Şcoala Postliceală Sanitară „Grigore Ghica Vodă”

Iaşi

Proiect de absolvire

Examenul de absolvire al școlii postliceale sanitare

Calificarea profesională: asistent medical generalist

Îngrijirea pacientului cu
Tulburare de anxietate

Îndrumător, Absolvent,
Prof. Diaconeasa Marcela Comici-Sabareze
Sabina

Promoţia 2020
 ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU
TULBURARE DE ANXIETATE

2
 Cuprins
I.Argument

II. Îngrijirea bolnavului cu tulburare de anxietate

Obiectiv 1:
Noțiuni generale de anatomie şi fiziologie

Obiectiv 2:
Prezentarea generală a afecțiunii
a. Definiție
b. Clasificare
c. Etiologie
d. Simptomatologie
e. Diagnostic
f. Evoluție şi prognostic
g. Tratament
h. Complicații

Obiectiv 3:
Rolul autonom şi delegat al asistentului medical în îngrijirea pacientului cu
anxietate

a.Fişa tehnică nr.1

b.Fişa tehnică nr.2
c.Fişa tehnică nr.3
d. Fişa tehnică nr.4

Obiectiv 4:
Procesul de îngrijire al unui pacient cu tulburare de anxietate

a. Culegerea datelor - Interviu

b. Identificarea nevoilor fundamentale afectate-enunțarea problemelor de
dependență/ diagnostice de îngrijire la pacientul cu tulburare de anxietate
c. Plan de îngrijire

Obiectivul 5:
Educaţia pentru sănătate la un pacient cu tulburare de anxietate

III. Bibliografie
IV. Anexe
I.Argument
Anxietatea este o boală caracterizată printr-o stare accentuată de neliniște și
tensiune.
Scopul acestei lucrări de licență este de a identifica problemele de îngrijire ale
unui pacient cu tulburare de anxietate.
Problemele pe care le poate prezenta un pacient cu tulburare de anxietate sunt
și de care trebuie să țină seama asistentul medical la întocmirea planului de
îngrijire sunt: îngrijorare exagerată, vigilența crescută, o stare de continuă
activitate, anticiparea unei situații nedorite, repetarea amintirilor și a visurilor
legate de o experiența traumatică, suferință și o nemulțumire puternică,
focalizarea prioritara a atenției asupra aspectelor negative ale vieții.
Obiectivele prezentului proiect sunt:
Obiectiv 1 Noţiuni generale de anatomie şi fiziologie
Obiectiv 2 Prezentarea generală a afecțiunii
Obiectiv 3 Rolul autonom şi delegat al asistentului medical în îngrijirea
pacientului cu anxietate.
Obiectiv 4 Procesul de îngrijire al unui pacient cu anxietate.
Obiectiv 5 Educaţia pentru sănătate la un pacient cu anxietate.
Dezvoltarea obiectivelor proiectului au la baza urmatoarele competențe
profesionale:
1. Urmărirea si notarea in foaia de observaţie a funcţiilor vitale si vegetative.
2. Cunoaşterea si aplicarea regimurilor dietetice in diferite boli.
3. Utilizarea rezultatelor evaluării pentru identificarea priorităţilor în îngrijirea
pacientului si clasificarea unui plan al tuturor activităţilor de ingrijire.
4. Cunoaşterea stilului de viata, a condiţiilor de trai si de munca, a efectelor
asupra stării de sănătate.
5. Asigurarea mediului adecvat odihnei și supravegherea bolnavului.
6. Cunoaşterea metodelor de administrare a medicamentelor.
7. Acordarea de ingrijiri pentru prevenirea complicaţiilor in diferite afecțiuni.
8. Cunoaşterea pregătirii bolnavilor si a materialelor necesare pentru recoltări de
produse biologice, patologice. Explorări funcţionale, examen radiologie etc.
9. Acordarea de ingrijiri in situaţii de urgenta.
10. Realizarea educaţiei in scopul prevenirii complicaţiilor.
Aplicarea procesului de îngrijire la pacienți cu tulburări de anxietate s-a
finalizat prin analiza unui caz, iar pe baza unui interviu realizat, s-au evidențiat
problemele de dependență specifice cu nivelul celor 14 nevoi fundamentale -
confirm principiului Virginiei Henderson.
În final a fost realizat planul de îngrijire la un pacient cu anxietate,
respectând obiectivele generale ale proiectului. Au fost evidențiate problemele
de dependență, obiectivele de îngrijire, intervențiile autonome și delegate
aplicate, precum și evaluarea intervențiilor aplicate.

4
Îngrijirea bolnavului cu tulburare de anxietate
Obiectiv 1.

Noțiuni generale de anatomie şi fiziologie

Encefalul(creierul) este parte a sistemului nervos localizat în interiorul cutiei

craniene, formată din patru componente:
 Trunchiul cerebral: prezintă trei porțiuni: bulb, punte și mezencefal
(acesta este alcătuit din pendunculii cerebrali și coliculii cvadrigemeni).
 Cerebelul: localizat posterior și inferior față de emisferele cerebrale și este
alcătuit din două emisfere cerebeloase și vermis.
 Emisferele cerebrale: în număr de două, fiind împărțite la rândul lor în
șase lobi: lobul frontal, lobul parietal, lobul temporal, lobul occipital,
insula Reil, sistemul limbic.
 Diencefalul: compus din mai multe componente: Talamus, Hipotalamus,
Epitalamus, Subtalamus, Metatalamus.
Creierul este protejat de cutia cerebrală, formată din os și căptușită la interior cu
o membrană numită meninge.

În mod normal, într-un creier uman intră 85-100 miliarde de neuroni, de

formă și dimensiuni diferite, dar cu o structură comună, fiecare având cam
10.000 de conexiuni. Pe lângă neuroni, avem și celule de susținere ce alcătuiesc
glia. La nivelul encefalului se pot identifica două tipuri de substanță:
 Substanța cenușie ce recepționează și reține informații.
 Substanța albă ce transportă impulsurile nervoase către/şi de la nivelul
substanței cenuşii.
Encefalul are un rol major fiind cel care controlează diferitele funcții ale
organismului, precum: motilitatea, gândirea, memoria, vorbitul.
Nu toate informațiile de la nervi ajung la scoarța cerebrală, ci sunt reţinuţi prin
ajutorul nervilor de unii centri nervoși externi, precum măduva spinării sau
bulbul rahidian.
Encefalul este împărțit în mai multe regiuni, fiecare având o funcție specifică: de
exemplu lobul frontal deține funcțiile cognitive si memoria.

Omul, ca și unele animale cu un sistem nervos dezvoltat, beneficiază și de un

sistem nervos autonom (reflexe), care coordonează și ușurează activitatea
cerebrală. Apar reflexe ale sistemului nervos precum: respirația, activitatea
cardiacă, digestia, excreția, setea.
Funcția creierului se poate observa prin măsurarea cu EEG (elecro-encefalo-
grama), iar diferența structurală și funcțională a celulelor nervoase cu diferite
ierarhii pe scara evoluției speciilor se manifestă prin apariția inteligenţei și a
capacității de a învăța.
Obiectivul 2
a. Definiție:

Anxietatea se caracterizează printr-o stare permanentă de tensiune psihică,

iritabilitate, lipsă de încredere în propria persoană, incapacitate sau rezervare în
asumarea unui risc, reacții neurovegetative și diverse semne psihosomatice.

b. Clasificare
Tulburările de anxietate prezintă diferite categorii conform manualului
Asociației Americane de Psihiatrie:
 Fobiile
 Tulburări de panică
 Tulburarea obsesiv-compulsivă
 Tulburarea de stres posttraumatic
 Anxietatea generalizată

1. Fobiile: întâlnim două tipuri de fobii: socială și specifică.

Fobia socială este caracterizată de o teamă puternică de a fi judecat de către

ceilalţi sau frica de a fi pus într-o situație jenantă. Situațiile sunt îndurate cu
greu, deoarece persoana respectivă se simte copleșită fizic şi psihic.
Simptomele sunt reprezentate de:
 Palpitații
 Transpirații
 Respirație accentuată
 Tremorul vocii
 Înroșirea feței

Fobia specifică este cea mai răspândită dintre tulburările de anxietate. Se

manifestă printr-o frică irațională, excesivă și nejustificată față de un anumit
obiect sau situație, de exemplu agorafobia: frica de mulţimile de oameni,
spectrofobia: frica de oglinzi, tanatofobia: frica de moarte.
Simptomele sunt variate cu semne fizice precum transpirații, tremurături,
respirație accentuată, senzație de sufocare, tensiune musculară, durere în piept,
înțepături la nivelul membrelor, semne emoționale ca teamă, rușine, neliniştea,
acţiuni de moment precum impulsul de a pleca sau chiar părăsirea acelei situații,
senzația de a fi pironit pe loc, izbucnirea în plâns sau țipete, leșin, atacuri de
panică.
Deasemenea persoana afectată va manifesta o gândire confuză, pierderea
concentrării, se va gândi că „e periculos”, „se poate întâmpla ceva rău”, „ trebuie
să plec”, „nu se va termina bine”.

