Lucru individual

La disciplina :Drept civil

partea specială I contracte
translative de proprietate

Tema: Contractul de donatie

Conducator stiintific: Chibac Natalia doctor in drept,lector universitar

Executat de:Rascanu Alex
Grupa 1801
 1.Notiunea si caracterele juridice ale contractului de donatie.

Donatia reprezinta un contract prin care donatorul isi micsoreaza in mod irevocabil patrimonial
sau cu un drept,marind patrimonial celeilalte parti,care este numita donator,cu acelasi drept,fara
a urmari sa primeasca ceva in scimb. Conform art 1198 Cod Civil al RM al. (1) prin contract de
donatie o parte care este donator se oblige sa mareasca din patrimonial sau cu titlu
gratuit,patrimonial celeilalte parti si anume donatarului.
Caracterele juridice:
a) Unilateral, creînd obligaţii doar în sarcina donatorului. Donatorul nu îşi asumă nici o obligaţie
faţă de donator, avînd în schimb o îndatorire de recunoştinţă, care însă este de natură legală şi nu
contractuală, fiind sancţionată cu revocarea donaţiei, în cazul în care donatorul se face vinovat de
ingratitudine faţă de donator.
b) Gratuit al donaţiei constă în aceea că donatorul acceptă să dobîndească unul sau mai multe
bunuri fără să se oblige la plata vreunui echivalent al bunurilor respective.
c) Irevocabil. Are forţă obligatorie între părţi. Dar, irevocabilitatea donaţiilor are un caracter
special, mai accentuat decît forţa obligatorie a oricărui contract, în sensul că în materie de donaţii
irevocabilitatea priveşte nu numai efectele, ci însăşi esenţa contractului, fiind o condiţie de
valabilitate pentru formarea lui.
d) Translativ de proprietate-la incheierea contractului obiectul acestuea trece in proprietatea
donatarului si mareste respectiv patrimonial acestuia.
e) Ca şi orice contract, donaţia presupune un acord de voinţă, pe de o parte voinţa donatorului,
adică animus donandi de a transmite un bun, iar de cealaltă parte, voinţa donatarului de a-l
accepta. Fără oricare dintre aceste 2 elemente, donaţia nu este posibilă. Ceea ce interesează la
donaţie, este intenţia.
f) Real-deoarece pe langa acordul de vointa, mai este necesar remiterea unui bun care nu este
scos din circuitul civil de catre una dintre parti catre cealalta parte.
 2.Analiza practicii judiciare privind contractul de donatie.

Dosarul propriu zis :

Dosarul nr. 2ra-1088/2020

prima instanţă: Judecătoria Comrat, sediul Ceadîr-Lunga (jud: A. Peni)

instanţa de apel: Curtea de Apel Comrat (jud: G. Colev, L. Caraianu, A. Curdov)

ÎNCHEIERE

23 septembrie 2020 mun. Chişinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

în componența:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Iurie Bejenaru
Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Natalia Topciu, în cauza civilă, la cererea de

chemare în judecată depusă de Natalia Topciu împotriva lui Serghei Topciu cu privire la
recunoaşterea nulităţii contractului de donaţie, recunoaşterea a ½ cotă-parte din dreptul de
proprietate asupra imobilului şi împărțirea bunurilor comune în devălmășie, împotriva deciziei
din 24 februarie 2020 a Curţii de Apel Comrat,
constatată:

