JUDETUL TELEORMAN

Teleorman este un județ în regiunea istorică Muntenia, în sudul României. Reședința

județului este municipiul Alexandria. Se învecinează cu județele Olt, Argeș, Dâmbovița și
Giurgiu. Teleorman se află la granița cu Bulgaria, fiind situat la nord de Dunăre.

Organizat ca judet in timpul domniei lui Mircea cel Batran si atestat documentar pentru prima
data in anul 1441 de catre faimosul Dracula (pe numele lui real, Vlad Tepes), Teleormanul a
jucat un rol important in momente esentiale din istoria tarii, cum ar fi Unirea Principatelor si cele
doua Razboaie Mondiale. Mai mult decat atat, cercetarile arheologice au scos la suprafata
existenta asezarilor umane in zona chiar din paleolitic.

In prezent, principalele si cele mai cunoscute asezari urbane din judet sunt: Alexandria –
resedinta de judet din anul 1968, Rosiorii de Vede – un important nod de cale ferata, Turnu
Magurele – oras cu importanta istorica si industriala, si  Zimnicea – cel mai sudic punct din
Romania; ultimele doua localitati au o pozitionare strategica, pe malul stang al Dunarii.

Organizat ca judet in timpul domniei lui Mircea cel Batran si atestat documentar pentru prima
data in anul 1441 de catre faimosul Dracula (pe numele lui real, Vlad Tepes), Teleormanul a
jucat un rol important in momente esentiale din istoria tarii, cum ar fi Unirea Principatelor si cele
doua Razboaie Mondiale. Mai mult decat atat, cercetarile arheologice au scos la suprafata
existenta asezarilor umane in zona chiar din paleolitic.

In prezent, principalele si cele mai cunoscute asezari urbane din judet sunt: Alexandria –
resedinta de judet din anul 1968, Rosiorii de Vede – un important nod de cale ferata, Turnu
Magurele – oras cu importanta istorica si industriala, si  Zimnicea – cel mai sudic punct din
Romania; ultimele doua localitati au o pozitionare strategica, pe malul stang al Dunarii.

PORTUL POPULAR
 
Teleorman – costumul tradiţional aduce în atenţie câteva elemente ce trădeazăinfluenţă
balcanico-orientală: croiul “poturilor” (pantaloni bărbăteşti cu turul foartelarg), folosirea
găitanelor negre de mătase şi a celor colorate pentru decorarea hainelor groase din dimie,
adoptarea de către femei a “fesului”, “chemeleţului” şi a monedelor de aur (“icuşari” şi
“mahmudele”) pentru găteala ceremonială a capului.Ansamblu vestimentar de o remarcabilă
valoare artistică, costumul tradiţionaldin Muntenia, indiferent de zona etnografică, a contribuit
semnificativ la afirmarea portului popular ca formă semnificativă a creaţiei ţărăneşti şi
dezvoltarea patrimoniului etnografic românesc. Varietatea soluţiilor plastico-decorative,
rafinatelearmonii cromatice şi originalitatea interpretărilor diverselor categorii de motive
augenerat o expresie estetică inconfundabilă pentru fiecare tip de piesă. Un loc de frunteîn
ierarhia costumului muntenesc, pentru fastul, eleganţa, înalta valoare artistică şi prestigiul pe
care l-a dobândit dincolo de graniţele zonelor de origine, revine portuluifemeiesc din Muscel şi
Argeş.

ARHITECTURA CASELOR TARANESTI

In casele traditionale romanesti gasim simplitate si modestie, utilitate si elemente naturale,
tesaturi lucrate cu grija si atentie la detalii si mobilier solid, facut sa dureze. Fiecare element
din casele traditionale este justificat prin stilul de viata al gospodarului, prin traditiile pe care
le respecta si prin relatia cu natura. 

Taranul roman este smerit si asta se vede chiar si in proportiile arhitecturale ale casei pe care
el insusi a zidit-o: pragul usii e scund, pentru ca omul trebuie sa-si plece capul cand intra in
casa, iar ferestrele sunt mici, pentru ca iernile sunt geroase. Mobilierul este reprezentat doar
prin strictul necesar, in spiritul amenajarilor rustice, mai degraba pragmatice decat ostentative.

