Lucru Individual

la disciplina
Drept penal Partea Specială ll

Păstrarea neglijentă a armelor de

foc și a munițiilor
Cod Penal al RM art. 291

Efectuat de :Rașcanu Alexandru

Grupa 1801
Student anul: lll
Facultatea de drept:USM
Coordonator:Gheorghe RENIŢĂ
Lector universitar, Universitatea de Stat din Moldova
 1.Introducere
Păstrarea ,purtarea,procurarea,fabricarea,repararea sau comercializarea armelor
de foc poate reprezenta un pericol social periculos, de asemenea pe langa aceasta
la fel si sustragerea armelor de foc cu exceptia armei de vanatoare cu teava
lisa,sau a munitiilor fara autorizatia corespunzatoare poate sa capete un caracter
care sa fie un risc social sporit. La fel , se conchide că armele de foc sau muniţiile
păstrate în mod necorespunzător pot să ajungă în mâini nepotrivite şi pot să
producă consecinţe devastatoare, cărora le trebuie imprimată valenţă juridică în
legea penală
In conformitate cu art. 291 CP RM, raspunderea se prevede pentru pastrarea
neglijenta a armelor de foc si a munitiilor,precum si pentru transmiterea acestora
altor persoane. Asadar, reiesind din posibilitatea de provocare a unor urmari
grave, nu mai putin periclitanta este fapta de pastrare neglijenta a armelor de foc
si a munitiilor, precum si de transmitere a acestora altor persoane.
Se evidenţiază că între noţiunile „armă” şi „armă de foc” există o relaţie de tipul
„întreg-parte”. Se subliniază că expunerea la plural a noţiunilor „armă de foc”,
„muniţie” (respectiv, „armelor de foc”, „muniţiilor”) în dispoziţia art.291 CP RM
este nepotrivită şi acestea necesită a fi reformulate la singular. Se arată că în
practica judiciară nu există un punct de vedere unitar cu privire la calificarea
faptei de păstrare a armelor de foc şi a muniţiilor. Din motive inexplicabile, în
art.291 CP legiuitorul a formulat la plural noţiunile „armă de foc”, „muniţie”. Aşa
fiind, se poate oare de susţinut că prin astfel de redactare s-a apreciat că
făptuitorul tinde spre păstrarea sau transmiterea mai multor arme de foc şi
muniţii, în caz contrar angajarea raspunderii ca fiind una imposibila!?
2.Analiza a doua dosare in care infractiunea este
aparata de legea penala in art 291 CP al RM.

Dosarul nr.1 (http://jurisprudenta.csj.md/search_col_penal.php?id=15758)

