Dizartria cerebeloasă 

este cauzată de leziunea de la nivelul cerebelului, este o

formă de dizartică ataxică. 
Simptomatologie: tulburări de coordonare a organelor aparatului fonoarticulator,
tulburări în planul motricității fin, slaba sincronizare a mișcărilor articulatori,
dificultăți de menținere a echilibrului.
Dizartria subcorticala: are  doua subforme. 
1. dizartria piramidala - se caracterizează prin diferite tulburări atât ale actului
articulator, fonator, cât și respirator.
2. extrapiramidale

Dizartria corticală: leziunile cerebrale sunt localizate la nevelul celor două emisfere
cerebrale. 
Simptomatologie: consecințe în planul motor grosier, în planul dezvoltării abilităților
expresive de limbaj. Afectarea corticală - deficite la nivelul componentei respiratorii,
la nivelul componentei fonatorii, la nivelul componentei articulatorii a limbajului.
 
 
Dizartria bulbara: Afecteaza patru perechi de nervi IX, X, XI, XII = atrofie
musculara la nivelul componentelor tractului fonoarticulator.
IX: inerveaza treimea posterioara a cavitatii bucale, controleaza cavitatea timpanica
si trompa lui Eustachio.
X: functii: fonatorie, respiratorie, tuse, inghitit, voma

Dizartria pseudobulbara: este afectarea neuronului motor central, cu manifestare

de tipul reflexelor.
    
    
 Dizartria extrapiramidala: se afla la nivelul cailor nervoase

 Interventie
 Directii terapeutice :
    
    -interventie in plan motor
    -intervenție în plan respirator
    -interventie in plan fonator
    -interventie in plan articulator
    
    
    
    Intervenție în plan motor
    Obiective: 
        -dezvoltarea conduitelor motorii de bază (mers, prehensiune)
        -dezvoltarea musculaturii fine (față, limbă, buze, mandibulă)
        -dezvoltarea abilităților de coordonare musculară (ochi, picior, mână).
        Activității sub formă de joc în cazul copiilor.  În cazul adulților, exercițiile pot fi
demonstrate de terapeutul care oferă și explicații în vederea asigurării realizării lor,
adultul făcând exercițiile acasă.
        
        
    Intervenție în plan respirator
    
    Obiective:
        -cresterea controlului asupra miscarilor respiratorii
        -eliminarea dischineziilor respiratorii
        -dezvoltarea capacitatii de prelungire a actului expirului si al inspirului
        -dezvoltarea abilitatilor de coordonare a musculaturii in actul respirator
        -cresterea volumului respirator
        -cresterea preciziei respiratorii
        
        
     Interventia in plan fonator
        
        Obiective:
            -dezvoltarea musculaturii tractului fonator
            -emiterea vociipe frecvente adecvate varstei, genului si nevoilor
comunicationale
            -dezvoltarea abilitatilor de control al intensitatii vocii
            -eliminarea spasmelor fonatorii
            -cresterea flexibilitatii vocii prin asigurarea unui ritm fonator adecvat
            -dezvoltarea abilitatilor de control al actului fonatiei
            -coordonarea miscarilor respiratorii, a celor fonatorii si articulatorii
1.  Se pronunta vocala a prelungit (aaaaaaaaaaa), scurt (aaa), cu pauze
alternative (aaaaa  PAUZA  aaaaa PAUZA aaaaaa)
2.  Se insista asupra articularii vocii in registre de tonalitati diferite ( a inalt, a
grav, a neutral), cu intensitati diferite ( a rostit in soapta, a rostit cu voce
tare, a rostit cu o intensitate moderata a vocii)
        
        
     Interventia in plan articulator
     -nivel scazut al inteligibilitatii vorbirii dat de abilitatile arcticulatorii deficitare
     -dificultati in pronuntarea consoanelor explozive
     -caracterizata prin hipotonie musculara(dizartrie bulbara)
     -implica un grad crescut de concentrarea a aerului precum si o coordonare fina a
aparatului fonoarticulator
     -siflantele si suieratoarele pot fi foarte afectate
     -consoana vibranta”r” poate fi afectata in  mod substantial
     - se poate observa prezenta ticurilor
     
Intervenția în plan coarticulator:
    -sunt mult mai frecvent decât cele articulatorii
    -tulb de pronunție coarticulate apar datorită nevoii de coordonare foarte fină a
aparatului fonoarticulator
    -contextele coarticulatorii în vorbire sunt foarte greu de abordat de o pers
dizartrică
    -acesta întâmpină dificultăți la: 1.articularea grupurilor consonatice : ”gl”, ”fl”,
”bl”,”pr”,”str”,”cl”,”st”,”pt”,”tr”,”mn”, ”bd”,”cr”,”dr”
2. diftongi: ”oa, ia, ea” diftongi ascendenți sau ”ai” ”ei” diftongi descendenți
3.triftongi ”ioa”eoa”
4.structuri care conțin hiat(aortă, ie, aerisit, hiat)
5. grupurile de litere  (ce,ci, ge, gi, ghe, ghi)

În condițiile în care etapa imitatorie funcționează eficient, împreună cu tehnicile de

facilitare are loc terapia logopedică .

        
        Etapa emiterii sunetelor
        -se urmărește emiterea sunetelor afectate, distorsionate, omise sau înlocuite
/substituite.
        -emiterea suntelor- emiterea spontană (cu ajutorul
onomatopeelor), emiterea prin derivare (cu ajutorul sunetelor deja corect emise),
emiterea prin demonstarție, emiterea ortofonică.
        Etapa diferențierii sunetelor izolate
        -fixează mecanismul articultor și percepția auditiv-verbală.
        -diferențierea sunetelor izolate se realizează în următoarea  ordine:
            *se diferențiază mai întâi sunetul țintă de sunetele din categoria opusă de
foneme segmentale. 
            *sunetele țintă sunt diferențiate de sunete foarte diferite de acestea ca loc
și mod de articulare.
            *după gradul de dificultate- diferențierea lui „c ” de perechea sonoră „g”.
 Etapa consolidarii sunetelor:
     Se trece de la nivelul articulator la cel coarticulator. In etapa consolidarii se
foloseste ca material lingvistic: silabele directe si indirecte (directe- care se
termina in vocala; ndirecte- care se termina in coansoană)si cuvinte. 
 Cuvintele trebuie sa indelplinească caracteristicile acustice(frecventa inalta sau
joasa), fonetice(mono-, bi-, sau plurisilabice) fonematice (cuvinte complexe).
 
 Etapa de diferentiere a sunteleor in silabe: 
     Diferentiere fonematica la nivel de silaba si cuvant. Acesta face trecerea spre
automatizarea sunetului tintă.
     Maetrial lingvistic: structuri paronimice, silabe car eintra in compozitia
paronimelor. 
     Importanta aceste etape este nu numai pentru diferentierea auditiv-verbală dar si
pentru dezvoltarea competentei expresive a limbajului
     Exercitiile de ascultare si discriminare auditiva sunt extinse prin exercitii de
pronuntie, de articulare si coarticulare.
     Etapa de automatizare:
         Este cea mai importanta si de asemenea trebuie sa ii se acorde o perioada mai
lunga de timp in terapia dizartricului. 
         Presupune utilizarea sintagmelor si a propozitiilor, vorbirea spontana, fluenta,
acurată, corectă. Activitatile pot fi si scris-citit, exerciții de cântat, jocuri de rol și
dramatizări.