CAND

ROMANESC
No. б

ANUL 1 DECEMVRIE 1933

 GÂND ROMÂNESC

TENDINŢELE A C f U A L E ALE TINERIMII

1
REZULTATELE UNEI ANCHETE INTERNAŢIONALE )

In momentul c â n d sistemele politice şi concepţiile economice t r a ­

diţionale s e r ă s t o a r n ă , c â n d revoluţii s â n g e r o a s e s a u nu d u c pe d r u ­
muri noui ţ ă r i de î n s e m n ă t a t e a Rusiei, a Italiei, a Germaniei, a S p a ­
niei, nu e s t e lipsit de interes, c r e d e m , a c ă u t a s ă v e d e m c e g â n d e ş t e
şi la c e tinde tinerimea zilelor noastre. A c e a s t a cu a t â t m a i mult cu
cât în c e l e din u r m ă trei ţ ă r i pomenite m a i s u s s c h i m b a r e a regimu­
lui tradiţional se d a t o r e ş t e în c e a m a i m a r e m ă s u r ă tocmai tineretu­
lui. Reflexiunile şi f a p t e l e c e u r m e a z ă sunt inspirate s a u luate, în
bună p a r t e , din r e z u l t a t e l e unei anchete făcute de ziarul p a r i z i a n
Le Temps în v a r a şi t o a m n a anului 1933.

D e sigur, ne i n t e r e s e a z ă mai puţin s ă ştim, d e pildă, c ă tine­

retul s u e d e z u r m e a z ă drumul cel vechiu şi încercat d e c e l e d o u ă
p a r t i d e m a i d e s e a m ă , conservator şi socialist, şi c ă el nu s e g â n ­
deşte la o r u p e r e b r u t a l ă d e generaţiile precedente. N u se p o a t e
p ă s t r a a c e e a ş i atitudine c â n d este vorba d e tinerii spanioli atunci
când s e g â n d e ş t e cineva l a rolul j u c a t d e studenţimea u n i v e r s i t a r ă
în d e s l ă n ţ u i r e a revoluţiei recente şi, a c u m în u r m ă în reacţiunea c a r e
s a p r o d u s împotriva orientării e x a g e r a t e s p r e s t â n g a . A m ă r ă c i u n e a
pe c a r e turbulenţa acestei tinerimi, nu t o t d e a u n a conştientă de c e e a
c e vrea, a s t r e c u r a t - o în scrierile şi d e c l a r a ţ i i l e unui filosof ca Or-
tega у Gasset s a u a l e unui militant politic liberal c a celebrul doc­
tor Maranon, nu p o a t e totuşi împiedeca p e studenţi, de pildă, de a
a v e a un r o s t hotărîtor în m i ş c ă r i l e c a r e se d e s e n e a z ă încă la orizont.
In orice c a z e s t e vorba aici de un tineret c a r e î n l ă t u r ă criteriile r a ­
ţionale pentru a s e l ă s a cucerit de dorul de acţiune. E s t e vorba d e
o notă întâlnită înainte de izbucnirea revoluţiei s p a n i o l e în Italia şi

') Idei din două conferinţe ţinute in cadrele Extensiunii Universitare din
C l u i , în D e c e m v r i e 1933.
 370 GÂND ROMÂNESC

R u s i a . A c e a p r e a m ă r i r e a energiei tinere, g a t a de f a p t ă , p r e a m ă r i r e
e x p r i m a t ă prim imnul Giovinezza, este nota de temelie a fascismului
italian./
In p a t r i a lui Mussolini, copilul, a d o l e s c e n t u l , t â n ă r u l sunt cres­
cuţi m a i mult de stat decât d e familie s a u de B i s e r i c ă , într'un s p i ­
rit naţionalist, dinamic, exclusiv, fanatic, spirit c a r e d ă n a ş t e r e unui
fel de religie l a i c ă în c a r e Italia e s t e sfântă, divină, în c a r e cei c ă ­
zuţi p e n t r u f a s c i s m sunt martiri, în c a r e nu r a r e o r i D u c e l e e s t e s o ­
cotit un fel de Dumnezeu. A c e a s t ă a c c e n t u a r e a voinţei, a dorului
d e înfăptuire, a dus la o intensivă cultivare a sporturilor, la înmul­
ţirea recordurilor a p a r ţ i n ă t o a r e Italiei (mai a l e s în a v i a ţ i e ) la c r e a ­
r e a unui spirit colectiv, î n c u r a j a t de exerciţiile la o l a l t ă , l a atinge­
r e a unei unităţi s p i r i t u a l e a Italiei, d u p ă c e e a nu f u s e s e p â n ă la
1915 decât o unitate administrativă, t r a n s f o r m a t ă d e r ă z b o i u într'u-
na n a ţ i o n a l ă . In locul tradiţionalului dolce farniente se impune cu
p u t e r e doctrina b ă r b ă t e a s c ă : vivere pericolosamente.

S e v e d e o a r e o m a r e deosebire între idealurile tinerimii italiene

şi cele a l e b a t a l i o a n e l o r de a s a l t hitleriste? A c e e a ş i e d u c a ţ i e în c o ­
mun, a c e i a ş i spirit militarist, a c e e a ş i c o n f u n d a r e p â n ă la nimicire a
individului în m a r e a entitate a Statului, a c e l a ş i devotament până
la divinizare pentru un c o n d u c ă t o r c a r e este un Fiihrer, ceeace nu-i
d e c â t t r a d u c e r e a g e r m a n ă a italienescului Duce, a c e e a ş i p a s i u n e pen­
tru acţiune. R a s i s i m , deci anti-seimtism, p a r a n u fi decât note se­
c u n d a r e în noul regim german unde şeful este un t â n ă r , unde c o l a ­
boratorii şi credincioşii sunt obişnuit oameni d e p a r t e de bătrâneţe.
M u n c a obligatorie în tabere, lecţiile zilnice privind doctrina n a -
ţional-socialistă, uniforma, t o a t e a c e s t e a duc la o nivelare, la o con­
t o p i r e a c l a s e l o r sociale. In orice c a z , e s t e vorba, c a şi în Italia, de o
tinerime f a n a t i z a t ă printr'o p r o p a g a n d ă neobosită, d u ş m a n ă a d e m o ­
craţiei, a internaţionalismulu şi — lucru curios în ţ a r a multelor Uni­
versităţi — d u ş m a n ă a ştiinţei. T â n ă r u l german hitlerist nu tinde la
o superioritate intelectuală ci, m â n a t de concepţia eroică şi t r a g i c ă a
vieţii, d u p ă doctrina naţional-socialistă, v r e a s ă devină un erou.
închinaţi şi ei statului, însă s t a t u l u i dominat de o c l a s ă şi a l c ă t u i t
în folosul acestei singure c l a s e , sunt tinerii ruşi, trecuţi şi ei prin
o r g a n i z a ţ i i l e succesive ale Octobriştilor, Pionierilor şi a l e Tinerilor
Comunişti, foarte a s e m ă n ă t o a r e c u alcătuirile italiene: Balilla, Avant-
Gardiştii şi Tinerii Italieni. C r e s c u ţ i într'un spirit c o m u n datorit
cluburilor, excursiunilor, jocurilor, „mobilizărilor" pentru luptă pe
c u t a r e s a u cutare „ f r o n t " (analfabetismul, alcoolismul, religia etc.)
tinerii ruşi a j u n g r e p e d e la o mentalitate „ s t a n d a r d " , f a v o r a b i l ă r e -
GAND ROMÂNESC 371

gimului politic actual. K o m s o m o l - u l , a d e c ă Uniunea Tinerimii Co­

muniste, cuprinzând p e s t e trei milioane d e m e m b r i între 14—23 de
ani, e s t e m a r e l e rezervor din o a r e s e înnoesc c a d r e l e partidului.
D a r cum p a r t i d u l e s t e al a ş a zişilor „proletari", ş i a c e a s t ă u r i a ş ă
a s o c i a ţ i e e s t e c o m p u s ă mai a l e s din fiii a c e s t o r a . N u m a i a c e ş t i a a u
d r e p t s ă se înscrie în învăţământul superior. P e frontispiciul Uni­
versităţii din M o s c o v a s t ă scris: Ştiinţă pentru muncitori. Ş i a c e a s t ă
tinerime e s t e c r e s c u t ă , ca şi c e a din I t a l i a şi G e r m a n i a , în cultul
energiei, al acţiunii. E d u c a ţ i a a f e c t i v ă ? 0 slăbiciune burgheză. P r e ­
o c u p a r e intelectuală p u r ă ? Un alt p ă c a t burghez, netolerat în s t a ­
tul proletarilor. R u s u l romantic, R u s u l a n a l i s t p â n ă la ridicol şi ne-
hotărît p â n ă l a sinucidere, R u s u l cult şi cosmopolit de o d i n i o a r ă nu
m a i e x i s t ă în ţ a r a sovietelor. P o a t e v e g e t e a z ă izolat u n d e v a într'un
colţ pierdut al e m i g r a ţ i e i . . .
F ă r ă a se fi a j u n s la o revoluţie, la o r u p e r e b r u t a l ă cu gene­
raţiile precedente, c a în fostul imperiu a l ţarilor s a u c a în Italia şi
G e r m a n i a , se c o n s t a t ă şi în tinerimea din S t a t e l e - U n i t e o d u ş m ă ­
nie f a ţ ă de cei c e i-au d a t o p r e g ă t i r e nepotrivită cu schimbările c a ­
t a s t r o f a l e ivite în anii din urmă, mai a l e s în v i a ţ a economică. S t u ­
denţii în cursul studiilor, preţuiţi deseori pentru i s p r ă v i l e lor s p o r ­
tive, c r e s c u ţ i în Universităţi u l t r a - l u x o a s e , a u fost invitaţi s p r e a
fi a n g a j a ţ i în multele întreprinderi, a ş a d e p r o s p e r e p â n ă la 1928,
s a u la conducerea o p e r e l o r semi-filantropice a l e deosebitelor insti­
tuţii. Un mesianism nu p r e a î n d e p ă r t a t de cel r u s e s c f ă c e a pe A m e ­
ricani s ă c r e a d ă că ei sunt r a s a a l e a s ă pentru î n l ă t u r a r e a p a u p e r i s -
mului, f ă r ă a trece prin f a z a r e v o l u ţ i o n a r ă obişnuită în vechea şi
obosita lume e u r o p e a n ă . C â n d însă începe formidabila c r i z ă dela
/928, c â n d experţii sunt concediaţi, l a b o r a t o a r e l e închise, când r e ­
vistele d i s p a r s a u devin m a i puţin primitoare, se c o m p l i c ă d e o d a t ă
v i a ţ a S t a t e l o r - U n i t e cu a p a r i ţ i a a sute de mii de şomeuri intelec­
tuali a l ă t u r a ţ i milioanelor de muncitori f ă r ă lucru. Mulţi s'au în­
tors pentru întregirea studiilor l a colegii şi l a b o r a t o a r e . Cei m a i muiţi
însă r ă t ă c e s c prin n e m ă s u r a t a lor p a t r i e , f ă r ă ţel şi f ă r ă rezultat.
T a b e r e l e de muncă înfiinţate d e p r e ş e d i n t e l e Roosevelt şi de soţia
s a pentru tineri şi pentru fete n'au dus la o îmbunătăţire a stării de
lucruri, deşi se p a r e că politica î n d r ă s n e a ţ ă a noului conducător al
m a r e i republici a m e r i c a n e c o r e s p u n d e tocm:-i. aspiraţiilor g e n e r a ­
ţiei p r o a s p e t e , t u t o a t ă profunda t u r b u r a r e n ă s c u t ă din dezechili­
brul economic — t u r b u r a r e c a r e a r e şi un a s p e c t m o r a l — tinerimea
a c e a s t a nu a ş t e a p t ă r e t r a s ă un M e s s i a , un profet ca în alte părţi.
E a r ă m â n e m a i d e p a r t e în tadiţia individualismului c a r e a permis
progresul de p â n ă a c u m al Statelor-Unite.
 372 GÂND R O M Â N E S C

D a r tinerimea celeilalte m a r i ţări a n g l o - s a x o n e , bântuită şi e a

d e un ş o m a j necunoscut p â n ă a c u m în istorie, tinerimea M a r i i B r i t a ­
nii? Aici, d a t o r i t ă cunoscutului tradiţionalism, sunt m a i multe c a t e ­
gorii d e tineri g r u p a ţ i d u p ă a v e r e , d u p ă educaţie, d u p ă mediu s o ­
cial, a d i c ă s e p o a t e vorbi de un tineret conservator, d e altul liberal,
ba chiar de unul fascist, d e ş i p o a t e în nici o ţ a r ă r e s p i n g e r e a p e n t r u
e x t r e m e l e d e s t â n g a şi de d r e a p t a nu e s t e m a i m a r e . C u toate a c e ­
s t e a începe a se simţi şi în A n g l i a o n e î n c r e d e r e în p a r t i d e l e poli­
tice, o s c ă d e r e a imensei puteri de a l t ă d a t ă e x e r c i t a t ă d e religie, un
fel de d e s c u r a j a r e în viitorul ţării, lovită de un ş o m a j prelungit,
n ă s c ă t o r d e m u l t ă nelinişte. D e - a c e e a o a r e studenţii Universităţii
din O x f o r d a u votat chiar anul a c e s t a o hotărîre potrivit c ă r e i a f ă -
g ă d u e s c c ă nu se vor bate în nici un c a z pentru p a t r i e şi r e g e ? ( A c e ­
laşi lucru l - a u făcut c a m o treime din studenţii a m e r i c a n i ) .
In tumultul a c e s t a a l tinerimii a p u s e n e se p o a t e d e s e n a o o a z ă
de linişte î n f ă ţ i ş a t ă de B e l g i a , O l a n d a şi m a i a l e s de F r a n ţ a . P r i m a
din a c e s t e ţ ă r i îşi trimite mulţi dintre tineri în colonia s a a f r i c a n ă ,
alţii c a u t ă şi g ă s e s c locuri în industrie, finanţe şi comerţ, m a i a l e s
c ă u r m ă r i l e crizei nu sunt a t â t d e a d â n c simţite în ţ a r a regelui A l -
bert. Chiar d a c ă tinerii catolici c o n d a m n ă liberalismul, c a p i t a l i s m u l
şi colectivismul şi deşi e x i s t ă o o r g a n i z a r e a tineretului socialist, nu
se p o a t e vorbi aici d e s p r e un pericol de d i c t a t u r ă a stângei s a u a.
dreptei. In O l a n d a singurul e l e m e n t in fierbere este cel înfăţişat d e
Evreii socialişti, foarte numeroşi în A m s t e r d a m . Altfel ţ a r a t r ă i e ş t e
în s e c u l a r a ei linişte, în echilibrul c a r e îi d ă c â t e o d a t ă un a s p e c t a ş a
de monoton.
D e ş i în F r a n ţ a s e a d â n c e ş t e pe zi ce t r e c e neîncrederea în p a r ­
tidele politice încleştate în lupte nesfârşite, d u c â n d l a r ă s t u r n ă r i
n e a ş t e p t a t e a l e unor guverne a b i a instalate l a putere, deşi ş o m a ­
jul m a n u a l şi m a i a l e s cel intelectual se f a c e simţit şi aici din c e in
ce m a i mult (cifrele însă sunt foarte m o d e s t e f a ţ ă d e c e l e p r e z e n ­
tate de S t a t e l e - U n i t e , G e r m a n i a , A n g l i a şi I t a l i a ) , deşi s e p o a t e
vorbi d e o r u p t u r ă între generaţiile p r e c e d e n t e şi tinerimea c a r e le
a c u z ă d e a fi a d m i n i s t r a t n e p r i c e p u t c a p i t a l u l naţional, d u p ă ce
n'au ştiut s ă c â ş t i g e şi p a c e a , o d a t ă c u victoria d e l a 1918, nu s e
v ă d e s c totuşi tendinţe s e r i o a s e în direcţia fascismului s a u a n a ţ i o -
nal-socialismului. S u f l ă , totuşi, şi aici un vânt d e p r e f a c e r e în ce
p r i v e ş t e m e t o d e l e politice. N u c u m v a inteligentul şi energicul A n -
dre T a r d i e u este omul c a r e va şti s ă interpreteze şi s ă c a n a l i z e z e
a c e a s t ă dorinţă de s c h i m b a r e ?
D u p ă a c e a s t ă trecere în r e v i s t ă a tineretului ţărilor de m a r e
p u t e r e c u l t u r a l ă şi economică, ce se p o a t e s p u n e d e s p r e generaţia
 GÂND ROMÂNESC 373

c a r e se r i d i c ă între vecinii n o ş t r i ? Ş i în «Iugoslavia şi în C e h o s l o v a ­

cia s e î n r e g i s t r e a z ă încă p ă s t r a r e a unui spirit regionalist, croat,
sloven, slovac şi, în ce priveşte ţ a r a a l i a t ă d e l a m i a z ă - n o a p t e , un
i e i de d e s c u r a j a r e a tinerilor c a r i s t a u cu b r a ţ e l e încrucişate în f a ţ a
o p e r e i celor a b i a m a i vârstnici, c a r i a u c r e i a t s t a t u l cel nou şi c a r i
a v â n d încă mult de trăit, a u o c u p a t t o a t e locurile, au umplut
t o a t e carierele.
L i p s a de locuri se c o n s t a t ă şi în Polonia u n d e însă a m i n t i r e a
încă p r o a s p ă t ă a luptei contra Ruşilor, d u s ă de toate c l a s e l e sociale
şi de toate generaţiile în v i a ţ ă ( V a r ş o v i a a fost a p ă r a t ă şi d e elevi
d e liceu) face c a s ă nu existe aici o r u p e r e între tineret şi cei m a i
vrâstnici. Un puternic curent naţionalist, antisemit şi antimasonic,
vine şi s g u d u e deseori liniştea Universităţilor, c u toate m ă s u r i l e
l u a t e d e Ministerul Instrucţiunii Publice. L i p s a unei a d e v ă r a t e bur­
ghezii polone de sânge, cele p e s t e trei milioane d e Evrei, cei m a i
mulţi orăşeni, d â n d un m a r e n u m ă r d e studenţi, e x p l i c ă fierberea
a c e a s t a c a r e nu s e va încheia curând, în c a z u l c ă e a e s t e sortită s ă
se s f â r ş e a s c ă v r e o d a t ă . Unii dintre tinerii intelectuali înclină s p r e
socialism, foarte puţini sunt comunişti şi, în sfârşit, un m a r e n u m ă r
s u n t Etatişti, a d i c ă sprijinitori ai guvernului dictatorial al m a r e ş a ­
lului P i l d s u s k i .
In lipsa Rusiei, Polonia a a j u n s c ă p e t e n i a s p i r i t u a l ă a naţiunilor
slave, c e e a c e duce la c r e a r e a unei conştiinţe p l i n ă d e m â n d r i e în ti­
n e r i m e a republicii dela m i a z ă - n o a p t e .
Un spirit c u totul special domneşte în tinerimea ungară, ridi­
c a t ă la v i a ţ ă într'o ţ a r ă s c ă z u t ă c a întindere t e r i t o r i a l ă şi c a în­
s e m n ă t a t e politică. L i p s a d e locuri în U n g a r i a c a r e n u m a i a r e Ia
î n d e m â n ă teritoriile a l o g e n e în c a r e trimitea odinioară funcţionari
m a g h i a r i a devenit aici cu totul g r a v ă . Din a c e a s t ă c a u z ă , d a r şi
din motive d e u r ă împotriva burghezilor Evrei bogaţi şi întreprin­
zători, s'au limitat a c u m cinci ani locurile în F a c u l t ă ţ i şi în şcolile
înalte. C e e a c e este cu d e s ă v â r ş i r e interesant e s t e întoarcerea tinere­
tului universitar în s p r e popor. N u este v o r b a de o s i m p l ă p r o p a ­
g a n d ă c u l t u r a l ă f ă r ă continuitate ci de o a m e s t e c a r e în toate p r e o ­
c u p ă r i l e (agricole, economice, etc.) a l e ţărănimii, c a r e , toate sunt no­
t a t e şi s t u d i a t e ştiinţific. F a ţ ă de m e t o d e l e politice specifice U n ­
gariei, p o a t e c ă a c e a s t a est s i n g u r a f o r m ă d e s i n c e r ă şi folositoare
democraţie, c a p a b i l ă a d a o n o u ă generaţie d e conducători, buni cu­
noscători a i p r e o c u p ă r i l o r întregului popor.
L a c a p ă t u l acestei grăbite e x p u n e r i e s t e îngăduită întrebarea:
D a r tinerimea r o m â n e a s c ă ? In frigurile închegării noului s t a t c o m ­
p u s din a t â t e a bucăţi, în mijlocul unor lupte politice în vier s u n a t e
374 GÂND ROMÂNESC

pornite deseori nu d e l a deosebiri de idei, ci dela concurenţa am­

biţiilor personale, în primele momente d u p ă Unire tinerimea a fost
d a t ă l a o p a r t e . N u ştiu d a c ă s e m a i p o a t e cita o ţ a r ă o a r e s ă fi
p a r t i c i p a t la războiu şi în c a r e ceice f u s e s e r ă p e fronturi" s ă fie în­
lăturaţi a t â t d e neted şi d e brutal, c a în R o m â n i a , dela c o n d u c e ­
r e a statului p e c a r e ei îl întregiseră.
G e n e r a ţ i a r i d i c a t ă d u p ă Unire a ţintit în primul r â n d l a o c u ­
p a r e a locurilor, p e c a r e le oferea îmbelşugat r e ţ e a u a de o r g a n i z a ­
ţie, c a r e trebuia s ă cuprindă noul stat. C â n d a c e s t e a a u fost împli­
nite, c â n d criza a început s ă bântuie şi la noi, mai a l e s s u b forma
s c ă d e r i i preţurilor p r o d u s e l o r agricole, tinerimea r o m â n e a s c ă a c ă ­
zut într'un fel de desoirientare cu a t â t mai mult cu cât e r a şi e s t e
lipsită de un c o n d u c ă t o r spiritual (situaţia, în aceas*". privinţă e r a
cu totul deosebită înainte de războiu, c â n d şeful nu l i p s e a şi c â n d
t o a t ă generaţia t â n ă r ă era c u p r i n s ă în a v â n t u l general iredentist).
Ş o m a j u l intelectual, c a r e la noi este forma c e a mai g r a v ă a lipsei
de lucru, ş o m a j d a t o r a t deseori şi n e p r e v e d e r e i conducătorilor p o ­
litici (este inadmisibil c a într'o ţ a r ă u n d e analfabetismul bântue
endemic c a în R o m â n i a s ă s e v a d ă mii de învăţători neîntrebuin­
ţaţi) duce la manifestări c a r e sunt menite s ă îngrijoreze p e cei ce
se g â n d e s c la liniştea şi l a viitorul a c e s t e i ţări.
D a c ă m i ş c ă r i l e c a r e s'au accentuat în ultima vreme a u a j u n s
c â t e o d a t ă la g r a v e excese, a c e a s t a s e d a t o r e ş t e şi sentimentului c ă
o bună p a r t e din c l a s a politică e s t e s a u u z a t ă s a u incompetentă.
A ş a z i s a n o a s t r ă democraţie, altoită p e votul universal, dat în m â n a
unui popor unde analfabetismul e s t e în floare, a dus la o selecţionare
d u p ă criterii demagogice. R e z u l t a t u l : Oamenii de talent, de ener­
gie şi, m a i a l e s , d e c a r a c t e r , nu pot a j u n g e decât r a r e o r i în p r i ­
mele rânduri.
I a r în c e priveşte dezorientarea specifică tineretului universi­
tar, trebue s p u s şi un cuvânt greu, d a r c a r e trebue s ă fie pronun­
ţ a t o d a t ă : D a c ă toţi profesorii ş i - a r înţelege misiunea, s'ar o c u p a d e
sbuciumul sufletelor tinere c a r e v ă d , p e d e o p a r t e , închise a p r o a p e
toate perspectivele iar, p e d e a l t a , locurile o c u p a t e d e s e o r i de o a ­
meni c a r i nu le cinstesc, d a c ă nu s'ar p u t e a c i t a p r o f e s o r i (mai a l e s
în p ă r ţ i l e a c e s t e a a l e n o a s t r e ) c a r i a u uitat c ă a u obligaţii f a ţ ă d e
c a t e d r ă şi de studenţii lor, d e sigur c ă s'ar p u t e a canaliza, s'ar p u ­
tea disciplina cu o r e l a t i v ă u ş u r i n ţ ă tumultul firesc din sufletele
unui tineret d e z a m ă g i t ; din r â n d u r i l e c ă r u i a au a j u n s s ă s e d e s ­
p r i n d ă de c u r â n d elemente patologice,
C. M A R I N E S C U
 FERMĂ

Zorelele se'nalţă c u trâmbiţe 'n lumină,

r ă s a r e 'n dimineaţă luceafăr de c r ă i ţ ă .
C u cofele p e umăr, trec macii prin g r ă d i n ă ,
la mici r ă s c r u c i trifoiul ridică o troiţă.

Pentru l ă c u s t e svelte, pe or'ce c ă r ă r u e

c â r c i u m ă r e s e roşii cu hanurile lor.
Ş i de t r e s a r e flutur, lalele a l b e sue
pe lujer, c a să-1 v a d ă din micul lor pridvor.

într'un picior s t ă crinul, p e gânduri, c a o b a r z ă .

Balonul p ă p ă d i e i s e s p a r g e în hurmuz, —
şi, m a i d e p a r t e , somnul r ă z o a r e l o r cu v a r z ă ,
bostanii şi porumbul c u verdele-i h a v u z . . .

Şi'ntre pelin şi coacăzi, c u s m e u r a şi macii,

prin irişi şi prin l e n e a bostanilor din drum,
a l ă t u r i d e parfumul în c a r e c a d g â n d a c i i
ş i - a l ă t u r e a de s t e a u a c e u r c ă din p a r f u m ,

poetul fermei v o a s t r e c u florile cuvântă,

v i s e a z ă cu măceşii, cu irişii s e p l â n g e ,
s ă r u t ă g u r a t r i s t ă a crinului şi c â n t ă ,
încet îşi p l e a c ă fruntea în p a l m e reci, şi; p l â n g e ! .
 MOLIMĂ
M o l i m a a opărit, a m a r ă ,
romaniţele bolite n p ă p ă d i e .
Cine ţi-a turnat, în fund, leşie
şi o t r a v ă , c i u t u r ă d e ţ a r ă ?

M a c i i - a u ofilit de gălbinare,
câinii morţi prin bozii şi pelin
s e a p r i n d d e m u ş t e şi de s o a r e ,
şi'n biserică, (sub nucii de venin)

se u s u c ă de pecingine şi c a d din
vechi icoane, sfinţii puşi de Domni.
R a c i i - a u putrezit, de mult, prin radini,
m o l i m a - a intrat prin somini d u p ă somni.

S e c e t ă şi molimă şi ciumă.
F l o r i cu viermi şi r o a d e cu otrăvi.
G â r l e g r o a s e de funingine şi h u m ă
c r e s c duhori de stârvuri c ă t r e slăvi.

S u n ă lung, a lungă uscăciune

clopotele lungi, bătute'n d u n g i . . .
S u n ă - a m o l i m ă ş i - a 'ngropăciune,
pentru florile ciumate de prin lunci,

pentru vitele bubate'n miez de vară,

pentru s l u j n i c a întinsă 'ntre velinţi,
m o a r t ă de fălcariţă, a s e a r ă ,
cu oftatul împietrit în dinţi.

S u n ă lung, şi'n s e a r a r o ş i e e u s t a u
r ă z i m a t l â n g ă f e r e a s t r a - m i rece.
P ă s ă r i mor d e p a r t e : cucuvau, —
şi a u d sub geamul meu cum trece

c a o g â r l ă de p u c i o a s ă şi foşneşte
molima, a d â n c ă , s u r d ă , £rea . . ,
Ş i p e z a r e a ' n s â n g e v ă d cum c r e ş t e
v â n ă t ă , în cruce, umbra m e a .
 PROBLEMA PĂCII INTERNAŢIONALE

D a c ă „ i d e e a d e p a c e şi ordine este s u p r e m a a s p i r a ţ i e a fiinţei

u m a n e " (A. M e s t r e ) , niciodată n e c e s i t a t e a ei nu a fost m a i mult r e ­
simţită c a la finele războiului mondial. „ T e r i b i l e l e suferinţe pe c a r e
î n t r e a g a E u r o p ă , nu n u m a i beligeranţi, d a r şi neutrii, le s u p o r t a r ă în
timpul războiului, n ă s c u s e r ă la indivizi şi p o p o a r e , o intensă nevoe
de linişte şi p a c e , de linişte d u r a b i l ă şi de p a c e p e r p e t u ă " (W. R a a -
1
f a t ) ) . A c e a s t ă a s p i r a ţ i e c ă t r e starea normală a vieţii internaţionale
c a r e este pacea — războiul r ă m â n â n d întotdeauna o a b a t e r e , contrarie
dreptului, dela s t a r e a n o r m a l ă — trebue c ă u t a t ă deopotrivă, şi în în­
tunecatele p e r s p e c t i v e p e c a r e un nou r ă z b o i u le deschidea. P e n t r u c ă
f a ţ ă d e e x p e r i e n ţ a verificată a c e e a c e este războiul chimic şi i n d u s ­
trial, c a şi f a ţ ă de continuele p r o g r e s e a l e tehnicei, — formidabil po­
tenţial de războiu p e n t r u S t a t e l e industriale, — a p ă r e a c a un indis­
cutabil a d e v ă r , a c e l a p e c a r e prof. G e o r g e s S c e l l e îl fixa, în c u n o s ­
cuta s a l u c r a r e a s u p r a „ P a c t u l u i Naţiunilor", în p r e a j m a chiar a în-
cheerii tratatelor de p a c e : „ S p i r i t u l nu ş i - a r p u t e a imagina f ă r ă sfor­
ţ a r e c e e a c e a r fi un viitor conflict a r m a t şi consecinţele la c a r e el
a r p u t e a d u c e . . . E s t e îndoelnic c a civilizaţia e u r o p e a n ă s ă p o a t ă
s u p o r t a încă o d a t ă a c e s t c a t a c l i s m e x a s p e r a t - . . O nouă s g u d u i r e ,
m a i p r o f u n d ă şi mai întinsă d e c â t a c e e a la c a r e a m a s i s t a t , ar a d u c e
d i s t r u g e r e a t o t a l ă a oricărei bogăţii. C a odinioară lumea r o m a n ă sub
2
b a r b a r i , E u r o p a m o d e r n ă s a r p r ă b u ş i inevitabil" ). D a c ă a c e a s t a e s t e
starea de spirit a generaţiei c a r e a făcut războiul, Conferinţei de Pace
dela Paris, g r a n d i o a s ă reuniune internaţională de diplomaţi şi oameni
politici, îi revenia obligaţia şi răspunderea de a o concretiza; a d i c ă ,
— reconstituind C o m u n i t a t e a Internaţională, — de a o dota cu o
pace durabilă. л

# *

! ) W . R a a f a t , Le probleme de la Securite Internationale, P a r i s , 1930, p a g . 7 1 .

2
) G . S c e l l e , Le Pacte des Nations et sa liaison avec le Trăite de Paix. P a r i s ,
1919, p a g . 1 4 — 1 5 .
 378 GÂND ROMÂNESC

D a r elaborarea păcii punea, dela început, o g r e a p r o b l e m ă p r e a l a ­

bilă. P e ce b a z e se va edifica e a ? C e idei şi ce m e t o d ă s e vor a d o p t a ,
c a norme c ă l ă u z i t o a r e ?
î n t r e b a r e a c ă p ă t a o acuitate specială, pentrucă u r m a astfel s ă s e
opteze pentru una dintre concepţiile păcii: a ) concepţia c l a s i c ă (tra­
diţională), b) concepţia n o u ă (wilsoniană). C u n o a ş t e r e a conţinutului
a c e s t o r d o u ă concepţii, a p r o a p e diametral opuse, e s t e cel m a i eficace
mijloc de a p ă t r u n d e în înţelegerea deplină a Conferinţei de P a c e
şi d e a p u t e a a p r e c i a sensul juridic şi v a l o a r e a politică a operei
înfăptuite.
A c u n o a ş t e c o n c e p ţ i a c l a s i c ă a păcii î n s e a m n ă a a n a l i z a princi­
piile şi spiritul c e a p r e z i d a t la e l a b o r a r e a tratatelor de pace a n t e ­
r i o a r e anului 1919.
E l e sunt desigur n u m e r o a s e , dar toate c o n s a c r ă dreptul de cuce­
rire pentru învingător şi legitimează s a t i s f a c e r e a intereselor a c e s t u i a ,
f ă r ă vreo p r e o c u p a r e specială, d a c ă ele nu contravin dreptului şi
justiţiei, f ă r ă vreo a r m o n i z a r e a lor cu interesul general. „ T r a t a t e l e
d e p a c e a u c ă u t a t întotdeauna s ă realizeze interesele p a r t i c u l a r e a l e
S t a t u l u i s a u a grupurilor de S t a t e învingătoare, f ă r ă referire la inte­
r e s e l e s u p e r i o a r e a l e păcii şi a l e umanităţii şi în dispreţul voinţei p o ­
poarelor, c a r e s e g ă s e a u astfel la discreţia guvernelor, trecute d e s u b
o suveranitate s u b alta, în u r m a unei simple Conferinţe internaţionale
3
s a u a unui a c o r d între r i v a l i " ) . I a r o p e r a înfăptuită prin a c e s t e t r a ­
tate e s t e u ş o r d e c a r a c t e r i z a t : o o p e r ă de violenţă, de triumf al forţei,
încât s'a p u t u t vorbi în a c e a s t ă concepţie d e „ u n drept al p o p o a r e l o r ,
nu de p r o p r i e dispoziţie, ci de dispoziţie a unora a s u p r a a l t o r a . . .
p e n t r u c ă de c â n d este istoria lumii, ne este cunoscut, c ă p o p o a r e l e
a u uzat şi a u a b u z a t d e p u t e r e a lor, s p r e a s u p u n e pe vecini domi­
naţiei lor"*).
D r e p t u l era incapabil s ă împiedice forţa b r u t a l ă în manifestările
ei. C u m r e m a r c ă cu d r e p t a t e , Ch. Dupuis, „învingătorii nu voiau s ă
a u d ă vorbinidu-se de un drept c a r e a r opune obstacole drumului a m ­
5
biţiilor l o r " ) . C e e a c e îi c ă l ă u z e a e r a vechea m a x i m ă a lui Machiavel:
„ E s t e un lucru natural şi obişnuit d e a dori s ă te întinzi şi s ă d e s -
volţi limitele tale; şi c â n d oamenii p o t a c e a s t a şi o întreprind, ei sunt
mult lăudaţi, s a u nici de cum condamnaţi". C a şi f o r m u l a l a p i d a r ă a
Ecaterinei a I l - a : „ A c e l c a r e nu c â ş t i g ă nimic, pierde".

3) W . R a a f a t , loc. cit., p a g . 73.

