Sunteți pe pagina 1din 3

Prof.

Benescu Mariana-Aura

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII Nr. 2 Caracal

STIMA DE SINE

Auzim adesea in jurul nostru formulari de genul "are incredere in sine" sau "nu are
incredere in sine", "se respecta" sau "nu se respecta". Ce este increderea in sine? De unde stim
ca o persoana are incredere in sine si o buna stima de sine si o alta nu are incredere in sine si are
o stima de sine scazuta? Care sunt semnele obiective care ne ajuta sa tragem aceste concluzii?
Dar cum gandim despre noi insine? De unde stim daca avem incredere in noi si o stima de sine
pozitiva? Cum se manifesta o imagine de sine pozitiva? Dar o imagine de sine negativa? Care
sunt consecintele unei imagini de sine pozitive/negative? Care sunt factorii care favorizeaza
dezvoltarea stimei de sine? Ce legatura exista intre imaginea de sine, stima de sine si increderea
in sine? Stima de sine se merita sau trebuie castigata? Cum se construieste increderea in sine?
Toate aceste intrebari m-au ajutat sa vad mai limpede in gandurile mele si sa-mi
structurez ideile referitoare la imaginea de sine, stima de sine si increderea in sine, conditii
esentiale pentru sanatatea noastra si reusita noastra in viata. Imaginea de sine este definita de
modul in care ne percepem propriile noastre caracteristici fizice, emotionale, cognitive, sociale si
spirituale care contureaza si intaresc dimensiunile eului nostru. In functie de perceptia noastra la
un moment dat al dezvoltarii noastre, de ceea ce ne-am dori sa fim sau ceea ce am putea deveni,
putem distinge mai multe ipostaze ale eului nostru: eul actual, eul ideal si eul viitor.
Imaginea de sine ne influenteaza comportamentele, de aceea este important sa ne
percem cat mai corect, sa dezvoltam convingeri realiste despre noi insine. Exista persoane care,
desi au o infatisare fizica placuta, se percep ca fiind fie prea slabe sau prea grase, prea inalte sau
prea scunde, insuficient de inteligente etc. Perceptia de sine nu reprezinta adevarul despre noi, ci
este doar o "harta" pentru propriul "teritoriu" ("Harta nu este teritoriul"), un barometru al starii
noastre de bine. 
Relatiile armonioase cu membrii familiei si cei din jur, performantele profesionale,
asumarea unor responsabilitati in acord cu resursele proprii indica o imagine de sine pozitiva, in
timp ce absenta motivatiei sau o motivatie scazuta, agresivitatea defensiva, comportamentele de
evitare, rezistentele la schimbare sunt principalii indici pentru o imagine de sine negativa. Oricat
de patrunsi am fi de meritele noastre, nelinistea ne roade...sa gasim pretudindeni aprobarea
tuturor...un bun observator desluseste o nuanta de implorare in privirea celui care tocmai a
terminat o opera." -Emil Cioran 
Stima de sine, sau autorespectul este aprecierea personala pe care o simti pentru propria-
ti persoana in fuctie de cat de bine iti constientizezi calitatile reale. Daca nu invatam primii pasi
ai iubirii prin sentimentele manifestate fata de propria persoana este dificil, daca nu chiar
imposibil sa-I respectam sis a-I iubim pe ceilalti, indifferent daca fac parte din propria families
au sunt “aproape” doar in sens bibloc. De aceea un fundament important al identitatii este
dezvoltarea stimei de sine.
Stima de sine se definieste in general ca perspective pozitiva pe care o are o persoana despre ea
insasi, exprimata prin termini de valoare, incredere in capacitatea sa de a depasi incercarile,
merit, demnitate, reusita.. Este vorba despre un system cognitive care contine un ansamblu de
judecati asupra propriei personae. O stima de sine ridicata este un factor protector deoarece
alimenteaza competentele persoanei, necesare pentru a putea depasi greutatile vietii, diminueaza
efectele negative ale stresului si ofera o mai buna intelegere a lumii exterioare, mai ales a unei
lumi complexe cum este cea intercultural. O parte importanta din “a te simti bine” rezulta din
investitia in propria persoana. O persoana cu o stima scazuta are putine resurse interne sui
instrumente pentru a gasi multumirea, va cauta si va dezvolta recunoasterea in mediul extern,
familial si social, fiind mai dependent de cei din jur. Raspunsurile pe care le va gasi vor fi
insuficiente pentru a acoperi deficitul de stima de sine: “nu voi reusi niciodata”, “sunt o nulitate”.
In mediul scolar acest lucru se poate traduce prin doua atitudini opuse: timiditate
excesiva sau ostilitate, agresivitate, avand repercursiuni immediate asupra relationarii cu cei din
jur. Ceea ce mentine o stima de sine puternica este caracterul neconditionat al acceptarii propriei
persoane, independent de reusitele sau de esecurile sale, deci accentual cade pe “a fi” si nu pe “a
avea” sau “a face”.Semnalele transmise de ceilalti constituie elementele cheie prin care copilul
invata daca este demn de stima sau nu. Stima de sine este o componenta esentiala a sanatatii
mentale la fel de importanta ca si capacitatea de a invata sau de a se implica in relatii
interpersonale. Cu ajutorul ei persoana “se ajusteaza” socio-emotional, ceea ce ii permite
adaptarea la mediu, abilitate de baza intr-o societate multiculturala.

