Suport de Curs — Drept in Asistenja Sociala — Amul Universitar 2018-2019 Cursul 3 NOTIUNI INTRODUCTIVE IN TEORIA DREPTULUI. TERMENUL $I CONCEPTUL DE DREPT Continut Termenul si conceptul de drept. Izvoarele dreptului. Ramurile dreptului Din punct de vedere etimologic, cuvantul drept, provine dé la latinescul direetuna, ‘ns’, la modul figurativ termenul desemneazd cea ce este conform regulié legit. Corespondentul cuvntului drept, in limba englezi este right, in limba germani gi ‘olandezi este recht, in limba spaniol’ este derecho, iar in limba italiana este diritto. inca de la inceput trebuie s& subliniem faptul c& termenul de drept indic’ acea calitate de a fi drept, calitate ce poate avea un lucru, spre exempluo linie, un drum etc, indic&, de asemenea, o misurd sau un comportament uman. in limbajul comun conotatia termenului drept este de norma, respectiv, o forma de mirginire a posibilitiqilor de manifestare a voinfei gi o obligativitate in comportament. Si ‘ne imagindm pentru un moment ce sar intmpla, de exemplu, daci fiecare ar face ce ‘yrea, dacdi nu ar exista un cod rutier sau nu ar exista instanje care si reglementeze smultiplele conflicte care se ivese la tot pasul. Termenului drepr este folosit in trei sensuri, mai intdi, acest termen se referd la ansamblul legis drepiul obiectiv. Acest drept obiectiv este definit ca fiind totalitatea regulilor de conduit adic& la normele in vigoare, sau mai precis la ceea ce constituie cu caracter obligatoriu, edictate de stat pentru a reglementa relapiile dintre oameni in cadrul societii, Definind conceptul de drept George Plastara, fntr-un Curs de Drept Roman, seria: “cuvdntul drept insemmeazi o totalitate de reguli, care sunt date omului pentru a se Lect. Univ, Dr. AnaeMaria BolboriciSuport de Curs — Drept in Asistenta Soctald— Amul Universitar 2017-2018 conduce in soctetate, fayét de cetlaiti cameni, fata de colectivisate din punct de vedere at justia gt injustacut™. intr-un al doilea sens, prin drept se injelege facultatea sau prerogativa pe care 0 ‘are o persoand de a pretinde sa i se dea ceva, si beneficieze de o prestafie, sf i se facd un serviciu Sau si poatd pretinde altor persoane s se abjind de la anumite fapte. injeles ca prerogativa, dreptul este legat intim de titularul sdu, de aceea el se numeste drept subiectiy, cu alte cuvinte un drept ce apartine subiectului stu, care poate i persoand fizicd sau juridied. Cvasi-unanimitatea drepturilor pe care le au oamenii sunt drepturi subicetive, ‘ncepdnd cu dreptul la viatS, Ia integritate fizic& si moral a persoanei, la munc si cu corolarele (consecinjele imediate) asupra bunurilor proprii pe cale de conven in timpul Viefii si pe cale de transmisiune testamentara in caz de moarte, dreptul de a cAlétori ‘oriunde, dreptul de a se asocia ete. Si, in fine, into a treia accepfiune, cuvantul drept mai este folosit ca substitut pentru sintagma stiinga dreptului, referindu-se la activitatea de cercetare si aplicare a normelor juridice, dar si a fenomenelor care le influenteazi aplicarea, a consecinfelor aplicarii unor norme juridice etc. in acest sens, atunci cénd se foloseste expresia student Ja drept este vorba despre studentul care isi insuseste cunostinjele din domeniul disciplinelor care compun stiinja dreptului, Este o realitate faptul cd societatea este creatoare de norme, de reguli ingrdditoare, care, in fapt, sunt necesare pentru a se realiza convie(uirea in cadrul comunitiilor umane, pentru reglarea competifiei de interese interumane, concluziondnd, legile sunt necesare pentru guvernarea comportamentului general in societate. Afirmatia ubi jus, ibi societas (adic’, unde este drept este gi societate) este, fir ‘indoial, adevrati. Orice afirmatie cu sens juridie inseamn ci 0 persoanii are att drepiuri, cat gi obligatit fat& de altele. Aceste drepturi gi obligafii se referi la activit8pi sociale, Birk aceste activititi sociale care le permit, le interzic sau le impun, drepturile gi ‘obligafiile nici nu pot fi concepute, gi astfel am ajunge in afara dreptului. Dac ne-am imagina €4 fn tot universul nu ar exista decat o singurd fling umani, ‘care nu ar intra fn relafie cu niciun alt semen, este evident cii nicio nofiune juridic& nu i s- ar putea aplica. Acel om nu ar avea drepturi sau obligafii faf8 de nimeni. Aceasti Leet. Univ. Dr. Ana-Maria Bolborici 2Suport de Curs — Drept in Asistenta Soctald— Amul Universitar 2017-2018 consiatare aratd c mr poate