4) A . P i l l e t , Le Trăite de Paix de Versailles. P a r i s , 1920, p a g . 26.
5
) C h . D u p u i s , Le Droit des Gens el Ies rapports des Grandes Puissances avec
Ies autres Etats. P a r i s , 1921, p a g . 60.
GÂND ROMÂNESC 379

V o m r e m a r c a totuşi, c ă sub imperiul a c e s t e i concepţii a păcii —

dominantă timp d e secole — se c o n s t a t ă m o m e n t e istorice, c â n d sub
influenţa unor noui idei, se d o r e ş t e o a r m o n i z a r e a intereselor învin­
gătorilor, cu c o m a n d a m e n t e l e dreptului.
S ă amintim astfel, c ă d u p ă e p o c a napoleoniană, s e a ş t e p t a ca t r a ­
tatul d e l a Viena (9 Iulie 1815) s ă realizeze o p a c e d u r a b i l ă b a z a t ă p e
principiile largi ş i universale a l e D r e p t u l u i şi justiţiei. T a l l e y r a o d , în
numele F r a n ţ e i învinse, şi a micilor S t a t e , invoca în plin Congres dela
V i e n a „dreptul public european" c a n o r m ă c ă l ă u z i t o a r e pentru învin­
6
g ă t o r i ) . I a r c â n d T r a t a t u l , devenit public, nu a făcut d e c â t s ă u r m e z e
tradiţiile şi concepţiile vechi în materie de e l a b o r a r e a păcii, — divi­
z â n d teritoriile învinşilor şi a l e S t a t e l o r mici, ignorând dreptul de
autodeterminare, isvorît din principiile Revoluţiei franceze, ş i c o m p r o ­
miţând astfel liniştea p e n t r u viitor a Europei, — nemulţumirile şi p r o ­
7
testele contra acestor p r o c e d e u r i nu a u întârziat a s e p r o d u c e ) . F r e -
deric von Gentz le sintetizează în astfel de cuvinte: „ N i s'a promis,
venind la Congres, o r e f o r m ă a sistemului politic european, ni s'au
promis garanţii de p a c e universală. In realitate, Congresul nu a făcut
d e c â t r e s t a u r ă r i arbitrare, f ă r ă una singură de principiu, f ă r ă o m ă ­
s u r ă d e odine publică".
D e a c e e a nici nu a putut a c e s t t r a t a t dela Viena să a s i g u r e un
echilibru stabil şi s ă g a r a n t e z e o p a c e durabilă. E l a fost t r e p t a t lovit,
p â n ă c â n d însuşi statutul teritorial şi politic edificat a fost s f ă r â m a t ,
prin succesivele r ă z b o a e din sec. al X l X - l e a . D a r ignorând m a r i l e co­
m a n d a m e n t e a l e Dreptului, şi celelalte t r a t a t e c e a u u r m a t în a c e s t
secol, c a final a l diferitelor r ă z b o a e , a u conservat c l a s i c a deosebire
dintre învingători şi învinşi. Prin a c e a s t a , ele a u provocat politica
s e c u l a r ă de a l i a n ţ e şi de echilibru al forţelor, — isvorîtă din neîncre­
d e r e a şi t e a m a dintre S t a t e — şi a u p r o v o c a t a c e l regim p r i m e j d i o s
şi costisitor a l păcii armate, sub c a r e a trăit E u r o p a între anii 1870—
1914, regim în c a r e p a c e a e s t e la discreţia celui m a i mic incident.
î n d e l u n g a t a experienţă, complicaţiile şi p r i m e j d i i l e la c a r e ea a
d a t naştere, a u c o m p r o m i s deplin t r a d i ţ i o n a l a m e t o d ă de a face p a c e a .

e
) P e n t r u a i s e r ă s p u n d e în a c e s t fel: „ L e s c o n v e n a n c e s d e l ' E u r o p e sont le
Droit" (Ţarul Alexandru I ) . „ O n fait ici Ie D r o i t public?" (Humboldt). „ I I n'y
a qu'un d r o i t , le d r o i t d e c o n q u e t e , le d r o i t d e l a f o r c e i j e p o u r r a i s citer en n o t r e
f a v e u r l e s p u b l i c i s t e s a n c i e n s et m o d e r n e s les p l u s c e l e b r e s q u i s ' a c c o r d e n t unani-
mement â venir â l'appui de ma these" (Andenberg). (Vezi: Pallain, Correspon-
dance inedite de Talleyrand et de Louis XVIII pendant te Congres de Vienne.
p a g . 21 şi u r m . ) .
") V e z i : G. S o f r o n i e , Desvoltarea Contemporană a Dreptului Internaţional ţi
tendinţele actuale. B u c u r e ş t i , 1928 p a g . 21 şi u r m .
380 GÂND R O M Â N E S C

P r o g r e s e l e înregistrate de dreptul internaţional pozitiv, în secolul a l

X l X - l e a , a u indicat în c e direcţie u r m e a z ă c a l e a menită s ă d u c ă l a
s c h i m b a r e a metodei; încât e s t e explicabil pentru ce atunci c â n d r ă z ­
boiul mondial s e p r o d u c e a , un reviriment se anunţa, în a c e a s t ă c a p i ­
t a l ă materie.
Totuşi, a t â t de puternică este forţa tradiţiilor s e c u l a r e şi în d o ­
meniul politicei internaţionale, încât l a finele r ă z b o i u l u i mondial c â n d
s'a înregistrat triumful dreptului a s u p r a forţei brutale, şi c â n d s'a p u s
î n t r e b a r e a de a s e şti p e c e b a z e s e va încheia p a c e a c e a nouă, con­
c e p ţ i a c l a s i c ă ş i - a g ă s i t încă susţinători, în lumea diplomaţilor, a
oamenilor politici şi jurisconsulţilor. Teoreticianul ei d e frunte a fost
Prof. A . Pillet dela P a r i s , c a r e în c e l e p a t r u conferinţe făcute l a
„ C o l l e g e libre d e s Sciences Sociales", criticând f ă r ă vreo m e n a j a r e
tratatul d e l a Versailles, de c u r â n d semnat, se d e c l a r ă partizan hotărît
a l vechei m e t o d e . Intr a d e v ă r , în l u c r a r e a s a întitulată: „ L e T r ă i t e de
P a i x d e V e r s a i l l e s " Prof. Pillet p l e d e a z ă t e z a s a în termeni c a a c e ş t i a :
„ O r i c e t r a t a t de p a c e este în s t r â n s ă corelaţie c u diferendul din c a r e
a eşit războiul; tratatul este astfel un r ă s p u n s c e se a p l i c ă chestiunii
deschise prin războiu. D a c ă n u e s t e a ş a , atunci t r a t a t u l n u e s t e potri­
vit; nu e s t e tratatul c a r e trebuia, nu este t r a t a t u l c a r e termină într'a-
devăr r ă z b o i u l . . . Ori, războiul (mondial) a a v u t c a unică pricină a m ­
biţia G e r m a n i e i . . . A t u n c i a d e v ă r a t a f o r m u l ă d e p a c e , politica c e a r
permite de a s c o a t e din victorie fructul c e s e a ş t e a p t ă , c o n s i s t ă şi a
consistat întotdeauna în a pune pe agresor în imposibilitate de a-şi
reînoi agresiunea..." Ş i s p r e a v e d e a c e fel d e p a c e înţelegea Prof.
Pillet — convins susţinător a l vechei teorii — vom cita următorul p a ­
s a g i u : „ . . . E l e m e n t e l e c a r e a r fi putut a s i g u r a E u r o p e i şi lumei o
p a c e d u r a b i l ă e r a u d o u ă : trebuia doborîtă P r u s i a şi trebuia terminat
cu Imperiul G e r m a n . . . T r e b u i a revenit a s u p r a convenţiilor a n t e r i o a r e
şi r e f ă c u t ă vechea Prusie, mică, astfel cum ea e x i s t a în momentul cu­
ceririlor lui F r e d e r i c , şi trebuia m a i a l e s dizolvată G e r m a n i a , distrus
8
Reichul" ).

Ş i extinzând încă t e z a sa, Prof. Pillet nu ezită de a c e r e pentru

învingători „ o l a r g ă întindere teritorială în d a u n a învinşilor . . . p e n ­
t r u c ă forţa a fost b a z a constituirii şi desvoltării teritoriale a tuturor
9
Statelor, a t â t în lumea veche cât şi în c e a n o u ă " ) .

D a r — cum a m r e m a r c a t — în f a ţ a a c e s t e i concepţii se ridica,

s p r e finele războiului mondial, o alta, nouă şi generoasă, c a r e invoca

8
) Loc. cit., p a g . 18, 21 şi u r m .
9) Ibidem.
 GÂND ROMÂNESC 381

ideia d e drept şi respingea conceptul de forţă, p e n t r u c a „ t r a t a t e l e d e

forţă şi d e cuceriri s'au a r ă t a t în trecut şi s e d o v e d e s c cu a t â t mai
mult astăzi, incapabile d e a a s i g u r a lumii o p a c e durabilă", (A. d e
Lapradelle),
N o u a concepţie a p ă c i i e s t e îndeobşte c u n o s c u t ă s u b calificativul
de „ d o c t r i n a wilsoniană a păcii", p e n t r u c a P r e ş e d i n t e l u i W i l s o n îi r e ­
vine meritul de a o fi a p ă r a t c u t o a t ă e n e r g i a şi d e a o fi î m p ă m â n ­
tenit în conştiinţa o b ş t e a s c ă .
D i a m e t r a l o p u s ă concepţiei vechi, e a p o r n e ş t e d e l a ideia f u n d a ­
m e n t a l ă c ă t r a t a t u l de p a c e nu trebue s ă s e r v e a s c ă interesele p a r t i ­
c u l a r e a l e S t a t e l o r învingătoare, ci interesele comune a l e întregii
umanităţi. In acest scop, b a z a tratatului de p a c e nu m a i este forţa,
ci principiile largi şi universale a l e dreptului şi ale justiţiei impar­
ţiale.
S e r i a mesagiilor wilsoniene, sinteză juridică a noii ideologii a
păcii, ne oferă un b o g a t m a t e r i a l informativ a s u p r a felului c u m W i l ­
son şi naţiunea a m e r i c a n ă c o n c e p e a u p a c e a viitoare.
Citindu-le, ele a p a r ca o revoluţionară inovaţie f a ţ ă de g â n d i r e a
trecutului, şi numai cercetătorul şi observatorul desvoltării principiilor
de drept internaţional şi a penetraţiunii lor în conştiinţa o b ş t e a s c ă ,
le p o a t e g ă s i e x p l i c a ţ i a şi sensul.
I n t r ' a d e v ă r întâlnim idei c a a c e s t e a : „ T r a t a t e l e şi a c o r d u r i l e c a r e
vor pune c a p ă t războiului mondial, trebuesc s ă stipuleze c l a u z e c e
c r e i a z ă o p a c e , d e m n ă d e a fi g a r a n t a t ă şi a p ă r a t ă , o p a c e c a r e v a
obţine a p r o b a r e a umanităţii şi n u o p a c e c a r e s ă s e r v e a s c ă interese
10
p a r t i c u l a r e şi ambiţiile imediate a l e naţiunilor a n g a j a t e în c o n f l i c t " ) .
„ A c e a s t ă p a c e trebue s ă fie o p a c e f ă r ă victorie. N u e s t e un lucru
p l ă c u t d e s p u s . . . D a r c r e d c ă nuftiai o p a c e între e g a l i p o a t e d u r a ,
o p a c e a l e c ă r e i principii sunt e g a l i t a t e a şi o p a r t i c i p a r e la a v a n t a g i i
comune. O j u s t ă s t a r e de spirit, dispoziţii echitabile la p o p o a r e f a ţ ă
de a l t e p o p o a r e , sunt deopotrivă n e c e s a r e , c a şi r e g l e m e n t a r e a c h e s t i u ­
nilor teritoriale, a chestiunilor de r a s ă s a u de n a ţ i o n a l i t a t e " . . . „ N o i
c o n s i d e r ă m c ă indemnizaţiile de p e d e p s i r e a învinşilor şi contribuţiile
d e războiu, d e s m e m b r a r e a Statelor, stabilirea de linii economice
egoiste şi exclusiviste nu s e r v e s c la nimic şi sunt deopotrivă rele şi
inutile; şi ele nu pot constitui b a z a convenabilă a unei păci, o r i c a r e
a r fi ea, şi â lortiori, a unei păci durabile; a c e a s t ă p a c e t r e b u e s ă fie
fondată p e ideia d e justiţie, buna c r e d i n ţ ă şi drepturile comune în-
tregei u m a n i t ă ţ i . . , p e n t r u c a m e t o d a Congresului dela Viena este p e -

]0
) Discours au Senat des Etats-Unis sur Ies conditions essentielles d'une paix
permanente. 22 J a n v i e r 1917. ( D e ş i r e R o u s t a n , p a g . 100 şi u r m . I . ) .
 382 GÂND ROMÂNESC

r i m a t ă . . . nu m a i putem şi nu mai voim s ă ne reîntoarcem la ea.

Scopul silinţelor n o a s t r e de a s t ă z i e s t e p a c e a lumii; e s t e stabilirea
unei ordine internaţionale noui, f o n d a t ă p e principiile largi şi univer­
s a l e a l e J u s t i ţ i e i şi a l e Dreptului; noi n u voim o p a c e a l c ă t u i t ă din
11
piese şi b u c ă ţ i " ) .
A s t f e l de d e z i d e r a t e a s u p r a organizării p ă c i i — c a r e pornesc şi
s e c o n c r e t i z e a z ă în ideia de d r e p t — a u fost î m b r ă ţ i ş a t e d e opinia
publică m o n d i a l ă . S u b presiunea de neînlăturat a a c e s t e i forţe m o r a l e ,
Puterile A l i a t e s'au grăbit s ă le a d o p t e c a p r o g r a m al păcii, a c c e n ­
t u â n d în r ă s p u n s u l p e c a r e ele îl dau, în I a n u a r i e 1917, Preşedintelui
W i l s o n c a r e le întrebase a s u p r a scopurilor lor de războiu, c ă înţeleg
s ă lupte „ p â n ă la complectul triumf al dreptului a s u p r a forţei". D a r
ele întruneau şi sufragiile Puterilor inamice. A c e s t e a vor insista şi
m a i târziu c a p a c e a wilsoniană — f ă r ă învingători şi învinşi — s ă fie
r e a l i z a t ă . L a 5 Octomvrie 1918, C a n c e l a r u l Germaniei, Principele M a -
ximilian d e B a d e n v a c e r e Preşedintelui Wilson — a c ă r u i a u t o r i t a t e
era atunci culminantă — „ s ă ia în m â n ă r e s t a u r a r e a păcii", d e c l a r â n d
c ă a c c e p t ă ca b a z ă „ p r o g r a m u l enunţat în m e s a g i u l prezidenţial din
32
8 I a n u a r i e 1918 şi în declaraţiile s a l e u l t e r i o a r e " ) .

# *

Oricât d e m a r e era prestigiul Preşedintelui Wilson, „primul om

în a n a l e l e istoriei c a r e a fost a c c e p t a t în mod s p o n t a n d r e p t şef de
c ă t r e toate naţiunile" (S. E . M e z e s ) , oricât de g e n e r a l ă era a p r o b a r e a
p e c a r e , la un moment dat, p r o g r a m u l s ă u de p a c e îl întrunea, difi­
cultăţile cele m a i g r a v e n'au întârziat a se ivi, c â n d a fost vorba c a
a c e s t p r o g r a m s ă fie t r a d u s în realitate, a d i c ă c â n d Conferinţa Păcii
— reuniune în care se întâlneau toţi oamenii de prim p l a n din lume —
a fost chemată s ă realizeze p a c e a .
M a r e a dificultate r ă m â n e desigur faptul, c ă în a c e a s t ă r e a l i z a r e
„interesele u m a n e c e l e m a i diferite se g ă s i a u strâns l e g a t e " (Ch, S e y -
m o u r ) , — şi ele se contraziceau cele m a i a d e s e o r i — ; c ă e x i s t a u nu­
m e r o a s e şi s e r i o a s e a n g a j a m e n t e c o n t r a c t a t e între Puterile A l i a t e ,
înainte s a u în timpul războiului, c a r e se c e r e a u onorate — şi a c e s t e
a n g a j a m e n t e , de n a t u r ă teritorială m a i a l e s , stipulate în t r a t a t e se­
crete, — c o n t r a v e n e a u nouii concepţii a păcii; că, în fine, s e evidenţia
dela începutul lucrărilor Conferinţei, deosebirea de vederi dintre P r e ­
şedintele Wilson şi ceilalţi bărbaţi d e S t a t , europeni.

n
) Discours au Congres du 11 Fevrier 1919. ( D e ş i r e R o u s t a n , t. I I , p . 2 4 7 ) .
1 2
) C o l o n e l H o u s e et Ch. S e y m o u r , Ce qui se p n s s a râellemer.t ă Paris en
191?—19. P a r i s , 1923, p a g . 19.
GÂND ROMÂNESC 383

Intr a d e v ă r , P r e ş e d i n t e l e Wilson, a d m i r a b i l teoretician, nu cunoş­

tea suficient d a t e l e şi r e a l i t ă ţ i l e europene. E l îşi imagina c ă formulele
s a l e vor g ă s i d r u m deschis pentru a p l i c a ţ i u n e a lor, c ă ,,va fi primit
în E u r o p a c a un eliberator venit s p r e a desrobi vechiul Continent din
t o a t e r e l e l e inerente sistemului d e politică n a ţ i o n a l ă şi de rivalităţi
13
i n t e r n a ţ i o n a l e " ) . In realitate, o a m e n i i de S t a t europeni şi m a r e p a r t e
din opinia publică, doritoare de a beneficia d e avantagiile victoriei,
v e d e a u în el „ Ş e f u l unui S t a t care, prin intervenţia în războiu, s a l v a s e
E u r o p a d e a p ă s a r e a s d r o b i t o a r e a a t a c u l u i german, c a r e cu forţa s a
e n o r m ă şi resursele-i incalculabile, venia s ă o g a r a n t e z e contra pri­
14
m e j d i i l o r unui nou războiu, şi s ă - i p e r m i t ă a se b u c u r a de v i c t o r i e " ) .
S t a t e l e E u r o p e i r ă m â n e a u , într'adevăr, p r e o c u p a t e m a i p r e s u s de
orice, de p r e s c r i e r e a unor garanţii suficiente, contra unui viitor r ă z ­
boiu. Consimţind s ă e l a b o r e z e o p a c e de drept, c a r e s ă r u p ă cu o în­
r ă d ă c i n a t ă tradiţie a păcii, e l e nu înţelegeau c â t u ş i de puţin s ă s a c r i ­
fice securitatea lor, şi s ă trateze c u p r e a m a r e b l â n d e ţ e pe învinşi,
c a r e p u t e a u deveni de a doua zi periculoşi. P e n t r u toate p o p o a r e l e
a l i a t e „ G e r m a n u l r ă m â n e a de c e a l a l t ă p a r t e a barierei; era Hunul,
15
Boşul. R ă z b o i u l e r a o crimă, de c a r e el singur e r a r e s p o n s a b i l ) . D e
a c e e a S o c i e t a t e a Naţiunilor — s u p r e m ă g a r a n ţ i e a păcii, în ideologia
wilsoniană, p r e s c r i s ă în al X l V - l e a punct din faimosul discurs al P r e ­
şedintelui, ţinut în Congres, la 8 I a n u a r i e 1918, — trebuia s ă fie „ p e r ­
p e t u a r e a alianţei c a r e c â ş t i g a s e victoria, g a r a n ţ i a p e r p e t u ă a cauzei
dreptului şi a justiţiei, p e care Puterile A l i a t e şi-o atribuiau a fi l u p ­
t a t pentru ea". ( F . H. S i m o n d s ) .
A c e a s t a fiind situaţia, vom r e m a r c a c ă în Conferinţa Păcii se
punea chestiunea de a s e g ă s i m o d a l i t a t e a cea m a i potrivită s p r e a se
concilia c e l e d o u ă curente, european şi american, derivante a l e uneia
şi a c e l e i a ş i concepţii, de a se r e a l i z a o pace, ce s'ar inspira din ideia
de drept, cel european înclinând a se inspira din tradiţiile trecutului
şi realităţile europene, cel american, p a r t i z a n al unei ideologii inte­
grale. C a l e a tranzacţiilor între a c e s t e curente e r a astfel deschisă,

* *

Concepţia e u r o p e a n ă a păcii a fost cu energie susţinută, în sânul

Conferinţei, de c ă t r e G. Clemenceau, c a r e în numele F r a n ţ e i , în c ă u ­
t a r e a unei efective.securităţi, prin p a c e , nu p r e g e t a de a a r ă t a incon­
venientele unei păci fără învingători şi învinşi. „ E s t e esenţial —

1 3
) F r a n k H. S i m o n d s , Histoire de l'Europe d'apres Guerre. P a r i s , 1929, p. 25.
") Ibidem, p a g . 2 5 — 2 6 .
15
) Ibidem.
384 GÂND R O M Â N E S C

s p u n e a el — c a învingătorii s ă fie a s i g u r a ţ i c ă vor obţine a v a n t a g i i

mai reale, m a i s o l i d e decât a c e l e p e c a r e a r p u t e a s ă li le a d u c ă teo-
1 6
retieianii, c e l u c r e a z ă în vid, şi sunt c ă l ă u z i ţ i d e principii a b s t r a c t e " ) .
Pentru Clemenceau, a c e s t e a v a n t a g i i m u l t dorite trebuesc c ă u t a t e
mai a l e s ,,în vechiul sistem a l alianţelor, a l frontierelor solide şi bine
a p ă r a t e , al a r m a m e n t e l o r şi echilibrului f o r ţ e l o r . . . pentrucă, a d e ­
vărul este c ă din timpurile cele m a i î n d e p ă r t a t e a l e istoriei, p o p o a r e l e
s a u a r u n c a t veşnic unele a s u p r a altora, p e n t r u a - ş i s a t i s f a c e intere­
1 7
sele lor e g o i s t e . . . " ) .
A c e s t u i fel d e a v e d e a p a c e a , Wilson îi r ă s p u n d e , c o n d a m n â n d
învechitele sisteme de echilibru, de forţe şi d e alianţe, p e c a r e le con­
s i d e r a c a „izvorul tuturor intrigilor şi a resentimentelor c a r e n a s c r ă z ­
boiul. P a c e a nu ar fi nici sinceră, nici într'adevăr g a r a n t a t ă , d a c ă ele
nu a r fi interzise în termeni f o r m a l i . . . T r e b u e nu un simplu echilibru
d e putere, ci instituirea unei a s o c i a ţ i i de Puteri, nu rivalităţi organi­
zate, ci o p a c e c o m u n ă organizată".
Ş i cum, în istoricul Conferinţei de P a c e , l a fiecare p a s se întâl­
neşte antagonismul acestor d o u ă concepţii, vom r e c u n o a ş t e c ă într'a­
d e v ă r „ r e z u l t a t u l l a b o r i o a s e i ei activităţi este o p a g i n ă d r a m a t i c ă " .
(Lloyd G e o r g e ) . D a r din a c e a s t ă activitate — în c a r e s e p o a t e d e s ­
prinde lupta d e a se a d a p t a ideologia, c â t e o d a t ă v a g ă , a Preşedintelui
Wilson, unei politici realiste, — a rezultat un progres vizibil pentru
ideea de pace.
î n t r ' a d e v ă r tratatele de p a c e din 1919—20 concretizează pentru
întâia d a t ă concepţia nouă a păcii, s u b c a r a c t e r u l ei relativ. I d e e a d e
drept r ă m â n e c ă l ă u z a p r i n c i p a l ă în o p e r a a c e s t o r t r a t a t e ; principiul
naţionalităţilor, n o r m ă de drept public, constitue sinteza juridică a
lor. P r o g r e s u l r e a l i z a t este considerabil; t r a t a t e l e a c e s t e a reprezintă
1 8
o m a r e a f i r m a r e m o r a l ă " ) . T r a t a t u l dela V e r s a i l l e s (din 28 Iunie
1919) s t i p u l â n d p u n e r e a s u b a c u z a ţ i e a E x - K a i s e r u l u i Willhelm II, v o r ­
19
beşte formal de „ o f e n s a s u p r e m ă a d u s ă moralei internaţionale" ).
T r a t a t e l e d e p a c e din 1919—20 u r m ă r e s c şi p r o c l a m ă o îndoită
o p e r ă : a ) de restituire şi b) de construcţie. E l e u r m ă r e s c o o p e r ă de
restituire, prin înscrierea obligaţiei juridice pentru G e r m a n i a şi Aliaţii
ei, că ei „ s u n t responsabili, — fiindcă le-au c a u z a t , — d e toate p i e r d e -

Щ Citat d e A . T a r d i e u [La Paix, P a r i s , 1921, p a g . 1 0 5 — 6 ) .

1 7
) J o u r n a l Officiel d e l a C h a m b r e d e s D e p u t e s , 2-е s e a n c e , d u 29 Decembre
1918.
! 8 ) M i r c e a D j u v a r a , Principiile şi spiritul ultimelor tratate de Pace. (In „Po­
l i t i c a E x t e r n ă a R o m â n i e i " , p a g . 17).
!8") A r t . 227.
 GAND ROMÂNESC 385

rile şi d a u n e l e suferite de c ă t r e G u v e r n e l e A l i a t e şi A s o c i a t e şi n a ­
ţiunile lor c a consecinţă a războiului, c e l e - a fost impus prin agresiu­
2 0
nea G e r m a n i e i şi a Aliaţilor e i " ) . I n s p i r a t din principiul responsa­
bilităţii civile, c a r e i s v o r ă ş t e din g r e ş e a l a c o m i s ă şi din d a u n e l e ce a u
rezultat, a s t f e l c u m p r o c l a m ă art. 1382—84 din с. c. francez, a r t . 249
şi 723 din с. c. german, şi în general, legislaţiile m o d e r n e — a c e s t
text pune „principiul general al r e p a r a ţ i e i integrale". (M. D j u v a r a ) .
O inovaţie, desigur, f a ţ ă de trecut, c â n d domina principiul indemni­
zaţiei de războiu, a d e s e o r i d i s p r o p o r ţ i o n a t ă f a ţ ă de d a u n e l e r e a l e c a u ­
zate, şi s t i p u l a t ă , c e l e m a i a d e s e o r i , s p r e a distruge economiceşte p e
învins.
D a r , c u m a m spus, a c e s t e t r a t a t e u r m ă r e s c şi o o p e r ă de construc­
ţie viitoare; şi a c e a s t a prin a d o p t a r e a c a n o r m ă c ă l ă u z i t o a r e în recon­
stituirea S t a t e l o r a principiului naţionalităţilor şi a corolarului său,
dreptul de autodeterminare a popoarelor, d r e p t c e se c o n c r e t i z e a z ă
prin mijlocirea plebiscitului formal s a u prin plebiscitul de toate zilele
(H. H a u s s e r ) , superior c a v a l o a r e juridică.
• *

Evident c ă şi t r a t a t e l e de p a c e din 1919—20 îşi a u s c ă d e r i l e lor,

u n e l e destul de g r a v e . F a p t inerent oricărei o p e r e omeneşti, mai a l e s
2 1
când e a r e z u l t ă din ciocnirea diferitelor concepţii şi i d e i ) . D a r e l e
r ă m â n , cu un titlu de glorie, prin a c e e a c ă u r m ă r e s c s ă r e a l i z e z e o
p a c e durabilă, c e s e i n s p i r ă din normele de drept, p r o c l a m â n d d e c ă ­
d e r e a tradiţionalelor sisteme şi principii, c e a u p r e z i d a t timp d e s e ­
cole la e l a b o r a r e a păcii, şi indicând c a l e a de u r m a t în viitor.
A c e a s t ă p a c e îşi g ă s e ş t e un garant şi un gardian în S o c i e t a t e a
Naţiunilor al cărei P a c t s e înscrie la începutul tratatelor ce o p r o ­
clamă.
D a r — a încheia o p a c e c e invocă protecţiunea dreptului, din
c a r e ea p r e t i n d e a se inspira, nu e s t e totul; s p r e a a s i g u r a d u r a b i l i ­
t a t e a ei, organizarea ei juridică se impune c a un imperativ categoric.
S o l u ţ i o n a r e a acestei p r o b l e m e constitue titlul de r ă s p u n d e r e şi
de merit al omenirii post-belice. D e a c e e a a c e r c e t a d a t e l e a c e s t e i p r o ­
bleme, a c o n s t a t a dificultăţile ei, a d e s p r i n d e r e a l i z ă r i l e înfăptuite şi
a a p r e c i a v a l o a r e a lor, nu e s t e lipsit de interes.
GEORGE SOFRONIE

2 0 ) A r t . 231 d i n T r a t . d e l a V e r s a i l l e s .
2 1
) l ' h i s t o i r e d e l a C o n f e r e n c e d e l a P a i x d e 1919 fut c e l l e d'un immense
m a r c h a n d a g e e n t r e Ies p r i n c i p e s a n c i e n s et Ies p r i n c i p e s n o u v e a u x , e n t r e le v i e i l
o r d r e et le n o u v e l o r d r e " . (W. R a a f a t , toc. cit., p a g . 8 7 ) .
2
 PLOAIE

C e dulce s u n ă p l o a i a n g e a m ! A u z i
C u m curg în streaşini lacrime ş i r o a i e ?
P r i e t e n ă — şi ochii mei sunt uzi;
Un murmur d r a g m ă l e a g ă n ă . . E ploaie.

D a r p e s t e nori c e stele s t a u de p a z ă ?
Ş t i u ele d e iubirea n o a s t r ă ?
0 , p l o a i a 'n c a r e încă m a i v e g h i a z ă
S u s stelele, jos p l e o a p a ta a l b a s t r ă !

Vezi fulgerul cum sfârtică 'ntunericul

Ş i cerul c u m se u m p l e de l u m i n ă ?
In tine p l o u ă liniştea senină,
In mine s c a p ă r ă a d â n c Feericul.

D ă - m i mâinile. A d o a r m e - ţ i trupul s c u m p .
A ş v r e a s ă cânt c u lacrimile m u t e . . .
P l i c - p l a c - (auzi a f a r ă ) - p l i c - p l a c - p l i u m p !
M a r i lacrimi c a d , necunoscute.

E p l o a i e dulce 'n n o a p t e a a s t a s c u m p ă ,
C â n d cerul c h e a m ă zorile uitate,
L u m i n a dimineţii s ă irumpă
In n e s f â r ş i t ocean d e b u n ă t a t e .

N. C A R A N I C A
 POVESTEA UNUI F A P T DIVERS

C â n d îşi r ă s u c e a m u s t a ţ a între vârfurile degetelor, e r a f ă r ă în­

d o i a l ă pornit sufleteşte. C e v a d o s p e a în vagul privirii, n e r e u ş i n d s ă
iee forma unei imputări. Hotărît, m i ş c a r e a m e c a n i c ă a plimbării d e - a
latul ş i - a p o i d e - a curmezişul odăii d o v e d e a neliniştea dlui Melinte.
Din c â n d în c â n d îşi s p r i j i n e a c a p u l în ceafă, concentrându-şi a t e n ­
ţ i a în vid; a p o i c a ş i c â n d a ş t e p t a r e a l - a r tortura, îşi r e l u a p l i m b a ­
r e a , u r m ă r i n d tipicar conturul zăbrelit a l parchetului. L a c a p ă t u l o p u s
s e î m p i e d e c ă inevitabil, — p e n t r u a nu ştiu c â t e a - o a r ă — în a c e l a ş i
colţ de covor r ă s f r â n t n e n a t u r a l în aer.
Z ă d u f d e p r i m ă v a r ă ; în g e a m zornăit d e b o n d a r c a p t i v şi n e ­
suferit. I a r ă ş i hopul nesuferit, — şi dl Melinte s e a ş t e r n u cu t a l p a
s ă culce colţul rebel. A p o i se plecă, f ă r ă pricină evidentă, şi r ă m a s e
chinei t în vinele trupului p r a d ă d e s c u r a j ă r i i .
A h , nu a ş a ş i - a închipuit el d u p ă - a m i a z a a c e a s t a . N u a ş a v i s a s e
•el d e s f ă ş u r a r e a p r i m e i aventuri din v i a ţ a sa, în v e d e r e a c ă r e i a l u a s e
c u chirie g a r s o n i e r a , s ă p o a t ă primi în lux şi comfort a g r e a b i l femeia
aidorată. A d u n a s e în minte toate frazele, cari p u t e a u s ă a p r o p i e c â ­
tuşi d e puţin t ă l m ă c i r e a sentimentelor s a l e de veneraţiune. Ş i e r a
s i n c e r fiindcă nu ştia iubi.
Dl Melinte e r a funcţionar de carieră, s o b r u şi c u m p ă t a t ; om
ce nu i e ş e a din orbita deprinderilor s a l e zilnice.
U n prieten îl invitase în cercul s ă u familiar, c u ocazia unei ne­
vinovate serbări onomastice, şi, sfiScios c u m e r a dl Melinte, s t ă t u s e
mult timp la îndoială, nu c u m v a . . . cineva . . . vre-un interes. Ţi­
nea a s t a d e l a m a i c ă - s a : „ F e r e ş t e - t e , puiul maichii, nu uita, c ă din
t r u d a părinţilor ţi s'a h ă r ă z i t a v e r e ; nu c a r e c u m v a s ă ţi s e a g a t e ,
— p e nebănuite *— ciucuru'n tichie, c ă - i m a i t a r t o r ă femeia decât ne­
curatul şi mi te trezeşti î n s u r a t înainte d e - a şti cum".
S e hotărise d e j a s ă refuze invitarea, când se pomeni cu p r i e ­
tenul în c a s ă , în chiar ziua chiulhanului: „ M ă , n'o s ă ne l a ş i tu s ă
s t ă m treisprezece la m a s ă ? " — şi f a ţ ă de a c e s t a r g u m e n t fatal, dl
Melinte se r e s e m n a s e . A c c e p t ă .
 GÂND R O M Â N E S C
388

Acolo, — îi eşi în c a l e soţia prietenului şi d i n clipa, c â n d î ş i

a r u n c a s e privirea a s u p r a făpturii acestei femei, s i m ţ i s e u n fel d e
a m e ţ i t o a r e î n m ă r m u r i r e . E x i s t a u a s e m e n e a fiinţe? D a c ' a r încerca
s ă d e f i n e a s c ă a e v e a c e a n u m e îi p l ă c e a : formele c a t i f e l a t e c e u n ­
d u i a u în m i ş c ă r i a ţ â ţ ă t o a r e ? farmecul zâmbetului cu n e p ă t r u n s e în­
ţ e l e s u r i ? — n'ar şti c e s ă s p u n ă . Cuvintele sunt m u l t p r e a l i p s i t e
de conţinut, p e n t r u î n t r u p a r e a volburei c e c l o c o t e ş t e 'n om. Chipul
ei nu-1 p o a t e e v o c a n u m a i numele gingaş, — numele ei diminutiv
„ O l g u ţ a " — şi dl Melinte ş o p t e ş t e cu n e s f â r ş i t ă evlavie a c e s t n u ­
me: „ O l g u ţ a " . . .
In momentul a c e s t a se deschide u ş a l a r g şi u n piciu, cu şorţul
a l b îşi f a c e a p a r i ţ i a . A d u c e p e - o t a v ă m a r e felurite flecuşteţe d e
g u s t a r e şi s e o p r e ş t e foarte m i r a t d e atitudinea a d m i r a t i v ă a d o m n u ­
lui Melinte.
„ A ţ i pierdut ceva, c o a n e ? " şi s e z g â i e ş t e cu mult interes d i n ­
colo d e t a v ă , c a r e - i a c o p e r e p r e a mult d i n perspectivă.
Dl Melinte simte c u m i s e luncă s â n g e l e în ochi şi s e ridică..
P r i v i r e a lui c u p r i n d e întreg aranjaîmentul de p e tavă: garnitura
d e p o r c e l a n tot c u p ă r e c h e a , a ş a d u p ă c u m i-o d i c t a s e imagiinaţia. P i ­
ciul s'a a p r o p i a t cu b ă g a r e de s e a m ă d e locul u n d e s t ă t u s e p l e ­
cat dl Melinte şi n d e m n a t de o curiozitate n e s a t i s f ă c u t ă , î n t r e a b ă în-
c'odată:
„ A ţ i s c ă p a t ceva, c o a n e ? "
P r o c e s u l de g â n d i r e a l dlui Melinte e foarte s u m a r . S e simte r i ­
dicol în f a ţ a piciului, c a r e - ş i s u i e şi c o b o a r ă p r i v i r e a d e - a l u n g u l fi­
g u r a s a l e costelive. I s e p a r e c ă b ă e ţ a ş u l s e s t r â m b ă , c ă m i z e r i a
lui s u f l e t e a s c ă e l u a t ă în b ă t a e d e joc şi-atunci, cu o zvâcnire a.
braţului, a p u c ă p e b ă i a t de c e a f ă şi-1 r e p e d e .
„ V e z i - ţ i de t r e a b ă , o g â r j i t u l e ! " — A t â t a e tot c e p o a t e mugi
cu c i u d ă . T a v a s b o a r ă c u ocoliş unghiular d e - a dreptul în p ă r e t e şi
v e s e l a se r ă s f a ţ ă într'o p l o a i e sgomoitoasă d e fărâmituri d e - a l u n g u l
podelei. Piciul trântit pe burtă, s e uită năucit, c â n d l a p ă r e t e l e bo­
tezat, c â n d la dl Melinte, c a r e scos din săr ite , îşi înfundă p ă l ă r i a în
c a p şi-o i a vijelios p e s c ă r i la v a l e .
A s t a i-a m a i trebuit. N o r o c c ă a a v u t p r u d e n ţ a s ă a l e a g ă un
cartier, u n d e nu-1 c u n o ş t e a nimeni; altfel a r fi a j u n s d e p o m i n ă .
In g r a b a p a s u l u i n u se uită la nimeni. II f r ă m â n t ă o viziune s i ­
nistră: D a c ă a r fi fost împreună cu Olguţa, şi a r fi fost surprinşi în
intimitatea d e s m i e r d ă r i l o r ? C e imbecilitate neiertată, s ă c o m a n d e
g u s t a r e a ; s ă e x p u n ă fiinţa a d o r a t ă privirilor a l t o r a ; s'o c o m p r o m i t ă
p e O l g u ţ a — şi începe s ă - i p a r ă bine c ă Olguţa nu s'a ţinut de c u ­
vânt şi nu s'a grăbit l a m t â l n i r e a plănuită.
 GÂND ROMÂNESC 389

L a o încrucişare de s t r a d ă s e o p r e ş t e . A ş t e a p t ă s ă s e libereze
t r e c e r e a şi s e învârte n e r ă b d ă t o r p e loc. O voce c u n o s c u t ă îl a p o s t r o ­
fează:
,,Dle Melinte, ce bine-mi p a r e , c ă V ă întâlnesc" — şi fiindcă el
r ă m â n e împietrit, abia d u c â n d u - ş i d o u ă degete l a p ă l ă r i e , d u d u i a
continuă, — „ a m s ă V ă comunic o m a r e n o u t a t e . . . m ă logodesc".
„ D a ? — întrebarea dlui Melinte e încă a b s e n t ă şi d u d u i a a r e
s e n s a ţ i a c ă el n'a sesizat bine i m p o r t a n ţ a evenimentului.
„ D e a s t ă d a t ă m ă logodesc la sigur, d - l e Melinte. S o r a m e a 0 1 -
g u ţ a p r e g ă t e ş t e d e j a lista invitaţilor".
L a auzul „ O l g u ţ e i " — dl Melinte t r e s a r e şi r o ş e ş t e până'n
creştet. V o r b e l e i s e ' m p â s l e s c pe limbă şi p l e o a p e l e îi bat nervos,
î ş i a u d e propriul glas, p a r c ă din m a r e d e p ă r t a r e :
„ M ă bucur, duduie Sofico".
F a t a îi m u l ţ u m e ş t e cu un clipit r e p e d e din gene. A observat bui­
m ă c i r e a dlui Melinte şi e b u c u r o a s ă . S e uită lung l a d â n s u l . P o ­
meţii u m b r e s c g r o a p a scofâlcită a obrazului; buzele subţiri sunt
contractate. S o f i c a simte pentru el un a m e s t e c d e simpatie şi com­
p ă t i m i r e c a m a r a d e r e a s c ă , a i d o m a sentimentului de r e s p e c t ce şi-1
p o a r t ă invalizii unul altuia. Dl Melinte e urît, — inexprimabil de
urît, d a r conştiinţa urîţeniei c r e i a z ă un fel d e s o l i d a r i t a t e între cei
loviţi d e imperfecţiunile naturii. S o f i c a ştie c ă e u m b r ă p e l â n g ă
s t r ă l u c i t o a r e a frumuseţe a sorei Olguţa. A r e ochii poncişi în sens
vertical; o s t a t u r ă f ă r ă linii şi îşi însoţeşte vorbele cu un g â l g â i t
caprifonic.
„ S ă trecem" — zice ea, fiindcă ţine mult s'o v a d ă lumea înso­
ţită de-un c a v a l e r .
„ D a " — îngână el întins şi cei doi îşi împletesc umbletul în­
tr'un ritm cu totul rebel, d â n s a m e r g â n d în c a d e n ţ ă p ă s ă r e a s c ă , iar
el trudindu^se m e r e u s ă - ş i reţină a m p l o a r e a progresiunei. î m b i n a ­
r e a siluetelor lor s e d i s o c i a z ă l a fie-ce moment, c a ş i c â n d drumul
lor, prin m u l ţ i m e a flotantă, a r d e v i a la fiecare p a s în direcţii opuse.