CARACTERISTICI ALE OAMENILOR CU STIMA CRESCUTA DE SINE


Ce simt?
Au un sentiment de autoaprobare, sentimente positive, sanatate, iubire de sine,
acceptarea punctelor tari si aslabiciunilor, sunt mandrii de ceea ce fac, de aptitudinile si
abilitatile lor, au incredere in altii si in sine, speranta, au propuneri, valoare, motivatie, confort,
se lasa ajutati si sunt gata sa ofere ajutor, convingatori.
Ce gandesc?
“Chiar daca nu fac asta bine, ma simt bine”, “Imi place cum arat, cum sunt”, “Nu
trebuie sa fiu perfect”, “Ma astept sa reusesc”, “Viata e o aventura”, “Sunt talentat”, “Ma plac,
astept sa ma placa si altii”, “Accept unele persoane care nu ma plac”, “Parerile emle sunt
importante”, “Vreau ca si altii sa fie fericiti”.
Cum se comporta?
Isi asuma riscuri, transforma experientele negative in ocazii positive pentru invatare, se
descurca cand sunt respinsi, formuleaza lucrurile pozitiv(pot, in loc de ar trebui, incerc in loc de
nu pot, acest lucru e important), trec la actiune, rezolva situatii, actioneaza spontan, au timp
pentru ei, isi recunosc sentimentele, isi exprima sentimentele si nevoile, accepta complimente si
arata ca sunt mandri de achizitiile lor, isi asuma responsabilitati, iau decizii, isi fixeaza termenele
limita pentru deciziile dificile, profita de sansa cand apare, se descurca eficient cu altii si cu
situatiile, au grija de ei, actioneaza cu scop.
CARACTERISTICI ALE OAMENILOR CU STIMA DE SINE SCAZUTA
Ce simt?
Simt frustrare, inferioritate, lipsa increderii in sine, suparare, deprimare, gelozie,
invidie, nu se simt iubiti, izolare, singuratate la o adunare, renuntare, timiditate, se afla in
aparare, impacientare, respingere, negativism, lipsa de speranta, nu simt nevoia de aventura, se
indispun usor, se simt vinovati cand trebuie sa faca ceva pentru ei, fara vlaga, se urasc pe sine, nu
au scop, lipsa de valoare, indecizie, dependent, lipsa de putere, frica de esec si success, nu au
propuneri, stress, pasivitate, agresivitate.
Ce gandesc?
“Nu sunt bun de nimic”, “Altii sunt mai buni ca mine”, “Nu am dreptul sa…”,
“Celorlalti nu le place compania mea”, “Arat groaznic”, “Toata lumea se uita la mine, ma
urmaresc”.
Cum se comporta?
Declina responsabilitatea, dau vina pe altii, actioneaza evaziv, evita deciziile sau
renunta la deciziile luate, se devalorizeaza prin afirmatii de genul “Nu prea ma pricep la…”, nu
au opinii personale sau diminueaza valoarea opiniilor personale “Probabil nu eimportant,
dar…”, evita sarvinile si oamenii, renunta repede, minimalizeaza achizitiile, adopta
comportamente defensive, evita sa fie criticati, refuza complimentele, refuzasansele acordate, nu
arata mandrie in felul de afi, nu arata o stare de bine fizica si psihica, se compara defavorabil cu
altii, nu isi fac timp pentru ei, se concentreaza pe lucrurile neplacute din viata, se asociaza cu alte
persoane negative, cauta aprobarea celorlalti, cauta sa fie perfecti. In ultima instanta pot apela la
alcool sau droguri pentru ajutor. Daca fac ceva se gandesc daca va fi acceptat de ceilalti, daca
vor primi aprobare sau dezaprobare.

Bibliografie:
Dumitru, Alina; Cozarescu, Mihaela-Dezvoltarea abilităţii de comunicare, Bucuresti, 2007

Zdrehuş, Cristina- Succesul şi insuccesul şcolar, Editura Universităţii din


Oradea,2011

Zdrehuş, Cristina- Consiliere psihopedagogică, Editura Universităţii din


Oradea,2004
Zdrehuş, Cristina -Elemente de consiliere educaţională, Editura Universităţii din
Oradea, 2005