La 02 noiembrie 2015, Natalia Topciu a depus cerere de chemare în judecată împotrivă lui
Serghei Topciu cu privire la recunoaşterea nulităţii contractului de donaţie a bunului imobil şi
recunoaşterea a ½ cotă-parte din dreptul de proprietate asupra imobilului.
În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că la 06 februarie 2000 s-a căsătorit cu Serghei
Topciu, căsătoria fiind înregistrată la Primăria s. Tomai.
Din căsnicia comună s-au născut doi copii: fiul Vladimir, născut la XXXXX şi fiica XXXXX,
născută la XXXXX.
Reclamanta a specificat că în anul 2008, împreună cu pârâtul au cumpărat bunul imobil din r.
Ceadîr-Lunga, s. Tomai, str. XXXXX, unde şi domiciliază.
A relatat că în ultima perioadă de timp traiul în comun cu pârâtul este dificil, deoarece acesta
inițiază diferite scandaluri fără motive, deseori pleacă de acasă şi timp de câteva luni nu apare, o
alungă din casa, îi amenință, schimbă lacătele la ușile casei, o maltratează şi o amenință.
La 20 octombrie 2015, reclamanta a aflat că la 08 octombrie 2015, pe ascuns, pârâtul a perfectat
contractul de donaţie şi a dăruit bunul imobil mamei sale.
Reclamanta a învederat că prin sat a auzit zvonuri precum că pârâtul caută cumpărători şi
contractul de vânzare-cumpărare a casei va fi perfectat din numele mamei sale, iar cu banii
câștigați de la vânzarea bunului imobil acesta va pleca din țară, şi o va lăsa săracă şi fără casă.
Aflând despre aceasta, reclamanta a susținut că s-a adresat la OCT CeadîrLunga, notarii publici
din or. Ceadîr-Lunga cu cereri verbale de a i se prezenta copiile de pe actele care confirmă faptul
autentificării notariale al contractului de donaţie şi titlului de proprietate asupra acestuia, însă i s-
a refuzat în eliberarea acestor informaţii.
Astfel, reclamanta a considerat contractul de donaţie din speţă ca ilegal şi nul, dat fiind faptul că
în momentul încheierii actului juridic, pârâtul nu putea să înțeleagă pe deplin sensul acţiunilor
lui.
De asemenea, a specificat că pârâtul prin înșelăciune, fără ca ea să cunoască a încheiat actul
juridic ilegal de donaţie a bunului imobil, care este proprietate comună în devălmășie.
Reclamanta a specificat că actul juridic încheiat de către pârât cu mama sa, este act juridic fictiv,
formal şi simulat, dat fiind faptul că ei prin aceasta vor să o priveze de spațiul locativ.
A solicitat recunoaşterea nulă a contractului de donaţie a bunului imobil, situat în r. Ceadîr-
Lunga, sat. Tomai, str. XXXXX, încheiat între pârât şi mama acestuia la data de 8 octombrie
2015 cu aducerea părţilor la poziția iniţială, precum şi recunoaşterea după aceasta a dreptului de
proprietate asupra a ½ cotă-parte din casa de locuit şi asupra a ½ cotă-parte din teren.
La 03 noiembrie 2016, Natalia Topciu a depus cererea cu privire la majorarea cerinţelor acţiunii,
prin care a solicitat împărțirea bunurilor dobândite în comun, şi anume: automobilul de model
„Daihatsu” în valoare de 3 000 de Euro sau echivalentul a 67 000 de lei; dormitor în valoare de 6
600 de lei; seturi de perete - 2 bucăți în valoare de 22 000 de lei; un colț moale în valoare de 11
000 de lei; camere de congelare - 2 buc. în valoare de 17 600 de lei; un divan pentru copii în
valoare de 4 500 de lei; o mașină de spălat în valoare de 11 000 de lei; un cuptor cu microunde în
valoare de 3 300 de lei; un cuptor electric în valoare de 2 200 de lei; televizoare - 2 buc. în
valoare de 6 600 de lei; un computer cu imprimantă 3 în 1 în valoare de 11 000 de lei; un frigider
în valoare de 11 000 de lei; un aragaz în valoare de 11 000 de lei; covoare 6 buc., lemne 15 metri
cubi. Zestre: un divan, un dulap, o masă, saltele, covoare, o plapumă în sumă totală de 10 000 de
lei. (vol. I, f.d. 216)
Prin hotărârea din 03 mai 2019 a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga sa admis parţial
acţiunea; s-a recunoscut nul contractul de donaţie a lotului de pe lângă casă, cu suprafaţa totală
de 0,0724 ha, nr. cadastral 9636206.290 şi a casei de locuit amplasată pe acesta cu suprafaţa
totală de 122,0 m.p., nr. cadastral 9636206.290.01, situate în r. Ceadîr-Lunga, sat. Tomai, str.
XXXXX, încheiat la data de 08 octombrie 2015 între Serghei Topciu şi XXXXX Topciu; cu
aducerea părţilor Serghei Topciu şi XXXXX Topciu la poziția iniţială; s-au recunoscut
drepturile de proprietate asupra a ½ cotă-parte din lotul de pe lângă casă cu suprafaţa totală
0,0724 ha, nr. cadastral 9636206.290 şi a casei de locuit situate pe acesta cu suprafaţa totală de
122,0 m.p., nr. cadastral 9636206.290.01 din r. Ceadîr-Lunga, sat. Tomai, str. XXXXX, după
reclamanta Natalia Topciu.
s-au atribuit reclamantei Natalia Topciu: garajul lit. „1” în sumă de 21 343 de lei, beciul lit. „4”
în sumă de 2 405 lei, salonul 24,9 m.p. în sumă de 45 884 de lei, bucătăria 20,2 m.p. în sumă de
37 280 de lei, cazangeria 5,4 m.p. în sumă de 9942 de lei, conform primei părţi a partajului expus