II

L a c a s a Olguţei roiesc invitaţii ou g r ă m a d a , o r i de c â t e o r i e rost

de vre-o veselie familiară. M a s ă a l e a s ă ; lume distinsă — şi în for­
fota petrecerii, c a p r i c i i l e Olguţei, cari încântă lumea. Nimeni nu
se p o a t e m â n d r i c'ar fi putut cuceri intimitatea a c e s t e i femei, în­
z e s t r a t ă c u graţiile unei feline p e r i c u l o a s e . A d m i r a b i l a armonie a
fizicului o s l u j e ş t e minunat în jocul de pasiuni p e c a r e ştie s ă le
s t â r n e a s c ă , s ă le învolbure şi s ă le s t ă p â n e a s c ă . E m e r e u p e p a n t a
nehotărîtă între flirt şi aventură, d a r se ştie opri brusc în plină lu-
 390 GÂND ROMÂNESC

n e c a r e . Ş i atunci a r e prilejul reuşit s ă s u r p r i n d ă c o n t r a s t u l de s e n ­

timente între a p a r e n ţ ă şi realitate. O c u t e z a n ţ ă a vre-unui b ă r b a t
d e m a s c a t ă la timp, — o s a t i s f a c e ; un s p o r de venin p e n t r u invidia
unei femei, — o încântă.
C u dl Melinte e altceva. Dl Melinte e un naiv f ă r ă p ă r e c h e .
Docil c a un r o b şi încrezător, c a u n copil, el îi s u p o r t ă t o a t e c a p r i ­
ciile, s ă fie c â t d e tarii, fiindcă nu vede, nu a u d e , — e c o m p l e c t a -
mente z ă p ă c i t în p r e z e n ţ a ei.
L a început ş i - a b ă t u t p u r şi simplu joc de el, m i r â n d u - s e c ă
nimic nu-1 t u r b u r ă din frenetica lui idolatrie. A încordat gluma, p â ­
nă a-1 face s ă c r e a d ă , că-i a c c e p t ă atenţiile.
I - a cerut o întâlnire, b â l b ă i n d c e a s u r i întregi, expansiv, i n s u ­
portabil, infinita lui a d o r a ţ i e . D l Melinte, — a m a n t u l e i ? C e a b e ­
raţie atroce. Ii vine s ă r â d ă cu hohot la s i m p l a închipuire, c ă a r
p u t e a s ă - i fi luat în serios, ş ă g a l n i c a ei consimţire.
„ C e a i ? " — o întreabă nedumerit soţul intrat pentru a treia
o a r ă s ă s e convingă d a c ă pregătirile îşi u r m e a z ă cursul normal în
v e d e r e a primirei oaspeţilor.
„ M ă g â n d e s c la dl Melinte" — recunoscu ea întorcându-se ş e r ­
puitor c ă t r ă b ă r b a t . E l o l u ă uşor de umeri şi se a d â n c i în ochii n e ­
vestei; a p o i o s ă r u t ă uşor p e buze:
„ C e copilă eşti, O l g u ţ o ! "
M â n g â i e r e a o f ă c u s ă s e cutremure. D a c ă p e alţi bărbaţi îi dis­
preţuia, f a ţ ă de bărbatul ei s e simţea p r a d a celei m a i puternice emo­
ţii. U c u n o ş t e a dificil în s a t i s f a c e r e a capriciilor ei, dar în schimb
îl a d o r a c u v o l u p t a t e a tuturor simţurilor.
„ S ă r u t ă - m ă m a i t a r e " — se r u g ă şoptind, şi b ă r b a t u l o s t r â n s e
în b r a ţ e .
„ I ţ i convine a t â t de mult a c e s t domn Melinte — d e suferi poci­
tania mereu l â n g ă t i n e ? "
E a s e ridică în vârful picioarelor s ă - i a j u n g ă smârcul urechii şi
îi s p u s e ceva, d e c a r e el începu s ă r â d ă ou poftă, încheind cu
a c e e a ş i e x c l a m a ţ i e : „ C e c o p i l ă eşti, Olguţo!"
U ş a se deschise n ă s ă l n i c .
„ V ă s u r p r i n d în dolcissimo c o n j u g a l . I e r t a ţ i - m ă ! " Vorbele în loc
s ă fie vesele, se r ă s t o a r n ă a g i t a t e . Sofica e s t ă p â n i t ă vizibil de-un
sentiment d e p r o f u n d ă încordare. S ' a p r o p i e furtunatec de s o r a 'mai
m a r e ; o c u p r i n d e de g â t şi se zbate puternic e m o ţ i o n a t ă în b r a ţ e l e
acesteia.
B ă r b a t u l iese a f e r a t întru î n t â m p i n a r e a celorlalţi oaspeţi, de-a
căror intrare r ă s u n ă cu vuet întreaga c a s ă . O l g u ţ a e severă, pornită
pe d o j a n a : „ A trebuit s ă îmbraci numaidecât o haină închisă, c a s ă
 GÂND ROMÂNESC 391

a p a r i inutil d e b ă t r â n ă . N'o s ă 'nţelegi niciodată, c ă n u m a i jocul de

lumină f a s c i n e a z ă p e p ă r b a ţ i " — şi Olguţa îşi p o a r t ă c u v o l u p t o a s ă în­
frigurare p a l m e l e p e s t e trupul ei s c u l p t u r a l , î n f ă ş u r a t în solzi scli­
pitori.
S o f i c a nu-şi m a i p o a t e s t ă p â n i n e a s t â m p ă r u l :
,,Te implor, Olguţo, — spume-mi c i n e - i ? " . . .
„ S ă te mulţumeşti d e - o c a m d a t ă cu a s i g u r a r e a , că-1 vei c u n o a ş t e
suficient de r e p e d e " . . .
„Vrei s ă mă u m i l e ş t i ? . . . "
„ V r e a u s ă te cruţ de d e s a m ă g i r i c a c e l e din trecut" . . .
A l u z i a e t r a n s p a r e n t ă ; Sofica ştie c e ' n s e a m n ă a c e a s t ă trimitere
la trecut. S e m a i l o g o d i s e o d a t ă , cu un tânăr, p e care-1 crezuse sin­
cer. I d i l ă f ă r ă noroc, z ă d ă r n i c i t ă c a a t â t e a a l t e combinaţii, de ne­
m i l o a s e l e î m p r e j u r ă r i . B i a t a fată, d e s m o ş t e n i t ă de orice farmec a t r a c ­
tiv, n'a reuşit s ă reţină pe nici unul, din clipa în c a r e s e informa
d e s t a r e a m a t e r i a l ă p r e c a r ă a familiei.
A c u m O l g u ţ a îşi l u a s e a n g a j a m e n t u l s'o m ă r i t e . C h e s t i a e r a d a ­
c ă Sofica voia s ă consimtă pur şi simplu, şi Sofica a consimţit,
fiindcă măritişul, — în orice oonidiţiuni — e r a o punte d e s a l v a r e .
C r e d e a , c ă v a obţine l ă m u r i r e a la timp, s ă nu p l u t e a s c ă în a c e a d e s -
t r ă m ă t o a r e î n c o r d a r e lăuntrică, ce-o cucerise din ziua în c a r e a c ­
c e p t a s e s ă - ş i j o a c e rolul mut.
L a m a s ă a j u n s e s ă ş e a d ă l â n g ă dl Melinte. î n t â m p l ă t o r ? Sigur,
căci dl Melinte, — inexpugnabil în taciturna lui idolatrie, — a v e a
ochi n u m a i p e n t r u Olguţa. R ă s p u n d e a monosilabic şi vag, iar c â n d
servirea bucatelor îi silea s ă se m ă s o a r e din priviri, dl Melinte îşi
s u c e a g â t l e j u l din vine, b u l b u c â n d u - ş i omuşorul — de-o p r e g n a n ţ ă
o s o a s ă — d e - a s u p r a gulerului înalt. A p o i o serie de mişcări, în
funcţie de înghiţiturile seci, cari determinau e v a d a r e a s a u e c l i p s a -
r e a omuşorului d u p ă guler, — întotdeauna c u un sunet tocit de ne­
suferit. S o f i c a făcu eforturi d i s p e r a t e s ă fie atentă, s ă v o r b e a s c ă ,
s ă r â d ă , — s ă s c a p e de o b s e s i a curiozităţii n e r v o a s e ce-o tortura.
Cine-i? Cine-i?
Zgomotul mesii s e c u r m ă la ciocnetul unui p ă h ă r e l din c a p u l m e -
sii. Amfitrionul s e r i d i c ă r a d i o s şi a n u n ţ ă oaspeţii, c ă soţia — d o a m n a
O l g u ţ a — a r e o s u r p r i z ă pentru t o a t ă lumea. A c e s t „ t o a t ă lumea"
e s t e semnificativ şi Sofica simte leşinul momentului.
Dl Melinte îşi u i t ă buzele întredeschise şi îşi r ă s u c e ş t e m u s t a ţ a
între vârfurile degetelor. I s e p a r e o p r o f a n a r e s ă a s c u l t e altcineva
d e c â t dânsul, glasul Olguţei. Privirile lor s e încrucişează lung şi
p ă t r u n z ă t o r şi o vălurime fierbinte îi furnică prin tot trupul.
 392 GÂND ROMÂNESC

„ A n u n ţ a c e a s t ă m a s ă veselă d e s p r e fericitul eveniment al logod­

nei sorei mele S o f i c a . . . "
Privirea Olguţei a devenit f a s c i n a n t ă . . . s t ă r u i e . . . îl consu­
m ă . . . îl desfiinţează de p l ă c e r e . S e l a s ă p i e r d u t în b ă t a i a a c e s t o r
mângâieri înfocate şi a b i a d a c ă p e r c e p e rostul vorbelor. Ah, d a . Thx-
duia Sofica, se logodeşte. I - a mai s p u s - o cineva a c e a s t a , S ă - i fie
de noroc. Ce-i p a s ă lui d e ciocârtenia a s t a d e fată. C â n d îşi r i d i c ă
un ochi, c e l ă l a l t fuge d u p ă p l e o a p ă . H a l a l de bărbatul, o a r e o r a b -
dă'n c a s ă .
Toţi oaspeţii s a u ridicat; din toate p ă r ţ i l e r ă s u n a : „Gine-i feri­
c i t u l ? " E r â s , g ă l ă g i e şi voie bună. E l a ş t e a p t ă impasibil, s ă vină lo­
godnicul, să-1 s c u t e a s c ă de vecinătatea insuportabilă a fetei:
„ C e bine c ă s e m ă r i t ă " — gândeşte, şi î n t r e a g a încordare s u ­
f l e t e a s c ă s e anină din nou de f ă p t u r a Olguţei.
A s p u s c e v a ? Ii p a r e rău, c ă n'a înţeles, d a r o v e d e c ă s e a p r o ­
p i e de el şi inima începe s ă - i b a t ă a r ă z m e r i ţ ă . L i o t a mesenilor r ă ­
geşte s ă s p a r g ă timpanele un „ t r ă i a s c ă " r ă s u n ă t o r — în timp ce 0 1 -
guţa s ' a p l e a c ă s p r e Sofica şi o s ă r u t ă ş ă g a l n i c ; a p o i cu o a d o r a b i l ă
invitare întinde b r a ţ e l e î n s p r e d â n s u l . î n s p r e d â n s u l ? !
„ L V a g ă domnule Melinte . . . "
E a c u m a p r o a p e d e tot şi atingerea t r u p e a s c ă îl buimăceşte.
Ameţit d e v ă l m ă ş a g u l simţurilor, i se p a r e c ă jur î m p r e j u r s'a p o r ­
nit un clătiniş ce-1 ia de p e picioare. Olguţa 1-a prins d e d u p ă c a p ,
i-a întors încetişor faţa, — a p o i i-a simţit a m b r a buzelor moi:
„ V r e a u s ă o faci p e Sofica fericită".
C u r ă s u f l a r e a reţinută şi p l e o a p e l e s t r â n s e d e c o m o ţ i a unei fe­
riciri d e s ă v â r ş i t e , dl Melinte se l a s ă p r a d ă tuturor felicitărilor. S e
l a s ă târît în toate părţile, hărţuit de zeci de întrebări şi ghiduşit d e
glume s c ă p ă r ă t o a r e . . . lui nu-i p a s ă . A t i t u d i n e a lui a r e fixitatea
l e m n o a s ă a unui somnambul, oare nu m a i ştie u n d e e şi ce face. P e
buze simte m e r e u g â d i l i t o a r e a a p ă s a r e . . . C e ştie l u m e a ?
î n c e p e s ă g o l e a s c ă , laoom, p a h a r d u p ă pahar, a ş a c u m a ştiut
Olguţa să'nfrunte p e toţi sărutându-4 în văzul t u t u r o r a .
N u ştie nici cine 1-a dus, nici c u m a a j u n s a c a s ă . In c e a l a l t ă zi
însă îşi p o a r t ă capul niţeluş m a i r i d i c a t şi c â n d colegii îl întâmpină
cu felicitări, înifcrebându-1 d a c ă e fericit, — le r ă s p u n d e cu un a e r
suveran:
„ M ă băieţi — voi nu ştiţi ce-i viaţa".

, - III

Dl Melinte e în r a z n a pregătirilor, O l g u ţ a ş i - a a n u n ţ a t vizita

p r o t o c o l a r ă la cotlonul lui de burlac, a m e n a j a t d e - a c u m s ă s e r v e a s c ă
 GÂND ROMÂNESC 393

d e a d ă p o s t neprevăzutei căsnicii. Ici c o l e a îl m a i s u p ă r ă câte-un

obiect ne la locul lui şi p a r e nemulţumit c u î n f ă ţ i ş a r e a mobilelor noi
ce şi l e - a c o m a n d a t ; d a r nu m a i p o a t e schimba nimic. A u r m a t în­
t r u toate sfaturile Olguţei şi e nehotărât în conştiinţa lui, d a c ă n'a
uitat c e v a din a r a n j a m e n t . D e a s u p r a unei vitrine c u sticlă, a a t â r n a t
icoanele bătrânilor lui părinţi. A c u m s e uită l a chipul m a m e i s a l e ,
în portul ei s i m p l u din p o p o r şi v e d e m u s t r a r e a în colţul buzei. Ş t i e
el de ce le f a c e toate a s t e a .
S ' a obicinuit ou gândul, s ă p r e s u p u n ă pretutindeni p r e z e n ţ a Ol­
guţei. Colo în legănarul arcuit şi oomfortabil, — r ă s t u r n a t ă p e s p a t e
şi mototolită d e pasiune, s a u dincolo p e d o r m e z ă învelită în s c o a r ţ a
c e - a a d m i r a t - o m a i r â n d u l trecut într'un b a z a r . P e u r m ă c â n d a r u n ­
c ă o c ă u t ă t u r ă s p r e c e l e d o u ă p a t u r i — culcuşuri pline de mister şi
voluptate — se'nfioară p â n ă în m ă d u l a r e şi se întoarce. F i i n ţ a O l g u ­
ţei îl o b s e d e a z ă , încât i se p a r e c ă îi a u d e p a s u l . D a . D e a s t ă - d a t ă
nu s'a înşelat. C a n a t u l uşii dela a n t r e u s'a trântit u ş o r şi c â t e v a m o ­
mente m a i târziu, se v e d e pironit locului în f a ţ a Olguţei şi a logodni­
cei. N u ştie c e s ă îngâne. M â n a lui m a r e şi-o r ă ş c h i r a în p ă r u l zbur­
lit şi g u r a d e s c l e ş t a t ă r e f u z ă a r t i c u l a r e a vorbelor.
O l g u ţ a e s a t i s f ă c u t ă . Dintr'o s i n g u r ă ochire c o n s t a t ă belşugul
şi se felicită de iscusinţa ei. N'a fost lucru uşor, să-1 p r i n d ă . C r e ­
z u s e chiar c ă î n d r ă s n e a l a ei d e p ă ş i s e posibilitatea d e r e a l i z a r e . T o ­
t u ş i dl Melinte se dovedise, om c u m s e c a d e . A a c c e p t a t f ă r ă îm­
potrivire înfăptuirea unui g â n d la c a r e ţinea mult, — s'o v a d ă pe S o -
fica a ş e z a t ă .
Dl Melinte simte întreaga înfiorare a momentului, O l g u ţ a e l a
e l . . , se uită la tot c e - a s t r â n s el s ă - ş i înfrumseţeze c a s a . Nimic nu-i
s c a p ă . F i e c a r e gest de a d m i r a ţ i e d e s c ă t u ş e a z ă în el e x t a z şi m â n g â i e ­
r e a unui obiect cu m â n u ţ a ei delicată, o s i m t e c a o directă atingere
de d r a g o s t e .
„Priviţi scrinul a c e s t a j a p o n e z lucrat în email — d o a m n ă Ol­
guţa". Mâinile lui t r e m u r â n d e scotocesc prin bisactelele secrete, —
„ s e folosea în vechime pentru p ă s t r a r e a mesagiilor i n t i m e " . , .
„ N u - m i spune d o a m n ă . . , spune-mi Olguţo — doar p e s t e d o u ă
zile suntem rudenii" . . ,
„ Ş i noi c ă s ă t o r i ţ i " — a d a u g e Sofica simplu şi cu convingere.
Dl Melinte nu r ă s p u n d e . F u g e confuz s p r e u ş ă şi se o p r e ş t e la
j u m ă t a t e distanţă. A r v r e a s ă s c a p e d e supliciul, c e i-1 s t â r n e ş t e
Sofica prin p r e z e n ţ a ei şi n'are idee cum s'o î n d e p ă r t e z e . Ş o v ă i a l a
lui îl face s ă - i i a s ă toate p e dos. A s c u l t â n d d e gesturile Olguţei,
s e t r e z e ş t e dintr'odată b r a ţ la braţ cu Sofica, trecând singuri din­
tr'o o d a i e în c e a l a l t ă . F o a r t e târziu se dumireşte şi î n t r e a b ă :
 394 GÂND R O M Â N E S C

„ O a r e d o a m n a O l g u ţ a . . . O l g u ţ a voiam s ă zic . . . "

„ O fi r ă m a s în u r m ă , — r ă s p u n d e Sofica — e probabil oste­
nită . . . a a v u t o e x p l i c a ţ i e a c a s ă . . . "
Dl Melinte simte c ă e inutil s ă întrebe c u cine a putut avea
O l g u ţ a e e x p l i c a r e . I m a g i n a ţ i a lui a p r i n s ă a p ă t r u n s c u a s c u ţ i m e
miezul realităţii. Inevitabilul soţ. N u m a i d â n s u l a v e a nemeritatul
privilegiu, s ă p r i l e j u i a s c ă s u p ă r ă r i fiinţei a d o r a t e .
A b i a d a c ă r e u ş e ş t e s ă îngâne cu buze t r e m u r ă t o a r e :
„Pentruce?"
Sofica nu o b s e r v ă intensa mâhnire c e vibrează'n g l a s . E s a t i s ­
f ă c u t ă c ă p o a t e vorbi, — şi e s a t i s f ă c u t ă m a i a l e s , c ă dl Melinte o
a s c u l t ă sorbindu-i vorbele c u n e s t ă p â n i t ă pasiune.
„Şi^a dorit de mult o bijuterie. C e v a preţios, fiindcă o femeie
f r u m o a s ă ţine s ă fie n e e g a l a t ă . A văzut nişte solitari, — o frumu­
s e ţ e d e model, cu s p ă n g i de briliante. C r e a ţ i e unică, — a d u s ă a n u ­
m e din s t r ă i n ă t a t e " — şi Sofica descrie amănunte, fiindcă şi d â n s a
a fost la bijutier s ă a l e a g ă „ c e v a în v e d e r e a solemnităţii cununiei".
P e dl Melinte nu-1 i n t e r e s e a z ă î n s ă altceva, d e c â t d e s a m ă g i r e a
Olguţei. E p r o f u n d u l t r a g i a t în sentimentele s a l e d e veneraţiune,
d a r simte o v o l u p t u o a s ă mângâiere, pentru l i p s a d e d e l i c a t e ţ ă a b ă r ­
batului. A h r u p t u r a , — de-acUm trebuia s ă se p r o d u c ă r u p t u r a i r e ­
mediabilă, definitivă, ireconciliabilă între dânşii şi dl Melinte g â -
făie:
„ A refuzat s ă - i c u m p e r e s o l i t a r i i ? "
„ O l g u ţ a e înţelegătoare. Ş t i e s ă renunţe la p l ă c e r e a de a a v e a
un obiect e x a g e r a t d e s c u m p şi de a l t f e l . . . intenţia e r a s ă g ă s i m
c e v a frumos ce s ă - ţ i pot oferi" . . . .
B i a t a f a t ă profund convinsă, c ă atenţia c e - a reuşit s ă t r e z e a s c ă
îi aparţine, s'apropie cu evlavia sentimentelor f ă r ă prihană, ţinând
între degete, un a c de c r a v a t ă , c a d o u l ei pentru mire.
Ochii lor se'ntâlnesc într'o încrucişare d e s p e r e c h i a t ă şi dl M e ­
linte, cuprins de-o t u m u l t o a s ă r e p u l s i u n e se a p ă r ă răguşit, cu b r a ţ e l e
în aer.
„ S ă nu te a p r o p i i de m i n e . . . s ă nu te a p r o p i i " . . .
Sofica r ă m â n e o clipă încremenită în p o s t u r a p e ţ i t o a r e de in­
timităţi, î n c e r c a r e a eroică, în c a r e concentrase o neţărmurită gin­
g ă ş i e de a - ş i c a p t a logodnicul, d ă d u s e greş.
î ş i revine c u încetineala unei desmorţiri din letargie. C e va şti
e a o a r e face, cu sălbaticul a c e s t a , c a r e fuge de d â n s a c a de-o b o -
l e ş n i ţ ă ? C u m v a şti birui v i a ţ a a l ă t u r i de d â n s u l ? Ş i începe s ă - ş i
r e v i z u i a s c ă toate planurile urzite în cursul nesfârşitelor zile d e când
e logodnică.
 GÂND ROMÂNESC 395

O l g u ţ a îi l ă s a s e înadins singuri, s ă - ş i a f l e ei în de ei c ă i l e d e
a p r o p i e r e . Z a d a r n i c s e t r u d i s e s ă însăileze r a p o r t u r i m a i s t r â n s e în­
tre dânşii, dl Melinte r e f u z a s ă s e supună. In loc s ă s e o c u p e c â ­
tuşi de puţin de Sofica, îşi închipuia fel de fel de nerozii. M e r e u cu
ochii ţintă l a ea, s e strecura, c â n d şi cum p u t e a , p e l â n g ă d â n s a şi-i
g â n g u r e a cele m a i n e s ă r a t e confidenţe. L - a r fi socotit becisnic, d a c ă
n'ar fi fost convinsă de sinceritatea scâlceniei. Vecinie a c e l e a ş i b a ­
zaconii „ c ă îi c u n o a ş t e nefericirea, l â n g ă un b ă r b a t , c a r e n'are simţ,
c a r e nu ştie iubi, c a r e nu v r e a s ă - i c e t e a s c ă dorinţele din o c h i . . . "
A h , nu. S ă se i s p r ă v e a s c ă o d a t ă comedia a c e a s t a . D a c ă p â n ă a c u m
consimţise d e d r a g u l î m p r e j u r ă r i l o r s ă p ă s t r e z e echivocul amabili­
tăţilor, a c u m e r a d a t o a r e f a ţ ă de Sofica s ă înceteze f a r s a . S ă înce­
teze c â t m a i neîntârziat.
„ O l g u ţ o ! " G l a s u l dlui Melinte p a l p i t ă de emoţie conţinută. A s ­
pectul lui a r e c e v a din nehotărîrea unor linii greşit conturate. G â t u l
întins a b i a p o a t e reţine tendinţa d e evadare a capului. Braţele mişcă
de-alungul corpului, c a nişte căngi inerte şi de p r i s o s .
H o t ă r î r e a încă n e l ă m u r i t ă de m a i nainte, devine certitudine. Ol­
g u ţ a simte o r o a r e a insistenţelor ridicole şi s e r i d i c ă b r u s c :
„Unde-i Sofica?"
P e s t e obrazul dlui Melinte trece o s f â ş i e r e . L u p t a lăuntrică îl
d e s f i g u r e a z ă c u totul.
„Olguţo, a s c u l t ă - m ă ! " — D e a s t ă d a t ă braţele fâlfăiesc, c a nişte
tentacule bolnave.
„ C e vrei dela m i n e ? "
„ A s c u l t ă - m ă O l g u ţ o . . . nu e n e c e s a r . . . s ă ne s f ă ş i e m v i a ţ a de
dragul l u m i i . , . Sofica ne v a sta pururi în c a l e . . . Olguţo . , . p u ­
tem şi f ă r ă d â n s a s ă ne . . . v e d e m . . . "
O l g u ţ a înţelege dintr'odată întreg mersul cugetului şi a r e un
spaslm de s c â r b ă . P o a t e fi o a r e cineva a t â t de imbecil?
„ B ă r b a t u l te n e g l i j e a z ă , Olguţo . . . nu ţi-a c u m p ă r a t nici m ă c a r
s o l i t a r i i . . . şi e p ă c a t d e binecuvântarea zilelor t a l e . . . s ă le p r ă ­
p ă d e ş t i cu dânsul".
O l g u ţ a a r e un a c c e s d e furie.
„ S ă - ţ i fie r u ş i n e ! " — şi trece p e l â n g ă el smâncind u ş a . Dincolo
p l â n g e Sofica, ş t e r g â n d u - ş i ochii cu v ă l ă t u g u l batistei. Privirea 0 1 -
guţei revine î n s p r e d4 Melinte a m e n i n ţ ă t o a r e :
„Smintitule!"
A p o i m e r g â n d c ă t r ă Sofica, o ia în b r a ţ e şi o s ă r u t ă furtunos.
S o f i c a s e sperie. Nu. N u e nimic. 0 criză d e nervi. S ' a bucurat p o a t e
p r e a m u l t . . . şi e simţitoare.
„Să nu-i fi oferit cadou un a c . .. e atâta dreptate în
 393 GÂND ROMÂNESC

superstiţiile bătrânilor" . . . încearcă s ă r m a n a s ă desmintă, d a r dl

Melinte t a c e împietrit, c u figura c o n t r a c t a t ă , incapabil s ă zică un
cuvânt.
„ M e r g e m Sofico" — zice Olguţa şi îşi întoarce s p a t e l e , a b i a în­
gânând peste umăr: „ A d i o ! "
„ Ş i la r e v e d e r e " — a d a u g e Sofica, simţindu-şi inima mică, m i c ă
d e tot. B ă t r â n i i d e pe p ă r e t e , martiri muţi în c a d r e l e lor aurite, z â m ­
besc imperceptibil. P e f a ţ a m a m e i a'ncremenit o u m b r ă s e v e r ă . D l
Melinte l u p t ă cu g l a s u r i l e lăuntrice, f ă r ă s ă le p o a t ă năbuşi:
„ N u c u m v a s ă te afli însurat, înainte d e a şti cum. S ă te a p e r i ,
puiul maichii, — chiar d a c ă ar fi s ă te sfarme'n bucăţi, — s ă te
aperi!"