Dosarul nr. 1ra-1263/2020
In concluzie Domnul Anisim Ruslan,fiind titularul permisului de armă ,aflandu-
se pe ambarcațiune fluvială,staționată pe malul râului Nistru, prin actiunile sale de
a transmite in stapanire lui C. Nicolae arma de foc ,,CZ 452 2E” cade sub incidenta
articolului 291 CP al RM,pe langa aceasta ultimul a purtat si a pastrat ilegal arma
de foc si a comis actiuni de huliganism agravat cu aplicarea armei date.Actiunea
dată reprezintă o infrațiune formala și este considerată consumată din momentul in
care arma de foc a fost transmisă lui C. Nicolae.
Transmiterea a fost realizata in conditii de ilegalitate,deoarece este de mentionat
faptul ca au fost incalcate niste reguli fixate in: Legea privind regimul armelor și
munițiilor cu destinatie civila; și Hotarârea Guvernului Republicii Moldova pentru
aprobarea Regulamentului cu privire la regimul armelor și al munițiilor cu
destinație civilă,cu nr. 293 din 23.04.2014.
De exemplu,conform prevederilor Legii privind regimul armelor și al munițiilor
cu destinație civilă se interzice transmiterea armei și a munițiilor supuse
autorizării către o persoană care nu este autorizată în modul stabilit (Combereanov
Nicolae in cazul nostru).
De asemenea, prin acțiunile sale intenționate a încălcat cerințele stipulate în alin.
(8) art. 4, alin. (4) art. 5, alin. (1), (2) art. 14 din Legea nr.130 din 08.06.2012
privind regimul armelor şi al muniţiilor cu destinație civilă, care obligă titularul
dreptului de deţinere şi, după caz, de port şi de folosire a armelor letale supuse
autorizării „de a păstra arma înscrisă în permisul de armă în condiții de securitate şi
de a nu permite accesul la ea al persoanelor neautorizate”, „armele deținute de
persoanele fizice ... trebuie păstrate la domiciliul... în locuri special destinate, în
seif metalic fixat de podea sau de perete, astfel, încât să fie exclus accesul
persoanelor neautorizate”acesta insa a transmis arma de foc si aceasta a fost
pastrata sub pat undeva 2-3 luni, iar transferul armei de către proprietar în alt spațiu
decât cel menționat în documente se face „ numai cu acordul în scris al poliției, în
conformitate cu procedura stabilită...”inculpatul isi recunoaste partial vina cum ca
nu trebuia sa lase arma in stapanirea lui Combreanov Nicolae,deci a săvârșit pentru
prima dată a o infracțiuni ușoara și a dat dovada de căința sinceră , în același timp
este interzisă „transmiterea armei şi a muniţiilor supuse autorizării către o persoană
care nu este autorizată în modul stabilit, cu excepţia cazurilor... prevăzute de lege”.
La alin. (2) art 360 din Codul contravențional se stabilește răspunderea pentru
transmiterea sau altă înstrăinare a armei individuale și a munițiilor aferente către o
persoana care nu are permis de procurare a armelor și a munițiilor aferente. În
aceste condiții,în ipoteza de transmitere a armelor de foc sau a munițiilor altor
personae, art 291 CP RM este aplicabil numai atunci când nu se atestă incidența
prevederii de la alin (2) art 360 din CC.
Nerespectarea regulilor sus menționate reprezintă temeiul aplicării răspunderii în
baza art. 291 CP al RM.
Obiectul material al acestei infracțiuni îl reprezintă :1)munițiile și 2)arma de foc
transmisă.
Obiectul juridic special al infracțiunii il formează relațiile sociale cu privire la
păstrarea și transmiterea în condiții de legalitate a armelor de foc și a munițiilor.
Latura obiectivă a infracțiunii specificate la art. 291 Cod penal constă în fapta
prejudiciabilă care se exprimă în acțiune. Modalitățile normative cu caracter
alternativ ale acțiunii prejudiciabile în cauză sunt: a) păstrarea armelor de foc sau a
munițiilor; b) transmiterea armelor de foc sau a munițiilor altor persoane.
Latura subiectivă a infrațiunii prevazute în art 291 Cod penal, fapta se
caracterizează prin imprudență exprimată în neglijență sau prin intenție directă (în
prezența modalității de transmitere a armelor de foc sau a munițiilor).
Motivul infracțiunii în cauză constă în principal, în superficialitatea manifestată
de făptuitor în raport cu respectarea obligațiilor corespunzătoare fixate în Legea
privind regimul armelor și munițiilor cu destinație civilă. De asemenea, în cazul
transmiterii armelor de foc sau a munițiilor, motivele infracțiunii se pot exprima în:
interesul material; teribilism; năzuința de a înlesni săvârșirea unei alte infracțiuni
etc.
Subiect al infracțiunii prevăzute de art. 291 Cod penal este persoana fizică
responsabilă care la momentul săvârșirii infracțiunii a atins vârsta de 16 ani.
Anisim Ruslan nu a conştientizat, faptul că prin acţiunile ilegale comise de către
el, pune în pericol atît viaţa persoanei căreia i-a transmis arma spre păstrare, cât şi
a altor persoane, deoarece Combereanov Nicolae, a efectuat o împuşcătură din
arma primită spre păstrare, fapt ce a dus la pornirea unei cauze penale pe faptul
comiterii acţiunilor de huliganism, ceia ce demonstrează că s-au produs urmări