în raportul de expertiză, iar în total bunuri în sumă de 116 854 de lei;
s-au atribuit reclamantei Natalia Topciu: un set dormitor, din PAL laminat (un pat dublu cu
saltea, un dulap cu 3 uși şi oglindă, noptiere în valoare de 4 600 de lei; un set de perete cu
mărimea 3,90 produs în Ucraina, PAL laminat cu garnitură MDF în valoare de 4 800 de lei, un
set de bucătărie cu mărimea 2,6 MDF, cu uzanța 60% (2 mese/ console, 3 dulapuri de perete,
penar, dulap/ chiuvetă) în valoare de 2 400 de lei; o masă de bucătărie dreptunghiulară, partea de
sus a capacului mesei din plastic, picioare din lemn în valoare de 400 de lei; un colț moale
acoperit cu înlocuitor de piele de culoare cafenie în valoare de 1 000 de lei; un aragaz cu 4
arzătoare, mărimea 60 x 60, cu aprindere electrică, grătare de fontă, carcasă argintie de metal în
valoare de 3 500 de lei; o mașină de spălat/ automată de 6 kg, marca LG, cu încărcare frontală în
valoare de 4 000 de lei; un televizor „Panasonic”, telescopic, de culoare argintie, cu diagonala 40
cm, în valoare de 500 de lei; o cadă acrilică, dreptunghiulară, mărimea 1,70 m, în valoare de 1
500 de lei; tehnică sanitară (chiuvetă, closet, robinet cu mâner, robinet) în valoare de 2 450 de
lei, iar în total bunuri în suma de 25 150 de lei.
s-au atribuit pârâtului Serghei Topciu: automobilul de model „Daihatsu”, în valoare de 28 350 de
lei; bucătăria dc vară lit. „2” în valoare de 26 453 de lei, șopron lit. „3” în valoare de 4 509 lei,
încăperea locativă 12,4 m.p. în sumă de
22751 de lei, încăperea locativă 10,4 m.p. în sumă de 19 118 lei, încăperea locativă 12,2 m.p. în
valoare de 22 368 de lei, conform celei de a doua parte a partajului expus în raportul de
expertiză, iar în total bunuri în sumă de 95 199 de lei.
În partea cerinţei cu privire la împărțirea lotului de pe lângă casă s-a refuzat.
S-a încasat de la Natalia Topciu în beneficiul lui Serghei Topciu diferenţa de valoare a cotei-părţi
atribuite în sumă de 18 455 de lei.
S-a încasat de la Serghei Topciu în beneficiul Nataliei Topciu cheltuielile judiciare legate de
achitarea expertizelor în sumă de 6 444,60 de lei.
S-a încasat de la Serghei Topciu în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 7 966,59 de lei.
Invocând netemeinicia hotărârii primei instanţe, la 22 mai 2019, Serghei Topciu a depus cerere
de apel, prin care a solicitat admiterea acesteia, casarea hotărârii primei instanţe şi emiterea unei
noi hotărâri, prin care să se respingă cerinţele acţiunii (vol. 3, f.d. 35-37)
Prin decizia din 24 februarie 2020 a Curţii de Apel Comrat s-a admis cererea de apel a lui
Serghei Topciu. S-a casat hotărârea din 03 mai 2019 a Judecătoriei Comrat sediul Ceadîr-Lunga,
şi s-a emis o nouă hotărâre, prin care: pretenţiile
Nataliei Topciu în partea recunoașterii nulităţii contractului de donaţie a casei de locuit cu lotul
de pe lângă casă, situat în r. Ceadîr-Lunga, sat. Tomai, str. XXXXX, încheiat la data de 08
octombrie 2015 între Serghei Topciu şi XXXXX Topciu cu aducerea părţilor la poziţia iniţială,
recunoașterii dreptului de proprietate asupra ½ cotă-parte din casa de locuit şi asupra a ½ cotă-
parte din lotul de teren, situate în r. Ceadîr-Lunga, sat. Tomai, str. XXXXX, s-au respins ca
neîntemeiate.
Pretenţiile Nataliei Topciu împotriva lui Serghei Topciu cu privire la împărțirea bunurilor
comune în devălmășie s-au admis parţial:
s-a atribuit Nataliei Topciu un set dormitor, din PAL laminat (un pat dublu cu saltea, un dulap cu
3 uși şi oglindă, noptiere în valoare de 4 600 de lei; un set de perete cu mărimea 3,90 de
producție Ucraina, PAL laminat cu garnitură MDF în valoare de 4 800 de lei; un set de bucătărie
cu mărimea 2,6 MDF, cu uzanța 60% (2 mese/ console, 3 dulapuri de perete, penar, dulap/
chiuvetă) în valoare de 2 400 de lei; o masă de bucătărie dreptunghiulară, partea de sus a
capacului mesei din plastic, picioare din lemn în valoare de 400 de lei; un colț moale acoperit cu
înlocuitor de piele de culoare cafenie în valoare de 1 000 de lei; un aragaz cu 4 arzătoare,
mărimea 60 x 60, cu aprindere electrică, grătare de fontă, carcasă argintie de metal în valoare de
3 500 de lei; o mașină de spălat/ automată de 6 kg, marca LG, cu încărcare frontală în valoare de
4 000 de lei; un televizor „Panasonic”, telescopic, de culoare argintie, cu diagonala de 40 de cm,
în valoare de 500 de lei; o cadă acrilică, dreptunghiulară, mărimea 1,70 m, în valoare de 1500 de
lei; tehnică sanitară (chiuvetă, closet, robinet cu mâner, robinet) în valoare de 2450 de lei, iar în
total bunuri în sumă de 25 150 de lei.
s-a atribuit succesorului de drept al pârâtului, Vladimir Topciu automobilul de
model „Daihatsu” în valoare de 28 350 de lei.
S-a încasat de la succesorul de drept al pârâtului, Vladimir Topciu în beneficiul Nataliei Topciu
diferenţa de valoare a cotei-părţi atribuite în mărime de 1 600 de lei.
S-a încasat de la succesorul de drept al pârâtului, Vladimir Topciu în beneficiul Nataliei Topciu