IV

Invitaţii a ş t e a p t ă nervoşi şi n e r ă b d ă t o r i prin o d ă i şi c o r i d o a r e

pornirea convoiului nupţial. Soţul Olguţei a r e întreg ponosul o r g a ­
nizării. O t r e n ă i m p o z a n t ă d e maşini e r â n d u i t ă în faţa casei. M a s a
de nuntă e dichisită d u p ă tipic fastuos. B i l e t e l e de vagons-lits pen­
tru t â n ă r a p ă r e c h e sunt reţinute.
E o nuntă în stil m a r e . L u m e m u l t ă . Ghetele de l a c fră­
m â n t ă lustrul parchetului şi glasurile reţinute d i s c u t ă a l e n e eveni­
m e n t e l e curente. O l g u ţ a străluceşte, — e fericită. Soţul ei a s u r ­
prins-o, atunci c â n d r e n u n ţ a s e d e j a în gând, cu s p l e n d i d a bijuterie
dorită. N i ş t e solitari admirabili, p e cari ea îi p o a r t ă ostentativ şi
l a s ă s ă - i fie a d m i r a ţ i de cucoane.
Zgomotul unei maşini s'a oprit în f a ţ a casei. U ş i l e trântite se
a u d distinct şi Olguţa a ridicat sprâncenele, privind s p r e u ş ă . A ş ­
t e a p t ă dintr'un moment în c e l ă l a l t s ă a p a r ă mirele, — dl Melinte.
0 m i ş c a r e neobicinuită se transmite dintr'un c a p ă t l a c e l ă l a l t al
încăperilor. N e r v o z i t a t e a a l u a t o f o r m ă m a i a c c e n t u a t ă şi O l g u ţ a
se încruntă uşor. Z ă r e ş t e pe soţul ei venind s p r e d â n s a şi p e r c e p e
vestea a b i a ş o p t i t ă : „ C a v a l e r i i de onoare" nu l - a u găsit acasă.
„ N u l-au g ă s i t ? " — r e p e t ă e a nedumerită.
„ I n orice c a z a u venit f ă r ă d â n s u l " — continuă el şi-apoi c u
d â r z e n i e : „ M ă duc s ă v ă d unde-i".
„ M u l t se m a i p r e g ă t e s c tinerii noştri" — o b s e r v ă o b ă t r â n ă cu
t a ţ a d e s t r ă m a t ă d e sbârcituri — a u reuşit s ă ne f a c ă impacienţi",
„ T r ă i m în lumea contrastelor, s c u m p ă doamnă, zimbeşte Ol­
guţa c u buzele s t r â m b a t e . — B ă t r â n i i s e g r ă b e s c — şi p a r a d o x u l lo­
gic este c a tinerii s ă fie n e p ă s ă t o r i la z ă b a v a timpului".
„ A u d c ă dl Melinte e foarte bogat" — o b s e r v ă o a l t ă c u c o a n ă
insidios.
GAND ROMANESC 397

„ Ş i o iubeşte p e S o f i c a nebuneşte", — întregeşte O l g u ţ a cu m u l t ă

s t ă p â n i r e d e sine.
M i r e a s a îşi face intrarea î n c o n j u r a t ă d e felicitări unanime. A r a ­
t ă bine în albul i m a c u l a t . O l g u ţ a o c u p r i n d e uşor în b r a ţ e şi o s ă r u t ă
p e frunte. Neliniştea e i i s e t r a n s m i t e instinctiv. O l g u ţ a îi ş o p t e ş t e :
„Vine acuma",
D e - a f a r ă r ă s b a t e zgomot. L u m e a se'nghesuie, p a r c ă toţi a r
a v e a intenţia s ă intre în s a l ă . Intre oaspeţi, — un t â n ă r ou e ş a r f ă .
Ofiţerul stării civile.
In u ş ă a a p ă r u t soţul ei — grăbit şi p a l i d — irizând din fiece
t r ă s ă t u r ă a feţii d e s c o m p u s e , o c i u d ă f ă r ă margini. G l a s u l lui tre-
m u n ă c â n d s e a d r e s e a z ă oaspeţilor:
„ V ă solicit încă puţină îngăduinţă . . . sărbătoritul nostru mire . . .
s o s e ş t e în c u r â n d " .
Sofica a r e exact aceeaşi pătrundere auzind acest „încurând" caşi
Olguţa. C a r e v a s ă z i c ă nu 1-a găsit. T o a t ă v o r b ă r i a nu a r e a l t
s c o p d e c â t e x a s p e r a n t a î n c e r c a r e d e - a c â ş t i g a timp. T i m p c u orice
preţ, d e - a d i s t a n ţ a n e m a i pomenita ruşine c e ameninţă actul cu­
nuniei.
„ S ' a î n t â m p l a t o nenorocire" — ş o p t e ş t e Sofica.
„ N u fi copilă" — î n c e a r c ă O l g u ţ a s ă o liniştească, d a r î n t r e b a r e a
ochilor e c o n f i r m a t ă d e s c r â ş n e t u l reţinut a l soţului.
,A fugit nemernicul d e l a locuinţă şi n'a m a i d a t azi p e - a c o l o
z i u a întreagă".
O l g u ţ a simte cum s e n ă r u e î n t r â n s a echilibrul sufletesc. N e r ­
vii nu o m a i s l u j e s c şi mintea a încetat s ă m a i reacţioneze. S i m t e t â m ­
penia paraliziei şi s e l a s ă în p u t e r e a soţului, c a r e - i ş o p t e ş t e a g i t a t :
„ N i c i o slăbiciune te rog. D e a l t ă d a t ă s ă - ţ i controlezi fanteziile.
Chiar a ş a n ă u c nu-i omul s ă s e s u p u n ă orbiş capriciilor tale. P r o s t
a m fost, c ă a m l ă s a t s ă a j u n g ă lucrurile p â n ă aci".
O a s p e ţ i i încep s ă s i m t ă inutilitatea a ş t e p t ă r i i . î ş i fac s e m n e
discrete, ş o p t e s c c u c o m p ă t i m i r e r ă u t ă c i o a s ă , şi a ş t e a p t ă fiecare în­
demnul celuilalt, s ă m e a r g ă la s t ă p â n a c a s e i s ă - ş i e x p r i m e regretele,
d â n d astfel s e m n a l u l d e p ă r t ă r i i generale . . .
A c e s t cineva c a r e înaintează a c u m şi e a p r o a p e ignorat, fiindcă
t o a t ă lumea s e uită s p r e eşire, nu este altul d e c â t . . . dl Melinte.
In m â n ă p o a r t ă cu m u l t ă evlavie o cutioară şi cu ochii ficşi în­
dreptaţi s p r e Olguţa*, îşi rosteşte scuza, b â l b ă i n d cuvinte f ă r ă le­
gătură. —
,,Ţi-am a d u s a c e a s t a . . . s ă m ă i e r ţ i . . . O l g u ţ o ! "
Olguţa a r e o e x c l a m a r e d e l i r a n t ă . Prinde mâinile d l u i Melinte,
c a r e î n c e a r c ă z a d a r n i c s ă d e s c h i d ă cutioara. I n l ă u n t r a sunt solitarii,
 398 GAND ROMANESC

p e c a r i b ă r b a t u l întârziase s ă - i c u m p e r e , — solitarii doriţi d e Olguţa,

pentru c a r i a a l e r g a t d e l a giuvaergiu la giuvaergiu, izbutind s ă obţină
în ultimul moment bijuteria. E o f r a n d a prin c a r e s'a gândit să-d i m ­
p l o r e i e r t a r e — s ă ş t e a r g ă urmele p r i m e i lor certe, primei s a l e m a r i
supărări
In ochii dlui M e l i n t e e o strălucire f ă r ă s e a m ă n . O l g u ţ a îl îm­
b r ă ţ i ş e a z ă , îl n u m e ş t e „ d r a g ă " — „ s c u m p u l e " ş i nu mai conteneşte
d e bucurie.
O a s p e ţ i i fac c e r c în jurul lor şi S o f i c a a ş t e a p t ă c u inima r ă t ă ­
cită d e umilinţă, un semn de a p r o p i e r e din p a r t e a lui.
„ A h , c e m i n u n a t ă bijuterie, ce c a d o u s u p e r b de m i r e a s ă , — S o -
fico s u r i o a r ă , s ă r u t ă - ţ i mirele c a r e ne r ă s p l ă t e ş t e a ş t e p t a r e a cu un
d a r magnific" . . .
Sofica s'a legat d e gâtul dlui Melinte. M i n t e a ei e r ă t ă c i t ă d e
e m o ţ i a momentului. N u p ă t r u n d e a d e v ă r a t u l rost a l acestui d a r pi­
r a t din cer chiar în clipa, c â n d totul p ă r u s e pierdut. Ochii ei înegu-
riţi d e o u ş o a r ă lăcrimare, nu o b s e r v ă figura încremenită a dlui M e ­
linte. P e r f i d a i n t e r p r e t a r e a cadoului, 1-a uluit, f ă r â m i ţ â n d u - i t o a t ă
p u t e r e a de rezistenţă.
Inert şi absent a s i s t ă la ceremonialul s e c al ofiţerului de s t a r e
civilă, p a r c ă n'ar fi vorba d e p r o p r i a lui c ă s ă t o r i e . A p o i se l a s ă t â -
rît de curentul oaspeţilor, reţinând d o a r zgomotul s u r d al maşinelor,
i n t r ă în biserică, înaintează c u p a ş i nesiguri s p r e a l t a r şi d ă r ă s ­
punsurile cerute de preot, d u p ă c u m i le ş o p t e ş t e soţul Olguţei, la
ureche. Din c â n d în c â n d a r u n c ă o privire r e s e m n a t ă s p r e O l g u ţ a şi
într'un târziu, nici el nu ş t i e c â n d — în cursul celebraţiunii religioase,
s a u p e u r m ă la m a s a nunţii, — vede, c ă O l g u ţ a p o a r t ă în urechi nişte
solitari, a s e m ă n ă t o r i cu a c e i a p e c a r i i-a c u m p ă r a t , — d a r nu sunt
solitarii lui.
0 n e s f â r ş i t ă înfiorare d e d u r e r e îl s ă g e a t ă şi d a c ă nu a r fi a t â t a
lume a d u n a t ă l a m a s ă — a r p l â n g e . A r p l â n g e a ş a culm n'a m a i
p l â n s n i c i o d a t ă pentru norocul lui îngropat şi p r i l e j u l pierit p e n t r u
totdeauna, d e - a cuceri d r a g o s t e a aceleia, p e n t r u c a r e a jertfit totul.
î ş i r e a z ă m ă c a p u l în cot şi cu îndărătnicie s t u p i d ă începe s ă
bea. T o t timpul mesei nu s c o a t e un cuvânt. împietrit c a un s o m n a m ­
bul, — a b i a d a c ă t r e s a r e , c â n d d ă întâmplător cu ochii de S o f i c a .
I-ar veni atunci s ă i z b e a s c ă de ciudă cu pumnul în sticlării, d a r nu
află a t â t a p u t e r e s ă - ş i ridice braţul — şi continuă s ă b e a .
O l g u ţ a e e x u b e r a n t ă d e voe bună, fiindcă t o a t e s'au întors s p r e
bine şi a r e g r i j ă s ă - ş i n ă c ă j e a s c ă b ă r b a t u l pentru r e p r o ş u r i l e n e ­
meritate.
 GÂND ROMANESC 399

„ T o t u ş i , femeia se d o v e d e ş t e s u p e r i o a r ă în a s e m e n e a afaceri.
U n b ă r b a t îşi p i e r d e p r e a r e p e d e calmul".
„ D e a s t ă d a t ă m ă d a u bătut", — r ă s p u n d e el şi c o n s u l t ă c e a s u l
d e buzunar, în v e d e r e a plecării trenului.
O l g u ţ a se s c o a l ă şi oprindu-se în dosul mirilor, îi c u p r i n d e p e
a m â n d o i d e d u p ă gât.
„ C o p i i , — e v r e m e a s ă v ă pregătiţi de p l e c a r e " .
D l Melinte a p r o b ă c u un sughiţ rebel, înclinând c a p u l r e s e m n a t .
D a . . . m e r g e , m e r g e ori unde-I v a c o m a n d a .
C u m a r e a n e v o e îşi a d u n ă picioarele ş i descăleca din scaun. S o ­
fica îl sprijimeşte c u b ă g a r e d e s e a m ă , d e s p ă r ţ m d u - s e d e O l g u ţ a cu
lacrimi în ochi. O l g u ţ a îi p e t r e c e şi-i a m e n i n ţ ă s u r â z â n d cu degetul.
„ C o p i i fiţi cuminţi s ă nu s c ă p a ţ i trenul".
„ D l Melinte a r e un a c c e s d e irezistibilă voie bună. A r juca, d a r
nu r e u ş e ş t e s ă - ş i s a l t e decât piciorul d r e p t . B r a ţ e l e d e s c ă r n a t e i s e
a g i t ă în a e r — îşi ţugue buzele — şi din c â n d în c â n d r ă c n e ş t e ou în­
dărătnicie.
„ N u s u n t beat — s ă nu credeţi c ă sunt beat".
A f a r ă a ş t e a p t ă m a ş i n a s ă - i d u c ă la g a r ă . Şoferul e neliniştit de
întârziere şi c â n d a p a r , le deschide grăbit u ş a , u i t â n d u - s e întins la
p ă r e c h e . E un b ă i a t d e l a ţ a r ă ş i p o a t e pentru întâiaşi d a t ă însoţeşte
o p ă r e c h e a b i a c u n u n a t ă la drum. In m e r s a t e n ţ i a lui se c o n c e n t r e a ­
z ă m a i mult la c e se petrece în semiobscuritatea m a ş i n e i d e c â t l a
drum, — nu o b s e r v ă însă nimic c e s ă - i a ţ â ţ e curiozitatea.
D l Melinte ş a d e impasibil şi p i e r d u t într'un colţ, iar d â n s a nici
m ă c a r nu î n d r ă s n e ş t e s ă s e a p l e c e s p r e d â n s u l .
„ A d e c ă a ş a s e petrece la domni n u n t a ? " — îi trece prin g â n d
şi îl c u p r i n d e mila pentru p u s t i e t a t e a inimilor, c e s'au l e g a t pe v i a ţ ă ,
una de a l t a .
In v â l t o a r e a de oameni c e s e a g i t ă , a l e a r g ă , se'nghesuie î n s p r e
trenurile în p l e c a r e , voinţa individuală s e a n u l e a z ă . Dl Melinte s e
simte prins în curentul lumii şi p u r t a t f ă r ă voia s a , p e scări, prin
c o r i d o a r e , p e s t e săli înainte, — irezistibil înainte. U n conductor s e r ­
viabil pune t o a t ă g r a b a n e c e s a r ă , în a-i s u i în tren. S o f i c a a intrat
p ă t r u n s ă de emoţie în compartimentul cochet şi evocator d e intimi­
tăţi, — în timp c e dl Melinte s'a oprit în coridorul vagonului, cu
mâinile încleştate într'o b a r ă d e l a g e a m . S u s u r u l monoton a l trenu­
lui în m i ş c a r e îi c a d e n ţ e a z ă în ureche, melodii stranii. N e p ă s ă t o r şi
amorţit se l a s ă l e g ă n a t dintr'o p a r t e într'alta, într'o p l ă c u t ă u i t a r e
d e sine. S e simte bine. N u m a i melodia m e t a l i c ă a roţilor începe să-1
s u p e r e . U n d e se a f l ă ?
Involuntar îşi d u c e m â n a la frunte s ă s e ş t e a r g ă de n ă d u ş e a l ă şi
 400 GÂND R O M Â N E S C

îşi p i e r d e echilibrul pe-un moment. A h , se m i ş c ă p ă m â n t u l sub el.

E beat.
Ş i totuşi nu. Ţ ă c ă n e a l a statornică s e r e p e t ă continuu într'un
ritm din c a r e involuntar se d e s p r i n d cuvinte subconştiente. Cuvinte
ce c a d e n ţ e a z ă în a r m o n i o a s ă contopire cu sunetul roţilor.
„ T e - a i căsătorit, — te-ai c ă s ă t o r i t . . . — te-ai c ă s ă t o r i t " .
Dl Melinte deschide nişte ochi mari, mari. Nebunie. C e diavol i
s'a cuibărit în a u z de-1 chinuie? D o a r e l . . . O l g u ţ a . . .
î ş i încorda m e m o r i a pentru a evoca i m a g i n e a fiinţei iubite, d a r
nu r e u ş e ş t e . Tot c e i-a p ă s t r a t sufletul confuz, se t o p e ş t e l u â n d a s ­
pectul a s p r u şi neiertător a l maică-^si:
„ T e - a i c ă s ă t o r i t . . . . te-ai c ă s ă t o r i t . . . "
Dl Melinte s e înăbuşe. A r v r e a s ă strige şi se n h o a l b ă inutil
s p r e conductorul c a r e - i cere biletele.
„Unde sunt?"
Conductorul se simte tentat s ă f a c ă spirite:
„ I n c ă l ă t o r i e de nuntă".
A s p u s a e v e a a s t a ? S a u numai nervii lui încordaţi i - a u a l t e r a t
înţelesul. S t a i f r a t e . . . el a fost d o a r . . . a fost s ă c u m p e r e . . . şi
fulgerător îşi a d u c e aminte. Solitarii. întreg sbuciumul sufletesc r e ­
învie ascuţit, — doborî tor. R e c u n o a ş t e din tr' o d a t ă , c ă vocea lăun­
trică i-a p ă s t r a t inconştient sensul evenimentelor prin c a r e - a trecut.
U n s p a s m d e i n e x p r i m a b i l ă furie îl cucereşte. Cine a îndrăsnit
s ă - ş i b a t ă joc în a ş a hal d e v i a ţ a lui. S ă - i lege d e g â t o femee, l a
c a r e nu s e p o a t e m ă c a r u i t a . . . A h n u . . . n u . . . d e o m i e d e ori nu.
D e s c h i d e u ş a compartimentului l a î n t â m p l a r e . 0 lumină roz.
A ş t e r n u t i m a c u l a t — parfulm p ă t r u n z ă t o r . Un c a p de f e m e e . . . un
g l a s p e j u m ă t a t e speriat. Dl Melinte n u înţelege. S e n ă p u s t e ş t e îna­
inte hotărît şi feroce:
„ N u te v r e a u . . . nu te v r e a u . . . "
F e m e i a s g â l ţ ă i t ă d e umeri, s e l u p t ă d i s p e r a t ă şi răsuciradu-se
şerpuitor din încleştarea t â m p ă , r e u ş e ş t e s ă p u n ă m â n a pe f r â n ă .
O c u t r e m u r ă t o a r e zguduire s e p r o d u c e . D l Melinte se simte lo­
vit din toate p ă r ţ i l e de sumedenia b a g a j e l o r , c a r i îi c a d în c a p , p e
umeri, p e s p a t e . S e p r ă b u ş e ş t e îndobitocit în genunchi, — d a r nu s e ­
s i z e a z ă r e a l i t a t e a . Trântit la p ă m â n t , m a i a g i t ă pumnii încleştaţi,
î n s p r e un d u ş m a n i m a g i n a r şi u r l ă c â t îl ţin puterile:
„ S ă m ă s f a r m i în b u c ă ţ i . . . nu te v r e a u . . . nu te vreau".

P o a r t a d e sticlă s e deschide larg.

Un plenipotenţiar este întotdeauna un o a s p e neobicinuit. Servi-
GÂND R O M Â N E S C 401

torul galonat, — strivit în atitudini slugarnice — conduce o a s p e l e în

salonul de recepţie.
D u p ă o s c u r t ă s i n c o p ă de a ş t e p t a r e , doi b ă r b a ţ i îşi s t r â n g m â ­
na, c o n t r o l â n d u - ş i reciproc gesturile de p o l i t e ţ ă reci şi m ă s u r a t e .
„ C e - m i p r o c u r ă i m e n s a p l ă c e r e a vizitei e x c e l e n ţ e i V o a s t r e ? "
Ochii vulpeşi a u prins m i ş c a r e a celuilalt. M â n a , c a r e t r e m u r a
puţin, s c o a t e un teanc d e hârtie.
„ L a d y E l y n o r . . . soţia m e a . . . îmi trimite un m e s a j pe treizeci
d e coli d e t e l e g r a m ă . . . un a t a c b a n d i t e s c în tren".
F a ţ a a d v e r s a r u l u i s e destinde. A r e cunoştinţă d e c e l e î n t â m ­
p l a t e şi s e g r ă b e ş t e s ă e x p l i c e :
„ S p r e n e s p u s ă p ă r e r e d e r ă u . . . şi e x p r i m â n d în a c e l a ş i timp
cel m a i p r o f u n d r e g r e t . . . e v o r b a de m o l e s t a r e a neintenţionată . . .
a unui t â n ă r căsătorit, c a r e a greşit c o m p a r t i m e n t u l . . . "
C e l ă l a l t înfrânge p o a t e p e n t r u întâiaşi d a t ă în v i a ţ a lui stoicis­
mul diplomatic. F a l c a i s'a descopciat, d â n d a m p l o a r e e x c l a m ă r i i :
„ O . . . oh! M i r e l e s'a rătăcit în compartimentul nevestei m e l e ? "
C a p u l a d v e r s a r u l u i confirmă, d a r lămurirea, c ă : „ N u s'a întâm­
p l a t nimic . . . V ă a s i g u r . , , nimic" — nu e primită. A p o s t r o f a d e ­
vine a g r e s i v ă .
„ L a d y E l y n o r . . . a r e suficient t e m p e r a m e n t romantic, s ă r e ­
c u n o a s c ă n a t u r a a g r e s i u n i i . . . vorbeşte d e violenţă . . . de eroismul
ei incomparabil d e - a m a n e v r a f r â n a de a l a r m ă . . . "
„ E x a c t e x c e l e n ţ ă . . . E explicabil d r a m a t i s m u l emoţiei prin c a r e
a trecut l a d y E l y n o r . , . d a r e r o a r e a a p u t u t fi r e p e d e lămurită. O d a ­
1
tă p ă r e c h e a identificată, m i r e a s a a d e v ă r a t ă ş i - a luat mirele în primire' .
S e p i e r d e mult timp, p â n ă e x c e l e n ţ a s a r e u ş e ş t e s ă - ş i formeze o
convingere.
„ C e unic p r i l e j , d e - a p ă t r u n d e în m i s t e r e l e n u p ţ i a l e din Orient.
D e p r i n d e r i cu totul c o n t r a r e uzanţelor civilizate... Lady Ely­
nor v a fi î n c â n t a t ă d e e x p l i c ă r i l e D - V o a s i r e . . . P l e c a s e a t â t d e p l i c ­
t i s i t ă . . , N u g ă s e a nici un subiect inedit pentru noul ei r o m a n . . . "
Ş i a c e l a ş i ceremonial, — c a l a intrare — s e r e p e t ă .
Cei d o i b ă r b a ţ i îşi înclină c a p u l — îşi întind m â i n i l e . . . s u p r a ­
veghind formele de r i g o a r e , reci ş i m ă s u r a t e .
Totuşi ştirea vizitei p e r s o n a l e a înaltului demnitar p ă t r u n d e în
publicitate. L a început c a simplu fapt divers, p e u r m ă b r o d â n d u - s e c e ­
le m a i fantastice combinaţiuni în l e g ă t u r ă cu c o n j e c t u r a internaţională.
L a d y E l y n o r d e sigur îşi scrie romanul. I a r v i a ţ a î m p a c ă în
s u r ă uniformitate, toate reliefurile unei î n t â m p l ă r i bizare, silind v o ­
inţa destinului s ă reintre în obicinuinţa comună.
AL. CEUŞIANU
 METAFIZICĂ ŞI SOCIOLOGIE

C u toate c ă o p e r ă m pe u n m a t e r i a l de p r o v e n i e n ţ ă i s t o r i c ă , p u n c t u l de
vedere a l cercetării noastre r ă m â n e strict sistematic. P e n t r u c ă n u ne pre­
ocupă raporturile empirice între metafizică ş i sociologie, c i e x c l u s i v cele
1
epistemologice şi gnoseologice ). Despre s o a r t a istorică a m e t a f i z i c e i n i se
povesteşte c u p r i s o s i n ţ ă î n orice tratat s e r i o s de i s t o r i a filosofiei. Totuşi
problema aceasta, d a c ă a r prezenta u n interes special, a r m e r i t a s ă m a i fie
r e l u a t ă . N o i o c r e d e m î n s ă c u t o t u l i r e l e v a n t ă . I n t r ' a d e v ă r , a f l ă m c ă a u fost
veacuri în' c a r i metafizica e r a socotită ca supremă strălucire a gândirii
u m a n e , î n a l t e l e î n s ă a fost a s e r v i t ă c u d e s ă v â r ş i r e p r e o c u p ă r i l o r de altă
n a t u r ă , p e n t r u c ă a l t e t i m p u r i s'o d o b o a r e complet l a pământ, desconside­
rată şi acoperită de r i d i c o l . N u m a i d e p a r t e , s e c o l u l t r e c u t a fost pentru
m e t a f i z i c ă o epocă s c u r t ă , d a r i n t e n s ă , de e g a l ă g r a n d o a r e ş i d e c ă d e r e . D a r
f a p t u l a c e s t a , ce s e m n i f i c a ţ i e o f e r ă ? I s t o r i a n e p r e z i n t ă a s p e c t u l e m p i r i c al
metafizicei, prin definiţie istoria însemnând empirie. Suntem implicit şi
2
împotriva pragmatismului ). Succesul unei gândiri nu ne spune nimic
d e s p r e v a l o a r e a ei i n t r i n s e c ă , el n e i n d i c ă r e a l i t ă ţ i d e pe u n a l t p l a n d e c â t
a l a d e v ă r u l u i ( g r a d u l de c u l t u r ă ş i c i v i l i z a ţ i e a l s o c i e t ă ţ i i r e s p e c t i v e , n e v o i l e
timpului, determinările e c o n o m i c e ş i tot a t â t e a a s p e c t e i s t o r i c e ) . D i n istorie
n u n e interesează decât poziţiile c a r i dovedesc s i m ţ u l s i s t e m a t i c u l u i , cele
c a r i , d e ş i se d e s f ă ş o a r ă î n i s t o r i e , s u n t de n a t u r ă logică, deci î n esenţă
s u n t supra-istorice, extra-temporale. De aceea n i c i metafizica şi sociologia
considerate aparte, n i c i raporturile î n t r e ele, n u v o r f i u r m ă r i t e cu intenţii
i s t o r i c e , a d i c ă ce s u n t ele l a u n m o m e n t d a t , c i pe d r e p t u r i l e şi posibilită­
ţile teoretice cuprinse în structura lor ca preocupări de a d e v ă r (adevăr
d e s p r e e x i s t e n ţ ă c a e x i s t e n ţ ă ş i d e s p r e e x i s t e n ţ ă c a societate).
Sociologia ca ştiinţă deplină ş i n e c o n t e s t a t ă d a t e a z ă a b i a de c u r â n d .
P r e o c u p ă r i de a c e a s t ă n a t u r ă se g ă s e s c î n s ă şi î n scrierile lui Platon şl
3
A r i s t o t ş i a m u l t o r a de a t u n c i , î n tot d e c u r s u l v r e m u r i l o r ) . D a r d e s p r e d r e p ­
t u r i l e de e x i s t e n ţ ă a l e u n e i ş t i i n ţ e n u t i m p u l h o t ă r ă ş t e . T o t u ş i , d e s b a t e r e a

i ) Menţinem d i f e r e n ţ a î n t r e a c e ş t i doi termeni, cu t o a t e că l a noi de r e g u l ă n u

s e p ă s t r e a z ă . E p i s t e m o l o g i a , c o r e s p u n z ă t o a r e termenului g e r m a n W i s s e n s c h a f t s l e h r e ,
e s t e „ ş t i i n ţ a ş t i i n ţ e i " , a d i c ă s t u d i u l a p o s t e r i o r i c a l ştiinţelor în v a l o a r e a lor de obiec­
t i v i t a t e ; c â t ă vreme g n o s e o l o g i a s a u t e o r i a cunoştinţei ( E r k e n n t n i s l e h r e , theorie de l a
c o n n a i s s a n c e ) este studiul a p r i o r i c a l p u t e r i l o r n o a s t r e de cunoaştere, (v. p t . a m ă n u n t e
şi d o c u m e n t a r e : A. L a l a n d e : V o c a b u l a i r e technique et critique de l a P h i l o s o p h i e ,
P a r i s , 1926, a r t . r e s p . ) .
2) D e s p r e a c e a s t ă doctrină, v. W i l l i a m J a m e s : L e P r a g m a t i s m e ( t r a d . ) .
3) v. B a x a : Gesellschaftslehre von P l a t o n b i s F r i e d e r i c h Nietzsche, 1927, s a u
i n i i l e L a s b a x : L a Cite humaine, I . H i s t o i r e des S y s t e m e s sociologiques, 1927.
 GAND ROMÂNESC 403

acestor drepturi se întâmplă după cerinţele vremii, încât se poate atribui

fenomenului şi un aspect istoric. Se pare că şi în materie de ştiinţă se
repetă situaţia claselor sociale în care mai persistă prejudecata vechimei,
a a s c e n d e n ţ i l o r trecuţi în d o c u m e n t e . D a r ce m â n d r i e p o a t e s ă - i ofere a s t r o ­
nomiei: astrologia, sau chimiei: alchimia? In privinţa aceasta nu rămâne
a l t c e v a de făcut decât să se calculeze f ă r ă r o m a n t i s m a v a n t a j e l e şi d e z a v a n ­
tajele trecutului. Vechimea poate prezenta pentru o ştiinţă a v a n t a j u l de a
s e g ă s i în c a d r e definitiv fixate, cu toate problemele metodologice dela în­
ceput rezolvate, cu rezultatele ştiinţifice necontestate, tot atâtea puncte de
p l e c a r e şi r e p e r p e n t r u a l t e c e r c e t ă r i . D a r p o s i b i l i t a t e a a c e a s t a s e r e a l i z e a z ă
fără nici o necesitate. De aceea o ştiinţă poate să încerce o justificare a
existenţii sale pe consideraţia vechimei (sau când e vorba de o justificare
faţă de o ştiinţă mai n o u ă : pe anterioritate), e cazul, de o pildă, al etno­
grafiei sau al istoriei, dar încercările de acest gen nu au nici o valoare
epistemologică. I n s c h i m b d e z a v a n t a j u l u n e i ş t i i n ţ e d e a fi n o u ă s e întoarce
îr.tr'un a v a n t a j destul de important: n e p u t â n d să fugă de discuţie, trebue
să-şi lămurească dela început toate drepturile la existenţă, fără nici un
s u b t e r f u g i u • şi f ă r ă nici o amânare.
Sociologia ca ştiinţă deplină e de apariţie recentă. N u m e l e ei datează
1
dela Auguste Comte. Dar acesta e mai mult „naşul' decât „părintele" so­
ciologiei. Pentrucă sub formă de filosofie socială ea datează anterior lui
Comte, iar ca ştiinţă propriu zisă, s'a înfăţişat ulterior lui. De realizările
ştiinţifice hotărîtoare se leagă mai ales opera lui E . D u r k h e i m . El e cel
dintâi m a r e a p ă r ă t o r al sociologiei, pe care o susţine cu toate argumentele
la î n d e m â n ă în f a ţ a lumii ştiinţifice şi r e u ş e ş t e s ă se f a c ă a s c u l t a t . Impor­
tant pentru problema noastră este însă faptul că acum apar cele dintâi
legături necesare între metafizică şi sociologie.
Epistemologic, o ştiinţă există prin obiectul şi prin punctul de vedere
pe c a r e şi-1 i m p u n e în t r a t a r e a acelui obiect. In d i s c u ţ i a d e s p r e obiect apare
cea dintâi necesitate l o g i c ă a l e g ă t u r i i d i n t r e o ş t i i n ţ ă şi m e t a f i z i c ă . Socio­
logia nu poate ocoli nici ea această necesitate. Dar necesitatea însăşi, de
unde provine? Termenul de obiect n'are sens aici decât în accepţiunea de
realitate, de existenţă. De existenţă în g e n e r e se o c u p ă metafizica, ştiinţele
r u p , în g r u p u r i m a r i , câte u n compartiment distinct din existenţă, pe care
ş i - 1 î m p a r t a p o i p e p u n c t e d e v e d e r e ş i îl s t u d i a z ă î n c e a r e el c a r a c t e r i s t i c .
D a r p e n t r u a c o m p a r t i m e n t a j u s t n u te poţi l i p s i d e v i z i u n e a d e ansamblu
a s u p r a realităţii, a d i c ă nu poţi nesocoti metafizica. E chiar ceeace a m vrut
să arătăm. Problema însă e deosebit de interesantă, încât merită o stă­
r u i n ţ ă m a i a m ă n u n ţ i t ă din p a r t e a n o a s t r ă .
Obiectul sociologiei este realitatea socială. Dar despre această reali­
4
tate nu e x i s t ă nici u n a c o r d în sociologie ). Dimpotrivă, toate controversele
ei m a r i se p o a r t ă cu prilejul acestor discuţii. Aşa se explică şi f a p t u l că
tratatele serioase de sociologie încep prin clasificarea sistemelor, în special
5
după felul în care acestea concep n a t u r a vieţii sociale ) O examinare mai
de aproape, din punctul nostru de vedere, m e r i t ă două curente fundamen­
tale, c a r e c a n a l i z e a z ă în m a r e a p r o a p e toate soluţiile existente, exprimând

4) Cf. P. Sorokin: Soziologische Theorien im 19. und 20. Jahrhundert (trad.),

1931.
5) Cf. O. Spaim: Gesellschaftslelire, ed. 3-a, 1930; sau H. Freyer: Soziologie
als Wirklichkeitswissenschaft, 1930.
404 GÂND ROMÂNESC

d o u ă p o s i b i l i t ă ţ i l o g i c e de r e z o l v a r e a p r o b l e m e i : i n d i v i d u a l i s m u l ş i i n t e g r a -
6
lismul ). In forme pure, individualismul concepe r e a l i t a t e a s o c i a l ă c a o>
asociaţie liberă între indivizi, accentul fundamental al doctrinei căzând pe
individ ca s i n g u r a realitate directă şi autonomă l a c a r e se r e d u c e î n u l ­
timă analiză întreaga viaţă a societăţii. D a c ă se î n ţ e l e g e b i n e atitudinea,
individualismul nu recunoaşte o realitate proprie societăţii. R e a l cu ade­
v ă r a t e n u m a i i n d i v i d u l . D a r a t u n c i , c u m se a s i g u r ă s o c i o l o g i e i u n obiect,
ş t i i n d u - s e c ă de i n d i v i d s e o c u p ă a n t r o p o l o g i a , ş t i i n ţ a n a t u r a l ă a o m u l u i ş i
psihologia, „ ş t i i n ţ a fenomenelor sufleteşti"? I n p u n c t u l acesta c u r e n t u l indi­
vidualist se r a m i f i c ă în mai multe direcţii. Aceasta, când n u se opreşte
tocmai a i c i , c a o n e g a r e a b s o l u t ă a s o c i o l o g i e i de a se c o n s t i t u i ca ştiinţă.
A m i n t i m ca direcţii v r e d n i c e de l u a t în seamă: contractualismul, psiholo­
g i s m u l ş i r e l a ţ i o n i s m u l . F i e c a r e c a u t ă s ă ofere o s o l u ţ i e : s ă j u s t i f i c e s o c i o ­
logia asigurându-i u n obiect, d a r să nu recunoască şi o realitate socială
7
de sine stătătoare. C o n t r a c t u a l i s m u l ) concepe s o c i o l o g i a î n c h i p atomistic.
I n d i v i z i a u t o n o m i , d o t a ţ i c u v o i n ţ ă l i b e r ă , t r ă e s c î n a s o c i a ţ i e pe b a z a u n e i
înţelegeri reciproce, a u n u i contract. Doctrina presupune o stare naturală
prealabilă asocierii, din care oamenii ies p r i n încheierea acestui contract
social. D u p ă Rousseau, reprezentantul cel m a i de s e a m ă a l contractualis-
m u l u i individualist, pactul social fundamental cuprinde însă numai măsuri
privitoare l a b u n u l mers al vieţii indivizilor î n comun, — n a t u r a l u i e p r i n
urmare pur formală, — v i a * a î n s ă ş i se c o n t i n u ă pe a c e l a ş i p l a n c a ş i a l
s t ă r i i n a t u r a l e : pe p l a n u l i n d i v i d u a l u l u i . — „ T r o u v e r une forme d'associa-
t i o n q u i defende et protege de toute l a f o r c e c o m m u n e l a p e r s o n n e et I e s
b i e n s de c h a q u e a s s o c i e et p a r l a q u e l l e c h a c u n , s ' u n i s s a n t ă t o u s , n ' o b e i s s e
pourtant q u ' â l u i m e m e , et reste a u s s i l i b r e q u ' a u p a r a v a n t . T e l est le p r o ­
8
bleme fondamental d o n t le c o n t r a t social donne l a s o l u t i o n " ) . — C o n t r a c ­
tualismul individualist, singurul consecvent p â n ă la u r m ă , e lipsit de o>
metafizică propriu zisă, fundamentele l u i se g ă s e s c î n t r ' o filosofie socială
specifică stărilor burgheze. Contractualismul este e x p r e s i a social-teoretică
a c a p i t a l i s m u l u i . P e n t r u p r o b l e m a n o a s t r ă de f a ţ ă , el r,u p r e z i n t ă n i c i un
interes, decât c a a r g u m e n t negativ.

