament steril, bisturiul (lamă de 15 ) se ține în mâna dominantă, vertical pe tegument,
fără a aplica presiune prea mare, iar mâna non-dominantă menține tensiune pe tegumentul din jur.
După ce s-au trasat marginile leziunii, începe decolarea acesteia, ținând bisturiul paralel cu tegumentul.

Pasul 5 – Închiderea defectului se face prin fire de profunzime, absorbabile (Vicryl 3–0, 4–0, 5–0 sau 6–0)
și fire de suprafață (Nylon 3–0, 4–0, 5–0 sau 6–0)

Pasul 6 – Se curăță plaga cu soluție salină, apoi se aplica unguent cu antibiotic și pansament steril.
Instrucțiuni post-procedură
Se îndepărtează în următoarea zi bandajul si se spală locul exciziei cu apă și săpun, apoi se aplică
unguent cu antibiotic timp de încă 3-14 zile. În caz de disconfort post excizie, se recomandă
administrarea de antiinflamatoare non-steroidiene. Firele de sutură se îndepărtează după 3-14 zile de la
intervenție, în funcție de zonă, astfel:

- Față – 3-5 zile

- Scalp și gât – 7 zile
- Extremități superioare – 7-9 zile
- Trunchi – 12 zile
- Extremități inferioare 14-28 zile

D. Biopsia incizională
Indicată în:

- Porokeratoze
- Patologii ale țesutului conjunctiv
- Patologii dermatologice inflamatorii
- Dermatofibrosarcom
- Leziuni veziculare sau buloase

Contraindicții
- Alergie la anestezic
- Coagulopatii

Procedura
Pasul 1 - Se dezinfectează zona care urmează a fi biopsiată cu clorhexidină sau alt dezinfectant. Se
efectuează anestezie locală (xilină, lidocaină, bupivacaina) prin infiltrație sublezională

Pasul 2 - Se marchează tegumentul perilezional cu marker, pe liniile de tensiune ale tegumentului,

trasându-se leziunea fie triunghiular, fie fusiform, astfel încât să cuprindă și tegument sănătos,
neafectat.
Pasul 3 – Se dezinfectează tegumentul de site-ul biopsiei de 3x cu soluție de iod.

Pasul 4 – Cu echipament steril, bisturiul (lamă de 15 sau 21-25 ) se ține în mâna dominantă, vertical pe
tegument, aplicând ușoară presiune pentru a pătrunde până la nivelul țesutului conjunctiv subiacent, iar
mâna non-dominantă menține tensiune pe tegumentul din jur. Se menține apoi bisturiul paralel cu
tegumentul și se decolează leziunea cu țesutul conjunctiv subiacent.

Pasul 5 – Închiderea defectului se face prin fire de profunzime, absorbabile (Vicryl 3–0, 4–0, 5–0 sau 6–0)
și fire de suprafață (Nylon 3–0, 4–0, 5–0 sau 6–0)

Pasul 6 - Pasul 6 – Se curăță plaga cu soluție salină, apoi se aplica unguent cu antibiotic și pansament
steril.

Instrucțiuni post-procedură
Se îndepărtează în următoarea zi bandajul si se spală locul exciziei cu apă și săpun, apoi se aplică
unguent cu antibiotic timp de încă 3-14 zile. În caz de disconfort post biopsie, se recomandă
administrarea de antiinflamatoare non-steroidiene. Firele de sutură se îndepărtează după 3-14 zile de la
intervenție, în funcție de zonă, precum în cazul biopsiei excizionale.

Complicații
Hipersensibilitate la anestezic
Management: Pentru evitarea anafilaxiei se pot administra injecții cu hidrocortizon, feniramin sau
adrenalină

Durere intense în timpul administrării anestezicului

Management: Răcirea tegumentului înainte de efectuarea anesteziei. Utilizarea seringilor cu ac de 26
sau 30 G. Administrarea lentă a anestezicului. Distragerea atenției pacientului.
Sângerare
Management: Se aplică presiune la locul hemoragiei. Aplicarea compreselor cu peroxid de hidrogen,
clorură de aluminiu de concentarție 20% sau 40% sau soluție Monsel. Sutură. Electrocauterizare.

Cicatrice
Management: Excizia chirurgicală a leziunii. Managementul cheloizilor/cicatricelor hipertrofice conform
ghidurilor.

Infecții
Management: Antibioterapie topică sau sistemică.
Referințe
1. Nischal U, Nischal Kc, Khopkar U. Techniques of skin biopsy and practical considerations. J Cutan
Aesthet Surg. 2008;1(2):107–111. doi:10.4103/0974-2077.44174
2. Alguire PC, Mathes BM. Skin biopsy techniques for the internist. J Gen Intern Med.
1998;13(1):46–54. doi:10.1046/j.1525-1497.1998.00009.x
3. Perez M, Lodha R, Nouri K. Skin biopsy techniques. In: Nouri K, Leal-Khouri S, editors. Techniques
in dermatologic surgery. St. Louis: Mosby; 2003. pp. 75–80
4. Fisher MM, Pennington JC. Allergy to local anaesthesia. Br J Anaesth. 1982;54:893–4
5. Mutalik S. How to make local anesthesia less painful? J Cutan Aesthet Surg. 2008;1:37–8