cheltuielile judiciare legate de efectuarea expertizelor în sumă de 3 222,30 de lei.
Pentru a decide astfel, instanţa de apel, prin prisma art. 19-20 din Codul familiei, a considerat că
prima instanţă eronat a ajuns la concluzia cu privire la faptul că imobilul situat în r. Ceadîr-
Lunga, sat. Tomai, str. XXXXX cu lotul de pe lângă casă cu suprafaţa totală de 0,0724 ha, nr.
cadastral 9636206.290 este proprietate comună în devălmășie a Nataliei Topciu şi Serghei
Topciu.
Colegiul a învederat că după cum s-a stabilit veridic în cadrul examinării cauzei, Natalia Topciu
şi Serghei Topciu s-au căsătorit la data de 01 iunie 2000 la Primăria sat. Tomai, r. Ceadîr-Lunga,
or, căsătoria acestora la 21 ianuarie 2004 a fost desfăcută, fapt confirmat prin certificatul de
divorț Seria D-IV nr. 0071120.
A mai reţinut Colegiul că la data de 15 aprilie 2004, Natalia Topciu şi Serghei Topciu au încheiat
din nou căsătoria, care a fost înregistrată la Primăria sat. Tomai, r. Ceadîr-Lunga, care la data de
11 decembrie 2004, de asemenea a fost desfăcută de către părţi, fapt confirmat prin certificatul
de divorț cu Seria D-IV nr. 0487516.
Ulterior, la 19 aprilie 2010, Natalia Topciu şi Serghei Topciu au încheiat din nou căsătoria, care
a fost înregistrată la Primăria sat. Tomai, r. Ceadîr-Lunga.
Din căsătoria indicată s-au născut copii: fiul Vladimir Topciu, născut la 08 aprilie 2008 şi fiica
XXXXX Topciu, născută la XXXXX.
Instanţa de apel a mai reţinut că la 17 decembrie 2007, Serghei Topciu a procurat casa de locuit
cu suprafaţa totală de 122,0 m.p., cu lotul de pe lângă casă cu suprafaţa totală de 0,0724 ha situat
r. Ceadîr-Lunga, sat. Tomai, str. XXXXX în baza contractului dc vânzare-cumpărare nr. 5738.
(vol. 1, f.d. 121)
Conform copiei de pe Extrasul din registrul bunurilor imobile din 08 octombrie 2015, eliberat de
către ÎS „Cadastru”, OCT Ceadîr-Lunga, imobilul, situat în r. Ceadîr-Lunga, sat. Tomai, str.
XXXXX, nr. cadastral 9636206.290 cu lotul de pe lângă casă, a fost înregistrat în Registrul
bunurilor imobile cu drept de proprietate după Serghei Topciu în baza contractului de vânzare-
cumpărare nr. 5738 din 17 decembrie 2007. (vol. 1, f.d. 119)
Astfel, Colegiul a ajuns la concluzia că imobilul situat r. Ceadîr-Lunga, sat. Tomai, str. XXXXX
cu lotul de pe lângă casă cu suprafaţa totală de 0,0724 ha, nr. cadastral 9636206.290, nu este un
bun dobândit în comun al Nataliei Topciu şi Serghei Topciu şi nu se supune regimului
proprietății comune în devălmășie, ci este doar proprietatea pârâtului Serghei Topciu, deoarece a
fost procurat de către acesta în afara căsătoriei cu reclamanta Natalia Topciu.
Cu toate acestea, Colegiul a menţionat că reclamanta nici în cadrul examinării cauzei de către
prima instanţă, nici în cadrul examinării cauzei în instanţa de apel nu a prezenta probe care să
confirme faptul că, ea împreună cu pârâtul Serghei Topciu erau căsătoriți, gospodăreau în comun
şi împreună au procurat acest imobil.
Totodată, argumentul reclamantei cu privire la faptul că ea cu pârâtul toți acei 15 ani au fost
căsătoriți, s-au divorțat fictiv pentru a-şi schimba numele ca să plece la muncă, Colegiul l-a
considerat neîntemeiat, deoarece Natalia Topciu nu a prezentat probe a faptului că căsătoria sau
divorțul au fost fictive.
Aşadar, Colegiul a ajuns la concluzia că deoarece imobilul situat în r. CeadîrLunga, sat. Tomai,
str. XXXXX cu lotul de pe lângă casă cu suprafaţa totală de 0,0724 ha, nr. cadastral
9636206.290, nu este un bun dobândit în comun al reclamantei Natalia Topciu şi al pârâtului
Serghei Topciu, respectiv după Natalia Topciu nu poate fi recunoscut dreptul de proprietate
asupra a ½ cotă-parte din casa de locuit şi asupra a ½ cotă-parte din lotul de teren.
Mai mult, instanţa de apel a considerat neîntemeiată şi concluzia primei instanţe prin care a
recunoscut nulitatea contractului de donaţie a bunului imobil situat în r. Ceadîr-Lunga, sat.
Tomai, str. XXXXX, încheiat la data de 08 octombrie 2015 între Serghei Topciu şi XXXXX
Topciu.
În speţă, reieșind din materialele cauzei în coroborare cu normele materiale aplicabile cazului,
Colegiul a menţionat că se confirmă faptul transmiterii bunului donatarului XXXXX Topciu,
considerând argumentele Nataliei Topciu cu privire la faptul că contractul a fost unul fictiv,
formal şi simulat, neîntemeiate şi lipsite de suport probator, ori, bunul imobil a aparținut cu drept
de proprietate personală lui
Serghei Topciu şi acesta avea dreptul de a dispune de acesta, respectiv contractul de donaţie din
08 octombrie 2015 nu poate fi considerat fictiv.
În partea partajării bunurilor mobile, instanţa de apel a considerat necesar a nu se expune,
deoarece în această parte hotărârea nu a fost contestată.
La 15 mai 2020, prin intermediul oficiului poştal, Natalia Topciu a declarat recurs, prin care a
solicitat casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărârii primei instanţe.