6
2.Tulburări de panică sunt caracterizate de atacuri de panică recurente care
apar spontan, indiferent de situație și durează în medie câteva minute sau chiar
câteva zeci de minute, majoritatea atingând intensitatea maxima în primele 10
minute. Persoana care manifestă tulburare de panică este ferm convinsă că
sănătatea sa este în pericol.

Simptomele cele mai des întâlnite sunt reprezentate de:

 Palpitații
 Transpirații
 Dureri în piept
 Valuri de căldură sau de frig
 Amorțeli, furnicături în tot corpul
 Frisoane
 Nod în gât și senzație de sufocare
 Greață
 Teama de a muri
 Teama de pierdere a controlului

3.Tulburarea obsesiv-compulsivă (OCD obsesive-compulsive dissorder)

este caracterizată prin gânduri incontrolabile, indezirabile si repetitive. Individul
adoptă comportamente ritualice, pe care le respecta cu strictețe. (de exemplu:
spălarea excesiva a mâinilor, verificarea ușilor și a geamurilor de mai multe ori
pe zi). Cei care suferă de această tulburare, de cele mai multe ori sunt conștienți
de iraționalitatea si natura excesivă a comportamentului și a gândurilor proprii.

Simptomele în OCD sunt:

 Aranjarea obiectelor într-o

 anumită ordine
 Spălatul obsesiv al mâinilor, care poate include și număratul timpului
petrecut pentru a le spăla
 Teama de murdărie, germeni și microbi
 Verificarea repetată a unor obiecte din casă (uşi, ferestre)
 Comportamente superstițioase

4.Tulburările de stres post-traumatic se dezvoltă după ce individul a trecut

printr-o experiență extremă, care a fost asociată cu stări de groază și neputință.
Persoana care a fost victimă sau martor la un eveniment marcant, va continua să
retrăiască persistent acel moment traumatic, va evita stimuli asociați cu trauma
și va avea o hiperactivitate neurofiziologică.
Trauma se caracterizează prin trei mari categorii de simptome:

Simptome intruzive:
 amintiri ale evenimentului
 coșmaruri legate de eveniment
 flashback-uri ( reîntoarcerea spontană şi de scurtă durată la starea alterată
de conştinţă din momentul producerii traumei)
 reacții emoționale intense la evocarea evenimentului
 simptome fizice determinate de evocarea evenimentului

Simptome de evitare și de paralizie emoțională:

 încercarea de a evita orice lucru legat de traumă
 goluri de memorie
 pierderea interesului pentru activitate normală
 senzația de izolare și detașare față de ceilalţi
 senzație de amorțeală sau tocire emoțională
 limitarea perspectivei de viitor

Simptome de hiperactivitate neuro-fiziologică:

 somn agitat și perturbat
 mânie și iritabilitate
 dificultăți de concentrare
 căutarea permanentă a semnelor de pericol
 nervozitate, izbucniri nervoase

Anxietate generalizată este caracterizată prin frica exagerată și grija

permanentă legată de lucruri comune. La adulți aceste îngrijorări pot avea ca
punct de plecare sănătatea, banii, cariera și siguranța celorlalți. Dacă grija
exagerată este prezentă zilnic, timp de 6 luni, și individul are probleme în a
controla anxietatea, se confirmă drept o anxietate generalizată.

Simptome:

 durere musculară
 insomnii
 iritabilitate
 epuizare fizică și psihică
 amețeliși stări de agitație
 oboseală
 probleme de concentrare

8
c. Etiologia:

Anxietate implică o reacție autonomă excesivă, cu tonus simpatic crescut,

care este produsă de sentimentul de frustrare sau de stres continuu /sever.
Devine de multe ori un răspuns condiționat la alte situații frustrante sau
stresante. Descreșterea serotoninei cauzează anxietate, iar activitatea
dopaminergică crescută se asociază cu anxietatea.
Anxietatea este legată din punct de vedere al dezvoltării de fricile, de
neintegrarea din copilărie. Tulburările anxioase implica paternuri cognitive de
gândire eronate, distorsionate sau contra-productive. Anxietatea este o
componenta majoră a tulburărilor psihologice, medicale și neurologice.

Epidemiologia tulburărilor anxioase

Fobie Tulburări Tulburări Tulburări post Tulburare
de panică obsesiv- traumatica de de
compulsivă stres anxietate
generaliză
Prevalenta Tulburar 1,5-4% din 2-3% din 1-3% din 3-8% din
pe ea populație populație populație populație
întreagă anxioasă
viață cea mai
frecvent
ă:10%
din
populați
e
Raport 1:2 1:1 1:1 1:2 1:1
bărbați:fe
mei
Vârsta de Sfârșitul Sfârșitul Adolescent/ Orice vârstă, Variabil;
debut copilărie decadei 20- adult tânăr incluzând adult tânăr
i 29 copilăria
Istoricul Poate 20% din 35% din - 25% din
familiei avea rudele de rudele de rudele de
caracter gradul întâi gradul întâi gradul întai
familial ale al
pacienților pacientului
agorafobici
suferă de
 agorafobie

Cauzele medicale și neurologice ale

anxietății
1. Tulburari -neoplasme cerebrale, traumatisme cerebrale şi
neurologice sindroame postcontuzionale, boala cerebro-vasculara,
hemoragie subarahnoidiană, migrenă, encefalită, sifilis
cerebral, scleroza multiplă, boala Wilson, boala
Huntington, epilepsie
2. Condiții sistemice -hipoxie, boli cardio-vasculare, insuficienţă pulmonară,
anemie
3. Perturbări -disfuncție hipofizară, disfuncție tiroidiană, disfuncție
endocrine paratiroidiană, disfuncție suprarenală, feocromocitom,
tulburări virilizante ale femeilor
4. Tulburări -lupus eritematos, artrită reumatoidă, poliartrită
inflamatorii nodoasă, arterită temporală
5. Stari deficitare -deficienta de vitamina B12, pelagra
6. Diverse -hipoglicemie, sindrom carcinoid, neoplazii sistemice,
sindromul premenstrual, boli febrile și infecții cronice,
porfirie, mononucleoza infecțioasă, sindrom
posthepatitic, uremie
7. Conditii toxice -sevraj alcoolic sau post-droguri, agenți vasopresori,
penicilină, sulfonamide, mercur, arsenic, fosfor,
bisulfura de carbon, benzen, intoleranţa la aspirină
Unele substanțe care pot sa cauzeze
anxietate
1. Intoxicaţie -amfetamine si alte simpatomimetice, nitrit de amil,
anticolinergice, cafeina, canabis, cocaina, halucinogene,
teofilina
2. Sevraj -alcool, antihipertensive, cafeina, opioide, sedative-
hipnotice

10
d.Simptomatologie

Anxietatea este o reacție normală, simțită de orice persoană atunci când ne

simțim amenințați sau în pericol. Au loc o serie de modificări trăite în întreg
corpul uman. Anxietatea este mai mult decât o stare mentale, fiind simțită și în
organismul nostru. Se produc o serie de modificări în gândire și în
comportament.
Aproximativ 25% din populație suferă de o anxietate care ar necesita
tratament și alți aproximativ 30% au o anxietate mai puțin severă.
Sentimentul de frică și/sau gândurile constante, repetitive, de îngrijorare, care
reprezintă un element de stres pentru persoana respectivă și care interferează cu
activitatea din viața de zi cu zi, sunt caracteristicile principale ale tulburărilor de
anxietate.
Simptomele care apar depind și de fobiile manifestate: tulburarea de
panică, tulburarea obsesiv-compulsivă, tulburarea de stres posttraumatic și de
anxietatea generală resimțită, acestea afectând corpul uman, în totalitatea sa şi
anume:

 simptome neurologice: cefalee, vertij, parestezii, iluzii vizuale.

 simptome respiratorii: „nod în gât ”, „ lipsa de aer”, tahipnee, dispnee.
 simptome cardiovasculare: tahicardie, palpitaţii, sincope, aritmii.
 simptome gastrointestinale: colici, greață, vomă , dureri abdominale.
 simptome musculare: tremor, contracturi musculare, tresăriri musculare.
 simptome vegetative: uscarea gurii, paloare, bufeuri de căldura.