prejudiciabile în rezultatul acţiunilor comise de către inculpat.
Inculpatul a fost achitat cu o amenda in mărime de 600 unități convenționale, ce
constituie echivalentul a 30 000lei.
Dosarul nr.2 (http://jurisprudenta.csj.md/search_col_penal.php?id=6498)
Dosarul nr. 1ra-1050/2016
In concluzie a fost inceput un proces penal in baza actiunilor Domnului Chiriac
Igor care la 12.11.2014 pastra arma de foc impreuna cu 7 cartușe,deținute in mod
legal,în automobilul personal,unde în rezultatul pătrunderii ilegale a persoanelor
necunoscute în automobulul vizat,arma de foc și cartușele indicate au fost
sustrase,procesul penal din 21 decembrie a fost încetat prin sentința instanței de
fond. Susțin această decizie întrucât acțiunile cetățeanului C. Igor cad sub incidența
art. 361 al (1) Cod Contravențional.
Soluţia în cauză a fost însuşită şi de către instanţele ierarhic superioare. Astfel,
Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie a relevat că „instanţele judecătoreşti
inferioare corect au stabilit şi au motivat că în cazul când există o hotărâre
definitivă asupra aceleiaşi persoane pentru aceeaşi faptă se adoptă o sentinţă de
încetare a procesului penal în conformitate cu prevederile pct.4) alin.(1) art.391
CPP RM.
Așadar au C. Igor, neglijând obligaţiile corespunzătoare fixate în art.14 din
Legea privind regimul armelor şi al muniţiilor cu destinaţie civilă, precum şi în
anexa nr.3 la legea menţionată, care prevăd expres condiţiile pe care trebuie să le
întrunească spaţiile de depozitare şi păstrare a armelor şi a muniţiilor i-a fost
întocmit un proces verbal de către un agent constatator în baza art. 361 C. C. al 1,
această normă sancţionează încălcarea regulilor de deţinere, port şi transport al
armei individuale şi al muniţiilor aferente,acesta a fost sancţionat prin decizia din
27.11.2014 la o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 10 unităţi
convenţionale, ce constituie 100 lei, ce a fost achitată de contravenient, fapt
confirmat prin ordinul de încasare a numerarului nr. 91476374 din 28.11.2014.
Nerespectarea condiţiilor de păstrare a acestor arme (prevăzute la categoriile C –
arme care fac obiectul declarării şi D – alte arme nesupuse autorizării din anexa
nr.1 la Legea privind regimul armelor şi al muniţiilor cu destinaţie civilă) poate să
atragă răspunderea în baza alin.(1) art.361 din Codul contravenţional. Însă,
nicidecum în temeiul art.291 CP RM.
Colegiul penal consideră corectă concluzia instanţei de apel, care, efectuând o
analiză comparativă a conţinutului faptei reţinute prin procesul-verbal cu privire la
contravenţie din 27 noiembrie 2014 şi a conţinutului faptei reţinute prin
rechizitoriu, constată că în ambele acte procesuale se cuprinde una şi aceeaşi faptă
în privinţa aceleiaşi persoane. În această ordine de idei, prin prisma jurisprudenţei
europene (presupunem că s-a avut în vedere jurisprudenţa CtEDO sau a Curţii
Uniunii Europene de Justiţie– n.a.), procesul-verbal cu privire la contravenţie din
27 noiembrie 2014 întocmit în privinţa lui C.I. echivalează cu o hotărâre definitivă
cu privire la aceeaşi învinuire ca şi în rechizitoriul cauzei penale supuse judecăţii”.
 Din speţă, în general, reiese că aceeaşi persoană nu poate fi sancţionată mai mult
decât o dată pentru un mod unic de comportament ilegal conceput pentru a leza
aceleaşi valori sociale şi relaţii sociale aferente. Altminteri, s-ar sfida principiul
neadmiterii tragerii la răspundere penală de două ori pentru una şi aceeaşi faptă
cuprins în art.7 CEDO, precum şi în alin.(2) art.7 CP RM, ceea ce este dezaprobat
cu vehemenţă de către CtEDO.
Art. 291 CP RM si art 361 C C deseori in practica judiciara suntem in prezența
unui ,,conflict” fiindcă greselile de redactare care au fost facute la aceste prevederi
de catre autoritatea legislative afectează de cele mai multe ori dreptul la un process
echitabil.
Pentru îndepărtarea îndoielilor de aplicare unii juriști sugerează r la aplicarea
ilicitului penal (art.291 CP RM) sau a celui contravenţional (alin.(1) art.361 din
Codul contravenţional) urmează a fi realizată conform regulilor (de tălmăcire) in
dubio mitius, precum şi lex posterior derogat priori.
Așadar,în concluzie, Colegiul penal consideră că, atît prima instanţă, cît şi
instanţa de apel, corect au constatat existanţa temeiului legal privind încetarea
procesului penal în privinţa lui I. Chiriac învinuit de săvîrşirea infracţiunii
prevăzute de art. 291 Cod penal, în legătură cu faptul că există o hotărîre
judecătorească definitivă asupra aceleiaşi pentru aceiaşi faptă. Astfel, instanţa de
recurs menţionează că, nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de
recurent ce ar fi afectat hotărîrea atacată sub aspectele contestate, deoarece soluția
adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursul declarat este
inadmisibil ca fiind vădit neîntemeiat.
 3.Criminologie