exista drept deedt acolo unde exista relatti sociale; astfel, daci existd relatii sociale, apar si drepturi si obliga, Dreptul poate fi definit ca ansamblul normelor de conduita, elaborate sau recunoscute de puterea de stal, norme avind scopul de a orienta comportamentul uman in conformitate cu valorile sociale ale societétii respective, stabilind drepturi si obligatii juridice a caror respectare obligatorie este asiguratd, 1a mevoie, de forta coercitiva a statului. Constituirea dreptului, ca o entitate, are loc odati cu constituirea primelor state, ‘moment in care dreptul se desprinde treptat de morala si obiceiuri, totusi continudnd si coexiste regulile sociale (morale si religioase) cu cele juridice, Puterea statului de a erea dreptul si de a garanta realizarea lui este orientaté de anumite principii, cum sunt de ex: echitatea, asigurarea drepturilor fundamentale ale omului, dreptatea sociala, progresul Social ete. Societatea umand functioneazi dup’ niste norme si principii si orienteazi comportamentul oamenilor. Termenul de norma este © categorie general’ folosits de diferite stiinte: juridice, economice, politice, sociologice, tehnice. Exist distinetie clari intre normele sociale si normele tehnice. Astfel, norma social este o regull sau standard de comportament impiirtigiti de dou’ sau mai multe persoane cu privire la conduita ce trebuie considerath ca social acceptabili. Normele sociale sunt deci creafii ale omului, sunt o expresie a voingei acestuia. Norma iehnici are in vedere cerinfa comportamentului uman faji de naturd, ‘Nomele tehnice se intemeiaza pe legile naturii gi au un caracter obiectiv, deci nu depind de voinja omului. Omul nu le poate schimba, dar le poate gi trebuie si le cunoasea pentru alle folosi in mod corect. Un exemplu de normé tehnic’ este prelucrarea pméntului in conformitate cu normele agrozootehnice; sau normele de folosire a unei masini, a unui agregat sau utilaj tehnic, Fard respectarea normelor tehnice nu se poate objine rezultatul dorit. in societatea moder industrializati si computerizati folosirea gi respectarea normelor tehnice cu mare cuprindere este foarte important’ pentru ca activitatea umand ssi se poatl desf%gura normal gi cu un randament deosebit. De aceea, multe norme tehnice au devenit obiect de reglementare juridicd, devenind prin aceasta si norme sociale Leet. Univ. Dr. Ana-Maria Bolborici 3‘Suport de Curs — Drept in Asisienga Soctalé—Anul Universitar 2017-2018 juridice. De exemplu, domeniul ecologic, cel al eirculayiei, al wansportului si telecomunicatiilor ete, Nomele sociale sunt create de oameni si stabilese conduita umand in cele mai diverse domenii ale viet sociale. Existemja normelor sociale este obiectiv necesara, nicio societate neputiindu-se lipsi de ele, 0 societate anomicd (adicd fark norme de comportare) find de neinchipuit. Sistemul normelor sociale a crescut gi s-a dezvoltat pe misura. evolutiei $i dezvoltirii societaqit, erescind deosebit de mult mai ales rolul normelor Juridice in societatea contemporana. Dar normele sociale nu fi se impun oamenilor in ‘mod mecanie, in mod automat, ci webuie si treaed prin congtiinfa lor, prin liberul lor arbitru. Aceastd libertate, acest liber arbitru al oamenilor, este relativ in sensul Kantian, adicd este libertatea de a permite manifestarea concomitent® si.a libertifii celorlalfi, Dupa filozoful german Kant, norma suprema a dreptului cere si te porti in asa fel Inca ‘bertatea ta (expresie a voinjei autonome) si se impace cu libertatea fiecdruia. Dreptul este acela care prin normele sale asigurd o limitare reciproed a voinfelor libere ale oamenilor. Pe de alti parte, tot dreptul este acela care face eorectivul necesar, care aplica sanjiunea atunci end individul a ales © conduitd contraré normei sociale. LA BAZA CLASIFICARH NORMELOR SOCIALE STAU MAI MULTE CRITERIL: akdupd sfera de reglementare se disting: norme generale sau universale (ex. normele drepiului intemational) si norme particulare. b)dup’ modul de aparitie se disting ; norme cu aparitic spontani, neorganizati gi norme elaborate constient si in mod organizat de citre un organism social (ex. normele unei ‘organizatii sociale). ‘¢)dupa sanctiunea pe care o impun se disting: norme care permit aplicarea unei coercifii fizice si norme dotate cu sanctiuni de alt& naturd. d)dup’ continutul lor se disting: norme juridice, norme politice, norme religioase, norme economice, dar gi reguli morale, reguli de