Anxietatea nu se manifesta la fel pentru toți și variază în funcție de vârsta

persoanei. La copii apar tulburări în sfera conduinței: onicofagie, enurezis,
suptul degetului, tulburări de comportament, la adolescenți: lipsa încrederii de
sine, timiditate, tendința spre retragere și izolare, la adulți tineri: aspirații excesiv
de înalte, imposibil de atins, scăderea autostimei și retragerea în sine,
vulnerabilitate crescută la factorii stresori din mediu, reacții de tip depresiv, iar
la vârstnici: nemulțumire și supărare, teama de a fi abandonați și de a rămâne
singuri.
 e.Diagnostic

Pentru a putea fi realizat diagnosticul anxietăți, tulburările trebuie să fie

prezente cel puțin 6 luni. Tulburările de anxietate de cele mai multe ori coexistă
cu alte tulburări psihice, cea ce face diagnosticul să fie mai complicat.
Aproximativ 60% dintre pacienți cu tulburări de anxietate au tulburări de panică
sau de depresie.
Mulțumită tehnicilor medicale tot mai avansate, în ziua de azi putem folosi
tehnici neuroimagistice, care pot investiga sistemele de neurotransmisie ale
receptorilor.
Tehnicile cele mai folosite în ziua de azi :

 Angiografie cerebrala
 Electroencefalograma
 CT- tomografie computerizata
 RMN- rezonanţa magnetică nucleară
 RMNf- rezonanta magnetică funcțională (o investigație mai nouă și
folosită din ce în ce mai mult)

f.Evoluție și prognostic

Evoluția anxietăți depinde de simptome, cauzele declanșatoare, capacitatea

persoanei respective de a se controla și de tratamentul pe care pacientul îl
primește. Evoluția este cronică, dar fluctuantă, se poate modifica chiar brusc și
se înrăutățește adesea în timpul unor perioade de stres.
În funcție de tulburarea de care suferă, pot fi schiţate evoluția și prognosticul
după cum urmează:

 Tulburarea fobică - în urma tratamentului primit, pacienți prezintă un

prognostic bun spre excelent.

 Tulburările de panică - pacienți care urmează tratamentul beneficiază

de scăderea frecvenţei atacurilor, de durată ma scurtă; prognosticul este
bun spre excelent.

12
  Tulburările obsesiv-compulsivă - în aceste tulburări, unele cazuri sunt
netratabile, iar pentru cele la care tratamentul există şi are efect,
prognosticul este doar moderat.

 Tulburările de stres post-traumatic - în urma consilierii acestor

pacienți, prognosticul devine bun; din păcate prognosticul este mai
puțin favorabil în cazul pacienților cu probleme psihologice
preexistente.
 Anxietate generalizată - în lipsa unui tratament, iar dacă aceasta este
prezenta de la o vârstă fragedă, ea se va agrava odată cu înaintarea în
vârstă, iar pacientul pe lângă ea va dezvolta și o depresie secundară.

g. Tratament

Pentru tratamentul tulburărilor de anxietate avem ghiduri publicate de

autoritățile internaționale din domeniul sănătății mentale, care confirmă faptul că
toate tulburările de anxietate pot fi tratate prin intermediul a două forme de
terapie, independent sau în combinație:

 Medicație: - Anxiolitice
-Antidepresive
-Beta blocante
 Psihoterapie cognitivo-comportamentală

Înaintea începerii tratamentului, pacientul trebuie mai întâi corect

diagnosticat de către un medic specialist. Tratamentul modifică activitatea unor
neurotransmițători, la nivelul sistemului nervos central sau periferic şi trebuie
urmat sub supravegherea medicului psihiatru, pentru a preveni complicațiile.

1.Tratament medicamentos

Anxioliticele sunt medicamente care inhibă/reduc excitabilitatea sistemului

nervos central. Dintre acestea benzodiazepinele (o categorie de tranchilizante)
sunt cele mai frecvent utilizate. Anxioliticele sunt cele mai frecvent prescrise în
anxietate pentru că acționează rapid şi au puține efecte adverse. Exemple de
anxioltice: Diazepan-Valium, Lorazepam-Ativan, Clonazepam-Klonopin,
Alprazolam-Xanax. Unul dintre efectele nedorite ale acestor medicamente este
ca pot determina uşor o stare de dependenţă.
 Antidepresivele:

Cele mai utilizate sunt de tip ISRS (SSRIs) sau antidepresive triciclice.
Acțiunea ISRS este mai lentă, rolul acestora fiind de a spori activitatea
serotoninei la nivelul creierului. În primele săptămâni de tratament se pot instala
mai multe efecte secundare: oboseală, somnolență, afectarea capacitatăţii de a
şofa, scăderea capacitatăţi de concentrare, încetinirea vitezei de reacție,
iritabilitate, stimularea apetitului. Exemple de antidepresive sunt: fluoxetina,
sertralina, escitalopramul, paroxetina, citalopramul. Triciclicele sunt folosite mai
rar în tratamentul anxietății, deoarece prezintă multe efecte adverse, iar
administrarea este mai restricționată.

Betablocantele sunt cunoscute pentru tratarea condițiilor cardiovasculare, însă

au un efect inhibitor asupra sistemului simpatic, care este beneficiu în
tratamentul anxietății. Pacienții cu anxietate socială și de performanță răspund
foarte bine tratamentul cu propranolol.

2. Tratamentul prin psihoterapie cognitiv comportamentală.

Tratamentul prin psihoterapie cogitiv comportamentală este cea mai bună

formă de psihoterapie și este o intervenție standard în tratarea acestor tulburări
de anxietate. Scopul acestu tratament este de a modifica stilul de gândire și
modul de acționare față de situaţia stresantă apărută. Pacientul cu anxietate va
mărturisi o pierdere a controlului, el se vede vulnerabil în anumite situații, nu
reușeşte să își controleze eficient reacțiile care sunt atât fizice, cât și psihice, și
simte nevoia de a evita contactul cu aceste situații care îl înfricoşează şi îl
destabilizează.
Prin psihoterapie se urmărește corectarea factorilor care determina apariția
anxietății sau care favorizează cronicizarea ei. S-a demonstrat prin diverse studii
că psihoterapia cognitiv comportamentală normalizează activitatea creierului în
cadrul circuitelor neuronale care prezintă disfuncții, aa cum se întamplă în
tulburările de anxietate. Se corectează circuitele cerebrale implicate în detectarea
pericolelor, cele răspunzătoare de declanșarea reacțiilor de anxietate și de
controlul anxietății .

Psihoeducația: pacientul va fi informat despre anxietate în general și despre

tipul de anxietate de care suferă. Deasemenea va fi informat în privința
tratamentului şi a efectului asupra anxietății, cât şi în privinza efectelor
secundare. Pacientul va învăța să își observe propriile gânduri si acțiuni, cum să

14
monitorizeze simptomele care apar și cum să rețină contextul în care acestea se
agravează sau se ameliorează.

Tehnici de relaxare: anxietatea apare de multe ori atunci când pacientul

simte frică, când simte că pierde controlul situației, de acea va fi învățat anumite
tehnici de relaxare, care îl vor ajuta sa treacă peste momentul declanșator:
respirație profundă, strângerea degetelor în pumn, să numere rar până la 10,
exerciții ușoare ale capului, concentrarea atenției asupra altor imagini pașnice
( plaja, câmpie, vârf de munte).

Modificarea funcționării gândiri: gândirea în anxietate este aceea care

menține simptomele. Individul anxios va prezenta o gândire mereu negativă și în
care nu mai exista scăpare. Prin modificarea gândiri se urmărește în principiu sa
i se prezinte individului faptul ca gândurile lui sunt exagerate mult față de
realitate şi că el trebuie sa renunțe la exagerare și să observe cu adevărat care
este situația. (de exemplu: fals-„Nu sunt în stare să-mi găsesc un loc de muncă
” /adevărat-„sunt mule oportunităţi de angajare, deci cu siguranţă voi obţine un
loc de muncă porivit mie”).

