Neeesitate ti libertate in dez..

-oltarea
Romaniei socialiste
Prof. dl". Mihu AchJm
(OuJ-Napoca)

1n lucrarile marxiate claaiee, nccesltatea este priviti. ca. ansamblul

legilor §i tendintelor sociale iar Iibertatea apare ca activitate, a oamenilor
bazatA. §i in coneordanta cu cermtele necesitatii. Fortele sooiale - spunea
Engels in .A.nti-Dithring - , la fel ca, ~i fortele naturii, acµoneau. in chip
orb, violent §i nimicitor, atita timp cit nu le cnnoastem §i nu tinem seama
de ele. Darm clipa in care am lnteles activitatea, sensul §i efeotele lor, nu
mai depinde decit de noi ca ga, le supunem tot mat mult vomtei noastre
~i sa atingem prin ele acopurile noastre.
Scbematie Iibertatea ar putea fi prezentata, prlntr-o prim.a aproxi-
mare, ca o corelaµe bivariata. intre dimensinnea gnoaeclogica ~i eea a-0p.o-
na.1~:
Dtmenslunea ac~lonalli

l In concordant!
cu necesltatea
I In neconccrdanta
cu necesllatea

Cunoasterea
Dlmensiunea necesltAtll 1 3
gnoseologicil
Necunoasterea
necesltlllll 2 4

Oazul ideal in care Ilbertatea este realizata este eel notat cu numarul l.
In a(leastl situaiie neceaitatea este cunoscuta, iar oamenii aciioneazt'l. in
coneordants cu cerintele ei. Oelelalte ipostaze sint abateri, de diferite grade,
de la. Iibertatea deplin' (numerele 2 ~i 3) sau chiae expreaia absent,ei ei
totals. Oazul numarului 2, det)i presupune o actiune conformi cu necesi-
tatea, nu inseamna. totusl ctt agentul social care o efectucazil, este cu
adevarat Iiber. El nu poseda constnnte libertA.yii sale, fiind un agent
,,orb" al necesiU!.~ii. Situalia 3 exprimlt divortul dintre cunoastere ~i
actiune : deti necealtatea este cunoscuta, acyiunea. urmeazit alte ilirec~ii
decit eelc solicitate de legile ~i tendintele sociale. ln sfir~it, in oazul numaru-
'Iui 4, agentul este in mod total sub Imperml lat,'1,litll.~ii, at1t din punctul
de vedere al ounoaeterti, cit ~i din eel ae[ional.
.,Viitorul social", an VII, nr, 3, p. 445- '\-49, Bucureftl, 1978
446 loaBtT ACBDl

Dar, aea dupA cum rezultA din alte texte marxiste, raportul dintr
necesitate !}i libertate este mult mai complex, neputind fi redus la, corelatir
-dintre doua variabile, cum l-am prezentat mai tnatnte, deti corelatia res
pectiv!L este deosebit de importanta. Agenµi sociall ac-µoneazii. in societate
de regulai ti in ultimA instanta., in concordantA cu interesele lor. lnlegitlll'l
en aeeste interese se pot spune mai multe lucruri : a. ele pot fi determinat
in conformitate cu pozi~ia oamenilor in societate (plannl obiectiv), tin.in
seama de ceea ce ei spun ti considera cl\ sint interesele lor (planul subiectiv
~ica urmare a util.iwil ambelor modalita~i ( descoperim astfel nepotriviril
dintre planul obieotiv !Ji eel subiectiv) ; b. oamenii pot susttne interese con
cordante cu necesttateacare decurge din pozi~ialor sociaIA., Interese necoin
cidente cu situapa obiectivil. respectiv!L attt nnele cit ~i altele. ln caznl •
care tntre interesele sustinute (planul subiectiv), pe de-o parte, ~i oe1
rezultate din pozitia. sociala (planul obiectiv), pe de alt~ parte, nu exist:l.
unitste, rezultatele ac~hmilor oamenller de inflptuire ai intereselor lo
{afirroate de ei ca atare) nu stnt, bineinteles, cele ~teptate. De obieei
acest gen de actiuni stnf 1.,:um,te pe o falsi con~tiintii. a. propriei existenje
Rezult§. de aiei ca reflectarea vietii sociaJ.e, respectiv ounoaaterea soci
este dependenta, in ceca ce priveste valoarea ei de oglindire a. necesitayii
de pozipa. soci~ a elaselor ~i pi1.turilor sociale de unde se recruteaza, d
fapt, agenVU sociali,
Toate aceste idci pot fi presentate printr-o diagram.a Carroll de tip
unui patrat dublu, utilizati\ in Iogtea simbolict. lo. cadrul ei sint Iuat
in considerare trei termeni (sau variablle) ~i anume : k = cunoasterea ne
cesitlLVii ; i = interese conforme cu necesitatea ; a = actinne socirua i
coneordanja cu neeesitatea.