P s i h o l o g i s m u l este t e n d i n ţ a de a f a c e s ă p r e d o m i n e s a u c h i a r s ă s t ă ­
p â n e a s c ă e x c l u s i v p u n c t u l de v e d e r e p s i h o l o g i c a s u p r a p u n c t u l u i de vedere-
9
specific al sociologiei ). Direcţia aceasta n u m ă r ă printre reprezentanţii ei
1 0
u n n u m e celebrau a l s o c i o l o g i e i : T a r d e ) ş i întreaga pleiadă a psiho-sociolo-
1 1
gilor din America ). (Din Germania merită s ă fie citaţi B r i n k m a n n şi

e) Termen pe care îl adoptăm pentru poziţiile opuse individualismului, întrucât

termenii corecţi etimologic: „socialism", „colectivism" au luat accepţiuni streine de
ştiinţă, iar „universalismul'', cunoscut ca atare în literatura problemei, nu indică decât,
o subdiviziune a integralismului, cea a şcolii dela Viena (Spann, etc).
7) De citat Hobbes (Leviathan sau materia, forma şi autoritatea guvernămân­
tului), J . J . Eousseau (Du contrat social ou Principes du Droit politique). Ca încer­
cări de a fonda mai temeinic contractualismul, amintim pe A. Fouillee (La Science
sociale eontemporaine, 1880), teoretician al unui contractualism organicist şi pe soli-
daristul cvasi-contractualist L. Bourgeois (Solidarite, ed. Il-a, 1926).
8 Du contrat social, Livre. I. chap. VI.
9) Pentru sensul larg, v. Lalande, op. cit.
10) In special: Les Lois đe l'imitation (eđ. 7-a, 1921).
11) Cli. A. Ellwood, M. Mac Dougall, J . M. Baldwin, etc. Pentru bibliografie, v_
Essertier: Psychologie et Sociologie (1927).
GÂND ROMÂNESC 405

1 2
Stoltenberg ). Societatea e considerată ca o fenomenalitate în o r d i n e inter-
individuală, realizată fie prin similitudine, fie prin conştiinţa speciei,
fie prin instincte şi interese comune de conservare individuală. Iată defi­
niţia grupului s o c i a l d u p ă T a r d e : „ U n e collection d'etres en t a n t q u ' i l s sont
«n train de s'imiter entre eux ou en tant que, s a n s s'imiter actuellement,
ils se ressemblent et q u e leurs traits communs sont des copies anciennes
d'un meme m o d e l e " " ) , rje aici p r e t e n ţ i u n e a că înţelegerea fenomenelor so­
ciale nu ne-o poate d a decât psihologia. Sociologia poate fi c e l m u l t o i n t e r -
psihologie s a u o psiho-sociologie.
Psihologismul pare a fi l i p s i t ş i el d e o m e t a f i z i c ă propriu zisă. Sau
are una veche, încă vie, dar nedeclarată făţiş, dualismul psiho-fizic, cre­
dinţa în două substanţe ultime: materia ş i sufletul. D e a c e e a tot ce e x i s t ă
în univers este reductibil la una din aceste două realităţi primare. Fizica
şi psihologia ar fi cele două ştiinţe fondatoare ale celorlalte ştiinţe. „Le
p s i c h o l o g i s m e est l a pretention de la psychologie â absorber l a philosophie
t>u a u moins â lui servir de fondement", stabileşte Couturat. Astăzi, dato­
1 4
rită în mare parte atacului serios din partea filosof iei fenomenologice ),
psihologismul este eliminat metodic din epistemologie, d a r la unii psihologi
mai persistă, uneori chiar inconştient. Ţine şi a c e a s t a de multiplele defor­
mări profesionale.
1 5
Relaţionismul ) concepe viaţa socială ca o sumă a relaţiilor trăite,
dela o m la om. „Nicht die Beziehung als allgemein Kategorie des Denkens
ist die Urkategorie unseres System, sondern die erlebte Beziehung von
1 6
Mensch zu Mensch", — precizează von Wiese ). Relaţiile dintre oameni,
cu toate că nu a u o existenţă de sine stătătoare — a ş a ceva nu se poate
acorda decât termenilor relaţiei — se b u c u r ă totuşi de o perfectă colectivi­
tate, ele sunt exterioare şi t r a n s m i s i b i l e , încât pot fi supuse unui studiu
independent: sociologia. Corespondenţele relaţionismului cu psihologia ame­
r i c a n ă behavioristă (comportistă) sunt de netăgăduit. L . von Wiese cunoaşte
obiecţia, d a r n'o înlătură decât aparent: „Um Soziologie und Psychologie
7,u u n t e r s c h e i d e n , habe ich geglaubt betonen zu mtissen, d a s s Gegenstand
jener Wissenschaft Handlungen, Gegenstand der Psychologie aber Bewusst-
1 7
seinsvorgănge sind" ) . P s i h o l o g i a a r e tot dreptul să-şi întindă cercetarea

12) Brinkmann: Versucli einer Gesellschaftswissenschaft (1921). Gesellschaf ts-

lehre (1925). Stoltenberg: Sozio-psychologie (1914) şi Seelgrupplehre (Psycho-sozio-
logie, 1922).
13) Op. cit. pg. 73.
14) Husserl: Logische Untersuchungen (voi. I. 1900) şi Scheler: Die Transzen-
dentale und die psychologische Methode (ed. Il-a, 1922).
15) Relaţionismul e cunoscut şi sub numele de Şcoala dela Colonia, având ca
reprezentanţi pe Simmel, Мах Weber, von Wiese. Dar alăturarea acestor trei socio­
logi nu e lipsită de arbitrar, pentruca numele lui Simmel se leagă mai mult de socio­
logia formală, adică studiul formelor sociale abstracte, pe cari le iau relaţiile dintre
oameni (v. Soziologie, 1908), iar Мах Weber e cunoscut ca iniţiatorul sociologiei
comprehensive (verstehende Soziologie), adieă studiul acţiunilor umane dotate cu sens
(v. Gesammelte Aufsatze zur Wissenschaftslehre, 1922). încât singurul reprezentant
al relaţionismului propriu zis rămâne L. von Wiese (Allgemeine Soziologie, 2. voi.
1924 si'1929) — ed. 2-a: System der Allgemeinen Soziologie als Lehre von den sozialen
Prozessen und den sozialen Gebilden der Menschen (Bezielmngslehre), 1933 — o ex­
punere scurtă în Handworterbueh der Soziologie, publicat de Vierkandt în 1931, art.
Beziehungssoziologie.
ie) Allgemeine Soziologie, voi. 2, p. 33 (1929).
17) Op. cit., p. 11. '
406 GÂND ROMÂNESC

ş i a s u p r a a c e s t u i d o m e n i u , pe c a r e r e l a ţ i o n i s m u l a r v r e a să-1 a s i g u r e s o ­
c i o l o g i e i . C ă efectiv n u se î n t â m p l ă a ş a , n u n e m a i i n t e r e s e a z ă .
R e l a ţ i o n i s m u l c a a t a r e e l i p s i t ş i el de o b a z ă f i l o s o f i c ă . I n G e r m a n i a
e t a x a t a d e s e o r i c u o n u a n ţ ă de d i s p r e ţ , c a u n c u r e n t e m p i r i c . E l este î n
p r i m u l r â n d a - m e t a f i z i c ş i poate c ă t o c m a i p e n t r u a c e a s t a este ş i i n f r u c -
tuos. C ă c i o l e g ă t u r ă între l u c r u r i l e acestea există. L a baza i n s u c c e s u l u i
total a l i n d i v i d u a l i s m u l u i î n sociologie, trebue c ă u t a t ă l i p s a d e s ă v â r ş i t ă de
p r e o c u p a r e m e t a f i z i c ă . T o a t e d i r e c ţ i i l e de acest fel a u c a defect c o m u n
î n c e r c a r e a de a e x t i n d e f ă r ă o e x a m i n a r e c r i t i c ă p r e a l a b i l ă t i p u l ş t i i n ţ e l o r
n a t u r i i a s u p r a t u t u r o r c e l o r l a l t e ş t i i n ţ e , de a i m p u n e m e c a n i s m u l c a u z a l
ş i d i s c u r s i v î n c e r c e t ă r i l e v i e ţ i i s p i r i t u a l e ş i de a se m ă r g i n i n a i v l a datele
comune ale empiriei sociale. D u p ă o g l u m ă c u tâlc, i n d i v i d u a l i s m u l n u
sesizează p ă d u r e a d i n c a u z a copacilor ( c u m d i m p o t r i v ă , unele d i n c u r e n ­
tele o p u s e n u v ă d c o p a c i i clin c a u z a p ă d u r i i ) . T o a t e a c e s t e a n u e x c l u d î n s ă
c a u n i i d i n s o c i o l o g i i i n d i v i d u a l i ş t i s ă fie p a r a l e l ş i m e t a f i z i c i e n i , d a r m e ­
t a f i z i c a l o r n ' a stat ş i l a b a z a s i s t e m e l o r l o r de s o c i o l o g i e . D i n c o n t r ă , se
vor g ă s i integralişti c a r i n u fac metafizică aparte, d a r esenţa f u n d a m e n ­
t ă r i i l o r s o c i o l o g i c e s ă se g ă s e a s c ă î n v i z i u n i m e t a f i z i c e . C ă c i m e t a f i z i c ă
n u î n s e m n e a z ă decât p ă t r u n d e r e a d i n ce î n ce m a i a d â n c ă , î n m i e z u l î n s u ş i
al l u c r u r i l o r , î n esenţa existenţii şi î n existenţa existenţii, l ă s â n d l a o parte
a p a r e n ţ e l e î n ş e l ă t o a r e ş i datele c o n t i n g e n t e a l e e m p i r i e i .
I n t e g r a l i s m u l se f i x e a z ă pe o poziţie o p u s ă , d a c ă n u c o n t r a d i c t o r i e
i n d i v i d u a l i s m u l u i . I n toate f o r m e l e pe c a r i le î m b r a c ă , i n t e g r a l i s m u l s u s ­
ţine existenta u n e i realităţi sociale ireductibile l a ir.tlivizii componenţi.
I n d i v i z i l o r p r e z e n ţ i î n a s o c i a ţ i e l i se a d a u g ă u n p l u s s p e c i f i c , a c e a s t a c o n -
s t i t u e s o c i a l u l . S a u p u r ş i s i m p l u , i n d i v i d u l e socotit c a o a b s t r a c ţ i e , el n u
e x i s t ă ş i n u poate f i c o n c e p u t î n a f a r ă de societate. S a u m a i m u l t d e c â t
a t â t , el este socotit c a u n p r o d u s u l t e r i o r a l v i e ţ i i s o c i a l e : S o c i e t a t e a este
1 8
a n t e r i o a r ă fie i s t o r i c , fie f u n c ţ i o n a l , fie l o g i c i n d i v i z i l o r ) . I n t e g r a l i s m u l
are întotdeauna l a bază o preocupare metafizică. I n integralism metafizica
e i m p l i c a t ă c u n e c e s i t a t e , e a se s u b î n ţ e l e g e . P e n t r u c ă s o c i o l o g i a se o c u p ă
de e x i s t e n ţ ă c a societate, p r e o c u p a r e a ei p r i m o r d i a l ă este d e c i s o c i e t a t e a c a
societate. A c e a s t a p r e s u p u n e c a u n a d e v ă r d e f i n i t i v d e m o n s t r a t e x i s t e n ţ a
î n s ă ş i . I n d i s c u ţ i a a s u p r a o b i e c t u l u i î n s ă , t o c m a i a c e a s t a e de d e m o n s t r a t ,
î n c â t p r e o c u p a r e a s o c i o l o g i c ă n o r m a l ă a i c i se i n v e r s e a z ă : s o c i o l o g i a este
n e v o i t ă s ă se o c u p e n u n u m a i de societate c a a t a r e , c i î n p r i m u l r â n d d e
societate c a e x i s t e n ţ ă ; p r i n a c e a s t a e a f a c e m e t a f i z i c ă ş i devine metafizică,
v r e a , n u v r e a . I n d i v i d u a l i s m u l s o c i o l o g i c n u a r e o m e t a f i z i c ă , p e n t r u c ă el
p r i n definiţie însemnează n e g a r e a vieţii sociale; — i n t e g r a l i s m u l dimpo­
trivă, are o metafizică î n chip necesar, o metafizică încorporată î n ştiinţă
p e n t r u c ă înfăţişează societatea c a existenţă (aceasta e î n s ă ş i nota defini­
t o r i e a c u r e n t u l u i ) . D e s p r i n d e m ş i a i c i t r e i d i r e c ţ i i p r i n c i p a l e c a r e merit;")
o atenţiune deosebită ş i î n d i s c u ţ i a n o a s t r ă : o r g a n i c i s m u l , sociologismul ş i
universalismul.
1 9
Organicismul î n fond este b i o l o g i s m ) . S o c i e t a t e a , î n teorie organi-

18) Individul e socotit ca produs istoric de Durkheim (De la division du travait

social), Boug'lć (Les idee egalitaires) şi Levy—Bruhl, pe material etnografic (L'Âme
primitive, 1927). Prioritatea funcţională a societăţii la Fr. Oppenheimer (v. VeThand-
h-.ngen des 5. Deutsehen Soziologentages, etc, 1927), logică la O. Spann (Gesell-
schaftslehre, ed. 3, în 1930), inspirat din Aristot (Politica).
1Я) Reprezentanţii principali ai organicismului sunt: H. Spencer, P. Lilienfeld,
A. Sclulrfle, R. Worms, Novicow (v. rof. îu Sorokin, op. cit., pg. 54 şi urm.).
 GÂND ROMÂNESC 407

c i s t ă este c o n c e p u t ă c a u n g e n p a r t i c u l a r de o r g a n i s m î n s e n s u l b i o l o g i c al
cuvântului. Trăsăturile caracteristice, constituţia şi funcţiunile vieţii so­
ciale sunt asemănătoare celei biologice. Vom găsi prin urmare şi aici
aceleaşi legi şi principii explicative c a şi î n biologie. Aceasta v a deveni
ştiinţa fondatoare a s o c i o l o g i e i . E s t e u ş o r de s u r p r i n s c ă o r g a n i c i s m u l î n ­
făţişează î n sociologie r ă s u n e t u l desvoltării exagerate a biologici în veacul
trecut. B i o l o g i a d e v e n i s e filosofie. M e t a f i z i c i l e biologiste n u m ă r a n u m e ce­
lebre c a Nietzsche, Dilthey, Bergson. Astăzi, încercările acestea sunt defi­
nitiv părăsite în sociologie. T o t u ş i organicismul n'a fost complet inutil.
Fără îndoială că n i m i c din afirmaţiile analogiste exagerate şi naive nu
m a i durează, dar cu studiul aprofundat ş i generalizat al vieţii s'a p ă t r u n s
totodată şi î n tainele existenţii. V i a ţ a , î m p o t r i v a m u l t o r teorii c a r i înfloresc
tot î n b i o l o g i e , n e a p a r e d i n ce î n ce m a i m u l t o r e a l i t a t e sui yeneris, ca u n
g e n de a fi ireductibil la materia moartă. V i a ţ a î n c e p e s ă fie privită în
s i n e ş i p e n t r u s i n e . E g r e u de g ă s i t v r e o l e g ă t u r ă d i r e c t ă î n t r e organicismul
sociologic şi „filosofia vieţii", d a r a m â n d o u ă a u crescut î n atmosfera ace­
l u i a ş i veac. L o z i n c a f a i m o a s ă a l u i Dilthey: „Das Leben aus i h m selber z u
2 0
verstehen" ), care plutea în atmosfera spirituală a vremii ş i pe c a r e s e
2 1
bazează azi antropologiile filosofice ), a influenţat indirect şi sociologia.
P r e c u m e x i s t ă f e n o m e n e v i t a l e c a r e n u pot fi l ă m u r i t e s a u î n ţ e l e s e decât
prin ele î n s e ş i , l a f e l , cel p u ţ i n ipotetic, se p o a t e susţine existenţa unor
fenomene sociale specifice, inexplicabile p r i n reducţiune l a alte fenomene.
E f e c t u l p r i n r i c o ş a r e a l b i o l o g i s m u l u i î n sociologie duce l a tendinţe precise
de autonomizare. In locul credinţei într'o substanţă unică, la care s'ar
r e d u c e tot ce există, ş i c a r e a r d a u n i t a t e u n i v e r s u l u i , se s u b s t i t u e treptat
concepţia m a i v a s t ă a s u p r a m u l t i p l i c i t ă ţ i i datelor originare şi a ireductibi­
2 2
lităţii universului l a un principiu unic ) . L u m e a v a a p a r e î n filosofie ca
m a i puţin u n i t a r ă , d a r m a i conformă î n schimb cu sine însăşi.
2 3
Sociologismul ) e prima mare şcoală ştiinţifică pentru care credinţa
î n existenţa u n e i societăţi exterioare şi anterioare i n d i v i d u l u i devine direct
o d o g m ă . P r o b e l e p r e z e n t a t e î n s p r i j i n u l tezei l o r surit î n g e n e r e p l a u z i b i l e .
I n o r i c e caz a u r e u ş i t s ă d o v e d e a s c ă m a g i s t r a l existenţa specifică a unor
fenomene sociale, procedând în special p r i n demonstrări asupra faptelor
socotite p â n ă a t u n c i de a l t ă n a t u r ă : d r e p t u l , e c o n o m i a p o l i t i c ă , etc. S o c i o ­
l o g i s m u l le p u n e î n e v i d e n ţ ă c l a r ş i i r e f u t a b i l s o c i a l i t a t e a . E l c u p r i n d e î n s ă ,
în chip organic şi două m a r i defecte. L a î n c e p u t n e o b s e r v a t e , a c e s t e a a u
ieşit t r e p t a t l a i v e a l ă ş i p u n î n p e r i c o l î n t r e g e d i f i c i u l ştiinţific al acestei
ş c o l i . I n c ă u t a r e a neobosită d u p ă s o c i a l , a u a j u n s s ă forţeze c u tenacitate
neîndreptăţită şi domenii s t r e i u e de s o c i a l i t a t e : l o g i c a , estetica, t e o r i a c u ­
noştinţei şi c h i a r metafizica. Din sistem sociologic a devenit sociologism
(de u n d e î ş i t r a g e ş i n u m e l e ) . R e a c ţ i u n e a n ' a î n t â r z i a t s ă se î n t â m p l e , î n c â t

20) Conceptul de viaţă în a c e a s t ă f i l o s o f i e a r e u n sens cu mult m a i l a r g decât

cel biologie, cuprinde deci şi v i a ţ a socială, d a r noi reţinem aici n u m a i s p i r i t u l j u s t
a i metodei. >*
211 Unele chiar destul de potrivnice lui D i l t h e y (v. E i n l e i t u n g in die Geistes-
w i s s e n s c h a f t e n ) , cum e de p i l d ă a n t r o p o l o g i a lui L . K l a g e s (der Geist a l s Wieder-
s&ohe der Seele, 2. voi. 1 9 2 9 ) , c a r e socoteşte v i a ţ a s i n g u r a m ă s u r ă a lucrurilor, i a r
s p i r i t u l ca cel m a i m a r e a d v e r s a r a l vieţii.
22) V . m a i încolo concepţia lui H u s s e r l d e s p r e ontologiile regionale.
23) N e r e f e r i m m a i ales l a şcoala sociologică f r a n c e z ă ( E . Durkheim, C. B o u g l e ,
M . M a u s s , P . F a u c o n n e t , G. D a v y , M. H a l b w a c h s , etc.) — v. r e f e r i n ţ e în D . E s s e r -
t i e r : L a Sociologie П 9 3 0 ) , antologie şi notiţe b i o g r a f i c e .
408 OAND ROMÂNESC

d i s c r e d i t u l s o c i o l o g i s m u l u i a t i n g e n e d r e p t , d a r e f i c a c e ş i s o c i o l o g i a , pe c a r e
cel p u ţ i n î n p a r t e , o r e p r e z i n t ă . Ş i î n s f â r ş i t , p r e o c u p a ţ i de c ă u t a r e a f e n o ­
m e n e l o r s o c i a l e , s ' a u d e s i n t e r e s a t complet de s i t u a ţ i a s o c i o l o g i e i ît> s i s t e ­
m u l celorlalte ştiinţe sociale. încât a u a j u n s s ă o definească m a i m u l t c a
pe o e n c i c l o p e d i e a lor. decât c a o ş t i i n ţ ă a u t o n o m ă . E u ş o r de î n ţ e l e s c ă
s i t u a ţ i a aceasta n'are n i m i c strălucit î n ea. Sociologia î n c ă n u e constituită.
P e n t r u p r o b l e m a n o a s t r ă î n s ă , străduinţele sociologiste a u u n interes
deosebit. E l e m a r c h e a z ă cele d i n t â i , î n t r ' o f o r m ă h o t ă r î t ă , n e v o i a s i s t e m a ­
t i c ă a s o c i o l o g i e i de a face a p e l l a m e t a f i z i c ă . T e m a e r a de a d o v e d i c ă
a l ă t u r a r e a m a i m u l t o r i n d i v i z i n u dă o s i m p l ă m a s ă aditivă, o s u m ă arit­
m e t i c ă de forţe ş i p e r s o a n e , c i o n o u ă r e a l i t a t e s i n t e t i c ă , u n p l u s c a r e n u
se găseşte î n i n d i v i z i , c i d i m p o t r i v ă , apare c a exterior şi potrivnic
l o r . Se c u n o a ş t e d e f i n i ţ i a d a t ă de D u r k h e i m f a p t u l u i s o c i a l : „ E s t f a i t s o c i a l
toute m a n i e r e de f a i r e f i x e e o u n o n , s u s c e p t i b l e d ' e x e r c e r s u r l ' i n d i v i d u u n e
c o n t r a i n t e e x t e r i e u r e ; — o u b i e n e n c o r e , q u i est g e n e r a l e d a n s l'etendue
d ' u n e societe d o n n e e , t o u t en a y a n t u n e e x i s t e n c e p r o p r e i n d e p e n d a n t e de
2
ses m a r . i f e s t a t i o n s i n d i v i d u e l l e s " * ) . S i n t e z a s o c i a l ă a s e m ă n ă t o r s i n t e z e l o r
chimice, aduce proprietăţi n o u ă , streine elementelor intrate î n combinaţie.
P e n t r u a c e a s t a s o c i o l o g i s m u l î n c e a r c ă o n o u ă teorie a r e a l u l u i , î n d r e p t ă ţ i n d
m a i t â r z i u a f i r m a ţ i a c ă l u c r u r i l e n u e x i s t ă p r i n s u b s t a n ţ e , c i p r i n esenţe,
2 5
s t r u c t u r i s a u i d e e ) . A c e e a ş i s u b s t a n ţ ă î n alte s t r u c t u r ă r i , poate d a r e a l i ­
t ă ţ i c u t o t u l d i f e r i t e . î m p r u m u t ă m tot d e l a D u r k h e i m u n c i t a t d e s t u l de
2 6
s u g e s t i v ) : „ L e s s e n t i m e n t s p r i v e s n e d e v i e n n e n t s o c i a u x q u ' e n se c o m b i -
nar.t s o u s l ' a c t i o n des f o r c e s sui g e n e r i s q u e developpe l ' a s s o c i a t i o n ; p a r
s u i t e de ces c o m b i n a i s o n s et des a l t e r a t i o n s m u t u e l l e s q u i en r e s u l t e n t ,
ils deviennent autre chose".
C u a d e v ă r a t m e t a f i z i c ş i c h i a r c u n o s c u t s u b acest n u m e î n c l a s i f i c a r e a
27 2 8
c u r e n t e l o r s o c i o l o g i c e ) este u n i v e r s a l i s m u l ) . R e p r e z e n t a n ţ i i l u i î ş i f i ­
xează s i n g u r i rădăcinile î n filosofia socială a anticităţii (Platon, Aristot),
î n s c o l a s t i c ă ş i a p o i î n r o m a n t i c a g e r m a n ă , n u m ă r â n d pe F i c h t e , S c h e l l i n g ,
29
A d a m M i i l l e r , F r a n z B a a d e r , e t c . ) . C e s u s ţ i n e u n i v e r s a l i s m u l ? C a să. se
c o n s t i t u i a s c ă o s o c i o l o g i e a u t o n o m ă t r e b u e : 1) s ă se a r a t e p o s i b i l i t a t e a
g n o s e o l o g i c ă a u n u i î n t r e g c a r e s ă n u se f o r m e z e p r i n i n t e r a c ţ i u n e a p ă r ­
ţ i l o r s a l e ş i c a r e s ă c u p r i n d ă u n r a p o r t n e c a u z a l d e l a î n t r e g l a p a r t e , 2) s ă
se a r a t e c ă s o c i e t a t e a este u n a s t f e l de î n t r e g ( s a u t o t a l i t a t e ) .
A m b e l e c e r i n ţ e pot f i s a t i s f ă c u t e . E x i s t ă t o t a l i t ă ţ i c a r i n u pot f i r e d u s e
l a i n t e r a c ţ i u n e a p ă r ţ i l o r . O c a s ă , de p i l d ă , n u se c o m p u n e d i n c ă r ă m i z i ,
î n locul lor a r putea fi lemn, m a r m u r ă s a u sticlă şi totuşi casa n u s ' a r
s c h i m b a , e a c o n s t ă d i n c a m e r e , p o d , p i v n i ţ ă , etc. A c e s t e a s u n t o r g a n e c u
f u n c ţ i u n i precise î n interiorul u n u i întreg — aici „ c a s a constă d i n " are
s e n s u l de „se î m p a r t e î n " , „se c o m p u n e d i n m e m b r e " (es g l i e d e r t s i c h a u s ) .
F.xistă d e c i t o t a l i t ă ţ i c a r i c o n s t a u d i n p ă r ţ i s a u m e m b r e c a l i f i c a t e , ele s u n t

Les Regles de l a methode sociologique, ed. 8-a, 1927, pg. 19.

25) v. đe ex. Bruno Baueh: Die Idee (1926). Fireşte, cu totul independent d e
sociologism. n
20) Sociologie et Philosophie (1924), pg. 36.
27) Cf. L. von Wiese: Soziologie (ed. I-a, 1926), pg. 31.
28) Şeful şcolii este O . Spann (v. î n special: Gesellsehaftslehre, ed. 3-a, 1930 ş i
Kategorienlehre, 1924). Dintre elevii săi, cei mai de seamă: B a x a (cunoscut î n spe­
cial prin lucrări de istoria sociologiei) ş i F a i g l (Ganzheit und Zahl, 1926).
29) Cf. B a x a : Einfuhrung in die romantieche Staatswissenschaft, 1922.
GÂND ROMÂNESC 409

de esenţă s p i r i t u a l ă , realităţile m a t e r i a l e le s e r v e s c n u m a i de s u b s t r a t ( U n -
terlage).
S o c i e t a t e a este ş i e a o t o t a l i t a t e b i n e d e f i n i t ă . A r m a t a , statul, şcoala
ş i toate c e l e l a l t e r e a l i t ă ţ i s o c i a l e , n u se c o m p u n d i r e c t d i n o a m e n i . A r m a t a ,
d e e x e m p l u , se c o m p u n e d i n s o l d a ţ i , p i a ţ a d i n c u m p ă r ă t o r i ş i v â n z ă t o r i , etc.
Omul e numai substratul sau purtătorul acestor f u n c ţ i u n i . Această totali­
tate n u e d e t e r m i n a t ă prin elementele ei, ci dimpotrivă, părţile surit cali­
f i c a t e c a a t a r e de î n t r e g . T o t a l i t a t e a e c e a c a r e d e ţ i n e p r i m a t u l l o g i c , e a e
a n t e r i o a r ă p ă r ţ i l o r c a r i o r e a l i z e z ă , I n a f a r ă de î n t r e g p ă r ţ i l e n u m a i sunt
ceeace a u fost, ele î ş i p i e r d calitatea de o r i g i n e . ( U n soldat în afară de
cadrele a r m a t e i n u m a i e soldat, u n profesor f ă r ă şcoală n u m a i e profe­
3 0
sor, e t c ) . De a i c i definiţia de n e c o n t e s t a t ă v a l o a r e d a t ă s o c i o l o g i e i ) : „ G e -
s e l l s c h a f t s l e h r e oder S o z i o l o g i e i s t d i e a l l g e m e i n e G e s e l l s c h a f t s w i s s e n s c h a f t ;
aber nicht als Synthese der gesellschaftlichen Einzelwissenschaften gedacht,
sondern als jene Wissenschaft, deren selbststândigen, einheitlichen Gegen-
stand die menschliche Gesellschaft als Ganzes bildet".
P e n t r u metafizică, universalismul însemnează o pătrundere remarca­
b i l ă î n f i r e a l u c r u r i l o r , p e n t r u s o c i o l o g i e , c a l e a s i g u r ă de a se c o n s t i t u i ca
ştiinţă autonomă. Dacă în afara părţilor şi anterior lor există întegul,
o b i e c t u l n e d i s c u t a b i l a l s o c i o l o g i e i v a f i acest î n t r e g . S o c i o l o g i a n u v a mal
fi o ştiinţă tributară altor ştiinţe (ale p ă r ţ i l o r ) , rezultatele c ă r o r a a r avea
să le unifice, ci o ştiinţă cu un obiect propriu, pe care îl va cerceta
singură. In sfârşit, sociologia e constituită ca ştiinţă. Să nu se uite
î n s ă c ă f a p t u l a c e s t a , cel d i n t â i ş i cel m a i de s e a m ă p e n t r u e x i s t e n ţ a u n e i
ş t i i n ţ e , se d a t o r e ş t e m e t a f i z i c e i . D e p a r t e de m e t a f i z i c ă , s o c i o l o g i a a r bâjbăl
ş i a s l ă z i î r ; c ă u t a r e a u n u i obiect ş i î n l o c u l r e a l i t ă ţ i i , a r c e r c e t a c r e a ţ i i f i c ­
t i v e ale m i n ţ i i , î n c ă l c â n d de f a p t , s u b o e t i c h e t ă f a l s ă , d o m e n i u l a l t o r ştiinţe.
C â t a r p ă r e a de b i z a r , e m p i r i s m u l , î n t r ' u n anumit s e n s , este p o t r i v n i c so­
ciologiei ca ştiinţă, din contra, metafizica o fundează şi o face posibilă.
К u n a d e v ă r pe c a r e n o i î l c o n s t a t ă m p u r ş i s i m p l u .

(Va urma).
TRAIAN HERSEN1

30) Spann: Gesellschaftslehre (cităm ed. 2-a, pg. 44).

 CRONICA LITERARA

VICTOR PAPILIAN, IN C R E D I N Ţ A CELOR

Ş A P T E SFEŞNICE*) *

A c e a s t ă c a r t e d e proporţii ptuiţin obişnuite — 628 d e pagini d e n ­

s e — pune l a g r e a încercare, prin c o m p l e x i t a t e a problemelor, r ă b ­
d a r e a cetitorului c a r e n'ar c ă u t a d e c â t un simplu divertisment în
lectura romanului.
Un om d e ştiinţă, o fire meditativă, p a s i o n a t ă d e speculaţiuni şi
un a r t i s t (cu e x a g e r a t ă insistenţă a s u p r a a m ă n u n t u l u i într'o c o m ­
poziţie a l c ă r e i c a r a c t e r dominant este m a s i v i t a t e a ) şi^au d a t m â n a
în a c e s t r o m a n c a r e , l u â n d u - ş i subiectul dintr'o z o n ă de v i a ţ ă a r ­
d e l e a n ă din c e l e m a i caracteristice, o f e r ă un punct d e o b s e r v a ţ i e cu
deosebire preţios pentru cine v r e a s ă c u n o a s c ă componentele î n d e ­
p ă r t a t e şi o b s c u r e a l e a c e s t e i vieţi c e s e f ă u r e ş t e s u b ochii noştri şi
p e care, totuşi, o c u n o a ş t e m a ş a d e puţin.
A m amintit a l t ă d a t ă c â t ă i m p o r t a n ţ ă atribuim punctului d e v e ­
d e r e geografic în l i t e r a t u r a n o a s t r ă , în c e a e p i c ă m a i a l e s , pentru
s c o a t e r e a din anonimat, din nedeterminat a peisagiului n o s t r u s o ­
cial. V o m reveni o d a t ă p e l a r g a s u p r a a c e s t e i chestiuni d e primor­
d i a l ă importanţă. A r d e a l u l c u vestigiile n u m e r o a s e de v i a ţ ă etero-
clită invită c u d e o s e b i r e la o a s e m e n e a c e r c e t a r e , fiindcă aici, veci­
n ă t ă ţ i l e c u l t u r a l e în c a r e s u n t e m î n c a d r a ţ i ne obligă l a o p e r m a ­
n e n t ă verificare a situaţiei în c a r e ne găsim, la o c o n s t a n t ă dibuire
a r ă d ă c i n i l o r n o a s t r e cu ramificaţii a d â n c i ş i v a s t e în conştiinţa p o ­
p u l a r ă d a r insuficient d o c u m e n t a t e în literatură, — şi vom a v e a atunci
o c a z i a s ă e x a m i n ă m acel transilvanism din c a r e scriitorii minori­
tari — ungurii îndeosebi — a u f ă c u t un mit ( C ă în a f a r ă d e raţiuni
l i t e r a r e s e a m e s t e c ă aici şi a l t e socoteli, s'a v ă z u t în timpul din
urmă).
C e e a c e surprinde, în primul r â n d , în romanul dlui P a p i l i a n ,
este j u s t a comprehensiune p e c a r e autorul o d o v e d e ş t e pentru
a c e a s t ă nouă viaţă. In credinţa celor şapte sfeşnice este în a d e v ă r
un fel de enciclopedie a problemelor vieţii a r d e l e n e d e d u p ă război.
Chestia sectelor religioase, rivalităţile c a r e e x i s t ă între n u m e r o a -
celc confesiuni din A r d e a l şi c a r e iau cele m a i v a r i a t e forme, d e la
înaltele şi ireductibiilele atitudini doctrinare p â n ă la m ă r u n t e l e d a r

*) C l u j , 1933. C o l e c ţ i a „ G â n d R o m â n e s c " . 2 v o ! .
GÂND R O M Â N E S C 411

tot a U t d e înverşunatele intrigi locale, reformele s o c i a l e adânci,

a d u s e d e s t ă p â n i r e a r o m â n e a s c ă (reforma a g r a r ă , r e f o r m a electo­
r a l ă ) , procesul d e o s m o z ă c e s e face, lent, între mentalitatea, obi­
ceiurile venite din ţ a r a veche şi deprinderile a d u s e din A r d e a l u l de
a l t ă d a t ă : i a t ă c a d r u l v a s t în c a r e s e d e s f ă ş o a r ă a c e a s t ă l a r g ă f r e s c ă
s o c i a l ă c u p r i n z â n d o n e s f â r ş i t ă bogăţie d e figuri, de n u a n ţ e psiholo­
gice, d e notaţii pitoreşti. E un freamăt de v i a ţ ă a d â n c ă , intensă, în
a c e s t roman, cum nu se g ă s e ş t e în literatura n o a s t r ă d e c â t d o a r în
e p i c a dlui Rebreamu.