Combaterea evitării: deși mulți pacienți sunt conștienți că frica și gândurile

lor sunt exagerate, mulți nu acceptă să le modifice sau sa le combată. Prin
tehnica aceasta a combaterii evitării, pacientul este invitat să își observe
propriile gândiri și să le confrunte în mod direct, lucru care îl ajută să vadă
dincolo de ele, sa vadă că sunt doar niște exagerări și să treacă peste ele.

Prevenirea recăderilor: psihoterapia nu este doar un tratament care durează

un anumit interval de timp, acesta implică schimbarea comportamentului, a
gândirii, a modului de viață per total. Individul va adopta în viața de zi cu zi
tehnicile învățate, astfel încât anxietatea să fie ținută sub control, aceasta fiind o
luptă permanentă în care el va învăţa să fi propriul său stăpân.

Este important de reținut faptul că pentru a combate cu succes anxietatea

putem recurge atât la medicație, cât și la psihoterapie, care vor modifica
circuitele neuronale care înregistrează disfuncții în anxietate. Aceste tehnici
acționează diferit, dar sinergic asupra unor circuite cerebrale. Atunci când
psihoterapia nu este destul, va fi adăugată și medicația.
 h) Complicații

Complicațiile vor fi prezente atunci când tratamentul va avea efecte adverse.

Antidepresivele sunt cele care cauzează cele mai multe complicații, in special
fluoxetina și paraxetina:

Fluoxetina Paraxetina
Agitație Somnolență
Atac de panică Efecte anticolinergice
Creșterea sau reducerea apetitului Erupții cutanate
Anorexie Galactoree
Tremor Tulburări la nivelul glicemiei
Akatisie
Mișcări distonice
Insomnie

Alte simptome sunt reprezentate de: cefalee, migrene, scăderea libidoului,

iritabilitate, schimbarea dispoziției, oboseală, febră, diaree, etc. Un efect advers
grav este creșterea riscului de sângerare, persoanele care urmăresc un tratament
pentru coagulare fiind ținute sub supraveghere. Deasemenea se poate observa o
lipsă de reacții emoționale din partea lor și o lipsă a capacității de a plânge,
acestea find tot efecte secundare ale tratamentului.
Tratamentul este prescris pe o perioadă de 6-12 luni pentru primul episod, la
început poate chiar să accentueze anxietatea, iar starea de neliniștesă crească.
Când tratamentul este întrerupt, cei mai mulți pacienți dezvoltă un sindrom de
discontinuare, care ste diferit de sindromul de sevraj, simptomele nefiind așa de
grave. Este indicat a nu se întrerupe tratamentul fără indicaţia medicului, iar
dacă se impune oprirea mdicaţiei acest lucru să se facă treptat, sub supraveghere
medicală.

16
Obiectiv 3:

Rolul autonom şi delegat al asistentului medical în îngrijirea bolnavului cu

tulburare de anxietate

Rolul autonom al asistentului medical

Intervenţiile aplicate de asistentul medical sunt de natură tehnică, raţională
şi educativă în funcţie de informaţiile psihice, sociale, economice, culturale sau
spirituale ale individului:
1) Supravegherea stării generale; măsurarea funcţiilor vitale: puls,
temperatură, respiraţie, tensiune arterială, diureză.
2) Comunicarea cu pacientul. Comunicarea cu pacientul se realizează în
două moduri:
a) nonverbal - limbajul corpului, expresia ochilor , gesturi, postură; aceasta
este o formă arhaică de transmitere a trăirilor interioare.
b) verbal - printr-o exprimare clară, precisă şi mai nuanţată a semnificaţiilor
transmise.
3) Îngrijirile igienice: toaleta pacientului face parte din îngrijirile de bază,
adică din îngrijirile acordate de asistentul medical cu scopul de a asigura
confortul şi igiena bolnavului. Constă în menţinerea pielii în stare de
curăţenie perfectă şi în prevenirea apariţiei leziunilor cutanate, fiind o
condiţie esenţială a vindecării.
4) Cunoaşterea şi respectarea regimurilor alimentare contribuie la tratarea
pacientului prin alimentele ingerate. Regimurile dietetice sunt foarte
variate, în funcţie de calitatea şi cantitatea alimentelor ce le compun.
5) Consolidarea rezultatelor terapeutice obţinute prin alte tratamente.

Se ţine seama de aceste principii, regimul dietetic al pacientului trebuie astfel

alcătuit încât să satisfacă alte necesităţi cantitative, cât şi pe cele calitative ale
organismului.
Asistentul medical este persoana care poate acorda îngrijiri calificate, cu
devotament, posedând conoştinţe tehnice necesare şi având un simţ al
responsabilităţii foarte dezvoltat. Funcţiile asistentului se concretizează în
acordarea acestor îngrijiri competente persoanelor a căror stare o necesită,
ţinând cont de nevoile afective, spirituale şi fizice şi în observarea şi
comunicarea către ceilalţi membri ai echipei de îngrijire a condiţiilor ce exercită
un efect important asupra sănătăţii pacientului.
 Rolul delegat al asistentului medical
Asistentul medical va avea abilitatea de a îndeplini sarcini şi de a aplica
îngrijiri medicale indicate de medic.

Rolul delegat al asistentului medical constă în:

- cunoaşterea şi respectarea regulilor şi căilor de administrare a
medicamentelor;
- administrarea tratamentului medicamentos specific bolii respectând doza
şi aplicarea procedurilor terapeutice şi supravegherea efectelor;
- pregătirea pacientului pentru explorări paraclinice;
- observarea modificările provocate de boală sau tratament şi transmiterea
lor medicului.
- recoltarea de produse biologice: sânge, urină.

18
 A ) Fişa tehnică nr. 1 Angiografia cerebrală

1. Definiție
Angiografia cerebrală este o examinare radiologică a vascularizației
cerebrale
după injectarea unui mediu de contrast.
2. Scop
• pentru detectarea anomaliilor vasculare cerebrale
• pentru a studia deplasări vasculare cauzate de tumori, hematoame,
edeme, spasm arterial, creșterea tensiunii intracraniene
• pentru a localiza clipuri chirurgicale aplicate pe vasele de sânge în
timpul unei intervenții chirurgicale
• pentru a evalua starea postoperatorie a vaselor de sânge
3. Materiale și instrumente necesare
• soluție pentru dezinfectat: clorhexidină, tinctura de iod, betadină,
alcool sanitar
• garou
• câmpuri, pansamente, tampoane
• ac de puncție
• Xilina (lidocaină)
4. Pregătirea psihică a bolnavului
• identificarea pacientului, explicarea scopului acestei
investigații și explicarea etapelor desfășurări investigației
• obținerea consimțământului scris
5. Pregătirea fizică a bolnavului
• pacientul, cu câteva ore înainte de investigație, nu trebuie sa
mănânce
• toate bijuteriile, accesoriile, protezele dentare și lentilele de contact
vor fi îndepărtate
• se verifică daca nu exista contraindicații privind efectuarea
explorării
• nu este recomandată pentru femeile gravide
• poziția va fi de decubit dorsal
• pacientul pe timpul investigației trebuie sa stea nemișcat
• pentru cei alergici la substanța de contrast sau cu suspiciune de
apariție a unor reacții adverse, după injectare se recomandă administrarea
prealabilă de corticosteroizi
 • anestezia generală se recomandă la copii, pacienții agitați sau în alte
cazuri care implică explorări mai complexe; în alte situații se efectuează
anestezie locală cu xilină.