În motivarea recursului a invocat că instanţa de apel a aplicat eronat normele de drept material,
ceea ce a dus la soluţionarea greşită a cauzei, a interpretat eronat legea precum şi probele
prezentate, iar erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăților fundamentale ale
omului.
Totodată, în susţinerea recursului s-au indicat aceleași argumente și circumstanțe factologice
care au fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanţele ierarhic inferioare, cărora le-a
fost dată apreciere, redând totodată conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a demonstra
prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de judecată a normelor
legale aplicabile speţei.
În special, recurenta a învederat că instanţa de apel eronat a interpretat normele materiale
aplicabile speţei şi neîntemeiat a considerat că bunul imobil în litigiu nu este proprietate comună
în devălmășie.
În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen
de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
Curtea de Apel Comrat a pronunțat decizia contestată la 24 februarie 2020. Materialele cauzei
atestă expedierea participanţilor la proces a copiei deciziei motivate prin scrisoarea de însoțire
din 24 martie 2020 (f.d. 155, Vol. III), care a fost recepționată de recurentă la 27 martie 2020,
fapt confirmat prin avizul de recepţie (f.d. 158, Vol. III).
Astfel, recursul declarat la 15 mai 2020, este în termen.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un
complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe
recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o
lună de la data primirii acesteia, iar în cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit,
admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.
La 01 iulie 2020, prin scrisoarea de însoțire nr. 2ra-1088/2020, Curtea Supremă de Justiţie a
expediat în adresa intimaților copia cererii de recurs cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii
referinţei timp de o lună de la data recepționării (f.d. 28, Vol. IV), care a fost recepționată de
intimați la data de 06 iulie 2020, fapt confirmat prin avizele de recepţie (f.d. 29-32, Vol. IV) şi
prin intermediul oficiului poştal, la 16 iulie 2020, succesorul lui Serghei Topciu, Vladimir
Topciu a depus referinţă, prin care a solicitat respingerea recursului cu menţinerea deciziei
instanţei de apel.
Examinând temeiurile recursului declarat de Natalia Topciu, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră
recursul ca inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces
sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată
a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) şi (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că
normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.
(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la
soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea
probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au
dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.
(2), (3) şi (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Natalia Topciu nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Cod de procedură civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentei cu soluția
pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a
normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme
de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi
temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului,
dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4)
Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale
din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică
modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond şi de apel. Forța atribuită unei probe
sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor şi concluziile făcute în urma probațiunii
sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în
materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a
apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor
stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul
privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă,
rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului
și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o
instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat
împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza
Rebai şi alţii contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,
nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a recunoaște recursul declarat
de Natalia Topciu, ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e :
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Natalia Topciu, împotriva deciziei din 24 februarie
2020 a Curţii de Apel Comrat. Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,
judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Iurie Bejenaru ;Galina
Stratulat