k I a·

!:I kla

ra

cadrul aeestet diagrame raportul primar dintre dimensiune

gnoseologici ~i cea a.c~iona~ este dezvoltat, Inindu-se in considera
a.tit corelo.tia dimensiunii gnoseologice cu domeniul intereselor, cit !Ji core
la.~ia, oo~ionalului en acest domeniu. Doar l)rooedtnd astfel, a.jungem
varia,bila independenta, in raporl en care, a.tit dimenslunea gnoseologi
-0it iji cea ao~onalA sint doar variabile dependente Iii pot aven. fat,' de el
 NECESITA'l'E $I LIBERTATD lN DEZVOL'nA.llEA R.S.B. 4(7

(adiclit failii de interese) doar o independenja rela.tiva.. Oadrul real ti funda-

mental al libert~~il este eel al pMratului mio din diagrama Carron, o.diclt.
in aeele situa~ii tn care elementul i (mterese confor:me cu necesitatea.) este
prezent.
'f inind seama de cele spnse ti tncerctnd sit specilicJi.m semnifioapa
elementelor diagramei utilizate de noi putem formula citeva propoziµi
esentiale : 1. Pl:l.tratul kia (adicl:i. eel haturart) indic~ starea de Itbertate.
Numai atunci cind interesele oamenilor in acord cu eerintele necesita}ii
sint concordante cu acyiunea lor, la rindul ei conform.a cu necesitatea, ctnd
interesele oamenilor sint in armonie cu rezultatele cunoasten; au-
tentice, Iibertatea se realizeam. reaJmente, ca o corespondenja intre acjiu-
nea in coneordanja cu necesitatea ti eunoasterea necesitA.fil; 2. !n eondi-
~iile socie~F-i comuniste, a-vu.tl:l. in vedere de cltre Man:, situatfile de la
ex.tremele patratului mare au un ca.racter aberant, Este de presupus cit
aeeasta aoeietate promoveaza, ca tendinta, doar tnteresul in conformitate
cu eerintele necesita.µi. Tocmai de aeeea in. analiza 'raportulni dintre liber-
tate ~i necesitate caznrile, kia, kia., kia.1 kianu sint operationale ; 3. In
cadrul societa.tti comuniste, pe fondul unor interese aooiale coneordante cu
neeesitatea vor apb'ea ca fiind dominante situatfile kia, kia, k.ia ti kia.
Dintre acestea prima, kia, va avea nn caraoter ttpic Iar celelalte vor fi
abateri.de grade diferite de Ia libel'tatea autentica.
Pe ling~ cele spuse rnai trebuie sit Iaeem o preoizare. Semnalind corela-
tia dintre cele trei elemente (eunoastere, interes, acµune) nu am epuizat
incli intreaga. complexitate a raportulni dintre necesttate ~i libertate.
~umai eiteva probleme vom aduce in sprijinul acestei aprecieri. Necesi-
tatea este ea. insltl}i diferen~iatii.. S-ar putea vorbi despre legile ~ tendmtele
care guverneaza o societate data (neceeitatea intrasistemi~), legile ~ ten-
dinvele care se manifesta. in sensul treoerii de la o societate la alta. (necesi-
tatea transistemica) iji despre legile l}i tendintele care fac posibili Ji reaa
~xistenya simulta.tm sau coexistenta interna.yionala. a unor yiLri sau grupuri
e ~ri cu orindulri sociale diterite, in conditiile in care o confruntare mill-
ara. dintre acestea air putea fi iataU. tntregii omeniri (necesitatea tntersis ..
em ica). Interesele unor agenfi sociali pot fi conforme cu poziti,a lor soc~,
ar pozi~ia lor nu in mod obligatoriu este adecva~ cerint;elor necesitiVii,
itmurilor de dezvoltare sociala. pe care ea le face posibile. Ounoa.tterea.
ocialului nu poa te fi redusa. doar la o ounoa~tere de genul celei care se des-
aeoara in ftiin~le naturii i,i tebnice; ea impliclt judeoo.ti de valoa.re, afir-
area -'}i justificarea. unui ideal social eto. Ea. exptimlt nu doa.r cuno~terea.
ecesita~i, ci ti a.titudinea oamenilor fa,~ de legile !Ji tendint,ele sooia.le.