6. Execuție
Pacientul este aşezat în decubit dorsal, iar peste pieptul și picioarele sale
sunt prinse centuri de siguranță, pentru ca masa să poată fi înclinată în timpul
procedurii. Se prinde o linie venoasă şi se montează un cateter venos periferic,
pentru a putea perfuza intravenos medicamente și alte fluide în caz de urgență.
Pe degetul pacientului va fi atașat un pulsoximetru, iar electrozii care
monitorizează inima, vor fi lipiți de brațe, piept și picioare. Medicul introduce
un cateter într-un vas sangvin( artera carotidă în acest caz) şi îl ghidează până la
vasul sangvin de examinat. Înaintarea cateterului se urmăreşte pe un ecran de
control, apoi se injectează un produs de contrast iodat, opac la radiaţiile X.
Explicăm pacientului că la administrarea substanței de contrast va simți o arsură
și poate avea anumite reacții adverse (durere de cap, greață, gust sărat în gură).
La sfârştul intervenţei, cateterul este retras şi punctul de puncţionare este apăsat.
Angiografia clasică sau convențională este un examen radiologic al
vaselor sangvine care constă în înregistrarea drumului substanței de contrast pe
un film radiologic.
Angiografia digitală sau numerică este un examen radiologic care constă
în tratarea informatică a imaginilor. Aceasta capturează imagini video, apoi
ameliorează aceste imagini prin îndepărtarea anumitor informații radiologice
care nu privesc vasul studiat.
Angiografia prin imagerie sau rezonanta magnetica ( RMN) este o
aplicație recenta a imagisticii prin rezonanță magnetică nucleară la examinarea
vaselor.
7. Notarea
Se notează procedura în foaia pacientului: data, ora, cine a efectuat-o. Se
notează orice observație legată de starea și reacția pacientului.

8. Îngrijire după tehnică

Se îndepărtează cateterul și se aplică presiune pe zonă timp de 10-15min
pentru a opri sângerarea. Se așeza comod în pat și repaus pentru 6-12h.
Se monitorizează funcțiile vitale si se asigură hidratarea pacientului.

9. Incidente și accidente
• sângerare internă
• deteriorarea unui vas de sânge
• infecții prin nerespectarea normelor de igienă
• reacții alergice la substanța de contrast

20
 10. Observații
Testul durează aproximativ 2h. Examenul necesită o spitalizare de 24
până la 48h. Locul de puncționare va fi urmărit după investigație pe durata a
24h.

Fişa tehnică nr. 2 Electroencefalograma

1. Definiție:
Electroencefalograma (EEG) este o procedură care înregistrează
activitatea undelor cerebrale.
2. Scop: Explorator
• pentru a determina prezența și tipul de epilepsie
• diagnosticarea leziunilor intracraniene,
• pentru a evalua activitatea electrică a creierului în boli metabolice
și degenerative, traumatisme craniene, meningite și encefalite
• pentru a confirma moartea cerebrală.
3. Materiale și instrumente necesare:
• tampoane de vată
• alcool sanitar
• electrozi de unică folosință pentru aparatele noi
• pasta electrolitică
• soluție salină
• aleză
• mușama
• tăviță renală
• mănuși de unică folosință.
4. Pregătirea psihică a bolnavului
• se identifică pacientul, se explică necesitatea procedurii și etapele
desfășurării procedurii, pacientul este rugat să se relaxeze, cu ochii închiși și să
nu vorbească decât dacă i se cere; se obține consimțământul scris al pacientului
• explicăm faptul că electrozii nu vor provoca șocuri electrice.
5. Pregătirea fizică a bolnavului
• cu 8 ore înainte trebuie evitat consumul de produse bazate pe
cofeină
• părul pacientului trebuie bine spălat înaintea efectuării procedurii
• se evită folosirea produselor pentru păr
• pacientul să nu fie febril, să fi fost traumatizat fizic și psihic
• glicemia și calcemia să fie în limite normale
• medicul poate indica pentru o citire mai bună ca pacientul să nu
doarmă în noaptea înainte procedurii sau să doarmă doar câteva ore
 • medicul poate recomanda stoparea unor anumite medicamente
precum sedative, calmante, somnifere și alte medicamente care vor afecta
rezultatul
• poziția este decubit dorsal cu capul ușor ridicat sau așezat pe un
scaun.

6. Execuție
Pacientul se va întinde pe masa de consultații sau așezat în șezut cu
ochii închiși. Pe scalpul pacientului vor fi atașați de la 16 pana la 25 de electrozi,
fixați cu o pastă specială. În unele situații se pot folosi căşti speciale.
Electrozii se aplică în următoarea ordine:
• 2 în regiunea frontală
• 2 la mijlocul distanței dintre tragus și sutura craniană
• 2 deasupra regiuni parietale
• 2 în zona lobilor temporali
• 2 deasupra regiunii occipitale
Electrozii sunt conectați prin intermediul unor cabluri la un computer
ce înregistrează activitatea cerebrală. Informațiile sunt inscripționate pe hârtie
sub forma unor linii curbe.
În cursul investigației pacientul stă nemișcat cu ochii închiși și va vorbi
doar când i se va cere. Înregistrarea se va opri la unele intervale de timp sau
când pacientul va amorți. Medicul de asemenea poate să ceară pacientului să
efectueze anumite activități pentru a facilita înregistrarea, ca de exemplu:
• respirație adâncă și la intervale scurte de timp, cu o frecvență de 20
inspirații pe minut, timp de 3 minute
• privirea către o sursa de lumină sau stimulare stroboscopică
• adormirea sau sedarea pentru diagnosticarea tulburărilor de somn,
înregistrarea desfășurându-se pe parcursul nopții.
7. Notarea
Se notează procedura în foaia pacientului: data, ora şi persoana care a
efectuat procedura. Se notează orice observație legată de starea și reacția
pacientului.
8. Îngrijire după tehnică
Se face toaleta locală a pielii, se schimbă cearșaful, se ajuta pacientul să se
îmbrace.
9. Incidente și accidente
Pot apare la pacienți care suferă de epilepsie sau atacuri de apoplexie,
în timpul testului.
• defecte ale electrocardiografului sau interferențe electrice
• atașarea necorespunzătoare a electrozilor
• pacientul se mișcă prea mult

22
 • pacientul a aplicat produse pe păr, lucru care îngreunează
amplasarea electrozilor
• senzație de amețeală
• amorțeală a degetelor.
10. Observații
• Această procedură nu este dureroasă
• după terminarea procedurii se recomandă spălarea părului, pentru a
îndepărta pasta
• în cazul electrozilor fixați cu ace e posibil sa se resimtă ușoare
înțepături
• în caz de fixare la nivelul nasului se poate resimți o senzație de
gâdilat, de durere sau se pot produce sângerări ușoare
• durata este de 1-2 ore.
 Fişa tehnică nr. 3 Tomografie computerizată- CT

1.Definiție
Metoda nedureroasă care combină razele X cu o tehnologie
computerizată avansată, care creează imagini precise și detaliate ale structurilor
interne ale corpului și ale organelor.
2.Scop – Explorator

• diagnosticul unui grup mare de afecțiuni de la nivelul craniului

• informații asupra vaselor sangvine
• traumatisme cranio-cerebrale
• hemoragie acută la nivelul craniului
• accident vascular ischemic
• tumori cerebrale.
3. Materiale și instrumente necesare

• alcool medicinal/alcool iodat

• garou
• tampoane, câmpuri sterile, pansamente
• mănuși sterile
• ac de puncție
• substanță de contrast: Iopamiro sau Ultravist
• seringă sterilă de unică folosință de 10-20ml
• trusă de urgență cu medicamente antialergice în caz de reacție
alergică la substanța de contrast.
4. Pregătirea psihică a bolnavului
_ se identifică pacientul, i se explică necesitatea procedurii și etapele de
desfășurare,
_se obține consimțământul scris al pacientului.
5. Pregătirea fizică a bolnavului
• pacientul trebuie să nu mănânce și să nu bea cu cel puțin 6 ore
înaintea procedurii
• testarea sensibilității pacientului la substanța de contrast
• se solicită pacientului unele rezultate la analiza sângelui(uree și
creatinină)
• pacientul trebuie să îndepărteze bijuterii, accesorii din metal
• așezarea pacientului în decubit dorsal

24
 • pregătirea substanței de contrast și a locului de elecție(IV-plica
cotului)
• înainte de începerea injectării, informăm pacientul ca va simți o
căldură în corp
• la indicația medicului administrarea va fi la un anumit interval de
timp în cantități mici.

6. Execuție
Pacientul va fi întins pe masa tomografului care este conectat la
aparat. Aparatul prezintă o formă cilindrică, iar masa alunecă în interiorul
cilindrului. Scanerul se rotește în jurul părții de corp studiate. În timpul
investigației pacientul trebuie să stea nemișcat și îi explicăm faptul că zumzetul
auzit este un sunet specific realizat de masa care culisează în interiorul
aparatului.
Pe durata investigației pacientul va sta singur în încăpere, dar i se va vorbi
prin intermediul unui speaker. Este instruit să comunice ce senzații
experimentează în timpul investigației.