D . P a p i l i a n nu s e s p e r i e d e greutăţi, nu le ocoleşte, dimpotrivă

le a c u m u l e a z ă cu p l ă c e r e a unui a c r o b a t în c ă u t a r e a unor ţinte c a r e - i
permit şi-1 obligă s ă - ş i d e s f ă ş o a r e t o a t e posibilităţile.
L u m e a c e m i ş u n ă în romanul d - s a l e e s t e foarte v a r i a t ă . E a
roieşte t o a t ă în regiunea Turzii, regiune i n d u s t r i a l ă cu o p o p u l a ­
ţie ţ ă r ă n e a s c ă pe c a l e d e a se t r a n s f o r m a în muncitorime d e fabrică,
p r e z e n t â n d , din a c e a s t ă pricină, t o a t e simptomele c a r a c t e r i s t i c e hi-
bridelor s t ă r i d e transiţie şi î m p e s t r i ţ a t ă cu n u m e r o a s e elemente
streine — cu U n g u r i în special. L u m e a a c e a s t a m ă r u n t ă s e c u m p ă ­
neşte, în c ă u t a r e a unui echilibru, între d o u ă puncte c a r d i n a l e : ru­
tina vechiului regim maghiar, a l e c ă r u i puternice vestigii (mo­
ş i a f e u d a l ă , statusul catolic, s o l i d a disciijplină a celor d o u ă bi­
serici, c e a c a t o l i c ă şi cea reformată) nu î n c e t e a z ă d e a impresiona
p â n ă la t e r o a r e unele minţi vlăguite — şi, p e d e a l t ă p a r t e , r e c e n t a
s t ă p â n i r e r o m â n e a s c ă a cărei s i g u r a n ţ ă şi sens d e e l e m e n t a r ă d r e p ­
t a t e s u n t m e r e u p r i m e j d u i t e de m i o p i a politicianistă. — Inginerul
B ă l ă c e a n u ş i fratele său, profesor l a universitatea din C l u j , r e p r e ­
zintă a p o r t u l nou în A r d e a l ; aportul vechiului r e g a t . Ţ i n â n d u - s e la
distanţă, l a început, d e î n t r e a g a forfotă din jurul lor, — inginerul
n e v ă z â n d d e c â t cifre şi maşini, iar profesorul, estetizant, b a r i c a d â n -
d u - s e l a m a s a lui d e scris, e i vor fi a t r a ş i încetul c u încetul d e lu­
m e a a s t a n o u ă şi vor termina prin a a lua p a r t e la zbuciumul ei,
prin a contribui din r ă s p u t e r i c a ea s ă - ş i g ă s e a s c ă m a t c a f i r e a s c ă
d e orientare.. A p r o p i e r e a o m i j l o c e ş t e familia P r ă g o i , familie de
preoţi ortodocşi a r d e l e n i c a r e a r e e x p e r i e n ţ a vechiului regim m a ­
ghiar şi a d u c e cu sine robustul simţ d e r e a l i t a t e şi o tenacitate ce nu
s e l a s ă înfrântă.
S e n s u l ultim al r o m a n u l u i îl deţine a c e a s t ă familie p ă s t r ă t o a r e
a tradiţiilor d e l u p t ă şi d e rezistenţă. S e n s u l ultim al romanului
e s t e a ş a d a r o puternică a p o l o g i e a ortodoxiei.
— „ P ă r i n t e , e l u p t ă m a r e a c i l a n o i . . . R ă z b o i u l a fost doar o
introducere. A c u m , se d e s f ă ş o a r ă m a r e a bătălie . . . Cine a r e în el,
instinctul demnităţii d e om şi d e R o m â n , trebue s ă s e r i d i c e . . . E u
m ă r t u r i s e s c . . . târziu mi s'a făcut l u m i n ă . . . a b i a d u p ă c r i m a împo­
triva lui C a m i l . . . R e g r e t azi, p e toţi muncitorii români, proşti,
slabi ş i nepregătiţi, concediaţi c â n d v a d e m i n e . . . N ' a m înţeles ni­
mic, fiindcă nici n'am c u n o s c u t . . . E î n s ă şi vina d u m n e a v o a s t r ă ,
p ă r i n t e . V ă tânguiţi mereu, d a r nu a c ţ i o n a ţ i . . . B â r â n y e mai t a r e
c a d u m n e a v o a s t r ă . . . el ştie s ă s c o a t ă din pristol, şi p u m n a l u l . . .
— P e noi ne o p r e ş t e . . .
— Cine?
412 GAND ROMANESC

— Credinţa.
— L a o p a r t e , părinte . . . A s t e a - s c o n s i d e r e n t e teoretice, c a r e
ascund doar n e p u t i n ţ ă . , . A v e m n e v o i e de o o r t o d o x i e a g r e s i v ă ,
violentă şi n e m i l o a s ă . . . A v e m nevoie d e o inchiziţie o r t o d o x ă , d e
cruciade o r t o d o x e . . .
— Imposibil, domnule inginer, a r fi s ă ne distrugem c r e d i n ţ a . . .
— D a , p ă r i n t e . . . S'o d i s t r u g e m . . . A l t a l a r â n d . . . O o r t o ­
d o x i e înnoită, potrivită l u p t e i . . . " (Voi. I I , p . 199),
D a r dincolo d e a c e s t e încrucişeri de s p a d e pentru valori isto­
rice cunoscute şi c o n s a c r a t e , dincolo d e dialectica n o r m a l ă şi l u ­
c i d ă a evenimentelor convenţionale, o altă lume orbecăie între f a n ­
tastic şi grotesc, între ş a r l a t a n i a r a f i n a t ă şi decrepitudinea t â m p ă ,
animalică, între orgoliul m a n i a c şi egoismul brutal. E mica republică
a mileniştilor, a „ s t u d e n ţ i l o r în biblie", secta pocăiţilor, o r g a n i z a t ă
d e servitorul fraţilor B ă l ă c e a n u , M a x i m M u s c ă . Gonit din C l u j u n d e
fusese l a b o r a n t l a f a c u l t a t e a d e ştiinţe, fostul sergent instructor g ă ­
s e ş t e u n a d m i r a b i l teren d e activitate l a C â m p i a Turziii, chiar în
casa Bălăcenilor.
C u rudimentele unor cunoştinţe c â ş t i g a t e în c o p i l ă r i e l a liceul
din B r a ş o v u n d e a făcut o singură c l a s ă , c u o cursivitate v e r b a l ă n e ­
controlată şi s u s p e c t ă , mânuind însă c u o uimitoare d e x t e r i t a t e ci­
tatele din Biblie — şi m a i a l e s c u o ambiţie n e m ă s u r a t ă , a s c u n s ă
sub m a s c a celei m a i smerite cucernicii, fostul sergent instructor r e u ­
ş e ş t e s ă - ş i r e c r u t e z e a d e p ţ i , unii ipocriţi, alţii credincioşi d e - a b i ­
nele, şi s ă întemeieze o „ b i s e r i c ă " p e învăţăturile şuchiate a l e a m e ­
ricanilor R u s s e l şi Rutherford, a c ă r o r a b s u r d i t a t e c u l m i n e a z ă într'o
cronologie u l u i t o a r e c e a s i g u r ă n e m u r i r e a milioanelor credincioase.
R e s o r t u l activităţii lui M a x i m n u e s t e însă n u m a i ambiţia, c i şi
o a d e v ă r a t ă s e t e d e a şti, u n dor! de c a r t e , deviat în ridicol, d a r p r e -
ţuitor sincer a l valorilor spirituale, ş i nici umilinţa lui n u e s t e tot­
d e a u n a p r e f ă c u t ă . R e f u l â n d u - ş i pornirile fireşti, M a x i m a j u n g e s ă - ş i
compue o v i a ţ ă artificială, o logică s p e c i a l ă , o optică în c a r e v i a ţ a
e x t e r i o a r ă s e v a r ă s f r â n g e c u deformările c e r u t e d e planurile lui.
D e cursul vieţii din a f a r ă d e biserica lui, el v a l u a cunoştinţă t r ă ­
g â n d c u urechea, d u p ă uşi, l a vorbele stăpânilor. J e n a e s t e r e p e d e
învinsă şi a s c u l t a r e a , l a p â n d ă , devine u n obicei statornic, un con­
fortabil m i j l o c d e informaţie. In mintea lui veşnic încinsă d e p r o ­
iecte teribile, g l a s u r i l e din a c e a s t ă lume t r e z e s c ecouri d i s p r o p o r ­
ţionate.
Graficul a c e s t e i evoluţii sufleteşti d. P a p i l i a n îl u r m ă r e ş t e c u
o fină minuţiozitate d e analist, c ă r e i a chiar d a c ă - i vom r e p r o ş a u n e ­
l e p l e o n a s m e , suntem înoliinaţi s ă - i facem elogiul apropiind^o d e s u b ­
tilul m e ş t e ş u g a l lui Huxley m Contrepoint.
F i r a v d e constituţie, timid în fond, ş i c a o r i c e timid, diseeân-
du-ise p â n ă la e p u i z a r e , M a x i m e s t e p r a d a tuturor îndoielilor, o t r ă -
vindu-şi sufletul c u tot felul d e comparaţii, agitândiu-se pentru orice
zădărnicie, d e d u b l â n d u - s e m e r e u în o m d e a c ţ i u n e ş i de reflexiune,
într'o neîntreruptă p e n d u l a r e între s e n s a ţ i a p r ă b u ş i r i i şi a c e e a a o r ­
goliului e x t a t i c . C u o a s e m e n e a s t r u c t u r ă sufletească, M a x i m n u p o a t e
fi, fireşte, decât u n e r o u tragic.
Ş i a ş a şi este. Rolul p e c a r e şi-1 a s u m ă c o p l e ş e ş t e sufletu-i c a -
OÂND ROMÂNESC 413

r i a t d e a t â t e a griji. Ş i d a c ă l a început, d u p ă lovitura d a t ă comunişti­

lor, el n e e s t e a n t i p a t i c din c a u z a a c e l o r efluvii o n c t u o a s e d e f r a z e ce
p o a r t ă în undele lor frânturi d e biblie şi bazaconii m o n s t r u o a s e , p â ­
n ă în c e l e din u r m ă autorul ştie s ă ne d e ş t e p t e s i m p a t i e şi m i l ă p e n ­
tru a c e s t biet r o m â n rătăcit, c u n e t ă g ă d u i t e c a l i t ă ţ i sufleteşti, a j u n s
victima propriilor lui teorii. I a r c â n d n e v a s t ă - s a , f r u m o a s a S u z a n a ,
din c a r e nenorocitul a p o s t o l n'a reuşit s ă f a c ă o „ s o r ă " mulţumită
n u m a i cu satisfacţii cereşti, îl p ă r ă s e ş t e , b ă t â n d u - ş i j o c d e el cu
unul dintre „fraţi", d e m a r a i Kolcsomai, c a r e , — t i c ă l o s f ă r ă p ă r e c h e ,
— îi imai p l a g i a z ă şi o p e r a („Imnul celor ş a p t e sfeşnice" tipărit în
„ B i b l i o t e c a b l a j i n u l u i student în biblie") şi v a s f â r ş i prin a - i l u a
locul d e şef a l bisericii, atunci p e r s o n a l i t a t e a ridicolului a p o s t o l c a ­
p ă t ă o semnificaţie de p r o f u n d ă u m a n i t a t e : e bietul încornorat t r a ­
gicomic împotriva c ă r u i a — găsindu-i p a r t e a vulnerabilă, s e va c o a ­
liza î n t r e a g a c e a t ă d e „ f r a ţ i " şi „surori".
D e aici ritmul povestirii se a c c e l e r e a z ă : o e t a p ă d e umilinţă
sinceră, totală, p u r i f i c a t o a r e la c a p ă t u l c ă r e i a bănuim înzdrăveni-
r e a , a p o i o t r e c ă t o a r e s t a r e d e sleire, d e a p a t i e , şi în s f â r ş i t — c â n d
M a x i m p r i n d e î n t r e a g a r e ţ e a de l a ş i t a t e şi infamie u r z i t ă împotriva
lui — b r u s c a r e a c ţ i u n e a fondului d e s ă n ă t a t e ţ ă r ă n e a s c ă , r e f u l a t ă
d a r nu ucisă, ne a r a t ă c ă a n a l i z a insistentă, s ă p â n d , monoton, în
a d â n c , nu e s t e unica posibilitate a autorului şi c ă energica concen­
t r a r e a acţiunii, stilul r a p i d , truculent, plin d e s a v o a r e r u s t i c ă îi
sunt d e - a s e m e n e a familiare.
E neînchipuit d e v a r i a t ă g a l e r i a tipurilor ce înconjoară pe
M a x i m ş i e d e r e g r e t a t c ă mu s e p o a t e insista a s u p r a lor. I a t ă d e
e x e m p l u a c e s t K o l c s o n a i , c i s m a r şi cerşetor c u schimbul, d u p ă îm­
p r e j u r ă r i , tip de ungur fudul şi c â r c o t a ş . Prin c e evoluţie trece p â ­
nă s ă a j u n g ă cel m a i o r t o d o x milenist! S a u Mămănuţ, ş a r l a t a n u l
misticismului suav, p u r t â n d p e piept o u r i a ş ă r a n ă . . , v ă p s i t ă , l e ­
g â n d d e g a r d p e K o l c s o n a i şi a p o i p e M a x i m cu b a s m u l u-
nei p e r e g r i n ă r i din Siberia la Ierusalim şi de acolo aca­
să, p â n ă c e i z b u t e ş t e s ă p u i e m â n a p e banii sosiţi d i n A m e ­
rica, O figură c u d e s ă v â r ş i r e ş a r j a t ă mi s e p a r e profesorul P e ­
tri „dobitocul dobitocilor" c u m îl numeşte, într'un a c c e s d e s ă n ă ­
t o a s ă furie, M a x i m , P ă r ă s e ş t e o c a t e d r ă u n i v e r s i t a r ă p e n t r u secte,
lui M a x i m , f a c e c e a m a i a b j e c t ă c ă s ă t o r i e ce s e p o a t e i m a g i n a şi,
f ă r ă s ă - ş i d e a s e a m ă îşi t r a n s f o r m ă c a s a în bordel. Ş i a i c i însă s e
g ă s e s c p a s a g i i a d m i r a b i l e . C a u s t i c a ironie c u c a r e e p r e z e n t a t ă a c ­
ţiunea lui c l a n d e s t i n ă d e p r o s e l i t i s m p r i n t r e elevii d e liceu („tinerii
milenişti") c a r e - ş i b a t joc de el, p u n g ă ş e ş t e , îmi a m i n t e ş t e faimosul
internat din Les faux monnayeurs a lui G i d e , iar s c e n a cu b ă t a i a
p e c a r e Petri şi M a x i m o m ă n â n c ă în satul G r i n d prin bunăvoinţa
unui alt „ a p o s t o l " ( a c e s t a însă, m a i puţin eteric, cartelat cu j a n d a r ­
mii) e de cel m a i autentic u m o r rustic. F i g u r i unice sunt G â n s c ă şi
Berci. Cel dintâi, un p o s e d a t , devenit, prim beţie, un bandit epicurean,
cel d e a l doilea a v â n d m a n i a d e a s e c r e d e — nici mai mult nici p u ­
ţin d e c â t I s u s Christos. In general anormalii a b u n d ă în s u m b r a vi­
ziune a romanului, c e e a c e de altfel, e s t e explicabil prim faptul c ă
î n t r e a g a biserică a lui M a x i m este un punct d e a t r a c ţ i e pentru toţi
d e s a x a ţ i i regiunii. Vechi superstiţii c e d o s p e a u neştiute în s a t e l e
 414 GÂND ROMÂNESC

a c e s t e a l ă s a t e în p a r a g i n ă s u f l e t e a s c ă ies la i v e a l ă şi s e p o l a r i z e a z ă
în jurul înjghebării mileniste şi a l c ă t u e s c o a t m o s f e r ă d e t a i n ă şi d e
grotesc, p o p u l a t ă d e e l e m e n t e ide psihologie p o p u l a r ă p e c a r e e r a m
obişnuiţi s ă le a d m i t e m n u m a i în r o m a n e l e r u s e ş t i — şi c a r e sunt
totuşi, a t â t d e r e a l e , a t â t d e e x i s t e n t e şi la noi.
D. P a p i l i a n şi-a d a t o s t e n e a l a s ă le u r m ă r e a s c ă în t o a t ă inextri­
cabila lor ţ e s ă t u r ă . R o m a n u l d - s a l e e astfel o veritabilă m o n o g r a ­
fie s u f l e t e a s c ă , — u r i a ş ă , d i f o r m ă d a c ă vreţi, d a r proiectând lumini
în funduri d e p r ă p ă s t i i sufleteşti cuta n'a încercat, la noi, d e c â t C a -
r a g i a l e în Năpasta şi D r ă g o i în d r a m a lui m u z i c a l ă . C e veridici sunt
d e ex., deşi creionaţi în roluri episodice, ţăranii a c e i a greci, B i d i g a ,
S a m o i l ă şi T ă u ţ a n , c u vorba t ă r ă g ă n a t ă , duhnind a vechime r â n c e d ă şi
telurică, unind misticismul ingenuu cu un uimitor simţ p r a c t i c !

D e ce, totuşi, romanul a c e s t a de e x c e p ţ i o n a l ă b o g ă ţ i e s e citeşte

a ş a d e g r e u ? — E i bine, tocmai din pricina complexiunii p e c a r e i-1 d ă
a c e l c a r a c t e r de monografie d e c a r e aim vorbit. Autorul î m b r ă ţ i ş e a ­
z ă un m a t e r i a l e n o r m de v a s t ! Ş i d a c ă ar fi vrut s ă t a i e în a c e a s t ă
p ă d u r e d e a m ă n u n t e , a l e e l a r g i şi luminoase, p e r m i ţ â n d astfel ochiu­
lui r e a l i z a r e a perspectivelor! D a r omul de o b s e r v a ţ i e şi de ştiinţă a
î n c ă t u ş a t m â n a artistului. L a fiecare p a s te opreşti de p a s a g i i eru­
dite. T o t c e o e x t r e m de v a r i a t ă l e c t u r ă i-a p u s l a dispoziţie, a fost
utilizat d e autor: filozofie, teologie, istorie, estetică, ştiinţe, teh­
nică etc.
O erudiţie i m p u n ă t o a r e desigur, d a r nu r a r e o r i inutilă pentru
economia romanului, c ă z â n d cu greutate d e p l u m b în subtilele p â n ­
z e a l e celor m a i d e l i c a t e analize ş i s u s p e n d â n d acţiunea p u r t a t ă ,
temerar, p e crestele d e munte a l e celor m a i originale viziuni.
C â t nu c â ş t i g a d. P a p i l i a n d a c ă - ş i l u a în serios b u t a d a p e c a r e o
atribuie în romanul s ă u anterior, „ N e l e a g ă pământul", unui g a z e t a r d e
talent: „ S u c c e s u l m e u stilistic ţine de doi factori c a r e p e tine te vor
minuna deopotrivă: . . .cinismul m e u şi lipsa m e a de c u l t u r ă " !
Ş i c u m în privinţa materiailului romancierul nu s ' a î n d u r a t la
a m p u t ă r i s a l u t a r e , tot astfel el a î n g r ă m ă d i t t o a t e stilurile cu putinţă.
T e o l o g a l cu M a x i m , năzuind la e x a c t i t ă ţ i de c u l e g ă t o r d e folklor în
dialogurile ţărăneşti, a b s t r a c t şi ştiinţific în lungile d e s b a t e r i dintre
profesorul B ă l ă c e a n u şi doctorul L a t o u r , a l t e r n â n d înflorituri de
p o e m ă în p r o z ă c u notaţia c r u d ă , r e a l i s t ă , incisiva, d. P a p i l i a n p r e ­
zintă ş i în a c e s t domeniu a c e e a ş i a b u n d e n ţ ă nestrunită, a n a r h i c ă ce
c a r a c t e r i z e a z ă r o m a n u l d - s a l e în întregime. Stângacii p e c a r e orice
scrib isteţ le p o a t e ocoli s e g ă s e s c aici a l ă t u r i d e f u l g e r ă t o a r e fru­
museţi d e a r t ă . D a c ă a ş i a v e a puterea, a ş i p u n e p e d l P a p i l i a n s ă - ş i
t r a n s c r i e r o m a n u l (tăind, tăind, t ă i n d . . . ) , fiindcă a m convingerea
c ă în el se g ă s e s c culmi la c a r e nici un scriitor r o m â n n'a a j u n s încă.

ION CHINEZU
GÂND ROMÂNESC 415

CRONICA ECONOMICĂ

PROPAGANDA AGRICOLĂ

A c a d e m i i l e a ^ o n o m i c e , staţiunile e x p e r i m e n t a l e agricole şi ş c o ­
lile d e a g r i c u l t u r ă a u a j u n s s ă formuleze p e n t r u diferite regiuni a l e
ţării, c â t e v a directive c l a r e d e a g r i c u l t u r ă r a ţ i o n a l ă . P u t e m a s t ă z i ,
b a z a ţ i p e n u m e r o a s e experienţe, s ă r e c o m a n d ă m c e l e m a i bune s e ­
m i n ţ e la grâu, orz, o v ă z , porumb, e t c , s ă a r ă t ă m c e î n g r ă ş ă m â n t
l i p s e ş t e p ă m â n t u l u i , s ă indicăm m i j l o a c e l e d e c o m b a t e r e a boalelor
l a cerea ie, l a pomi, c u un cuvânt, p u t e m s ă p u n e m la dispoziţia p l u ­
garilor câteva regule precise de practică agricolă raţională.
Principalul l u c r a a c u m , d u p ă c e ştiinţa a g r o n o m i c ă a f ă c u t a c e s t e
importante cuceriri, e s ă r ă s p â n d i m în m a r e a m a s s ă a p l u g a r i l o r cu­
noştinţele, g r a ţ i e c ă r o r a p r o d u c ţ i a v a c r e ş t e cantitativ. P e n t r u d i ­
f u z a r e a cunoştinţelor d e a g r i c u l t u r ă a v e m s ă a l e g e m între c a l e a
p r o p a g a n d e i verbale, a conferinţelor, e t c , şi a c e e a a experienţelor,
demonstraţiilor şi cursurilor p r a c t i c e .
Prin conferinţe nu v o m p u t e a convinge p e agricultori de s u p e ­
rioritatea arăturilor de toamnă, seminţelor selecţionate, î n g r ă ş ă m i n ­
telor, etc. P l u g a r u l trebue s ă v a d ă , şi a b i a a t u n c i p o a t e fi determi­
n a t s ă utilizeze c e e a c e i s e r e c o m a n d ă . D e a c e e a , în primul r â n d ,
trebue s ă r e c u r g e m l a experienţele d e m o n s t r a t i v e c u soiuri s e l e c ­
ţionate, c u îngrăşăminte, e t c , graţie c ă r o r a vom p u t e a m a i de g r a ­
b ă hotărî pe ţ ă r a n i s ă f a c ă o a g r i c u l t u r ă raţională, d e o a r e c e ei în­
şişi pot c o n s t a t a r e z u l t a t e l e favorabile a l e a c e s t o r m i j l o a c e m o d e r ­
n e d e plugărit.
Prin o b s e r v a ţ i a directă in tot timpul vegetaţiei, prin a p r e c i e r e a
p e r s o n a l ă a recoltelor, a calităţii boalelor, etc., agricultorii devin in­
teresaţi direct şi vor fi r e p e d e c â ş t i g a ţ i pentru cultivarea de soiuri
superioare.
D e a c e e a , v a trebui s ă c o n s i d e r ă m c â m p u l de experienţă, s a u ,
m a i bine zis, c â m p u l demonstrativ c a primul Imijloc pentru r a ţ i o n a ­
l i z a r e a agriculturii n o a s t r e .
S ă nu n e închipuim însă, a c e s t c â m p d e m o n s t r a t i v c a un ce, a p a r ­
te d e g o s p o d ă r i i l e ţ ă r ă n e ş t i , ca c e v a oficial, biurocratic şi preten­
ţios; c â m p u l demonstrativ trebue introdus chiar în fermele ţ ă r ă ­
neşti, f ă c â n d deci, p a r t e integrantă din g o s p o d ă r i e . Soiul s a u soiu­
rile (cel mult 2—3) selecţionate vor fi cultivate în a c e e a ş i a r ă t u r ă
c a şi soiul obicinuit, cultivat m a i înainte în fermă. S e vor da cel
2
m u l t 100—200 m fiecărui soiu în c o m p a r a ţ i e ; a c e s t e c â m p u r i d e ­
monstrative nu a u s c o p u l s ă studieze s u p e r i o r i t a t e a soiurilor s e ­
lecţionate (acest lucru s'a c o n s t a t a t d e j a prin încercările staţiunilor
e x p e r i m e n t a l e ) , c i #u numai misiunea de a demonstra v a l o a r e a s e ­
minţelor selecţionate, d e a convinge p e ţărani, d e superioritatea în
p r o d u c ţ i e a soiurilor, a c ă r o r r ă s p â n d i r e s e intenţionează.
C â m p u r i a s e m ă n ă t o a r e se înfiinţează ş i p e n t r u a d e m o n s t r a utili­
t a t e a şi a f a v o r i z a r ă s p â n d i r e a î n g r ă ş ă m i n t e l o r chimice şi n a t u r a l e ,
s a u a metodelor superioare de pregătirea şi prelucrarea pământului
(arături, g r ă p ă r i , ogor american, e t c ) .
 416 GÂND ROMÂNESC

Un a l t mijloc de a a j u t a real la r i d i c a r e a agriculturii e s t e a c e l a

d e - a p u n e p e ţ ă r a n i în contact direct cu m i j l o a c e l e d e a g r i c u l t u r ă
r a ţ i o n a l ă ; de ex. d e c â t a ţine conferinţe d e s p r e s ă m â n ţ a selecţiona­
tă, e m a i folositor s ă î m p ă r ţ i m la 2—3 g o s p o d a r i m a i p r i c e p u ţ i c â -
te-un s a c d e s ă m â n ţ ă selecţionată, s p r e a o b s e r v a ei personal, în
timpul vegetaţiei şi la recoltă, bunele însuşiri a l e sămânţii. C u si­
g u r a n ţ ă c ă , d a c ă soiul r ă s p â n d i t este cel indicat de e x p e r i m e n t ă r i
c a superior şi a d a p t a t regiunei, în câţiva ani, s ă m â n ţ a selecţionată
s e v a r ă s p â n d i a u t o m a t în t o a t e g o s p o d ă r i i l e satului.
T o t a s t f e l vom a j u t a p r o m o v a r e a aviculturei, m a i d e g r a b ă prin
î m p ă r ţ i r e a d e o u ă şi cocoşi d i n r a s s e l e selecţionate, d e c â t prin distri­
buirea de broşuri, p l a n ş e , e t c . . . .
D e a s e m e n e a în p r e g ă t i r e a m a i potrivită a b ă l i g a r u l u i de g r a j d ,
nu vom p u t e a înregistra p r o g r e s e , a t â t a timp c â t ne vom mărgini l a
discuţiuni a c a d e m i c e a s u p r a importanţei bunei lui p r e g ă t i r i şi la r e -
comandaţiuni v a g i a s u p r a celei m a i nimerite construcţii de platforme,
u n d e s ă fie depozitat.
C u certitudine însă, c ă vom contribui efectiv la p e r f e c ţ i o n a r e a
tehnicei agricole, d a c ă vom construi, bine înţeles din m a t e r i a l e c a r e
sunt la î n d e m â n a oricui în a c e a regiune, c â t e v a p l a t f o r m e model
pentru p ă s t r a r e a acestui î n g r ă ş ă m â n t n a t u r a l . S u r p l u s u l de p r o ­
ducţie, p e c a r e b ă l i g a r u l bine p r e g ă t i t îl v a a d u c e în culturile di­
feritelor plante, v a convinge în scurt timp şi restul g o s p o d a r i l o r s ă
c o n s t r u i a s c ă a s t f e l de platforme,
într'un fel s i m i l a r putem p r o c e d a pentru a convinge p e s ă t e n i
d e s p r e superioritatea r a s s e l o r de pomi, instalând grădini model l a
2—3 g o s p o d a r i şi ţinându-i pe a c e ş t i a în curent c u p r o c e d e e l e in­
dicate s p r e a c o m b a t e b o a l e l e şi insectele, şi a e x e c u t a o bună r e ­
coltare, clasificare, î m p a c h e t a r e şi d e s f a c e r e a produselor.
A c e s t fel de p r o p a g a n d ă , c a r e pune p e săteni în situaţia d e a
c o n s t a t a ei înşişi binefacerile ştiinţei agronomice, d ă cele m a i bune
r e z u l t a t e şi r e u ş e ş t e s ă p r o v o a c e o m i ş c a r e fericită de emulaţie în­
t r e g o s p o d a r i i satelor.
Un a l t m o d d e p r o p a g a n d ă este a c e l a d e a î m p ă r ţ i î n v ă ţ ă t o r i ­
lor şi g o s p o d a r i l o r celor m a i destoinici dan s a t , cunoştinţe d e a g r i ­
cultură r a ţ i o n a l ă , d a r nu prin c â t e v a s p o r a d i c e conferinţe, ci prin
cursuri sistematic organizate.
A c e s t e c u r s u r i trebuesc ţinute în primul r â n d cu învăţătorii, c a r e
pot fi c o l a b o r a t o r i nepreţuiţi pentru p r o g r e s u l micilor g o s p o d ă r i i a g r i ­
cole, d e o a r e c e ei s t â n d în mijlocul p l u g a r i l o r a u necontenit o c a z i a
d e - a d a sfaturi consătenilor lor; contactul lor nemijlocit cu l u m e a
satelor, îi face s ă t r ă i a s c ă în r e a l i t a t e a a g r i c o l ă a ţării.
N u m ă r u l m a r e de învăţători, p e c a r e îi a r e ţ a r a , înmulţeşte p o ­
sibilităţile de obţinerea de r e z u l t a t e f r u m o a s e în r a ţ i o n a l i z a r e a a g r i ­
culturii româneşti, d a c ă vom şti s ă utilizăm pe a c e ş t i apostoli a i s a ­
telor, c a r e vor fi în stare, n u s ă conferenţieze d e s p r e „ o p l u g ă r i e
m a i ştiinţifică", ci s ă o a p l i c e p e loturile ş c o a l e l o r s a u p e p ă m â n t u ­
rile proprii.
A p l i c a r e a în p r a c t i c ă a m e t o d e l o r raţionale d e p l u g ă r i t de c ă ­
tre învăţători va fi mai eficace d e c â t a c e e a p e c a r e ar p u t e a - o r e a -
GAND ROMANESC
417

liza s p e c i a l i ş t i i ş i tehnicienii agricoli, c a r e dispun d e mult m a i p u ­

ţin p ă m â n t d e c â t învăţătorii.
P u t e m d a învăţătorilor posibilitatea d e a se p r e g ă t i m a i bine
în c u n o a ş t e r e a agriculturii r a ţ i o n a l e prin:
1. O r g a n i z a r e a m a i m e t o d i c ă a î n v ă ţ ă m â n t u l u i agricol în ş c o ­
lile n o r m a l e .
2. Ţ i n e r e a d e c u r s u r i d e perfecţionare l a A c a d e m i i l e a g r i c o l e
în timpul verii.
3. O r g a n i z a r e a la A c a d e m i i l e a g r i c o l e a unei secţiuni s p e c i a l e ,
u n d e învăţătorii s ă p o a t ă a u d i a p r e l e g e r i d e agronomie, u r m a t e d e
1
e x a m e n e , p e b a z a c ă r o r a vor fi îndreptăţiţi s ă p r e d e a cursuri d e
a g r i c u l t u r ă în învăţământul p r i m a r complimentar.
A z i învăţătorii u r m e a z ă c u r s u r i d e perfecţionare l a Universitate,
d e u n d e s e vor întoarce la s a t e , în l u m e a p l u g ă r e a s c ă , cu m a i multe
cunoştinţe de sociologie, etică, e t c ; n'ar fi o a r e m a i util c a a c e ş t i
învăţători, s a u cel puţin a c e i a c e sunt chemaţi s ă p r e d e a în î n v ă ţ ă ­
mântul p r i m a r c o m p l i m e n t a r c â t e v a sute de ore d e a g r i c u l t u r ă , s ă
u r m e z e c u r s u r i d e a g r i c u l t u r ă la o A c a d e m i e a g r i c o l ă s a u l a o ş c o a l ă
agricolă, o r g a n i z a t ă special pentru a c e a s t a ?
î n v ă ţ ă t o r i i noştri, în loc c ă m e a r g ă la Universitate c a s ă - ş i în­
c a r c e c a p u l c u b a l a s t pedagogic, a r trebui s ă u r m e z e un a n m ă c a r ,
la o ş c o a l ă d e agricultură, u n d e vor învăţa lucruri mult Imai utile
satelor noastre.
In G e r m a n i a se s t u d i a z ă m o d a l i t a t e a introducerii unui s t a g i u de
p r a c t i c ă a g r i c o l ă de un an, într'o g o s p o d ă r i e a g r i c o l ă (pe c â t p o ­
sibil ţ ă r ă n e a s c ă ) , pentru toţi învăţătorii c e se vor d u c e în lumea s a ­
telor.
A r trebui s ă luăm, în a c e a s t ă privinţă, e x e m p l u d e l a O l a n d e z i ;
a c e ş t i a a u a n g r e n a t p e învăţători chiar în î n v ă ţ ă m â n t u l agricol d e
propagandă. î n c ă din anul 1893, statul o l a n d e z a introdus c u r s u r i
d e perfecţionare p e n t r u învăţători, p e n t r u c ă a c e ş t i a s ă d o b â n d e a s c ă
p r e g ă t i r e a şi dreptul de a p r e d a lecţii de a g r i c u l t u r ă ş i horticultura.
A c e s t e c u r s u r i d u r e a z ă d e 40 ani şi sunt în continuă d e s v o l t a r e ; în
anul 1927 s ' a u ţinut 22 a s t f e l d e cursuri, c u un număr d e 157 învă­
ţători. P â n ă a s t ă z i a u dobândit c a p a c i t a t e a p e n t r u î n v ă ţ ă m â n t u l
agricol p e s t e 700 învăţători, a ş a c ă din c e l e 1079 comune a l e O l a n ­
2
dei, / a u p e n t r u învăţământul complimentar, un învăţător p r e g ă ­
3

tit c a s ă p r e d e a lecţiuni d e a g r i c u l t u r ă . Contribuţia a c e s t o r î n v ă ţ ă ­

tori l a progresul practicei agfeole a fost c o v â r ş i t o a r e ; ei a u devenit
p r o p a g a t o r i i agriculturii r a ţ i o n a l e în l u m e a satelor, c u c a r e ei a v e a u
m a i mult contact decât specialiştii agricoli.
G o s p o d a r i l o r le p u t e m d a cunoştinţe d e a g r i c u l t u r ă fie în tim­
pul stagiului militar, fie prin c u r s u r i s p e c i a l e pentru p l u g a r i .
P e n t r u s o l d a ţ i , pot s ă s e introducă la început cursuri de a g r i ­
cultură n u m a i în o r a ş e l e , în c a r e e x i s t ă o ş c o a l ă de a g r i c u l t u r ă ; v a
trebui însă, de p e - a c u m s ă ne g â n d i m la f o r m a r e a ofiţerului-agro-
nom, c a r e în timp d e p a c e v a a v e a m i s i u n e a s ă i n s t r u i a s c ă p e viito­
rul plugar, iar în timp de războiu, v a a s i g u r a m e r s u l nestingherit
a l producţiei a g r i c o l e şi alimentării a r m a t e i şi populaţiei civile.
In G e r m a n i a nici-un s o l d a t n u p ă r ă s e ş t e c a z a r m a f ă r ă s ă fi în-
4
418 GÂND ROMÂNESC

v ă ţ a t o m e s e r i e potrivită ocupaţiilor lui civile. C u p o p u l a ţ i u n e a ei

p r e g n a n t agricolă, R o m â n i a a r e d a t o r i a d e a d a s o l d a ţ i l o r ei c â t e v a
noţiuni d e p l u g ă r i e r a ţ i o n a l ă , d e c a r e vor profita g o s p o d ă r i i l e s a ­
telor şi economia g e n e r a l ă a ţării.
P e n t r u p l u g a r i s e p o t o r g a n i z a a c e l e şcoli s u p e r i o a r e ţărăneşti,
p e c a r e le î n c e a r c ă a c u m c â t e v a d e s p ă r ţ ă m i n t e a l e A s t r e i . Princi­
p a l u l lucru este s ă a d u c e m la a c e s t e c u r s u r i n u m a i c o n d u c ă t o r i d e
g o s p o d ă r i i agricole, pentru c a c e l e învăţate l a c u r s u r i s ă p o a t ă fi ime­
diat a p l i c a t e în p r a c t i c ă . A p o i este n e c e s a r c a t o a t e cursurile de a g r i ­
c u l t u r ă s ă fie însoţite d e c â t m a i multe demonstraţiuni şi lucrări
practice, i a r la sfârşitul cursului, g o s p o d a r i i s ă p l e c e cu seminţe s e ­
lecţionate, stupi, pomi, etc.
N. SÂULESCU
 MIŞCAREA CULTURALĂ