Ştiinţa comportamentului uman, ca o ştiinţă în formare, a acumulat o bogată

experienţă din psihologie, psihiatrie, medicină etc. Tendinţa este absolut firească,
pentru că, până la urmă, infracţiunea reprezintă produsul unor manifestări de
conştiinţă, forma de exprimare a unei personalităţi care prelucrează şi reflectă într-
un mod cu totul personal factorii negativi de influenţare.
În acest sens, criminologia manifestă un viu interes pentru studierea factorilor
care pot contribui la formarea şi influenţarea personalităţii infractorului, cum ar fi:
particularităţile de micro- şi macromediu şi posibilităţile lor de influenţare negativă
a comportamentului, modul de trai, nivelul de instruire şi educaţie, profesiunea sau
ocupaţia, cercul de prieteni etc., pentru a descoperi şi a înţelege cauzele
comportamentului deviant.
Personalitatea ca un concept criminologic cuprinde noţiunea psihosocială şi
noţiunea juridico-penală a infractorului. Astfel, o putem defini ca reprezentând
ansamblul trăsăturilor, biopsihologice specifice şi stabile ale unui om care cu
vinovăţie a săvârşit o faptă, prevăzută de legea penală ca infracţiune.
În dreptul penal, pe primul plan este situată fapta infracţională, infracţiunea, care
are un contur şi o explicaţie foarte completă. În schimb, infractorul, personalitatea
acestuia, este puţin studiată. Chiar atunci cînd se face menţiunea despre vinovăţie,
care nu poate fi decît o atitudine psihică a omului, tot nu se face menţiunea despre
om, decît indirect. Subiectul infracţiunii îi este destinat art. 21 Cod Penal RM,
conform căruia, sînt pasibile de răspundere penală persoanele fizice, responsabile,
care, în momentul săvîrşirii infracţiunii, au împlinit vîrsta de 16 ani. Prin aceasta
omul care a comis infracţiunea este trecut în umbră, el fiind subînţeles ca un
subiect asupra căreia este executată pedeapsa.
Infractorul este definit ca persoana care a săvîrşit cu vinovăţie, vreuna din faptele
pe care legea le pedepseşte ca infracţiune consumată sau tentativă, ori care a
participat la săvîrşirea unei asemenea fapte ca autor, instigator sau complice.
Termenul de infractor îl întîlnim în Codul Penal al RM, însă fără a fi definit.
Întîlnim astfel termenul de „subiect al infracţiunii” persoana care a săvîrşit
infracţiunea.
Putem observa că termenele de „subiect al infracţiunii” şi „făptuitor” sau
„persoana care a comis infracţiunea” se suprapun.
Personalitatea infractorului nu reprezintă un nou tip al personalităţii umane, dar
este o personalitate obişnuită, care se caracterizează prin unele trăsături specifice.
Specificul constă în prezenţa pericolului social la infractor. În asemenea mod, dacă
am exclude pericolul social din comportamentul infractorului, am avea un om
normal.
Temperamentul constituie ansamblul de particularităţi ale psihicului, determinate
de tipul de activitate nervoasă superioară a individului. Deci, temperamentul este o
dimensiune energetico-dinamică a personalităţii umane, manifestată în acţiuni şi
comportamente.
In speța din Dosarul nr. 1ra-1263/2020
(http://jurisprudenta.csj.md/search_col_penal.php?id=15758) temperamentul
inculpatului ar fi unul  de tip sangvinic – persoana activă, echilibrată în sentimente,
optimistă, rezistentă, comunicativă; O persoana activa,fiindca in timpul liber nu sta
acasa ci merge sa se odihnească cu vaporul,in pofida faptului ca nu a putut porni
automobilul asta nu la impiedicat sa plece spre Vadul lui Voda și a plecat cu
transportul public până acolo.Cred ca este o fire comunicativă fiindcă se odihnea
împreuna cu Comberenov Nicolae care cel mai probabil ar fi prietenul lui.