7. Notarea
Se notează procedura în foaia pacientului: data, ora, cine a efectuat-o. Se
notează orice observație legată de starea și reacția pacientului.

8. Îngrijire după tehnică

- se îndepărtează cateterul și se aplică presiune pe zona timp de 10-15 min
pentru a opri sângerarea,
- monitorizarea funcțiilor vitale,
- hidratarea pacientului.

9. Incidente și accidente
- reacție alergică la substanța de contrast,
- risc scăzut de infecție la nivelul venei pe care se introduce substanța de
contrast .

10. Observații
- nu se efectuează la femei gravide
- realizează imagini axiale
- este noninvazivă
- poate ghida manevre, diagnostice și terapeutice
 Fişa tehnică nr. 4 - RMN (rezonanță magnetico-nucleară)

1. Definiție
Investigația RMN este o metodă imagistică avansată, ce utilizează un
câmp magnetic puternic și unde de radio frecvență pentru a crea imagini ale
corpului uman.
2. Scop: Explorator
• diagnosticul tumorilor
• afecțiuni inflamatorii cum ar fi scleroza multiplă, diagnosticul AVC
• tromboza sinusurilor venoase
• afecțiuni degenerative
• malformații congenitale cerebrale
• diagnosticul hidrocefaliei
• diagnosticul afecțiunilor sinusurilor paranazale
• sângerări la nivel cerebral
• anevrismele cerebrale cu dimensiuni egale sau mai mari de 3mm.

3. Materiale și instrumente necesare

- soluție pentru dezinfectat: clorhexidină, tinctura de iod, betadina, alcool
medicinal
- garou
- câmpuri, tampoane, pansamente
- ac de puncție
- leucoplast pentru fixarea cateterului

4. Pregătirea psihică a bolnavului

- identificarea pacientului, explicarea necesității investigației și etapele de
desfășurare
- explicăm pacientului să rămână nemișcat pe durata investigației
- acesta va auzi niște zgomote care sunt normale și trebuie să se mențină
calm
- va fi așezat în decubit dorsal
- informăm pacientul în legătură cu antena care va fi amplasată în dreptul
capului pentru a nu deveni agitat
- se ia consimţământul scris al pacientului

5. Pregătirea fizică a bolnavului

- pacientul va fi informat că trebuie să îndepărteze toate bijuteriile și alte
obiecte din metal

26
 - este întrebat dacă poartă stimulator cardiac sau pompe cardiace
- substanța va fi introdusă doar daca este nevoie, iar asistenta va pregăti
cateterul în vena
- i se oferă pacientului o sonerie în caz de nevoie
- în dreptul capului va fi amplasată o antenă care trimite unde
electromagnetice prin care se obțin imagini
- se conectează și un microfon în dreptul gurii pacientului prin care
medicul comunică cu pacientul

6. Execuție
RMN folosește un câmp magnetic și pulsuri de radio frecvență pentru
vizualizarea imaginilor cu diferite organe și țesuturi ale corpului. Oferă
informații care nu pot fi vizualizate prin radiografie, ultrasonografie sau CT.
Regiunea corpului examinată este plasată într-un aparat special care reprezintă
un magnet uriaș.
Examinarea unei zone durează aprox. 30min. Nu prezintă un pericol
pentru organismul uman, deoarece nu folosește radiația X.

7. Notarea
Se notează procedura în foaia pacientului: data, ora, cine a efectuat-o. Se
notează orice observație legată de starea și reacția pacientului.

8. Îngrijire după tehnică

- se îndepărtează cateterul și se aplică presiune pe zonă timp de 10-15 min
pentru a opri sângerarea
- monitorizarea funcțiilor vitale
- hidratarea pacientului

9. Incidente și accidente
- reacție alergică în cazul în care se folosește substanța de contrast
- risc scăzut de infecție la nivelul venei folosite.

10. Observații
- metodă modernă de investigare neiradiantă
- posibilități de reprezentare multiplanară
- nu prezintă nici un fel de pericol pentru organismul uman
- detectează leziuni foarte mici (1-2mm)
Obiectiv 4:
Procesul de îngrijire al unui pacient cu tulburare de anxietate

a.Interviu

1. Informații generale:
Numele și prenumele: A. J.
Vârsta: 21 ani
Stare civila: necăsătorit
Copii: nu are
Profesia: student
Localitatea de domiciliu: Iași
Diagnosticul de internare: tulburare de anxietate
Data internării: 27.09.2019
Data externării: 1.10.2019

2. Obișnuințe de viață:
Consumator de: Tutun și Cafea
Dietă/regim alimentar: nu respectă un regim adecvat; consumă mult fast-
food
Alergii cunoscute: nu are

3. Probleme de sănătate:
Antecedente medicale personale: nu a avut
a.Antecedente heredocolaterale: bunicul s-a sinucis la 58 de ani; acesta era
cunoscut cu depresie
b.Motivele internării actuale: pacientul în vârstă de 21 ani se prezintă la secția
de psihiatrie cu o trimitere de la medicul de familie, în urma cererii familiei
care a observat o schimbare în comportamentul lui: acesta prezintă insomnie,
modificare în apetit, irascibilitate, retragere față de prieteni și familie. În urma
anamnezei a reieșit faptul că pacientul a suferit o traumă psihică în urma
divorțului dintre părinți și schimbarea domiciliului.
c.Istoricul stării actuale: pacientul încă mai manifestă tulburare de anxietate,
dar reușește să țină sub control simptomele și să nu se mai lase afectat de ele.

4. Examen clinic general:

_Tegumente şi mucoase: integre
_Greutate: 75 kg

28
 _Înălțime: 178 cm
_Țesut celular subcutanat: normal reprezentat
_Sistem ganglionar şi limfatic: nepalpabil
_Aparat loco-motor: normal
_Aparat respirator: 18 r/min
_Aparat cardio-vascular: TA 120/70 mmHg
_Aparat digestiv: normal
_Aparat uro-genital: normal
_Sistem nervos și organe de simț: normal

5. Investigaţii:
_Examenul sângelui
_Examenul urinei: în parametri optimi - albumina și glucoza sunt absente
_Alte examene de specialitate: examen psihiatric

6. Tratament:
-Tratament medicamentos: timp de 3 luni se administrează:
alprazolam 0,25 mg în 2 prize / zi
vagostabyl 1/yi înainte de culcare
-Tratament terapeutic: de 2 ori / săptămână timp de 6 luni

7. Epicriza și recomandări la externare:

În urma datelor culese și a examenelor efectuate, rezultă că pacientul a suferit o

tulburare psihică și a fost internat în clinica de psihiatrie pentru investigaţii
amănunţite și pentru a primi îngrijire și medicație adaptată nevoii lui.
În urma îngrijirilor, pacientul a fost restabilit, nu mai prezintă acea stare
depresivă care îl apăsa, nu mai are insomnii, apetitul a revenit, este mult mai
calm si mai deschis față de personalul medical, familie și prieteni.
Pacientul este externat, dar i se recomandă să revină periodic la medic pentru a
preveni recidivele.
b. Nevoi fundamentale afectate în cazul pacientului cu anxietate,
după Virginia Henderson.

1. Nevoia de a bea şi de a mânca

A. Manifestări de dependenţă:
-greaţă, vărsături, pirozis, inapetenţă, refuz alimentar, disfagie

B. Surse de dificultate:
-anxietate, stres, situaţii de criză, dezinteres alimentar

2.Nevoia de a se mişca şi de a avea o bună postură

A. Manifestări de dependenţă:
-imobilitate, adoptarea unei singure poziţii pentru o perioadă lungă de
timp,dezinteresul pentru mişcare şi activitate fizică

B. Surse de dificultate:
-frică, lipsa de cunoştinţe privind necesitatea mişcării, lipsa educaţiei pentru
sănătate

3.Nevoia de a dormi şi de a se odihni

A.Manifestări de dependenţă:
-insomnie, insomnii ocazionale, perturbarea somnului, coşmaruri, agitaţie

B. Surse de dificultate:
-stare de panică, anxietate, stres, depresie, nelinişte, somn în timpul zilei

4.Nevoia de a evita pericolele

A. Manifestări de dependenţă:
-alterarea integrităţi psihice, perturbarea imaginii şi stimei de sine,
predispoziţie la accidente, frică, agresivitate, lipsa autocontrolului

B. Surse de dificultate:
-anxietate, stare depresivă, fobii, perceperea alterată a realităţii, singurătate

30
5.Nevoia de a comunica

A. Manifestări de dependenţă:
-apatie, neîncredere, frică, dificultatea de a îşi exprima sentimentele şi
dorinţele, închidere în sine, căutarea intensă a atenţiei şi afecţiunii, plâns
frecvent.