In concluzie pot afirma faptul ca Natalia Topciu nu poate cere sa ii fie recunoscuta dreptul de
proprietate asupra 1/2 cota-parte din casa de locuit si asupra 1/2 cota parte din lotul de teren,
fiindca conform extrasului din registrul bunurilor imobile, imobilul din Ceadir-Lunga, sat. Tomai
cu lotul de pe langa casa, a fost inregistrat cu drept de proprietate dupa Serghei Topciu in baza
contractului de cumparare-vanzare.
La data de 11 decembrie 2004 casatoria celor doi a fost desfacuta,iar ulterior la data de 19
aprilie 2010 Natalia si Serghei Topciu au incheiat din nou casatoria. Bunul imobil si lotul de pe
langa casa a fost dobandit la 17 decembrie 2007, deci bunul imobil si terenul nu a fost dobandit
in comun, in momentul cand acestea erau casatoriti si nu poate fi supus regimului proprietatii in
devalmasie.
Cererea Nataliei de a i se oferi o 1/2 cota-parte din bunul imobil si 1/2 din lotul de linga casa se
respinge ca fiind neintemeiat,instant de apel bazandu-se pe art 19-20 din Codul Familiei a
considerat ca prma instant a ajuns la o concluzie eronata cu privire la faptul ca bunurile
mentionate sunt proprietate comuna in devalmasie. Serghei avea dreptul de a dona bunul imobil
si terenul de langa deoarece acesta are tot dreptul asupra bunului imobil,astfel instant de apel a
considerat neintemiata concluzia primei instante care a recunoscut nulitatea contractului de
donatie a bunului imobil.
Propun spre analiza urmatorul dosar cu privire la rezolutiunea contractului de donatie:

Dosarul nr. 2ra-1533/20

Prima instanţă: Judecătoria Criuleni sediul central (jud. A. Bologan)

Instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, V. Sîrbu, V. Buhnaci)

ÎNCHEIERE

4 noiembrie 2020 mun. Chişinău

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie

în componenţa:

Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Mariana Pitic

Nicolae Craiu

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Elena Cebotari, reprezentată de

avocatul Teodor Guțu în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Elenei Cebotari,

reprezentată de avocatul Teodor Guțu împotriva Galinei Coman cu privire la rezoluțiunea contractului
de donație în legătură cu starea de nevoie împotriva deciziei din 3 iunie 2020 a Curţii de Apel Chișinău,
prin care a fost admis apelul declarat de Galina Coman, casată hotărârea din 23 ianuarie 2020 a
Judecătoriei Criuleni sediul central și emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă

constată:

La 25 aprilie 2018, Elena Cebotari, reprezentată de avocatul Teodor Guțu a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Galinei Coman cu privire la rezoluțiunea contractului de donație în legătură cu starea
de nevoie.

În motivarea acțiunii a invocat că la 23 noiembrie 2000, a donat surorii sale Galina Coman apartamentul
nr. X din or. XXXXX str. XXXXX, încheierea tranzacției fiind dictată de împrejurări grele pentru ea în acea
perioadă.
Așadar, din anul 1998, dânsa a fost încadrată în XXXXX, starea sănătății s-a înrăutățit, permanent având
nevoie de bani pentru tratament.

A comunicat că Galina Coman, fiind sora cea mai mică din familie, i-a propus să-i doneze ei
apartamentul, în schimbul acordării ajutorului material necesar, astfel, a fost de acord cu propunerea
pârâtei și a donat acesteia apartamentul ce-l deținea în proprietate, însă, chiar de la bun început după
întocmirea donației, pârâta nu și-a onorat promisiunile, iar în vara anului 2015, în general și-a schimbat
atitudinea, încetând să-i mai ofere cei 10 euro pe an, care îi oferea anterior.

Totodată, a precizat că suport material substanțial nu a avut de la pârâtă, iar pentru necesități vitale, cât
și pentru tratament, se întreține din pensia mizeră de XXXXX în mărime de 1 110,98 de lei.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 836 Cod civil, art. 6, 7, 38, 166, 167, 174 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, rezoluțiunea contractului de donație a apartamentului nr. X din or. XXXXX
str. XXXXX, încheiat între ea și Galina Coman la 23 noiembrie 2000, nr. de înregistrare 4328 din 29
noiembrie 2000, restituirea ei a bunului imobil menționat și obligarea OCT Chișinău să rectifice prin
radiere din Registrul bunurilor imobile a înscrierii referitor la deținerea de către Galina Coman a
dreptului de proprietate asupra bunului imobil menționat.

Prin hotărârea din 19 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana, a fost respinsă acțiunea ca
fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 20 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Elena Cebotari,
casată hotărârea din 19 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana, cu restituirea pricinii la
rejudecare în instanța competentă Judecătoria Criuleni.

La 4 octombrie 2019, Elena Cebotari, reprezentată de avocatul Teodor Guțu a depus cerere prin care a
concretizat temeiul acțiunii, întemeindu-și pretențiile în baza dispozițiilor art. 838/5 Cod civil, în vigoare
din 1 martie 2019.

Prin hotărârea din 23 ianuarie 2020 a Judecătoriei Criuleni sediul central, a fost admisă acțiunea.

A fost rezoluționat contractul de donație nr. 4328 din 23 noiembrie 2000, în partea prin care Elena
Cebotari a donat Galinei Coman imobilul ce contă din apartamentul nr. X cu suprafața totală de 26,6 m 2
din mun. XXXXX or. XXXXX str. XXXXX.

A fost încasată de la Galina Coman în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 313,62 de lei.

În susținerea soluției emise, prima instanță a reținut că materialul probator administrat în cauză
demonstrează indubitabil starea de nevoie a donatorului Elena Cebotari prin înrăutățirea stării
patrimoniale și survenirea pericolului propriei întrețineri corespunzătoare după perfectarea contractului
de donație încheiat cu

Galina Coman și executarea lui.

Prin decizia din 3 iunie 2020 a Curţii de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Galina Coman,
casată hotărârea primei instanțe și emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă ca
neîntemeiată.

Întru consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că Elena Cebotari nu a dovedit că după
executarea donației imobilului, nu mai este în stare să-și asigure o întreținere corespunzătoare sau să-și
îndeplinească obligațiile legate de întreținerea față de terți și nu a probat nici faptul că după încheierea
contratului de donație s-a înrăutățit considerabil bunăstarea materială a ei.

La 8 septembrie 2020, Elena Cebotari, reprezentată de avocatul Teodor Guțu a declarat recurs împotriva
deciziei din 3 iunie 2020 a Curţii de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei
instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de menținere a hotărârii primei
instanțe.