udicios intre necesitate ,i

Conducerea, I>olitici a Romft.niei urmMe~te realizarea unui raport
liberta.te ghidin.du-se dupa acceptiunea lui
oreticfl.JDarxista pe care am prezenta.t-o succint in cele arata.te ma.i ina-
te . .AceasM, a.preciere de principiu, de~i esen}iala., nu epuizeazlt nioi pe
epa.rte stareai particulara a; Roma.niei din punctul de vedere a.I problemei
· care ne referim. Sint necesa.re anumite precizltri fira de care inyelegere~
ituayiei ei specifice, a politicii pe ca.re o desfa~oara nu sint posibile.
Mai intti, trebuie subliniat fa.ptul ca. in Roma.nia agentii -sociali, din
durile muncitorimi.i, !i.ranimii ~i intelectualitapi au asemenea interese
re nu vin in opozitie cu legile ~i tend~ele sooietatu sta.tornicite in
 44-8

ultimele decenii, ale dezvoltM>ti, ei nelutrernpte lji ale aeelor raportnrl dintre
t;arile Inmii care favo1·ize-a.za eolaborarea eeonomicit, buna Intelegere ~
diminuarea sau inlatUl"'al'ea perieolului unei conilagraiii europene sau
mondiale.
1n al doilea rind, cunoasterea neoesit'.li,tii o realizeaza, in mod deo-
sehit, Partidul Oomunist E,oman prin documentele sale, care constituie o
anal.iza ~tiin1iificti., man.is~ a realita.yilor interne ~i mtemataonale ~' in
a-0eWJi bimp, o afirmare a 'idealnlui oonstmirli ~ de.zvoltarii societavu noi,
de tip socialist. Aceasta cnnoastere, dnblata de o clara con~tiinV!i. axiolo-
gico-polittcs este adusai la cuno~tinva tuturor. agenvilor sociali, aatfel incit
ei sa, acttoneze in duectta propriilor lor interese eare stnt, in mod funda-
mental, coineidente cu cele ale oonducerii polttice. Nu numai cunoasterea
necesitatii, ci lntregul proces de realizare a liberttt,ti se dei:;ia~oar1 sub
eonducerea Pantidulni Oomunisb Rom11n.
In al trellea rind, Partidul Oomunlat Roman aspil'Ia. la realizarea
sM,rii de Iibertate tipica noii societa.~i ce a apirut ~i se dezvolta. .in Bomania.
Este vorba despre Eituat,ia kia din diagrama, Carroll, pe care am prezen-
tat-o mat Inainte. Acel:l.$ta asplratie inseamnit printre altele remedierea,
printr-un ansamblu de modalitat;i politice, ~~iin?fice1 ideologice ete., a.
abaterilor de la, cazul ideal : actlune in annmite privinte tn neconcorduntjt
cu cunoasterea necesitat,ii ~i interese adecvate nccesita~ (kia); cunoas-