B. Surse de dificultate:
-izolare socială, singurătate, comunicare ineficientă la nivel afectiv, frustrare
divorţ, neadaptare

6.Nevoia de a se realiza

A. Manifestări de dependenţă:
-izolare, sentiment de respingere, sentiment de inutilitate, dificultate de a
participa la activităţi noi sau uzuale, sentiment de inferioritate, descurajare,
teama constantă de eşec în viaţa personală sau profesională

B. Surse de dificultate:
-pierderea imaginii de sine, pierderea respectului faţă de sine, subestimarea
calitaţilor şi aptitudinilor, situaţii stresante, situaţii de criză, tulburări de gândire,
perceperea alterată a realitaţii.
 Plan îngrijire
de

Probleme de
dependență și Intervenții
diagnostic de autonome
îngrijire Obiective Evaluare
și delegate
Data
1.Alterarea -în încăperi se
confortului fizic _asigurarea -in urma
confortului şi va face curat intervențiilor
27.09.2019 şi psihic din zilnic
cauza insomniei a numărului acordate,
corect de ore dimineața si pacientul a
de somn seara devenit mai
_pacientul -asigurarea de
este agitat, liniștit şi a
_pacientul să lenjerie de pat reușit să
stresat, curată si cu
obosit, din fie odihnit adoarmă mai
pentru a-şi așternut bine uşor
cauza întins
somnului desfăşura -de la 4 ore
insuficient programul pe noapte, a
cotidian într- -asigurarea reușit să
o stare de lenjeriei de ajungă la 7
_ pacientul corp, pijama,
este bine ore de
curata şi pe somn
dezorientat, mărimea
nu poate să-şi -Funcţii
_pacientul să potrivită vitale:
desfăşoare -o corectă
activităţile se simtă R=17/ min,
confortabil hidratare a P=80/min,
cotidene din pacientului şi
cauza lipsei alături de TA=120/10
ceilalți indicarea , T=36,5C
de odihnă unde este
pacienți din -pacientul a
salon toaleta devenit
_pacientul nu -comunicarea
se poate receptiv în
_pacientul să cu pacientul urma
odihni din şi
cauza aerului aibă o stare comunicării
mentală supraveghere cu cadrele
închis din a atunci când

32
salon normal, să nu poate medicale,
_pacientul nu beneficieze adormi are
se simte în de un somn -urmărirea încredere în
siguranță în liniștitor în funcțiilor ajutorul
salon urma vitale acordat.
tratamentului -crearea un
_pacientul se medicamento mediu de
simte s confort în
inconfortabil care pacientul
cu ceilalți să se simtă în
pacienți din siguranță şi să
salon, nu aibă încredere
poate dormi în cadrele
pentru că nu medicale
se simte într- -asigurarea
un mediu pacientul că
sigur alături totul va fi
de aceștia. bine
-ascultarea
_pacientul are pacientului cu
problem de atenție şi
concentrare și înțelegerea
de lui şi a
coordonare problemelor
din cauza lui.
dozei de - asistentul
tratament medical
neadecvate însoţeşte
pacientul la
consultul de
specialitate
(psiholog,
psihiatru)
-
administrarea
medicaţiei la
indicaţia
medicului:
Xanax 0,50
1comprimat
înainte de
culcare
 2.Alterarea -pacientul sa -comunicarea -pacientul a
28.09.201
stării generale își recapete atentă cu devenit
9
din cauza pofta de pacientul şi receptiv în
inapetenței şi mâncare câștigarea urma
a stării de -pacientul să încrederii lui comunicării cu
greață se alimenteze -crearea un cadrele
echilibrat mediu de confort medicale şi are
- refuz cantitativ şi în care pacientul încredere în
alimentar, calitativ să se simtă în ajutorul
greaţă, -pacientul să siguranță şi să acordat
disfagie, fie corect aibă încredere în -deși are încă
dezinteres hidratat cadrele medicale reticențe față
pentru -asigurăm de capacitatea
alimente _pacientul să pacientul că totul proprie de
aibă va fi bine vindecare, iar
_neîncredere încrederea ca -ascultarea încrederea în
în cadrele regimul pacientului cu sine este
medicale, recomandat atenție şi scăzută,
refuzul de a de cadrele înțelegerea lui şi pacientul
coopera medicale este a problemelor cooperarează
benefic lui. cu cadrele
_pacientul se -administrarea, medicale și
poate alimenta, _pacientul să se la indicația arată interes la
prezintă grețuri poată alimenta medicului, a sugestiile și
normal, fără tratamentului: ajutorul oferit
_pacientul nu dificultate Alprazolam de aceștia.
poate consuma 0,25, Tanakan
măncarea din _pacientul să -însoțirea
spital, acuzănd consume cu pacientului la
gustul și aspectul plăcere cabinetul
neplăcut măncarea oferită psihologic
pentru consiliere.

29.09.2019 3. Lipsa -să ducă o viață -sfătuim -pacientul face

interesului pentru activă şi pacientul să iasă în fiecare zi
miscare sănătoasă la plimbare câte o
-hotărâm plimbare în aer
împreună un liber
-pacientul își program de -pacientul a
petrece exerciți fizice adoptat o serie
majoritatea -să dorească să pentru pacient de exerciții

34
 timpului în pat participe la -căutăm fizice pe care
-pacientul activități activități le practică
doarme până recreative recreative care să dimineața și
târziu îi facă plăcere seara înainte
-pacientul nu -explicăm de culcare
manifestă interes -să aibă un importanța -pacientul
pentru plimbările tranzit intestinal mișcării și a unei prezintă TA
în aer liber, care normal bune posturi 120/70,Puls
i-ar oferi relaxare pentru păstrarea 70/min., R
și bună-dispoziție _pacientul să sănătății 18/min., T 36,
desfășoare -monitorizăm 5C, diureză și
activități funcțiile vitale: scaun normale.
-pacientul suferă diversificate pe TA, Puls,
din cauza parcursul zilei Respirație,
constipației Temperatură și
vegetative:
_pacientul este diureză, scaun.
letargic, nu în _însoțim
înțelege de ce ar pacientul la
trebui să practice cabinetul de
diverse alte kinetoterapie și
activități recuperare
-supraveghem
pacientul să își
execute corect
programul de
gimnastică
recomandat
-administrarea
laxativelor
ușoare la
indicația
medicului

30.09.2019 4. Alterarea
proceselor de -pacientul să -învățam -in urma
gândire prin reușească să se pacientul tehnici intervențiilor
dificultatea de exprime de față de comunicare, acordate şi în
comunicare cu cu familia lui, să de relaxare urma
familia, de a comunice cu ei -asigurăm discuțiilor
stabili relații cu atunci când are legătura cu dintre pacient
anturajul. probleme familia oferind şi părinți,
posibilitatea de a acesta a
 -pacientul este -pacientul să comunica liber devenit mai
interiorizat, se reușească să se -sugeram sigur în
ferește să intre în integreze în pacientului cum exprimarea lui
legătură cu grupuri noi să se exprime -nu mai
ceilalți pacienți, pentru a fi prezintă frica
cu personalul -pacientul să înțeles de a vorbi cu
sanitar și chiar cu comunice înmod -educam ceilalți despre
propria familie satisfăcător cu pacientul să aibă cum se simte
personalul o atitudine
-pacientul nu medical receptivă şi să
reușește să se încerce să aibă
integreze în _pacientul să încredere în
anturaj poată înțelege că ceilalți cu timpul
toți ceilalți -sugerăm
-pacientul se pacienți suferă pacientului să
simte însingurat de problem mențină un
asemănătoare și jurnal pentru a
că discuțiile vedea etapele
dintre ei pot fi evoluării lui în
benefice relația cu ceilalți
_pacientul nu -explicăm
reușește să pacientului să nu
comunice cu aibă frica și
ceilalți pacienți, rușine față de
are o atitudine familie, să își
ostilă exprime liber tot
ce îl deranjează
-administrarea
tratamentului
antidepresiv la
indicația
medicului
-însoțirea
pacientului la
cabinetul
psihologic
pentru îndrumări
și consiliere de
specialitate