De asemenea din speță ne putem da seama ca inculpatul este o fire nu chiar
responsabilă, avand in vedere următoarele considerente: faptul ca acesta a lăsat
arma lui C. Nicolae și nu s-a interesat de soarta acestea timp de 2-3luni pe langă
faptul ca a lăsat-o unei personae care nu este autorizată în modul stability și arma
nu a fost păstrată corespunzător ceea ce putea avea un grad mai sporit de urmari
care ar putea duce la urmari sociale periculoase, deoarece poate avea copii sau se
poate de gândit la o oare care altă ipoteză posibilă în care accesul la această arma
era ,,liber” ascunsă sub pat ci nu intr-un loc special destinat.
Temperamentul totdeauna determină anumite trăsături ale caracterului. De aici,
pot fi evidenţia ca inculpatul face parte din persoanele cu un tip armonios al
temperamentului. Caracteristic acestui tip sunt următoarele trasaturi specifice:
adaptabil la mediu, pozitiv faţă de cerinţele sociale, optimist, sociabil şi este
principial.
Un factor psihic important în etiologia crimei este capacitea de judecată şi
nivelul mintal al criminalului. Inteligenţa contribuie la rezolvarea problemelor,
adoptarea deciziilor, alegerea comportamentului în fiecare situaţie concretă,
alegerea mijloacelor pentru atingerea scopului.
Inculpatul nu a avut capacitatea de judecată și nivelul de judecată prea bun în
situația dată,fiindcă nu și-a repectat obligațiile asumate de port armă și de păstrare
a acesteea și predarea armei de foc unei persoane neautorizate care nu avea un loc
special predestinate pentru păstrarea acesteea și manifestarea dezinteresului pe care
la dat dovadă în timp de 2-3 luni despre soarta armei de foc ne confirmă acest lucru
la fel ca a adoptat o decizie greșită care putea adduce consecințe mult mai grave.
 http://jurisprudenta.csj.md/search_col_penal.php?id=6498
Dosarul nr. 1ra-1050/2016 :
Inculpatul este de gen masculine ,dupa criterial sociologic face parte din mediul
urban(domicialiat în or. Chișinău),categoria de vârstă din care face parte-Vârstă
adultă(majoră născut in anul 1968(48ani)).
Păstrare a armelor de foc prevăzute de art. 14 al Legii nr. 30 din 08.06.2012,
privind regimul armelor şi al muniţiilor cu destinaţie civilă, conform cărora
„titularul dreptului de deţinere şi după caz de port şi de folosire a armelor letale şi
neletale supuse autorizării are obligaţia de a păstra arma înscrisă în permisul de
armă în condiţii de securitate şi de a nu permite accesul la ea al persoanelor
neautorizate", respectiv arma urma a fi purtată numai de titularul permisului
corespunzător, cu aflarea în permanenţă numai asupra sa, fapt ignorat de către
acesta, care a lăsat fără 2 supraveghere arma de foc şi cartuşele vizate supra,
părăsind automobilul, iar ca urmare a atitudinii sale neglijate a condiţionat
sustragerea acestora.
Chiriac Igor in situația dată a dat dovadă de neglijență,iresponsbilitate și
neasumare a obligațiilor sale,păstrând arma de foc împreuna cu cartușe în
automobilul personal s-a întâmplat ce s-a întâmplat ca niște persoane neutorizate
au intrat în automobilul acestuea și ai sustras arma de foc și cartușele,ne stabilindu-
se cine sunt persoanele care le-au sustras și locul aflării lor ceea ce mărește
pericolul social care îl preprezintă acele persoane necunoscute având în posesie
arma de foc.
Inculpatul și-a îdeplinit obligația de a achita amenda data de către agentul
constatator pentru neglijența de care a dat dovadă cetățeanul, încălcând prevederile
art 361 Cod contravențional i-a fost aplicată amenda de 10 u. c.. Acesta a achitat
amenda, fapt confirmat prin ordinul de încasare a numerarului nr. 91476374 din
28.11.2014.