convie{uire socialiiete. e)dup’_mediul_pe care il vizear’ se disting: regulile sociale, dar si reguli propriu-zis tehnice. Leet. Univ. Dr. Ana-Maria Bolborici 4Suport de Curs — Drept in Asistenta Soctald— Amul Universitar 2017-2018 ‘Normele juridice sunt reguli de conduit generald, stabilite sau recunoscute de stat, a cliror respectare este impusd la nevoie prin forta coercitiva a statului. Astfel, ele se dosebese de celelalte norme sociale prin faptul e pot fi aduse la indeplinire prin forja de constringere a statului. Normele juridice se adopt dupa o anumita procedur, se gisese fn acte normative eu caracter oficial gi stabilese conduite care devin obligatorii pentru cei edrora li se adreseazd. Aceste norme juridice sunt insoqite de sanctiuni, ca reactie organizata a Societ&tii prin autoritatea public& recunoscuta, adic& statul, in timp ce sanctiunile normelor sociale non-juridice sunt de alt naturd. Toate normele sociale au un anumit fel de a fi sanctionate, chiar si cele de politefe, prin oprobriul public. Durkheim seria ci socialul implic& constréngere, toate normele care orinduiese conviequirea social’, indiferent de natura lor, implicéind un anume gen de contringere, ceea ce caracterizeazi normele juridice flind faptul c& in eazul lor sanetiunea este fixata, este aplicati de un organ creat de societate pentru aceasta si care urmeazi o procedur’ pprestabilit, Pe de alt& parte, in timp ce nommele de morala si de politefe sunt un produs ‘natural si spontan, normele juridice sunt un produs social rational gi intentional. ‘Trebuie sd subliniem faptul cA, intre drept si stat exist o strnsd legAtura; astfel, statul asigurd realizarea dreptului prin cele trei puteri ale sale: legislativl, executiva si judecitoreasc’, iar dreptul are nevoie de © putere care si-i asigure realizarea. Tocmai de aceea, Hegel sublinia faptul c&t staridl este expresia concentrant a ordinti juridice. Nomele de drept reprezinti o specie, avénd individualitatea lor aparte, in cconiextul normelor de comportament care ne ingridese existenja de zi cu zi. (Cand ne referim la norme de comportament ne referim, de exemplu, la acelea care nne-au devenit familiare, ni se par atat de firesti, incdt aproape ci nu le mai observim. De exemplu, vestimentatia, respectiv normele care ne oblig& si ne Imbricam intr-un anumit fel (poti resimti dezaprobarea cetor din jur daca, de ex, mergi la exemen in pantaloni scurfi, sau daci\ intri intro moschee cu fist scurti ete), Cu alte cuvinte, exist o multitudine de reguli care implic& conventii la care aderim din obignuingi; de ex: Ia teatru, luminile, scena, actorii sunt elemente care ne induc starea respectivi, comunicarea, de asemenea, inire persoane igi are regulile ei etc. Leet. Univ. Dr. Ana-Maria Bolborici 5‘Suport de Curs — Drept in Asisienga Soctalé—Anul Universitar 2017-2018 ‘Tocmai de aceea, se spune ca individul social este adaptat unor norme prestabilite, sau standard. Atunei cand insi acesta nu se adapteaz’ intervine legea/dreptul, Bibliografie selectiva: 1. Ioan Ceterchi, loan Craiovan, Introducere in tearia generald dreptului, Editura, ALL, Bucuresti, 1993, 2. Mivolae Popa, Teoria generald a dreptului, Editura Actami, Bucuresti, 1996, Tanase 3. Joifa, Teoria Generalé a Dreptul, Edivura Ominia Uni-S.A ST, Brasov, 2000. 4, Emil Pocnaru, Drept civil. Teorie Generala, Editura Dacia Europa Nova, Lugoj, 2001. TEME PENTRU APROFUNDAREA CURSULUI:! 1. Exprimafi punctul dvs. de vedere cu privire la injelesurile / conotafiile termenului: drept. Definiti dreptul intr-o vizinne proprie. 2. Ce particularizeaza drepturile obiective de cele subiective? Dafi céteva exemple. 3. Dafi cateva exemple de drepturi civile, penale, politice etc, incerciind si circumseriefi, astfl, sfera dreptului, 4. Asa cum afi vazut si in curs, normele juridice sunt insofite de sancfiuni. Ce se intimpli in cazul normelor sociale non-juridice (ex: obiceiuri, norme de convieuire, norme morale etc)? Ce tip de sanctiuni se pot aplica in cazul acestora? Dati cliteva exemple relevante. 5. Ce infeles daji expresiei ,forfa coercitivi a statului”? Cum interpretafi? Dafi exemple concrete in acest sens. 6. Morala gi dreptul sunt dou concepte aparent lipsite de orice leg’turi. Cum comentafi aceasti afirmagie? Exist o relatie cauzala intre cele dou’? Ce tip de sancyiuni presupun? Argumentati st exemplificagi " Temele vor fi realizate pe grupuri de Iucru. Leet. Univ. Dr. Ana-Maria Bolborici 6