tere care nu oglindeste neeeaitatea dosi tnteresele agenpilor' sociali ~i acyi-
unea lor sint eonforme necesitayii (]tia); eunoastere deficitara ln reflec:
tarea. necei!ititW ~i actiunea care nu se suprapune cunoasteru nooel!iUL~ii
de~i interesele sint adecvate legilor ~i tendlntelor sociale (kia). Deoarece
sooietato» romaneascai contemporana nu a ajuns incit tn stadiul comunist
de dezvoltare, care presupune atit nn malt nivel de evolutie al economiei
~j, in general, al 1·e1aiillor soctale, cit iji o inalU'i, con~tii.n~I:\. de sine a fieca-
rui indi~ia, tacadrul ei potapairea. ~i aaumite necoinoidente intre interesele
unor agenti sociali ~i necesitate. Trebuie ins!L sublmiat, fa.ptul ct\. situatule
exprimate in Iaturile periferice ale pftiratului mare din diagrama Carroll
nu se refera in casul Roma.niei la. interesele unor grupurt marl de oameui
!}i niei nu vizeaza problems flmda.mentalo caro pun in pericol societn.tea.
exi tenta, ci ale unor grnpuri restt·inse ~i ale 'Unor indivizi care ocup:l un
anumit status ~i joaolt un unumit 1·01. Interesele ca.re nu coincid cu nece-
sitateai sint izvorit~ din autonomizarea unor i:ntent,li, dorinte, aspiratii,
at.itu.dini etc. twind un caraoter preponderent personal ~i fiind astfel,
intr-o amuniti;\. m~sura, 1n disonan~~ cu cele genera.le, sooia.le. ]}ste vorba
de tendintele uno1· indivizi de a obtine un venit mai mare decit munca po
care o presteaZ'l, incerca.1·ea, unora, de a se substrage obligat>ill01·~i normelor
exis1 ente pe ca.lea lmor relafli de grup restrins, utilizairea p1'estigiului unui
:,Catui:; in scopuri personale etc. !iitr-un fel sau. altUl t,oate ac~iuuile prln-
cipale ale l:>f.Lrtidului Oomunist Roman urml1iresc dilninuarea iji climina.rea
acesto1· al>ateri de la necesitatea, exprimate de patra.Lul mic precwn ~i de
eel mu.re, proprii 1:1ooietit}ii 1·omane~ti.
!n al paiTulea 1'ind, necesitate-a ce caracterizeazai societatea exi:;-
tent,:'i. iu Romllinia ije afi.rma. ca o lege stadiall'L a, dezvolt.arii eoonomice
cu.re impuno irecerea din stadiul de t;arit 'in ours de dozvoltare, mai intii
in r1ndul ~11.rilor cu o dezvolta,re medie, ~i, a,poi, in caclrul celor dezvoltate.
 NEC&SlTATE sr .LlBERTATE: lN DEZVOl/r.AlU:A R.S,R. •l40