31.09.2019 5. Lipsa realizării

personale, stare -pacientul să -încurajăm -în urma
de depresie, lipsa aibă o atitudine pacientul să aibă discuțiilor,

36
 de speranță, pozitivă față de un hobby care îi pacientul vede
sentiment de gol viață face plăcere şi îi rolul său în
interior ridică moralul societate
-sfătuim şi diferit şi este
-alterarea părinții sa îl mai pregătit sa
imaginii de sine -pacientul să-și încurajeze în cea se integreze
-lipsa unor recunoască ce face şi ce vrea -pacientul are
scopuri concrete propriile să facă mai multă
către care aptitudini și să le -sfătuim să își încredere în
pacientul să își canalizeze spre organizeze sine
îndrepte un scop clar zilele, să facă un -pacientul
eforturile plan pentru înțelege
-pacientul să își fiecare zi din necesitatea de
-subestimarea recapete săptămâna a urma
calitaţilor şi încrederea în -îl încurajăm sa tratamentul
aptitudinilor, forțele proprii urmărească, să prescris și
situaţii stresante, asculte şi să programul de
situaţii de criză accepte şi viață
_pacientul să părerea celor din recomandat
recapete o jur
_pacientul nu viziune corectă -să accepte
prezintă și realistă a îndrumări în
încredere în situației sale, să viață
forțele proprii aprecieze -consiliere de
lucrurile bune specialitate la
care îl psiholog/
înconjoară, să își psihiatru
_pacientul recapete curajul -administrarea
prezintă tendințe de a stabili tratamentului
către depresie, nu obiective recomandat de
înțelege ce rost medic: Xanax,
are viața,desi Tanakan,
situația familială Lorazepam.
și financiară este
stabilă
1.10.2019 6. Lipsa
autocontrolului -pacientul să fie -încurajăm -pacientul este
manifestat prin echilibrat din pacientul sa aibă mai prevăzător
predispoziția la punct de vedere relații de cu viața sa
accidente, din psihic prietenie cu cei -pacientul se
cauza alterării din salon, din ocupă de
integrității anturaj, să imaginea și de
psihice observe că o starea sa de
 -pacientul să nu atitudine bine fizic și
perceapă prietenoasă și psihic
- perturbarea singurătatea ca binevoitoare îi -pacientul
imaginii şi stimei pe un pericol aduce multe deprinde o
de sine, frică, -pacientul să se avantaje manieră calmă
agresivitate, lipsa desfășoare în -îndrumăm de a aborda
discernământului cercuri de pacientul să problemele cu
prieteni sigure, practice forme cei din jur
_pacientul se care nu îl pun în de relaxare, -pacientul
simte înfricoșat pericol meditație, evită situațiile
de singuratate -pacientul să rugăciune în periculoase și
dezvolte funcție de iraționale
_pacientul se prudență față de apartenența -pacientul își
expune în mod persoane și religioasă/ etnică dorește să
gratuit unor situații care i-ar pentru a se simți devină o
situații putea periclita confortabil cu persoană
periculoase care siguranța sine însuși, echilibrată,
ar putea fi evitate _pacientul să pentru o respectată în
poată să își autoacceptare societate
_pacientul e controleze starea mai ușoară.
permanent într- psihică, cu -învățăm
stare psihică ajutorul pacientul să
precară, de tratamentului și recunoască
nervozitate al exercițiilor de posibilele situații
nejustificată meditație periculoase și să
fie prudent cu
cine vorbește
-educăm
pacientul în ceea
ce privește
nocivitatea
adicțiilor: fumat,
alcool, droguri și
îl încurajăm să
aleagă un stil de
viață sănătos
fizic și psihic
-încurajăm
pacientul spre
stabilirea unor
ocupații care să
îl valorifice ca
individ în

38
 societate.
-consiliere
psihiatrică în caz
de nevoie
-tratament
antidepresiv pe
care îl
administrăm la
indicația
medicului
-însoțim
pacientul la alte
investigații
recomandate de
medic

Obiectivul 5:
Educație pentru sănătate la un pacient cu anxietate

Pentru P. Pichot (1987), „anxietatea (sau angoasa) este o stare emoțională care
constă pe plan fenomenologic din trei elemente fundamentale: perceperea unui
pericol iminent, o atitudine de așteptare în fața cestui pericol și un sentiment de
dezorganizare legat de conștiința unei neputințe totale în fața acestui pericol.”

Majoritatea pacienților cu anxietate, dezvăluie faptul că adesea nu se pot relaxa,

se simt mereu încordați, mereu au o grijă care nu le da pace, au dureri musculare
de la încordare, nu pot dormi bine, au un număr reduc de ore de somn, chiar şi
de doar 3-4 ore, din această cauză au mai mereu migrene, se simt mereu
neliniștiți, așteaptă mereu să se întâmple ceva și per total simt că nu își trăiesc
propria viață.

Atunci când acești pacienți se prezintă la medic, aceștia pe lângă diagnostic și

tratament, sunt încurajați să facă și unele modificări în viața lor de zi cu zi.
În cele mai bune cazuri, pacientul învață sa se autodisciplineze, astfel încât să nu
mai necesite medicație sau prezența medicului. Medicația de cela mai multe ori
este prescrisă pentru o perioadă de timp, apoi fiind recomandată doar terapia,
pentru ca în final pacientul nostru să nu mai necesite ajutorul cadrelor medicale
împotriva anxietăți.

Psihoeducația ajută pe pacient să vadă dincolo de anxietate, dincolo de lucrurile

mărunte care îl țineau în loc şi dincolo de gândurile întunecate. Învață tehnici pe
care le pune în practică în viața de zi cu zi. Nu necesita mult efort fizic aceste
schimbării, ci doar voință.

Acesta învață să își înfrunte anxietate și astfel nu mai devine o piedică. Reușește
sa nu mai vadă partea doar negativa a momentelor trăite şi reușește să se
gândească și la lucrurile bune din viața lui. Stilul lui de gândire se modifică și
începe să dețină controlul asupra propriilor gânduri. Situațiile incerte nu îl mai
afectează, reușind să analizeze cu calm tot ce se întâmplă și tot ce va urma după.
Mulțumită tehnicilor de relaxare, va avea o salvare în momentele dificile, în
momentele când anxietate își poate face apariția, precum: interviu pentru
angajare sau să țină un discurs în fața clasei. Acesta își va concentra atenția doar
pe ce are de spus celorlalți si nu se va gândi la ce poate merge rău.
Așa cum mulți pacienți au recunoscut, faptul ca frica lor si gândurile lor sunt
negative, așa mulți pacienții au reușit cu timpul să țină sub control anxietate, cu
ajutorul tratamentului medicamentos şi cel psihoterapic, și să nu mai aibă o viață
afectata de stări de panică, frică, agitație, insomnii, iritabilitate față de alți şi
gânduri negative.

Bibliografie

a. Dicționar psihiatric
b. Dicționar medical ilustrat
c. Psihiatria cinică -Dan Prelipceanu
d. Manual de buzunar de psihiatrie clinic, ediția a treia – Benjamin J.
Sadock, Virginia A. Sadock
e. Tratat de psihiatrie psihodinamică -Glen O. Gabbard
f. Manual de practică standardizat
g. Manual medical –Mark H. Beers
h. Manual de nursing, vol.3 –Prof.dr. Crin Marceanu
i. Tehnici de îngrijiremedicală atașate nevoilor fundamentale umane –
Mihaela Bucătaru
j. Anatomia și fiziologia omului, Compendiu – Cezar Th.Niculescu,
Bogdan Voiculescu, Cristian Niță, Radu Cârmaciu, Carmen
Sălăvăstru, Cătălina Cionei
k. Neurologie clinică – Emil Câmpeanu, D. Argintaru, A.Lakatos, V.
Mareş, M. Şerban
l. Electroencefalografie și electromiografie, Elemente de diagnostic
clinic –G. Călcăianu, I. Stoica

40
 I.Anexe

Angiografia cerebrala
 Tomografie computerizata

42
Electroencefalograma
44
46
48