În motivarea recursului a invocat că a întemeiat acțiunea în baza dispozițiilor art. 836 alin. (1) Cod civil în
redacţia din anul 2002, actualmente abrogat prin Legea nr. 133 din 15 noiembrie 18, în vigoare 1 martie
19, fiind introdus, prin aceeași lege, un nou art. 838/5 Cod civil - revocarea donaţiei în caz de stare de
nevoie, prin care legiuitorul a oferit o definiție concretă când donatorul poate fi recunoscut drept
persoană cu statut în stare de nevoie.

A remarcat că, deoarece de mai mulţi ani nu este în stare să se întreţină de una singură şi în legătură cu
ce aceasta primeşte prestaţii de asigurări sociale în sistemul public, atât anterior, cât şi actualmente,
întocmai se încadrează în câmpul legal al normei vizate, poate fi recunoscută de către instanţa de
judecată drept persoană cu statut în stare de nevoie.

A menționat că între părţi a fost încheiat un acord oral că sora o va întreține, după cum dreptul ei de a
locui mai departe în imobilul donat, condiţie care la fel nu este înserată în clauzele contractului de
donaţie a imobilului, însă în realitate dânsa cum a locuit în apartamentul donat, aşa şi continuă să
locuiască în el şi în prezent, fapt care demonstrează contrariul.

Argumentele expuse de către intimată în cererea de apel sunt exagerate şi poartă un caracter pur
declarativ și nu au fost confirmate în şedinţa de judecată cu probe materiale concludente (procurarea şi
instalarea în apartament a geamurilor, uşilor, contoarelor de gaz (care este instalat din contul
furnizorului), de apă şi altele), care întemeiat au fost recunoscute ca inadmisibile şi respinse de către
prima instanță. La 20 octombrie 2020, Galina Comana depus referință la recursul declarat de Elena
Cebotari, solicitând declararea recursului ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării
hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părților la 7 iulie
2020, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire (f. d. 29 vol. II), însă careva date care ar confirma
recepționarea acesteia de către recurentă la materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 8 septembrie
2020 în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Elena Cebotari, reprezentată de avocatul Teodor Guțu,
completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie
consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare
recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material
sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de
drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că
săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în
cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a cauzei sau în cazul
în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost
arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale
ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care
recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.
Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie
consideră că recursul declarat de Elena Cebotari, reprezentată de avocatul Teodor Guțu, nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentei cu soluţia

pronunţată de către instanţa de apel, însă nu relevă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a
normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de

Justiţie reţine că recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia
ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de
Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele
invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii
Supreme de Justiţie precizează că, în contextul normelor procedurale din Secţiunea a II-a, Capitolul
XXXVIII CPC, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi
de apel. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile
făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanţa de recurs poate interveni în materia probaţiunii doar sub
aspect procedural şi anume dacă se invocă că instanţa de apel a apreciat în mod arbitrar probele,
încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul
declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudenţa sa constantă, rezultând
din prevederile art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor
Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs,
întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de
o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes (cauza Rebai şi alţii contra Franţei, Comisia
Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995).

În circumstanţele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al

Curţii Supreme de Justiţie conchide că recursul declarat de Elena Cebotari, reprezentată de avocatul
Teodor Guțu urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios
administrativ al Curţii Supreme de Justiţie

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Elena Cebotari, reprezentată de avocatul Teodor Guțu.

Încheierea este irevocabilă.

Preşedintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

 Judecătorii Mariana Pitic

Nicolae Craiu

Doamnei Elena Cebotari in instanta de fond prin hotararea din 23 ianuarie 2020 cererea a fost
admisa actiunea pana a fi atacata de parat in apel .Asadar nu i-a reusit sa aiba castig de cauza cu
privire la rezolutiunea contractului de donatie a apartamentului incheiat intre ea si Galina
Coman, cand a fost atacata decizia instantei de fond in apel a fost considerate cererea ca fiind
neintemeiata .
Instanta a constatat ca reclamanta,Elena Cebotari, nu a dovedit faptul ca dupa ce a facut
donatia imobilului, aceasta nu mai era in stare sa-si asigure o intretinere corespunzatoare sau sa
isi indeplineasca obligatiile legate de intretinerea fata de terti si nu a probat nici faptul ca dupa
incheierea contractului de donatie s-a inrautatit considerabil bunastarea ei materiala.
Ulterior a declarant recurs impotriva deciziei la care Colegiului civil, comercial şi de contencios
administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul drept inadmisibil.