Dtnd curs acostei necosWLt,i. condneerea politica. a stabilit uu ritm inalt

de acumulare - circa o treime - , considertnd ca aceasta cale roprezinti
singurUJ solnt,ic reala a progresului rapid al Romftniei. Acumularea 1-apida.
nu este un scop tn sine resultat doar din comparatia cu virile dezvoltate
fll nici nu aee la hfiz~ a1nbit,ii. a Le unor agen~i soctall. De ea se leagl\ firesc
ridicarea nivelului de trai a,l tuturor cetit~enilor, realisarea, tn fapt, a,
di8ponihilittttilor tuturor indivizilor. Acest obleotiv reprezinta unnl din
elementele fundamentale Rile filozofiei ei politicii conducerii Rom~iei.
In l'lll ctncuea rtnd, desvoltarea social[ nu l:!e reduce la sfera econo-
micului. Ea cuprinde rela.~iile aooiole, celelalte domenii de activitate -
etiinva, invi1,irun111t, drept, artl1, servicii etc. !n .Romainia. existtL'o preocupare
permanent~ pentru a dai curs nocosititt,ilo1· legato do schimbarea socin,lit
Qi a, accstor laitUl'i ale societlt~ii. Are loc o ampla acttune do implemcntarc
a,i ULrgirc a autoconducerh Intreprlnderilor ; sistomul do remunoratie oste
a.xat; ncconcestv pe ideea redncorii decalajului dintre veniturile mari ei
mioi; a-au fltabilit m:1,mri de cointeresaro a muncitorllor in scnsul parti-
cipll.t:ii tor lni a,oLi vita.tt>11 tntreprlnderti prin alocarea unet cote a, benefl-
oiilor atil pontru suplimenturea veniturilor proprii cit 1$i pentru consti-
tuirea unui foncl social al tntueprmden; etc. 1nv!'t~itmtntu1 a fosL reorgani-
zat calttutiv pe basa prineipiului imbinitrii proeesnlui de inva.t~mint cu
cereetareu ~tiin~iCicilt 1;1i productta. Pe accasta C1'1le ee unnaresto pregit-
tiroa tiueretului pentru nevoile reale ale dezvoltl'trii Romt\nici. Sistcmul
juridic se amt tntr-un permanent prcces de schimbare astrol tu.cit I!~ cores-
pundit c•lt mai bine sarcinilor cu care se co1ul'unta. tntreaga t;a1~. Dtn<l
atcn\,ic tuturor antler de activttate couducorea poliUca. ~i.-a propus drept
obieotlv apropiat dezvoltarea socialist~ multllaterala a Romllnici. Ca o
conaeciuta, pe.t·1:1onalita,t,ilo1: umane li se vor desehlde porspecttve de dez-
v~lt3i1·0 care nu vizeazit <loat unele latu1'i, ci ansamblul lor. Dezvoltarea
mulbila tcmHL a, pe1·sonalitaW umane, - ca. obiectrv oscnttal al politicil
Roma.niej - docurge Sn mod Ilreso ~i logic din dezvoltarea mullilaterala
economtoa ~i. sociala a, mtrcgii t::liri.
1n a,1 §aselea rtnd, :;trMninta cle n, da. curs ne~eaita1iii internc so
implete~te cu nevoia do a 1iin0 15eama do sibua.pia. internat,ionaHt ~i cerintele
ca.re so rnanifel:)tili pe acest plau. Politica, exter.rul. a Rom§.uiei tine sea.ma
de realiti\i~ile luroii cle natazi, de sobimbllrile extrcm de rapidc care au loc
po arena inLoma~iona,Hi,. in mod com1ccve11t Mnducerea politica a Romaniei
militeazu :pcutru crearoai unui climat do pa.co in lume, pentru oprirea
cursei iuarm~rilo1·, pcntn111tatornicirea unei noi ordini,politice ~i economioo
internationale, pent.ru reln,1,H intro _state bazate pe principiile ogalitat,ii in
drepturi, rospec-tului iudcpenden,ei :,i suverani.taW na.t,ionale, neameste-
-0ului in ll'ebux'ilo interue., :wautnjului 1·ociproc.
NoceRitatoa ~i 1ibe1'tntca nu sint date tntr-un anumit f1~l o datll.
pontru totdeauna. Necesitateu. deviue 1n mod pe1·nianenL schim.bindu-~i
oon'tiin'lltul, calitateai. Libe1·tatca, pentru a putea fi renlizatit frobUi.e sa.
1,inlt pa,sul ~i evontWll s~ dov~uiseze necositatea, ~ o prevad!. .Astfel
sttnd luorurile, se poate spu.ue c}t aspiravia. spre imperiul liberta~U este
un p1'oce$ care ae realizeazi\ ~i se adtnce~te neintrel'upt. Aioi nu oxist~
lirnite. Daca. ar ii sit vorbim despre o l.imit}t acea,s·La. nu ar putea fi alta
decit depl\.~iJ:ea, clezvolt:1.rea.