Decoratiunile predominante in mai toate casele de la tara au teme religioase sau infatiseaza
elemente de flora, fauna ori antropomorfe. Tesaturile sunt impodobite cu motive decorative cu
puternice semnificatii, iar culorile sunt, de obicei, luminoase. 

OBICEIURI SI TRADITII SPECIFICE

Judeţul Teleorman este foarte bogat în obiceiuri şi tradiţii.

Folcloriştii împart obiceiurile după anotimpuri, concentrându-le în jurul

sărbătorilor importante.

Obiceiurile Anului Nou, practicate în perioada 24 decembrie-7 ianuarie, sunt

legate de sărbătorile Crăciunului şi ale Anului Nou şi au o mare bogăţie folclorică.
De Anul Nou sunt colinde şi urări.

Colindele religioase au ca subiect naşterea, botezul şi patimile lui Isus Hristos.

Colindele au text şi melodie: Steaua, Domn,Domn să-nălţăm, Astăzi s-a născut
Hristos, Florile dalbe etc.

MONUMENTE ISTORICE SI CULTURALE

 Cetatea medievala Turnu

 situata in partea de sud a municipiului Turnu Magurele, la o distanta de 4 km de oras si la 1

km de confluenta fluviului Dunarea cu Oltul;
 construita la sfarsitul secolului al XIV-lea, in vremea lui Mircea cel Batran;
 a facut parte din sistemul defensiv ridicat de domnitor pe linia Dunarii, in contextul
conflictelor cu Imperiul Otoman; la sfarsitul domniei lui Mircea, cetatea a intrat sub stapanire
otomana, fiind transformata mai tarziu in raia turceasca; dupa tratatul de pace de la Adrianopole,
cetatea a fost daramata si arsa, iar teritoriul fostei raiale a fost incorporat Tarii Romanesti;
 se pare ca cetatea medievala a fost ridicata peste o alta cetate, construita de Constantin cel
Mare in secolul IV d.Hr., pe ruinele unui castru roman; cum aici exista o puternica fortificatie in
secolul II d.Hr., unii istorici au identificat-o cu cetatea romana Turris, care, conform istoricului
Procopiu din Cezareea, a fost fondata de insusi Traian;
 ruinele pot fi vazute si astazi.

Situl arheologic de la Zimnicea

 situat la vest de localitatea Zimnicea, cel mai sudic punct din Romania;
 gasim aici un complex cultural ce se intinde din epoca bronzului pana in epoca medievala;
 in punctul "Cetate" se afla o fortificatie, aparata de un val de pamant si de santuri adanci,
datand din secolele IV-II i.Hr.; este cea mai veche cetate geto-dacica cunoscuta pana acum din
Muntenia; pe atunci, purta numele de Zimnidava;
 peste aceeasta s-a suprapus, in sectorul nord-vestic, fortificatia medievala ridicata la
sfarsitul secolului al XIV-lea, in timpul domniei lui Mircea cel Batran; in 1385, asezarea purta
numele Dezimnikos;
 plasata in acelasi complex cultural, in punctul "Campul Mortilor", se afla o necropola getica,
avand cea mai veche datare tot din secolele IV-II i.Hr.; in aceeasi arie se afla si morminte
medievale, in stransa legatura cu cetatea din sistemul fortificat al Dunarii.

Ruinele curtilor Balaceanu

 situate in centrul localitatii Tatarastii de Sus;
 plasata in locul numit "La ziduri", constructia a fost ridicata de familia boierilor Balaceanu,
lucrarile fiind terminate la finalul secolului al XVIII-lea;
 ansamblul, ocupand o suprafata de 5.400 mp, este format din doua incinte - curtea
boiereasca intarita, cu locuinte si anexe, respectiv incinta mica, unde se afla biserica paraclis;
 astazi pot fi gasite doar incinta mica a complexului boieresc si biserica, din care au ramas
fragmente de coloane, grinzi, contraforturi si lespezi, dar si urme ale picturii in fresca;
 in cadrul acestui ansamblu medieval se doreste infiintarea unei manastiri.
BIBLIOTECA JUDETEANA MARIN PREDA