tiri, b i s e r i c i f o r t i f i c a t e , p o a t e fi valabilă
Cărţi numai în parte, căci schiţa geografică
»
dela începutul volumului in c a r e s e a r a t ă
KURT H I E L S C H E R , Rumănien, Land- localităţile pe unde a trecut, t r ă d e a z ă lip­
s c h a f t - B a u t e n - V o l k s l e b e n mit V o r w o r t v o n surile d e care vorbim.
Octavian Goga. (Leipzig, F. A. Brock-
Peisagiul nostru alpin cu râuri învol­
h a u s , 1933; p r e ţ u l 19 M k . 5 0 ) .
b u r a t e şi v â r f u r i s e m e ţ e nu-1 g ă s i m în a l ­
Autorul acestui luxos album fotografic
bumul d-lui Hielscher, c a r e de dragul bi-
a l României, prefaţat de Octavian Goga,
s e r i c e l o r f o r t i f i c a t e a l e S a ş i l o r s'a m u l ţ u ­
•e r e c u n o s c u t c a s p e c i a l i s t în m a t e r i e . D i n
mit să-1 reducă la câteva, fotografii de
numeroasele sale peregrinări prin conti­
a l t f e l d e s t u l d e c u n o s c u t e , l u a t e în p r e a j ­
nentul e u r o p e a n a realizat o imensă a r ­
m a c a s e l o r d e a d ă p o s t d i n B u c e g i şi F ă ­
hivă fotografică, din c a r e a folosit o bună
găraş.
parte pentru a î m p ă r t ă ş i tuturor geografia
D e p i l d ă , în c e l e 3 0 4 p l a n ş e , n u s e d ă
în i m a g i n i a ţ ă r i l o r c u t r e e r a t e ( G e r m a n i a ,
nici o fotografie din munţii Banatului,
Italia, Spania, Austria, Jugoslavia).
nici u n a d i n m a s i v u l sălbatic al Reteza­
C a r t e a s a a s u p r a R o m â n i e i nu e întru
tului cu l a c u r i l e lui g l a c i a r e ş i cu per­
nimic mai p r e j o s decât cele precedente,
spectiva g r a n d i o a s ă ce se d e s f ă ş o a r ă de
în ce priveşte valoarea ei artistică, la
p e v â r f u r i l e lui. N u g ă s i m nici I n e u l , nici
c a r e au contribuit d e o p o t r i v ă gustul ales
Pietrosul din Munţii Rodnei, nimic c a r a c ­
-al o p e r a t o r u l u i şi t e h n i c a f ă r ă r i v a l a t i ­
teristic din peisagiile c a l c a r o a s e ale A p u ­
parului german.
senilor, cu t ă i n u i t e l ă c a ş u r i s u b p ă m â n t e -
Din acest punct de vedere ea repre­
ne. Lipsesc chiar Rarăul din Bucovina,
zintă cea mai estetică prezentare, din
C e a h l ă u l , cel m a i f r u m o s m u n t e a l Mol­
câte au apărut până acum asupra frumu­
d o v e i şi î n c â n t ă t o a r e a v a l e a B i s t r i ţ e i .
seţilor pământului românesc.
O l a c u n ă ce iese la iveală, răsfoind a l ­
Cum însă, albumul alcătuit de domnul
bumul, e faptul c ă toate fotografiile a u fost
H i e l s c h e r t r e b u i a s ă fie p e l â n g ă o o p e r ă
l u a t e c a m în a c e l a ş i a n o t i m p , m a i a l e s în
p u r a r t i s t i c ă şi u n a d e i n t e r e s documen­
t i m p u l v e r e i . P e i s a g i u l d e i a r n ă c a şi o b i ­
tar, căci se adresează în primul rând
ceiurile Crăciunului şi ale Anului nou,
străinătăţii, cu mare părere de rău ne
n'au v ă z u t l u m i n a o b i e c t i v u l u i d-lui H i e l ­
v e d e m siliţi s ă c o n s t a t ă m c ă el p ă c ă t u e ş t e
scher.
p r i n m u l t e l i p s u r i , în c e e a c e p r i v e ş t e c a ­
S ă ne fie p e r m i s d e c i a c r e d e c ă s e r v i ­
racteristica peisagiului românesc.
ciul pe care ni-1 aduce autorul acestei
Mărturisirea d-sale că a ales intenţio­
a r t i s t i c e p r e z e n t ă r i a R o m â n i e i , nu e la
n a t din c e l e 5000 d e s u b i e c t e c e s ' a u p e ­
înălţimea subvenţiilor de care d-sa s'a
rindat pe dinaintea obiectivului pe cele
bucurat din p a r t e a s t a t u l u i român, pen­
ce se r e f e r ă mai mult la c a d r u l e t n o g r a ­
tru a c u t r e e r a ţ a r a .
f i c : t i p u r i d e ţ ă r a n i şi p r i n c i p a l e l e c r e a ţ i i
<de a r h i t e c t u r ă şi a r t ă b ă ş t i n a ş ă : m ă n ă s ­ Şi ajungem la concluzia firească, că
 420 GAND ROMÂNESC

adevărata geografie prin imagini a ţării, gica, inteligenţa şi simplul şi minunatul

care s ă integreze p o e m a frumuseţilor ro­ b u n simţ". Şi într'adevăr, dela un capăt
m a n e ş t i , c u tot c e a r e e a m a i v i u ş i m a i la altul al cărţii eşti c o n d u s de aceeaşi
ales, nu va putea fi decât opera unui clară gândire subtilă, care înlănţueşte to­
român, îndrăgostit cunoscător al pămân­ tul într'o logică ce-ţi fură pe negândite
tului nostru. atenţia şi te poartă în raţionamente
Val. Puşcariu strânse, prin domenii atât de aride, ple­
când dela vechile observaţii şi genialele
M . M A E T E R L I N C K , La grande loi. Pa­ c a l c u l e a l e lui N e w t o n şi a j u n g â n d l a r e ­
ris, Charpentier, 1933, p. 217. centele şi savantele interpretări ale lui
Einstein. S ă faci tot acest d r u m f ă r ă nici
C u n o ş t e a m p e M a e t e r l i n c k c a p e u n fin
o formulă matematică şi s ă a j u n g i prin
şi a t e n t o b s e r v a t o r a l v i e ţ i i m i c i l o r gân­
înlănţuiri logice s ă redai clar t o a t ă a c e a ­
g ă n i i h a r n i c e şi f o l o s i t o a r e şi a l f i r a v e l o r
stă v a s t ă p r o b l e m ă , i a t ă un lucru c a r e n u
ş i g i n g a ş e l o r f l o r i ; îl c u n o ş t e a m c a a u t o r
este atât de uşor, dar pe care-1 reuşeşte
de piese de teatru, — d e muie ori d e o
de minune Maeterlinck. Rând pe rând
structură specială, — căutând s ă pătrun­
tratează despre gravitaţia universală şi
dă misterul şi t r a g e d i a e x i s t e n ţ e l o r , sau
forţa centripetă, despre gravitaţia uni­
îl ş t i a m c a d e l i c a t p o e t care reuşise în­
v e r s a l ă şi f o r ţ a c e n t r i f u g ă ; în l e g ă t u r ă c u
t o t d e a u n a s ă c r e e z e în p o e z i i l e s a l e a c e a
teoriile lui E i n s t e i n v o r b e ş t e a p o i despre
superioară atmosferă evocatoare de mare
dilatarea Universului, rezervându-şi un
a r t ă şi d e a d â n c ă p ă t r u n d e r e . I n general
capitol ce se ocupă special d e rolul pe
eram deprins să văd în Maeterlinck un
c a r e - 1 a u m a t e m a t i c i l e în a c e a s t ă p r o b l e ­
mare iubitor al naturei care căuta să
m ă . I n t r e a c ă t fie z i s , M a e t e r l i n c k nu se
prindă, din infinitele şi complicatele ei
î m p a c ă p r e a m u l t nici cu e x c e s u l d e m a ­
aspecte, o fărâmă de a d e v ă r p e care să
tematici, nici cu ipotezele şi rezultatele-
ni-1 f a c ă şi n o u ă c u n o s c u t în a c e l e clare
întregei scoale relativiste; această şcoală,
şi m i n u n a t e cărţi pe c a r e le publică ne­
are p r e a mult tendinţa de a pune Uni­
obosit. Dar deşi ştiam c ă Maeterlinck a r e
v e r s u l în e c u a ţ i i în l o c d e a s e b a z a pe
o s t r u c t u r ă m i n t a l ă s u p e r i o a r ă ce-1 m â n ă
observaţii directe; dela aceste observaţii!
de preferinţă la o interpretare filosofică
ar trebui s ă plece toate sistemele de g â n ­
a f a p t e l o r p e c a r e el l e o b s e r v ă , a m r ă ­
d i r e c a r i c a u t ă s ă s t a b i l e a s c ă şi s ă inter­
m a s totuşi puţin surprins când a m văzut
p r e t e z e m a r i l e legi a l e n a t u r e i .
că ultima carte a acestui gânditor purta
t i t l u l „ L a g r a n d e loi" şi t r a t a , nici mai
Aspectul celor nouă capitole ale c ă r ţ i i
mult nici m a i puţin decât, despre legea
e s t e f r a g m e n t a r ; în f i e c a r e p a g i n ă s e g ă ­
gravitaţiunei universale.
s e s c a d u n a t e , în c â t e v a f r a z e s c u r t e , f r â n ­
După cunoştinţele mele, îmi închi­ turi de g â n d u r i şi judecăţi asupra mul­
p u i a m c ă a c e s t s u b i e c t nu s e p o a t e t r a t a tiplelor feţe ale problemei gravitaţiuneij
decât cu tot cortegiul de formule şi de iar întreaga carte este străbătută de un-
desvoltări matematice superioare, pentru puternic suflu de pietate şi veneraţie
a-i p u t e a r e d a — f ă r ă posibilitate d e în­ pentru eforturile înaintaşilor gândirii şi-
doială — t o a t ă e x a c t i t a t e a şi universali­ înţelegerii omeneşti. Pretutindeni se în­
t a t e a s a . Ş i c â n d d e s c h i z i şi p a r c u r g i c a r ­ trezăreşte acea frământare lăuntrică, acea.
t e a lui M a e t e r l i n c k , nu n u m a i c ă nu g ă ­ veşnică nehotărîre pe care o a r e savantul'
seşti nici măcar o singură formulă ma­ în f a ţ a p r o b l e m e l o r p u s e de n a t u r ă , acea-
t e m a t i c ă — oricât de s i m p l ă — d a r con­ dorinţă chinuitoare de a pătrunde a d e v ă ­
s t a ţ i c ă , în m o d voit, a u t o r u l nu a a p e l a t rul adevărat şi eterna îndoială asupra-
la acest a j u t o r — socotit indispensabil — rezultatelor obţinute; mereu întâlneşti»
al ştiinţelor e x a c t e şi s ' a m ă r g i n i t s ă u r ­ fraze interogative şi m e r e u r e c u n o ş t i ezi­
meze în tot lungul desvoltărei sale „lo­ tarea savantului în alegerea explicaţieS
 GÂND ROMÂNESC 421

celei mai apropiate de adevăr. T o a t e teo­ In a c e a s t ă r e v i s t ă (vezi studiul nostru

riile şi toate formulele în c a r i învăţaţii „Statul romano-catolic ardelean" din No.
lumii au căutat s ă închidă esenţa marilor 6) n e - a m o c u p a t p e l a r g d e p r o b l e m a a v e ­
necunoscute a l e U n i v e r s u l u i , tot a c e l e ş a ­ rilor deţinute în mod ilegal, prin uzur­
fodaj de cifre, cari a u pretenţia să cu­ p a r e , d e o r g a n i z a ţ i a Statului catolic, averi
prindă — definitiv şi s i g u r .—• c a u z a t u ­ c a r e a p a r ţ i n în m o d i n d i s c u t a b i l Univer­
turor fenomenelor în l e g ă t u r ă c u miste­ sităţii din Cluj.
rul şi legile creaţiei, sunt cercetate cu In noua sa broşură, profesorul Ghibu,
deamănuntul şi discutate pe îndelete, un profund cunoscător al acestei proble.
p e n t r u c a la sfârşit M a e t e r l i n k s ă s p u n ă : m e , c a r e a d e n u n ţ a t cel d i n t â i o p i n i e i p u ­
„ . . . desigur toate acestea reprezintă ce­ b l i c e , cu o p e r s e v e r e n ţ ă şi o e n e r g i e ce-i
v a , d a r o a m e n i i sunt t e n t a ţ i s ă c r e a d ă c ă face cinste, abandonarea menţionatelor
aceste încercări ale lor constituesc to­ averi de Stat, de către reprezentanţii
tul; . . . şi punctul slab al acestei cre­ a c e s t u i a , în m a n i l e U n g u r i l o r c a t o l i c i din
dinţe, este c ă a p r o a p e totul se r a z i m ă p e Ardeal p u n e in l u m i n ă e r o r i l e şi de­
c a l c u l e , c a r i nu sunt întotdeauna bazate fecţiunile care au culminat prin încheie­
pe observaţii; . . . în felul a c e s t a m i s t e r u l r e a Acordului dela Roma.
p e r s i s t ă . . ."; i a r c a r t e a a p a r e c a o s e r i e
F o r m a v i o a i e şi i n c i s i v ă , cu u n p r o n u n ­
d e î n t r e b ă r i p e c a r i M a e t e r l i n c k Ie p u n e
ţat accent polemic, în c a r e a u t o r u l redă
la orice rezultat al tuturor încercărilor
cu adevărat senzaţionalele peripeţii ale
d e explicaţii d a t e de diferiţi savanţi.
încercărilor şovăitoare de a soluţiona
Ezit, evident, de a reduce în fraze
chestiunea in d i s c u ţ i e , a l t f e l d e c u m p r e ­
r e p e z i infinita c o m p l e x i t a t e a f a p t e l o r d i n
tinde d r e p t a t e a cauzei, face ca acest stu­
această carte, ale cărei concluzii — de
diu să fie citit cu deosebit interes. El
altfel —, nu sunt de loc încurajatoare:
constitue însă numai introducerea la lu­
„Tot scormonind, oamenii n'au adâncit
crarea de mare amploare, acum sub tipar,
d e c â t p r o p r i a lor i g n o r a n ţ ă . S ă n u r e g r e ­
a d-lui Ghibu „Acţiunea catolicismului
t ă m î n s ă d e loc. In ce priveşte g r a v i t a ­
unguresc ardelean şi a Sf. Scaun în Ro­
ţia, situaţia e a c e e a ş i ca şi a tuturor m a ­
mânia întregită" care este o reeditare a
rilor chestiuni; cu cât sunt ele mai mult
operei Acte şi Documente publicată ca
s t u d i a t e , cu a t â t s e a c o p e r ă c u m a i m u l t e
manuscris, într'o ediţie r e s t r â n s ă şi în
mistere; dar un instinct pe care nimic
care se înfăţişează pe bază de dovezi
nu-l d e s c u r a j e a z ă ne m u r m u r ă c ă aceste
a u t e n t i c e , p r o b l e m a a v e r i l o r în chestiune,
tenebre v o r fi m a i f e c u n d e decât micile
în t o a t ă c o m p l e x i t a t e a s a .
clarităţi ce leagănă somnul ignoranţei
mulţumită d e sine". Broşura are rostul de a iniţia marele
public d e s p r e situaţiunea juridică a ave­
A c e s t a este penultimul aliniat al cărţii,
rilor de c a r e Universitatea din C l u j este
p e n t r u c a a p o i u l t i m e l e f r a z e s ă fie închi­
v ă d u v i t ă în m o d n e d r e p t , p r e c u m şi a c e l a
r i a t e p r e a m ă r i r e i lui D u m n e z e u , c ă t r e î m ­
de a atrage atenţiunea cârmuitorilor
p l i n i r e a vrerei c ă r u i a tind — cu înverşu­
noştri asupra deosebitei importanţe pen­
narea inconştientului — toate eforturile
tru A r d e a l a problemei discutate, care
a t â t de firave ale întregei omeniri. Tra­
aşteaptă o neîntârziată rezolvare,
t a t ă in a c e s t s p i r i t d e s u p e r i o a r ă i n t e l e c ­
t u a l i t a t e , „ L a g r a n d e loi" e s t e o c a r t e c e Radu Roman
•se recomandă deopotrivă oamenilor de
«orice c u l t u r ă şi d e o r i c e v â r s t ă ,
ING. F R A N C I S C O R O S Z , Călăuza şi
GA. Gheorghiu
compasul Clujului. Cluj, 1933.
O. G H I B U , O grea moştenire hărăzită A a p ă r u t în t o a m n a a c e s t u i an o că­
<de ultimele guvernări. Bucureşti, 1933, l ă u z ă a C l u j u l u i c o n d a m n a b i l ă din toate
Universul. punctele de vedere: „Călăuza şi com-
 422 GÂND ROMÂNESC

pasul Clujului" de ing. Francisc Orosz. istorice..." Şi pe urmă: ,,Ţin să mulţu­

Ea este versiunea românească a ediţiei mesc sprijinul moral fruntaşilor din lo­
originale, tipărită in limba maghiară şi calitatea", (Jupă c a r e u r m e a z ă o serie de
fiindcă nu figurează nici un nume de nume de persoane onorabile din oraşul
traducător pe cea dintâi, — singura ca­ n o s t r u , p e c a r i s p e r ă m s ă le v e d e m aso-
r e ne i n t e r e s e a z ă — autorul r ă m â n e sin­ ciindu-se Ia acest protest în virtutea
gur responsabil de toate erorile de fond simţului demnităţii lor româneşti şi a
şi de formă ale operei ce-i poartă nu­ probităţii ştiinţifice. Prefaţa se încheie
mele. cu această frază: „Rog pe On. Cetitori
Căci un cercetător găseşte uşor in să treacă cu vederea lipsurile acestei
această călăuză nenumărate date greşite, cărţi, cu atât mai vârtos fiindcă doresc
provenite dintr'o informaţie superficială, s ă exprim iubirea mea f a ţ ă de locul meu
cu atât mai s u r p r i n z ă t o a r e cu cât rostul natal". E frumos sentimentul autorului
unei astfel de publicaţii este tocmai faţă de locul său natal, dar credem că
acela de a oferi un mănunchiu de date o c ă l ă u z ă a r e un s c o p practic, bine de­
riguros exacte pentru orientarea cetăţea­ terminat şi nu acela de a exprima un
nului local sau a călătorului străin care sentiment şi m a i a l e s a c e s t s e n t i m e n t nu
are nevoie de o astfel de informaţie. poate justifica lipsuri, adecă greşeli,
U n e o r i g r e ş e l i l e d e fond t r ă d e a z ă o con­ cum vrea să sugereze dl Orosz.
cepţie de-adreptul puerilă a autorului Dar prefaţa este un fad aperitiv faţă
d e s p r e f i r e a l u c r u r i l o r şi s e n s u l lor, d u p ă d e tot c e e a ce urmează.
cum vom vedea numai decât.
Dl Orosz se exprimă astfel: „Diviza­
Ceea ce este însă mai revoltător în rea l o c u i t o r i l o r d u p ă r e l i g i e în a n u l 1935
această carte, e limba românească ori­ e următorul" (p. 5.) Vorbind de între­
bil de mutilată, încât suntem înclinaţi buinţarea „pe teren medical" a apelor
să credem că autorul a căutat, în de­ minerale din regiune, ne a r a t ă că „litrul
plină conştiinţă, să-şi manifeste în felul de a p ă (din S o m e ş u l Mic) are o putere
acesta resentimentele faţă de această de radio-radiaţie de 1.1 muc. curgând
limbă, care dacă nu este şi limba sa peste fărămiturile radioactive ale păr­
maternă este oricum limba oficioasă a ţii M ă g u r a din Munţii Gilăului" (7), şi
statului ce-1 ocroteşte şi-i dă mijloace după înşirarea altor ape minerale na­
de existenţă. turale încheie: „ A f a r ă de aceste comoare
J u d e c e şi c e t i t o r i i din spicuirile fugi­ naturale ale oraşului, Clinicile Univer­
t i v e c e vor u r m a . sităţii măresc însemnătatea de loc cli­
m a t e r i c al C l u j u l u i " ( 8 ) . In c a p . cu d a t e
Călăuza este precedată de o „pre­
geologice se spune că în împrejurimea
faţă", care începe astfel: „Scriind va­
Clujului „ s e a f l ă mii d e fosile ale dife­
rianta română a călăuzei mele, care a
ritelor animale, şi anume: melci, corali,
apărui în editura Societăţii Carpatine
scoici, peşti, rechini, dinţi şi coaste de
Ardelene în limba maghiară, am luat
crocodili, dintre cari oricine poate com­
drept ţintă descrierea Clujului, c a r e este
pune uşor o colecţie interesantă şi fru­
capitala culturală a Ardealului". Să în­
moasă" (9). Insamnă, deci, că într'o
ţelegem de aici c ă numai când a r e d a c ­
bună zi i-am putea vedea aproape pe
tat „varianta română" a călăuzei sale
toţi cetăţenii acestui oraş şi pe mulţi
şi-a luat autorul drept ţintă descrierea
alţii încă cu câteo colecţie de dinţi şi
C l u j u l u i ? Ce ţintă a avut atunci când a
coaste de crocodili s a u d e rechini etc.
scris originalul unguresc al operei? Ar
fi d e c e r c e t a t î n t r ' a d e v ă r f S p u n e a p o i m a i Lucruri şi mai interesante aflăm în
d e p a r t e dl O r o s z : „ A m a v u t o deosebită cap. despre cartiere şi despre căile de
atenţie la d e s c r i e r e a muzeelor, ale insti­ c o m u n i c a ţ i e . M a i î n t â i , nu î n ţ e l e g e m b i n e
tutelor ştiinţifice şi ale evenimentelor care-i circumscripţia I şi care-i a H r
 GAND ROMÂNESC 423

căci dl Orosz spune: „Circumscripţia vorba de o băutură bizantină necunos­

1-a: mărginită de Someş, Piaţa Cuza c u t ă p â n ă a c u m ; t r e b u e s ă fie tot nişte
Vodă, cimitir şi str. Şaguna. Circum­ icoane dela Micula, sau de genul lor,
scripţia 11-a: între Someş, Piaţa Cuza ca şi „chipurile pictate pe sticlă" dela
Vodă şi cimitir". (9). Dar ştiţi Dv. ce Muzeul Etnografic.
face Canalul Morii? — „Acest canal, De pe coasta Hajongardului „vederea
trecând peste oraş formează o insulă generală a oraşului se zăreşte de sub
m a r e cu Someşul". Dealtfel canalul Mo­ crengile dese ale brazilor şi sălciilor
rii nu-i singurul în stare de astfel de triste. A c e a s t ă privelişte ne dă o iluzie
isprăvi. „Peste oraş trece linia princi­ frumoasă şi n e u i t a b i l ă " . (25). Iar de pe
pală a Cfr. O r a d e a — C l u j — B r a ş o v — B u ­ dealul din faţă, al „Cetăţuii", vedem, ne
cureşti" (10). Şi noi care credeam că a s i g u r ă dl O r o s z , „ f ă ş i a d e argint a So­
numai in Berlin şi în Paris există tra­ meşului, ce ş e r p u e ş t e peste oraş" — de
seu de cale ferată pe deasupra acope- nu cumva de astădată d-sa va fi avut
rişelor de c a s e sau, cum zice dl Orosz, într'adevăr o iluzie.
„peste oraş"! N e o p r i m cu exemplificările, deşi n'am
Trecem peste o mulţime de amănunte, r e p r o d u s d e c â t o i n f i m ă p a r t e din imen­
m a i mult s a u mai puţin s e n z a ţ i o n a l e (v. sul material.
spre ex. datele despre regularea străzi­ Dacă din această rapidă exemplificare
lor) şi ne mai mirăm doar de năzdră- n'a r e i e ş i t , p e l â n g ă i n t e n ţ i a de batjoco­
v a n a * î s t o r i e a Clujului. C i - c ă „primii lo­ rire a limbii româneşti şi superficiali­
cuitori ai Clujului e r a u oameni preisto­ tatea informaţiei, mai adăogăm câteva
rici din epoca neolitică" (13). „Ei au mostre de acest fel şi din partea pur
f o s t a t r a ş i şi a m ă g i ţ i pentru aşezare, de tehnică, pe care dl Orosz o întitulează
cele două terase aluvionare ale Some­ „Compasul Clujului". Căci greşelile de
şului" (14). A c e ş t i preistorici trebue să limbă, de ortografie şi de date abundă
fi fost însă foarte culţi. Dela ei ne-au ş i în a c e a s t ă p a r t e .
r ă m a s a ş e z ă m i n t e s a u , c u m îi p l a c e d-lui
S ă admitem că este o greşală de tipar
O r o s z s ă s p u n ă „ a ş e z ă m â n t e " (14).
la numele preşedintelui „Acţiunii Patrio­
Picante descoperiri putem face dacă tice", p e c a r e - 1 c h i a m ă D ă n i l ă P a p p , nu
ne lăsăm conduşi de dl Orosz într'o Pop Danila (91). Ne întrebăm însă de
„plimbare prin oraş" (p. 16—45). Dacă când există printre „Asociaţiunile Cul­
n'aţi ştiut care-i rostul Muzeului Limbii turale" una cu numele „Societatea de
Române, a f l a ţ i a c u m : „intensificarea vie. M â i n e " , a l c ă r e i s e d i u a r fi în C a l . M a ­
ţii limbii literare române din localitate". r e ş a l F o c h nr. 51 ( 9 2 ) ? C u n o a ş t e m o r e ­
Instituţia aceasta „are o colecţie bogată vistă cu a c e s t titlu, d a r r e d a c ţ i a şi ad­
şi preţioasă de reviste, dicţionare, ca­ m i n i s t r a ţ i a ei s e g ă s e ş t e în str. G e l u nr.
l e n d a r e , o p e r e l i t e r a r e noi şi v e c h i , folc- 26 şi c a s ă a f l e a c e a s t ă a d r e s ă , dl O r o s z
lore (sic), lucrări generale despre limba n'avea d e c â t s ă s e u i t e l a un n u m ă r r e ­
română". Dar acestea nu-s nimic: ea cent al acestei publicaţii. Dar d-sa, se
m a i a r e „ s i o bibliotecă cu peste 10.000 vede, a preferat s ă transcrie de undeva
de volume". Printre altele, la muzeu se datele, fără să facă o verificare a lor,
lucrează „o hartă limbistică din mate­ s p r e a le p u n e în c o n c o r d a n ţ ă cu s t a r e a
r i a l u l a d u n a t d e p e te#itorul ţ ă r i i " . ( 1 7 ) . actuală a lucrurilor. Alte dovezi despre
La Muzeul Etnografic se află „chi­ acelaşi procedeu: adresa Partidului Na-
puri pictate pe sticlă", „cange", iar in ţional-Ţărănesc şi a Clubului său este
„sale de pe etaj, se află porturi naţio­ d a t ă in S t r . R e g i n a M ă r i a nr. 11 ( p . 106
nale" etc. (18). In Muzeul Societăţii şi 1 0 9 ) , d e ş i a c e a s t ă o r g a n i z a ţ i e s'a mu­
Carpatine se află „sticle bizantine din tat de vreo 4 ani în casa proprie din
Micola" (26). S ă nu v ă închipuiţi că e S t r . R e g i n a M ă r i a nr. 36. T o t a c o l o este
 424 GÂND R O M Â N E S C

şi redacţia organului naţional-ţărănist Ion Clopoţel împlineşte zece ani de apa­

„Patria", greşit indicată şi aceasta în riţie. Zece ani de activitate, susţinută
„Compasul" d-lui Orosz. în r i t m u l e l a n u l u i iniţial, î n s e a m n ă o b i ­
Să socotim iarăşi o greşală de tipar ruinţă ce trebue onorată mai ales pen­
transcrierea numelui actualului director tru sensul de optimism robust ce se de­
al Institutului de Studii C l a s i c e în for­ p r i n d e din e a . I n t r ' o e p o c ă d e î n f r i g u r a ­
ma Bezdiechi Ştefan (117), dar directo­ tă căutare de drumuri, de elanuri în­
rul Bibliotecii Universitare are un singur f r â n t e şi p l a n u r i l ă s a t e b a l t ă a d o u a zi,
nume şi anume Eugen Barbul, aşa cum „Societatea de mâine" este dintre puţi­
e d a t l a p a g . 78, nu şi p e a c e l a d e G h e - nele înfăptuiri ce-ţi inspiră sentimentul
orghe Barbul, cum se spune la pag. 117. liniştitor de durată.
Ne întrebăm apoi d e c e nu s e d a u Ia
Paginile ei care au adăpostit scrisul
capitolul Asociaţiunilor Studenţeşti toate
mai tuturor publiciştilor ardeleni din a-
o r g a n i z a ţ i i l e d e a c e s t fel, s a u m ă c a r c e l e
cest deceniu, au înregistrat, eclectic, t o a ­
m a i i m p o r t a n t e ? Dl O r o s z c i t e a z ă 6, d i n ­
te f r ă m â n t ă r i l e vieţii noastre sociale şi
tre cari abia patru mai de seamă, iar
culturale şi s'au deschis, primitoare,
una inexistentă, căci nu vedem deloc
pentru atâtea n u m e noui, — a l c ă t u e s c u n
care este acea „Societate Studenţească"
material documentar p e c a r e nici u n is­
(sic) din capul pag. 106.
toric viitor al acestor ani de zbucium
Există un capitol al ziarelor, — ne­ nu-1 v a p u t e a nesocoti.
complet, dar totuşi el este un indiciu
încrederea cu care directorul încheie
m ă c a r d e s p r e intenţia autorului de a nu
bilanţul celor zece ani este deci p e de­
ignora aceste importante organe ale vie­
plin justificată, iar bogăţia nrului ju-
ţii publice. Oraşul nostru adăposteşte
bilar, a d u n â n d la un loc o serie d e exce­
î n s ă şi c â t e v a d i n t r e c e l e m a i valoroase
lente articole (de Tr. Herseni, I. C r i s t e a ,
r e v i s t e , a t â t r o m â n e ş t i c â t şi minoritare.
A . M a i o r , I. M a t e i , A n a V o i l e a n u - N i c o a r ă ,
N u c r e d e dl O r o s z c ă şi a c e s t e a a r m e ­
etc, etc.) e o chezăşie de continuitate
rita s ă figureze într'un ghid a t â t de p r e ­
sub cele mai bune auspicii.
tenţios ca al d-sale?
Şi a ş a mai departe.
REVISTA F U N D A Ţ I I L O R R E G A L E a.
Concluzia ni se p a r e că este uşor de
I, nr. 1. A s i s t ă m d e o v r e m e î n c o a c e la
t r a s şi u n a s i n g u r ă cu p u t i n ţ ă . D a c ă dl
un fenomen curios: In timp ce p r o d u c ţ i a
O r o s z nu s'a sfiit s ă d e a l a t i p a r o a s t ­
n o a s t r ă l i t e r a r ă — l i m i t a t ă , ce-i d r e p t , a -
fel de lucrare neserios r e d a c t a t ă şi c a r e
proape exclusiv la roman — se d e s f ă ş o a ­
constitue o vădită b a t j o c u r ă la adresa
r ă în c a d r e d i n c e î n c e m a i l a r g i , r e u ­
limbii noastre, o r g a n e l e în d r e p t a r t r e ­
şind să-şi creeze corelativul economic
b u i s ă nu s t e a o c l i p ă l a î n d o i a l ă pentru
sănătos printr'un public din ce în ce
s c o a t e r e a cu totul din v â n z a r e a acestei
mai numeros, revistele din c a p i t a l ă c a r e
tipărituri. D u p ă cincisprezece ani de re­
ar trebui s ă stea de veghe m a i atent ca
gim r o m â n e s c le-am putea pretinde mă­
oricând la puntea de comandă, duc o
car atât concetăţenilor noştri de altă na­
viaţă de nesiguranţă şi e z i t a r e c e s e a m ă ­
ţionalitate să nu-şi bată joc de limba
nă a agonie.
statului.
N'am crezut nici un moment că ga­
S. Florea
zeta literară săptămânală, oricât de vi­
oaie şi multilaterală, poate ţinea locul
revistei mari, cu alte posibilităţi decât
Reviste informaţia grăbită, critica impresionistă,
SOCIETATEA DE MÂINE, Decemvrie de circumstanţă.
1933. Cu nrul de faţă, revista clujană I a t ă de ce s a l u t ă m cu bucurie a p a r i ţ i a
condusă cu admirabilă tenacitate de dl impunătoarei Reviste a Fundaţiilor Re-
 GÂND ROMÂNESC 425

ţŞale, inaugurată prin augustele rânduri E o biruinţă plină de nădejdi noi a

iscălite d e M. S. R e g e l e şi î n c h i n a t e — tiparului românesc în Ardealul copleşit
splendid omagiu — Marelui înaintaş, ale d e p u b l i c a ţ i i m i n o r i t a r e , şi nu m a i puţin
c ă r u i gânduri au fost realizate acum. P u ­ o b r a z d ă r o d i t o a r e în d o m e n i u l manifes­
să sub direcţia celor mai ilustre nume, tărilor de cultură.
pe care le numără, azi, literele româ­ U l t i m u l n u m ă r , cel d e C r ă c i u n , ne a d u ­
neşti şi r e d a c t a t ă d e omul de gust rar ce p e lângă materialul ce interesează di­
c a r e e s t e P a u l Z a r i f o p o l , Revista Funda­ rect lumea vânătorilor, o povestire a scrii­
ţiilor se distinge printr'o ţinută sobră, t o r u l u i Mihail Sadoveanu: Vânători mol­
graţie colaborărilor (G, Galaction, T. doveni la Braşov, acum o sută de ani,
Arghezi, N. M. Condiescu, G. Bogdan- d u p ă m e m o r i i l e u n u i a d i n ei „ b e i z a d e N i -
Duică, V. Vătcovici, Z. Pâclişanu, 1. Bu. culai", fiul fostului domnitor Alexandru
du, Şerban Cioculescu), care dau cea Suţu, c a r e se afla p r i b e a g la B r a ş o v , îm­
mai complectă imagine despre viaţa in­ p r e u n ă cu a l ţ i p r i b e g i m u n t e n i şi moldo­
telectuală românească din momentul de veni, fugiţi a c o l o în u r m a e t e r i e i ; u n i n ­
faţă. teresant articol al d-lui prof. Popescu-
Voiteşti d e s p r e Inteligenţa animalelor şi
BLAJUL, а. I, nr. 1 (Ianuarie). Din mai ales o privire cuprinzătoare asupra
B l a j u l marilor amintiri a ş t e p t a m o revis­ masivului Retezatul, d e prof. Al. Borza,
tă care să scoată odată la lumină co­ însoţită de numeroase fotografii.
moara de documente păzite sub şapte
In c a l i t a t e a s a , d e p r e ş e d i n t e al C o m i -
lacăte în „Biblioteca Centrală". D. N.
siunii Monumentelor Naturii pentru Ar­
L u p u este singurul care încearcă ceva în
d e a l , prof. B o r z a p l e d e a z ă p e n t r u înfiin­
a c e s t sens, povestindu-ne un capitol mo-
ţarea viitorului p a r c naţional al R o m â n i e i
horît din v i a ţ a e p i s c o p u l u i Grigorie Ma­
în acest masiv muntos, neîntrecut prin
ior. — încolo, s t r â n s e d u p ă criterii dis­
s ă l b ă t ă c i a g r a n d i o a s ă a fenomenelor gla­
cutabile, câteva versuri (fără valoare),
ciare, prin b o g ă ţ i a vânatului, cât şi prin
un eseu (cam şcolăresc; autorul lui e
m i n u n a t a lui f a u n ă şi f l o r ă .
capabil de lucruri mai bune!), o nuvelă
(pe care povestitorul de talent, Pavel Pentru înfăptuirea acestei „creaţiuni
D a n , p u t e a s'o a d â n c e a s c ă m a i s t ă r u i t o r ) culturale de o covârşitoare importanţă
şi o cronică literară d i s p a r a t ă . ştiinţifică şi n a ţ i o n a l ă " , p o r n i t ă d i n ini­
ţiativa primului congres al naturaliştilor
Surprizele nu sunt, totuşi, excluse.
ţinut l a C l u j în 1928, a p e l u l l a s p r i j i n u l
Blajul d i s p u n e d e f o r ţ e şi s'ar p u t e a ca
S t a t u l u i şi t o t o d a t ă l a b u n a î n ţ e l e g e r e a
rândurile noastre să primească o straşni­
localnicilor, credem că va avea cât de
c ă replică chiar dela al doilea nr.
curând răsunetul necesar.
In fruntea revistei v ă d un „comitet de
editură" foarte numeros. Multe nume ca­ Val. Puşcariu
re înseamnă o s e r i o a s ă făgăduinţă. (Fru­
mos, frumos, dar unde este Alexandru
Lupeanu?) însemnări
Ion Chinezu
TIPOGRAFIA HONTERUS a împlinit
CARPAŢII ( A . 1, № . 12). 400 a n i d e e x i s t e n ţ ă . I a t ă u n f a p t cultu­
R e v i s t a d e v â n ă t o a r e , p e s c u i t şi c h i n o - ral în faţa căruia ne oprim respectuos
l o g i e „Carpaţii" î n c h e i e un a n d e activi­ şi-1 relevăm ca o pildă de admirabilă
t a t e , cu o a p a r i ţ i e n e o b i ş n u i t de regulată s t ă r u i n ţ ă in m u n c ă . A c e a s t ă r a r ă aniver­
l a p e r i o d i c e l e n o a s t r e , cu un c u p r i n s d e o ­ sare proprietarul de azi al tipografiei o
p o t r i v ă d e b o g a t şi v a r i a t şi cu o tehnică s e r b e a z ă p r i n e d i t a r e a unei v a l o r o a s e p u ­
c e nu l a s ă n i m i c de dorit. blicaţii, ea însăşi operă de cultură şi
 426 GÂND ROMÂNESC

de a r t ă grafică, ce-i face cinste*). Ioan DACIA. Şi e desemnată aşa de bine

Honterus, care a introdus Luteranismul p a r c ' a r fi o h a r t ă p l a s t i c ă d e a z i .
în A r d e a l şi 1-a î n t e m e i a t definitiv între Tipografia a trecut prin multe mâni,
S a ş i , n'a f o s t n u m a i u n r e f o r m a t o r , u m a ­ d a r tot mâni de intelectuali, preoţi-pro-
nist, m a g i s t e r , s c r i i t o r , p r o f e s o r , ci şi u n f e s o r i , m e d i c i , p r i m a r i , etc. D e l a 1833 e s t e
meşter tipograf specialist, care a intro­ în mâna familiei Gott, şi actualul pro­
dus cel dintâi meşteşugul tiparniţei în prietar, Fritz Gott, a scos-o la perfecţia
p ă r ţ i l e a c e s t e a a l e E u r o p e i . T i p o g r a f i a lui d e c e a m a i n o u ă f a c t u r ă , a ş e z a t ă într'un-
î n c e p e l a 1533 î n B r a ş o v , ş i d u r e a z ă f ă r ă p a l a t , cu 2 etage, l â n g ă hotelul „ C o r o a n a
întrerupere — afară de o strămutare pe Veche" (str. K l o s t e r 14).
c â ţ i v a ani l a S i b i u — p â n ă azi.
Cartea acestei fabrici de cărţi e un
P a t r u s u t e d e a n i ! P â n ă l a 1851 e r a nu
monument literar al tiparniţei, care a fost
n u m a i p r i m a , ci u n i c a t i p o g r a f i e în Bra­
şi p e n t r u noi un î n s e m n a t f a c t o r c u l t u r a l ,
şov! In t e a s c u r i l e ei s'au tipărit atâtea
pentru care trimitem proprietarului ex­
cărţi româneşti, încât j u b i l e u l ei e s t e în
presia recunoştinţei noastre, şi-1 propu­
a c e l a ş i t i m p şi a l n o s t r u . T o t c e s'a t i p ă ­
nem c a e x e m p l u d e u r m a t pentru ai no­
rit r o m â n e ş t e l a B r a ş o v p â n ă l a j u m ă t a ­
ştri.
tea veacului t r e c u t , cu s l o v e l e ei s'a ti­
p ă r i t : p r i m u l c a t e c h i s m p r o t e s t a n t în r o ­
CAŞOVIA P Ă C I I . întâlnirea dela Ko-
m â n e ş t e , c i r c a 1559; c ă r ţ i l e lui Coresi, —
sice a d-lor Titulescu şi Beneş are un
tatăl şi fiul său, Şerban, — cel dintâi
antecedent în felul s ă u — l a 1733.
călindar românesc (1733), Istoria prea-
frumosului Arghir şi Ileana... (1812), Această întâlnire a miniştrilor de ex­
Povăţuitorul tinerimei, de George Lazar terne român şi cehoslovac, rămâne un
( 1 8 3 3 ) , Deşteaptă-te Române! a lui And. moment istoric, pentrucă a dat o fericită
M u r e ş a n , l a 48, Discursul lui Cipariu, la întorsătură cursului de acţiuni pentru
ad. „Astrei", din 1862, apoi „Gazeta conservarea păcii europene.
Transilvaniei" aci a început să apară, Actul a c e s t a înţelept al Micei Antante
cu c i r i l i c e , în 12 M a r t i e 1838, i a r cu li­ a a v u t î n s ă şi u n a n t e c e d e n t , înainte cu
tere „civile" (cirile amestecate cu litere 200 d e ani, c â n d K o s i c e se numia Casso-
latine) l a 1850 şi în fine cu l a t i n e , dela via, şi a v e a o celebră universitate, con­
1869 î n c e p â n d p â n ă l a 1884, c â n d , mi s e dusă de Iesuiţi.
pare, şi-a făcut propria tipografie. E x a c t înainte cu d o u ă sute de ani, la
A c e l v e s t i t H o n t e r u s e r a şi u n t i p o g r a f 1733, c a n d i d a ţ i i l a d o c t o r a t u l d e filosofie
î n d e m â n a t i c , şi un g e o g r a f a l v r e m i i . L u i ai acestei universităţi episcopale, pusă
îi d a t o r ă m c e a m a i v e c h e h a r t ă a R o m â ­ sub conducerea părinţilor iesuiţi, se p r o ­
niei noastre de azi, dată în desemnul m o v a u s u s ţ i n â n d teza — păcii europene.
manei lui p e lemn, l a 1542, în c a r t e a s a Ideea păcii s'a introdus în conştiinţa
„Rudimenta Cosmografica". E a reprezin­ lumii civilizate deodată cu creştinismul
tă toate provinciile româneşti, cu ţările şi v a t r i u m f a , n u m a i cu triumful creşti­
învecinate: Bulgaria, Ungaria, Jugoslavia, nismului. V o m aminti câteva încercări c e ­
I n s c r i p ţ i a h a r ţ e i e p u s ă t o c m a i în c e n t r u , lebre de teoretizare, cum sunt acele ale
pe pământul Olteniei, cu litere mari: abatelui de St, Pierre, C h a r l e s Ir. C a s t e l ,
l a 1710, E m . K a n t , l a 1795.

*) Die Honteruspresse in 400 Jahren. D a r iată, înainte de K a n t , curând după.

Festschrift der Buchdruckerei Johann Abbe St. Pierre s e t i p ă r i a în tipografic
Gotts Sohn, von H e r m a n Tontsch. K r o n - a c a d e m i c ă a lui Ioan Henr. Frauenheim
stadt-Braşov (Rumănien) ,1933. 8°, 112 din C a ş o v i a , c a r t e a cu a c e s t titlu:
p a g . şi m u l t e i l u s t r a ţ i i , g r a v u r i , facsimile „Deliberatio de conservanda pace per
bibliografice, fotografii. c o n s i l i a belii. H o n o r i b u s . . . neo-doctorurm
GAND ROMANESC 427

c u m in a l m a e p i s c o p a l i s o c . J e s u u n i v e r s i ­ ca să cercetăm, ridic chestiunea, întru

tate Cassoviensi suprema artium, littera- cât d. profesor On. Ghibu, dela univer­
rum et philosophiae laurea per Stepha- s i t a t e a d i n C l u j , îmi c o m u n i c ă d a t e , d u p ă
num Dzian o r n a r e n t u r . A b ill. Cassoviensi cari la numita universitate din Cassovia,
r h e t o r i c a a n n o 1733 inscripta". m a i î n a i n t e d e D z i a n , a r fi f o s t d o i p r o ­
Această manifestaţie academică, cu­ fesori români: unul cu numele Arborel,
p r i n s ă într'o carte de mai puţin de 100 altul: Lungoiu.
de pagini, constituie un moment cultu­ D . T i t u l e s c u u m b l a d e c i p e la K o s i c e ,
ral destul de important, ca să-1 relevăm. în 11 D e c e m v r i e 1933, p e u r m e l e u n o r
Numele profesorului, care prezida „ D e ­ străluciţi antecesori.
liberaţii", Ştefan Dzian, are aspect ce
pare românesc. Nu ca să exagerăm, dar llie Dăianu

BULETINUL ASTREI

A s t r a în Săcuime. tea c ă r u i a s'au împlinit douăzeci de ani,

dna Valeria Căliman, o distinsă intelec­
In lunile din urmă, acţiunea de pro­
tuală din Braşov, cât şi în a c ţ i u n e a de
pagandă culturală din Săcuime a câşti­
propagandă culturală dela ţară. Dovadă
gat o amploare neobişnuită, c a r e ne va
b i n e r e u ş i t e l e ş e z ă t o r i a r a n j a t e , în cursul
aduce, fără îndoială, cu t i m p u l , rezulta-'
unei singure zile, în comunele Ozun şi
tele dorite de toţi ceice ne gândim cu
Ghichiş, la care au participat, pe lângă
strângere de inimă Ia înstrăinarea unei
conducătorii despărţământului, în frunte
părţi a f r a ţ i l o r n o ş t r i din a c e a s t ă r e g i u n e
cu p r o t o p o p u l A . N i s t o r , d i r e c t o a r a ş c o a l e i
şi l a n e p u t i n ţ a lor d e a s e b u c u r a d e bi­
normale d e fete, d n a E l i z a L i ţ u , cu ele­
nefacerile culturii naţionale, exprimată
vele din cl. V I I , corul gimnaziului de
în g r a i u l strămoşesc.
băieţi, dirijat de pedagogul N. O p r e a şi
Iniţiativa acestei acţiuni, desfăşurată
echipa de propagandă a despărţământu­
mai ales în judeţul Trei Scaune, îi re­
lui din B r a ş o v , c o n d u s ă d e d. B u j o r M ă z -
vine vrednicului român, încercat luptă­
găreanu,
tor şi cu f r u m o a s e m e r i t e p e t e r e n u l lup­
telor naţionale, p r o t o p o p u l Aurel Nistor, începutul s'a făcut în comuna Ozun,
preşedintele despărţământului Astrei din unde oaspeţii au participat la serviciul
a c e s t j u d e ţ . I a r a m p l o a r e a ei s e d a t o r e ş - divin dela biserica ortodoxă, dând răs­
te c o l a b o r ă r i i intime, mult promiţătoare, punsurile la liturghie corul şcoalei n o r m a ­
d i n t r e a c e s t d e s p ă r ţ ă m â n t şi cel d i n B r a ­ le. P r o g r a m u l f e s t i v a l u l u i s'a executat în
şov, c a r e e s t e m a i b i n e î n z e s t r a t cu mij­ localul primăriei. Aici şi-a dat concursul
loacele unei s i s t e m a t i c e opere de cultu­ c o r u l A s t r e i din B r a ş o v , i a r e l e v e l e ş c o a ­
ralizare a straturilor largi ale poporu- lei p r i m a r e , în c o s t u m e n a ţ i o n a l e , a u j u ­
lui. c a t „ R o m â n c a " şi „ C a l a B r e a z a " . D u p ă r u ­
larea unui film distractiv li s'au distri­
C o l a b o r a r e a a c e a s t a s e m e n ţ i n e a t â t în
buit copiilor cărţi româneşti, dăruite de
a c ţ i u n e a d e s f ă ş u r a t ă în o r ă ş e l u l Sf. Ghe-
librăria „Cartea Românească" din Bra­
orghe, capitala j u d e ţ u l u i , u n d e în u n a d i n
şov.
Duminecile lunii Decemvrie a conferen­
ţiat d e s p r e poetul P. Cerna, dela moar­ La Ghichiş s'a r e p e t a t p r o g r a m u l , du-
 428 GÂND ROMÂNESC

p ă m a s ă , cu un s u c c e s şi m a i m a r e . R o ­ d e ţ . E c h i p a , c o n d u s ă d e d. Iosif Vanciu,
m â n i i d e a i c i a u o f a n f a r ă şi ei ş i - a u p r i ­ un v e c h i u A s t r i s t , a fost b i n e p r i m i t ă în
mit oaspeţii cu u n d r a p e l n a ţ i o n a l . Şi Mociu şi în G i l ă u , s i n g u r e l e comune pe
aici însă ca şi la Ozun, păr. A. Nistor cari le-a putut vizita p â n ă acum. S'a r e ­
a trebuit să le vorbească sătenilor în prezentat cu acest prilej a p i e s ă p o p o r a ­
limba maghiară, căci limba strămoşilor lă a dlui Sebastian Stanca: „Legea No­
l o r nu o cunosc. uă", potrivită pentru luminarea săteni­
Si. G h e o r g h e a a v u t î n t r e t i m p şi a l ţ i lor asupra plăgii comunismului, iar dnii
oaspeţi. In ziua d e 1 Decemvrie a rostit A . P o p a şi I. B r e a z u a u r o s t i t conferin­
acolo o conferinţă ocazională d. George ţe a s c u l t a t e cu m u l t interes.
Popa, profesor la liceul „Gh. Bariţiu"
din Cluj. Secţia demografică şi
D e s p ă r ţ ă m â n t u l din Trei S c a u n e inten­ etnopolitică.
ţionează s ă organizeze cursuri de adulţi,
Cea mai t â n ă r ă dintre secţiile Astrei,
p e n t r u î n v ă ţ a r e a limbii r o m â n e şi a p o i s ă
al cărei nume, în forma p r o p u s ă de d.
înfiinţeze în fiecare comună câte o bi­
profesor Silviu Dragomir, l-am scris în
bliotecă populară. Pentru î n c u r a j a r e a e-
fruntea acestei însemnări, are de pe a-
lementelor corpului didactic la o parti­
c u m un î n t i n s p r o g r a m d e a c t i v i t a t e . Ea
c i p a r e cât mai intensă la a c e a s t ă acţiu­
şi-a propus să studieze şi pe urmă să
ne de reromânizare a fiilor rătăciţi ai
înfăţişeze opiniei publice mondiale, câ­
neamului, li s e v o r d a p r e m i i celor mai
t e v a din p r o b l e m e l e d e cel m a i î n a l t in­
z e l o ş i dintre ei.
teres pentru existenţa neamului nostru.
Studierea datelor oferite de statistica d e ­
Festivaluri cu concursul
mografică şi a sensului lor intim este o
ţăranilor.
vitală necesitate pentru noi, căci politi­
La 1 Decemvrie, care este ziua Astrei, ca noastră naţională trebue să se bazeze
despărţământul din Cluj a întrebuinţat n e a p ă r a t pe datele pozitive ale unor cer­
din nou câteva echipe din satele jude­ c e t ă r i d e a c e a s t ă n a t u r ă , d a c ă nu voeşte
ţului pentru alcătuirea programului obiş­ să poarte în viitor pecetea improviza­
nuitului festival ocazional dela Cluj. De ţiei şi c h i a r a i n c o n ş t i e n ţ e i . N ' a v e m câ­
a s t ă d a t ă a u fost a d u s e n u m a i trei s a t e , şi t u ş i d e p u ţ i n i m p r e s i a c ă în felul acesta
anume Jimborul, Feleacul şi Sâncraiul A s t r a va încăleca domeniul unei sfere d e
A l m a ş u l u i , d a r c o n t r i b u ţ i a lor a f o s t d i n ­ acţiune programatic străină de organiza­
tre cele mai alese. De o uimitoare frumu­ ţ i a ei, a d e c ă a l p o l i t i c e i , A s t r a nu face
seţe erau corurile şi jocurile executate politică, în sensul strict al cuvântului,
d e feciorii a c e s t o r s a t e , i a r e x e r c i ţ i i l e de dar este obligată s ă se ocupe de marile
gimnastică, reclamate de programul or­ probleme ale existenţei noastre naţiona­
ganizaţiei „Şoimii Carpaţilor", aveau rit­ le. I - o c o m a n d ă a c e a s t a t r e c u t u l e i atât
m u l şi s i g u r a n ţ a c e l o r m a i r e u ş i t e mani- de bogat în f a p t e m a r i e/no-politice.
festaţiuni de a c e a s t ă natură. Astra va edita, prin intermediul sec­
Despărţământul local continuă să în­ ţiei d e m o g r a f i c e şi e t n o p o l i t i c e şi c u con­
trebuinţeze, şi cu deplin succes, teatrul cursul tuturor secţiilor, o mare revistă
ca mijloc de educaţie naţională şi de trimensuală, care se va t i p ă r i în limba
propagandă culturală. Dupăce, în câte­ franceză. Conducerea ei a fost în­
v a r â n d u r i , a u fost a d u ş i l a C l u j s ă t e n i i c r e d i n ţ a t ă dlui Silviu Dragomir, care v a
ca să vadă spectacolele adaptate gustu­ fi ajutat în activitatea redacţională de
lui şi p r i c e p e r i i lor, d a t e d e T e a t r u l N a ­ d i s t i n s u l n o s t r u c o l a b o r a t o r , d. conferen­
ţional şi de Opera Română, Teatrul a ţiar D. D. R o ş e a . V a edita a p o i o serie
trimis o echipă dramatică pentru a da d e b r o ş u r i , în l i m b i l e e n g l e z ă şi i t a l i a n ă ,
reprezentaţii in c â t e v a localităţi din ju­ cu s u b i e c t e c a r e se vor fixa mai târziu.
 Cuprinsul anului 1 9 3 3 .

POEZII Pag.
Pag. Scrisoare dela A v r a m Iancul — 135
George Boldea, Sbucium — — — 197 Ion Breazu, I o n A g â r b i c e a n u .— — 75
Radu Brateş, Troiţă — — — — 146 Ion Chinezu, Cuvânt înainte — —• 1
Hanul dintre plopi — — — 256 Pe marginea adunării dela B r a ­
N. Caranica, F l o a r e a pe care mi-ai şov — _ — 193
întins-o — — —• — 12 Emil Cioran, Sub semnul irepara­
Scrise pe o carte dăruită — — 196 bilului • — — 138
Ploaie — — — — — — 386 Al. Dragomir, f Amos Frâncu — — 329
Ion Focşeneanu, Braţul — — —i 245 luliu Haţieganu, Generaţii vechi şi
Emil Giurgiuca, Tristia — — — 195 generaţii nouă 13— — — —
Poartă — _ — _ 195 . . Traian Herseni, Filosofia timpului
Ruga Poetului _ — — — 320 pierdut — — — — — — 113
Radu Gyr, Versului — — — — 327 Metafizică şi sociologie — — 402
Fermă — — —• — —• — 375 Henri Jacquier, Un preot umanist:
Molimă — — — 376 Henri Bremond — — — — 3 2 1
Emil Isac, Someşul Moţilor — — 134 Victor Jinga, Criza economică mon­
Mircea Marc, Vânt de Dobrogea — 155 dială şi „rezultatele" conferin­
Fuga — — — — — — 260 ţei dela Londra — — — — 156
Teodor Murăşanu, Cu mâinile, cu C . Marinescu, Tendinţele actuale ale
umerii r a z i m . . . — — — — 83 tinerimii — — — — — 369
Const. Ştefăniu, Metamorfoză — — 328 /. Mateiu, 1 Decemvrie 1918 — — 305
_luliu Moldovan, Scopul Astrei şi
PROZĂ
rostul tineretului în c a d r e l e ei 4
Ion Agârbiceanu, In m i s i u n e — — 7 Ovidiu Papadima, L i t e r a t u r a d e ieri
In lumina primăverii — —• — 257 şi scriitorii de mâine — — 198
Al. Ceuşianu, Povestea unui fapt S t r u c t u r a e p i c e i d-lui C e z a r P e -
divers — — — — _ _ 387 trescu —. — — — — — 316
Pavel Dan, Poveste ţărănească —• 246 D. St. Peiruţiu, Aron Florian şi
Sera Furpa, Curaj? — — —• — 67 orientarea literară a „Telegra­
Victor Papilian, Trădare (nuvelă fului Român" — — —• — 17
fantastică) — — — — — 121 „ T e l e g r a f u l R o m â n " şi literatu­
In credinţa celor ş a p t e sfeşnice r a d e p e s t e C a r p a ţ i —• — —• 167
(Fragment) - - — — — — 307
Emil Puşcariu, Unificarea legislativă 84

ESEURI, STUDII, ARTICOLE Val. Puşcariu, Gheţarul dela Scări­

şoara _ — — — — 147, 206
G. Bogdan-Duică, O definiţie a filo- Radu Roman, Statul romano-catolic
sofiei la E m i n e s c u — — — 133 ardelean — — — — — 261
430 GÂND ROMÂNESC

D. D. Roşea, Mitul utilului — — 49 ciologie — — — — -— — 221

I. D. Sandu, Un m a r t i r al ortodo­ N. N. M a t h e e s c u , S t u d i i d e so­
xiei: Mitropolitul Sava Branco- ciologie — — — — — — 344
vici — — — — — — 333 Ştefan Pasca, Cronica ştiinţifică: N.
Gheorghe Sofronie, Problema păcii Drăganu, Românii în veacurile
internaţionale — —• — — 377 I X — X I V pe b a z a toponimiei şi
Dimitrie Todoranu, Pesimismul crea­ a onomasticei —• — — — 280
tor _ — _ — __ — _ 241 JV. Săulescu, Cronica agricolă: Spre
o altă orientare a agriculturii
CRONICI noastre — — — —• — — 27
Propaganda agricolă — •— — 415
Vasile Băncilă, Probleme pedago­ Octav Şuluţiu, Cronica literară: V.
gice: Profesorul secundar — 286 Voiculescu, Destin — — — 340
Caius Bardoşi, Cronică externă; Izo­ D. Todoranu, Cronica socială: Mo­
larea Germaniei hitleriste — 216 nografia sociologică românească 99
Imperialismul Italiei — — — 349 Virgil Văiăşianu, Cronica biblioteci­
G. Bogdan-Duică, Cronica externă: lor: O s t a t i s t i c ă m a g h i a r ă a bi­
M. Eminescu, Poesii. E d . îngri­ bliotecilor din A r d e a l — — 223
jită de Const. Botez — — _ 337
CĂRŢI, REVISTE
Olimpiu Boitoş, Cronica ideilor: A.
Tibal şi psihologia poporului
G. B. D., T. Arghezi, Flori de mu­
român — — — — — 95
cegai — — — — — — 32
Cronica teatrului: Pentru func­
O. Densuşianu, Literatura ro­
ţia artistică a teatrului —• — 181
m â n ă modernă. Voi. III — — 105
Ion Breazu, Cronica literară: L.
Autocritică — — — — — 106
Blaga, L a cumpăna apelor — 175
G. Bogdan-Duică, Ioan Barac 276 Olimpiu Boitoş, Boabe de Grâu (Iu­
Ion Chinezu, Cronica literară: Două l i e 1933) — — — — — 296
romane săseşti: A. Meschendor- Buletinul Demografic al Româ­
fer, Die Stadt im Osten; E. niei (Octomvrie 1933) — — 297
Witting, Hirtenfeuer — — —. 91 Radu Brateş, P. Sterian, Pregătiri
A. Cotruş, Printre oameni în pentru c ă l ă t o r i a din u r m ă — 183
mers — — _ — — — 178 I. J u r a , M i t u l în p o e z i a lui E m i ­
Gib. I. Mihăescu, Rusoaica — 273 nescu — — — — — — 291
V, Papilian, In credinţa celor Ion Breazu, Liviu Rebreanu, R ă s c o a l a 32
şapte sfeşnice — — — —- 410 Th. Capidan, G. Murnu, Bair di
Cronica ideilor: Al. Dima, A s p e c ­ Cântic Armânescu — —• — 106
te şi a t i t u d i n i i d e o l o g i c e — — 173 Boabe de Grâu (August 1933) 356
Corneliu I. Codarcea, Cronica ex­ N. Caranica, M. Sadoveanu, S o a r e l e
ternă: Pe marginea revizionis­ în b a l t ă s a u A v e n t u r i l e şahului 290
mului m a g h i a r — —. — — 23 Ion Chinezu, G, Galaction, Doctorul
L. Daniello, Cronica medicală: Com­ Taifun — — — — — — 354
b a t e r e a t u b e r c u l o z e i în R o m â n i a 102 Petre Tarţia, Penumbre — 355
Al. Dima, Cronica literară: Discu- Viaţa Românească (An. XXV,
ţiuni ideologice — — — — 229 Nr. 1—4) _ — — — — 38
Gheorghe Dragoş, Cronica econo­ Abecedarul ( A n . I, I u l i e — A u g . ) 185
mică: Creditul, băncile şi con­ Braşovul Literar (An. II, No.
versiunea — 29 10—12) — __ — — — — 185
Traian Herseni, Cronica sociologică: l a r a B â r s e i (An. V, Iulie—Aug.) 185
Petre I. G h i a ţ ă , E s e u r i d e so­ Hotarul ( A n . I, N o . 1—2) — 235
GÂND ROMÂNESC 431

Societatea de Mâine (Dec. A. Sacerdoţeanu, Dan Smântânescu,

1933) — — — — — — 424 Mişcarea s ă m ă n ă t o r i s t ă —. — 233
Revista Fundaţiilor Regale (An.
I, nr. 1) — — _ — — 424
ÎNSEMNĂRI
Blajul (An. I, N o . 1) — — 425
Aurel Decei, Anuarul Comisiunii M o ­
Gând Românesc, Un critic spaniol
numentelor Istorice, Secţia pen­
tru Transilvania (1930—31) — 37 d e s p r e I. A g â r b i c e a n u — — 108
Anuarul Institutului de Studii Adunarea generală a Astrei — 185
Clasice (1928—32, p a r t e a I) — 107 Figuri ardelene — — — — 365
E. Gamillscteg, Vom Leben und P. Aldea, Catedrala ortodoxă din
Wirken der Romanen. II. Ru- Cluj — _ — — _ _ 297
mănische Reihe — —• — — 184 Olimpiu Boitoş, Un monument mi­
tropolitului Andrei Şaguna — 44
Gheorghe Dragoş, Dr. N. I. Ange-
Un comitet pentru editarea ope­
lescu, Negustorii de odinioară 36
relor lui Iacob Mureşianu — 110
S. Florea, Ing. F r . O r o s z , C ă l ă u z a
Congresul presei poporale — 187
şi c o m p a s u l Clujului — — 421
Broşuri antirevizioniste — — 237
G A . Gheorghiu, M. Maeterlinck, La
Broşurile Direcţiunii Educaţiei
grande loi — — — — — 420
Poporului — _ — — — 300
Ion Moga, Al. L a p e d a t u , In jurul
Ion Breazu, F e s t i v a l u l d e 10 M a i a l
asasinării lui B. Catargiu — 233
despărţământului Cluj al Astrei 40
I. L u p a ş , D o c u m e n t e i s t o r i c e p r i ­
Cincisprezece ani dela Unire — 363
vitoare la moşiile brâncoveneşti
Л'. Caranica, O piesă religioasă:
d i n T r a n s i l v a n i a şi O l t e n i a — 294
„ C e r u r i l e s p u n " d e V. P a p i l i a n 363
C. Pastia, N. D. Cocea, Fecior de Ion Chinezu, Şcoala de arte plastice
slugă — — — — — — 289 din C l u j — — — — — 186
E. Petrovici, Th. Capidan, Dialectul Conferinţele Реп-clubului ma­
aromân — — _ _ — _ 36 g h i a r din R o m â n i a — — — 301
O . F. Popa, A. Rădulescu, Origina­ S c ă d e r e a n a t a l i t ă ţ i i m a g h i a r e în
litatea dreptului român — — 295 ţinutul de dincolo de Dunăre 301
Titu Onişor, P r o b l e m a guvernu­ Corneliu I. Codarcea, Literatura re­
lui l e g i f e r a t o r —• — — — 356 vizionistă maghiară — — — 188
D. Prodan, I, Ş c h i o p u l , C o n t r i b u ţ i u n i Ion Costea, Tineretul intelectual m a ­
la istoria Transilvaniei în sec, ghiar din Ardeal — — — 41
X I I şi X I I I — — — — — 33 llie Dăianu, Tipografia Honterus 425
Vel. Puşcariu, I. D r e m e r şi I. M a r i n , Caşovia Păcii —. — —• — 426
Maramureşul Românesc — — 292 L. Daniello, Al 2-lea congres naţio­
P r o i . D r . N. L e o n , N o t e şi a m i n ­ nal de tuberculoză — — — 44
tiri — _ — — — _- — 293 Ion Moga, Un luptător: Onisifor
Kurt Hielscher, Rumănien — — 419 Ghibu — — — — — — 358
Boabe de Grâu (An. IV, No. Ion Muşlea, Artur Gorovei doctor
1—3) — _ — — _ _ _ 38 „honoris causa" — — — — 109
Revue des Vivants (Fevrier, Ştefan Pasca, Dicţionarul Academiei
Mars 1933) — — — — — 38 Române — — — — — — 109
Carpaţii ( A n . I, N o . 12 — — 425 D. Prodan, Problema Arhivelor ro­
Radu Roman, Statul catolic ardelean mâneşti — — — — — — 364
şi A c o r d u l dela Roma în faţa Emil Puşcariu, Chestiunea Statului
Justiţiei — — —. — — 235 romano-catolic ardelean — — 236
O. G h i b u , O g r e a m o ş t e n i r e h ă r ă ­ Val. Puşcariu, Muzeul etnografic din
zită d e u l t i m e l e g u v e r n ă r i — — 421 Cluj — — — — _ _ 40
432 GÂND ROMÂNESC

Oficiul de turism din România 298 Teatrul pentru ţărani —• — — 303

Muzeul din N ă s ă u d — — — 299 F a p t e din S i g h e t — — —• — 304
Petru Suciu, Problema tineretului Un monument lui A n d r e i Mureşianu 366
235 Cercurile culturale ale Hunedoarei 366
/. Todoran, Frăţia Ortodoxă Română 42 Reorganizarea secţiilor — — — 367
V. Vătăşianu, E x p o z i ţ i a C. B o g d a n , Consfătuirea preşedinţilor de des-
Ciupe, Cornea, Demian, Szolnay, părţăminte — — — — — 367
Widmann, Ladea şi Szervatius 43 A s t r a în S ă c u i m e — — — — 427
F e s t i v a l u r i cu concursul ţăranilor 428
George Vulcu, Necesitatea muzeelor
Secţia demografică şi etnopolitică 428
300

PLANŞE ŞI FOTOGRAFII
BULETINUL ASTREI

C . Bogdan, M a i c a Domnului (Cate­

D e s p ă r ţ ă m â n t u l din Cluj — — — 45 drala O r t o d o x ă din Cluj) —• 241
Şoimii Carpaţilor —. —. — —- 46 A . Demian, î n g e r din c e a t a Domnii­
46 lor (Catedrala Ortodoxă din
Activitatea secţiilor — — — 111 Cluj) 257
U n d e s p ă r ţ ă m â n t activ, Reghinul — 111 A u t o g r a f a l lui A v r a m I a n c u (facsi­
P r o p a g a n d i ş t i i A s t r e i şi a i Ş o i m i l o r mile) — — — —• —• —• 136
112 Schiţa regiunii gheţarului dela S c ă ­
D e s p ă r ţ ă m â n t u l d e l a B l a j în m i j l o ­ rişoara — — — — — — 148
cul p o p o r u l u i — — — — 112 Regiunea gheţarului dela S c ă r i ş o a r a 149
Conferinţele tineretului — — — 112 Bolta de intrare a gheţarului dela
Harta căminurilor culturale din B a - 151
189 Schiţă schematică a gheţarului dela
Bilanţul dela Suceag al despărţă­ Scărişoara — .— — — — 152
mântului c l u j a n .—. —- — — 189 „Biserica" sau „Altarul" (Gheţarul
R a p o r t u l bogat al Sighetului — — 190 dela Scărişoara) — — — — 153
Cinstirea memoriei lui Z a h a r i a B o i u 190 Gheţarul dela „ F o c u l viu" — — 154
Un despărţământ model — Braşovul 191 S c h e m e d e s t a l a g m i t e şi c r i s t a l e de
„ P e n t r u a d e v ă r şi l u m i n ă " — — 191 ghiaţă — — — — — — 209
A s t r a la B r a ş o v (Adunarea generală Stalagmite de formă spectrală — 210
a Asociaţiunii) — — — - 238 S t a l a g m i t ă în f o r m ă d e c i u p e r c ă — 211
303 „Biserica" în timpul desgheţului
C a s a culturală „Iuliu Haţieganu" — 303 (Gheţarul dela Scărişoara) — 212
 A APĂRUT IN COLECŢIA
1 G Â N D ROMÂNESC
ROMANUL

CREDINŢA CELOR ŞAPTE SFEŞNICE

DE

VICTOR PAPILIAN
Frescă puternică a frământărilor sociale ale Ardealului d e d u p ă
război. — C o p e r t a de A . D E M I A N . - - 2 v o l u m e 628 pagini.
Preţul ambelor v o l u m e 170 lei.
D e v â n z a r e la t o a t e l i b r ă r i i l e m a r i
din ţ a r ă . Cetitorii noştri p o t p r i m i *
c a r t e a direct d e l a A d m i n i s t r a ţ i a r e ­
vistei t r i m i ţ â n d înainte, p r i n m a n d a t
p o s t a i , p r e ţ u l r e d u s d e L E I 135

AM PRIMIT LA REDACŢIE i

Calendarul pentru popor al Asociaţiunii pe anul 1934, întocmit de H o r i a

P e t r a - P e t r e s c u . P r e ţ u l 15 lei
Dr. Eugen Nicoară, P e n t r u b u c u r i a vieţii. T i n e r e ţ e — B ă t r â n e ţ e . C u o p r e »
faţă d e Prof. D r . Iuliu M o l d o v a n . C l u j , 1933. „ C a r t e a R o - ,
mânească".
loan Al. Bran — Lemeny, T a l a z . Poezii. B r a ş o v . 1933.
D. Gherghinescu-Vania, Amvonul de azur.
Zile Memorabile (4, 5 şi 6 N o e m v r i e 1933). Sfinţirea C a t e d r a l e i ortodoxe
r o m â n e din C l u j .
C. Argintarii, A g o n i a s o a r e l u i , E d . III., E d i t u r a H y p e r i o n . C l u j , 1933.
Crainicul Cetăţii, B u r d u j e n i . A n . I., N o . 4.
Braşovul Literar, Decemvrie, 1933.
Arhivele Olteniei, Craiova. Sept.—Dec. 1933.
Societatea de Mâine, Cluj. Decemvrie 1933.
Buletinul Demografic al României, Bucureşti. N o v . — D e c , 1933.
Erdilyi Museum, C l u j . 1933, N r e l e 10—12.
Progres şi Cultură, Tg.-Mureş. Dec. 1933 şi l a n . 1934.
Korunk, Cluj. Decemvrie 1933.
Hotarul, Arad. Noemvrie, Decemvrie 1933.
L'Europe Centrale, P r a h a . N » r e l e 48 — 5 1 .
Boabe de Grâu, Bucureşti. Octomvrie 1933.
Libertatea, B u c u r e ş t i . A n . I., N ' r e l e 23—24.
Carpaţii, C l u j . A n . I. N o . 12.
Abecedar, T u r d a . A n . I. N » r e l e 3 1 — 3 5 .
Linia Nouă, B u c u r e ş t i . A n . I., N o . 8—9.
Blaju', A n u l I. N o . 1.
Ţara Bârsei, B r a ş o v . I a n u a r i e — F e b r u a r i e 1934,
 GÂND ROMÂNESC
A N U L I. N o . 8. D E C E M V R I E 1933

CUPRINSUL:
C. Marinescu, Tendinţele actuale ale tinerimii. (Rezultatele
unei anchete internaţionale).
Radu Gyr, F e r m ă ; M o l i m ă . (Versuri).
George Sofronie, Problema păcii internaţionale.
N. Caranica, Ploaie. (Versuri).
Al. Ceuşianu, P o v e s t e a unui fapt divers.
Traian Herseni, Metafizică şi sociologie.

C R O N I C I

CRONICA LITERARA. Ion Chinezu, Victor Papilian, In credinţa

celor şapte sfeşnice.
CRONICA ECONOMICA. N. Săulescu, P r o p a g a n d a agricolă.

M I Ş C A R E A C U L T U R A L A

CĂRŢI: Kurt Hielscher, R u m a n i e n (V. P u ş c a r i u ) ; M. Maeterlinck, La

g r a n d e loi ( G h . G h e o r g h i u ) ; O. Chibu, O g r e a m o ş t e n i r e h ă r ă z i t ă d e u l t i ­
m e l e g u v e r n ă r i ( R . R o m a n ) ; Fr. Oross, C ă l ă u z a şi c o m p a s u l C l u j u l u i (S.
F l o r e a ) . REVISTE : R e v i s t a F u n d a ţ i i l o r R e g a l e ţ S o c i e t a t e a d e m â i n e ; Blajul
(I. C h i n e z u ) ; C a r p a ţ i i (V. P u ş c a r i u ) . — ÎNSEMNĂRI: T i p o g r a f i a H o n t e r u s
C a ş o v i a P ă c i i (I. D ă i a n u ) .

B U L E T I N U L A S T R E I

A s t r a în S ă c u i m e Festivaluri cu concursul ţ ă r a n i l o r ; Secţia demografică

şi etnopolitică.

C U P R I N S U L A N U L U I 1933

W П

Tipografia „ C a r t e a R o m â n e a s c ă * C l u j , C a l e a D o r o b a n ţ i l o r N o . 14

CENZURAT ШЛЕМ 2®.-