Deficitul forței de muncă

1. Descrierea subiectului. Nu există o definiție unanim acceptată privind deficitul forței de

muncă. Deficitul forței de muncă se poate de cuantificat prin estimarea dezechilibrului dintre cererea
și oferta forței de muncă. La rîndul său, cererea forței de muncă este suma dintre locurile de muncă
ocupate și cele vacante, care sunt create de companii. Oferta se referă la partea populației economic
active, deci la cei ocupați și șomeri. Suprapunerea acestor componente din cerere și ofertă scoate din
analiză populația ocupată, fiind necesar doar de comparat dinamica locurilor vacante și a șomerilor,
pentru a estima semnul și volumul dezechilibrului. Republica Moldova a intrat în criza provocată de
COVID-19 cu un anumit deficit al forței de muncă. În 2020-2021, din cauza recesiunii provocate de
răspândirea pandemiei, deficitul forței de muncă ar fi trebuit să dispară, totuși numărul locurilor
vacante noi înregistrate crește foarte rapid.
Teoria conform căreia capitalurile se deplasează spre ţările cu cea mai ieftină forţă de muncă,
iar Republica Moldova este o țară cu forță de muncă ieftină, nu mai este valabilă. În
lucrarea „Pământul este plat”, Thomas Friedman afirma: „…capitalul nu rătăceşte din loc în loc în
căutarea celei mai ieftine forţe de muncă. Dacă ar fi aşa, toate locurile de muncă s-ar concentra în
Haiti şi Bangladesh. Capitalul caută cea mai productivă forţa de muncă la preţul cel mai scăzut...”
Faptul că menţinînd salariile mici va aduce un flux de capital s-a dovedit neadevărată. Salariile mici
au fost și rămîn a fi principalul motiv al migraţiei forţei de muncă.
Principiile de afaceri „Caux Round Table” susţin că atît compania, cît şi angajaţii sunt
interesaţi să-şi asigure reciproc bunăstarea, respingînd premisele capitalismului sălbatic şi relaţiile
conflictuale dintre angajaţi şi angajatori. Dacă salariile umilitoare sunt singura soluţie pentru a
menţine sau a iniţia o afacere, înseamnă că acea afacere nu poate fi justificată din punct de vedere
social, precizează aceleaşi principii. Standardul salarial recomandat de „Caux Round Table” este dat
de acel nivel de salariu suficient pentru a îmbunătăţi condiţiile de trai ale celor care lucrează.
2. Identificarea problemei. Pe o piaţă a muncii, cu un deficit al forței de muncă, se găsesc
din ce în ce mai greu persoane calificate care să ocupe locurile de muncă disponibile.
Problema forţei de muncă este, în momentul de faţă, una dintre cele mai mari provocări
căreia angajatorii trebuie să-I facă faţă, şi pentru care, deocamdată, nu se întrevăd soluţii de
rezolvare eficiente. Există, în momentul de faţă, în rîndul angajatorilor o teamă permanent
despre evoluţia afacerilor în următorii ani, dacă deficitul de forţă de muncă se va accentua.
Republica Moldova se confruntă cu un deficit cronic de forţă de muncă şi, îndeosebi, de forţă de
muncă calificată.
 Deficitul de forţă de muncă îmbracă trei aspecte: cantitativ, calitativ şi atitudinal. Cantitativ
înseamnă să găseşti numărul de angajaţi de care ai nevoie, calitativ înseamnă să aibă calificarea
necesară. Peste aceste două aspecte triumfă atitudinea, care este cea mai importantă, aceasta
evidenţiind dăruirea în muncă.
Sunt firme care menţin poziţii deschise permanente pentru locurile de muncă disponibile în
speranţa că vor găsi angajaţi pentru a-i încadra.
La această stare de lucruri au contribuit, de-a lungul anilor, cumulativ, mai mulţi factori:
migraţia forţei de muncă către ţări mai bogate, sistemul educaţional nu corespunde cu cerinţele
pieţei de muncă şi în general cu cerinţele economiei naţionale. Nu se acordă atenţia foarte mare
faptului că se pregătesc mai mult specialişti pe aspectul teoretic şi mai puţin se face compatibilitatea
cu aspectul practic. Tinerii nu au experienţă după ce fac facultate, nu sunt bine pregătiţi, nu sunt
bine instruiţi şi este foarte greu să facă faţă cerinţelor angajării. Iar investitorii care vin nu o să rişte
să angajeze persoane necalificate, chiar cu studii superioare, pentru că riscă să piardă foarte mult.
3. Soluții. Pentru problema deficitului forţei de muncă angajatorii, dar și statul, trebuie să
găsească metode urgente de soluționare a acestei crize.
O ţară care duce lipsă de forţă de muncă calificată în condiţiile unei migraţii înalte, în primul
rînd trebuie să se reorienteze spre sistemul educațional. Politica educațională trebuie să fie revizuită.
Importul de forţă de muncă este o soluţie la care au recurs mai mulţi angajatori, în ciuda
faptului că este un proces anevoios care implică multe proceduri birocratice. Procesul de angajare a
lucrătorilor străini trebuie simplificat.
Închirierea de personal pe anumite proiecte (leasingul de personal) este o metodă care ajută
angajatorii să evite procedurile de recrutare și selecţie de personal pentru angajări.
Nevoia continuă de muncitori a determinat firmele să se implice în sistemul educaţional,
acestea  înfiinţîndu-şi propriile centre profesionale sau apelînd la școlile profesionale. Şi programele
de internship se constituie tot pentru căutare continuă de personal pentru posturile disponibile.
Angajatorii trebuie să aibă în atenţie faptul că performanţa la locul de muncă este direct
proporţională cu gradul de satisfacţie al persoanei respective. Datorită acestui fapt firmele sunt
direct interesate de satisfacţia angajaţilor. Alfred Sloan, renumitul  presedinte al General Motors, din
anii ‘60 sugera „lărgirea slujbei”, adică angajatul să primească mai multă autonomie ca o premiză a
posibilităţii de a se dezvolta. Firmele trebuie să prezinte în permanenţă angajaţilor posibilităţile de
dezvoltare, în cadrul organizaţiei, în scopul motivării acestora să nu plece. Participarea angajaților
la definirea obiectivelor firmei, este o altă metodă de motivare şi loializare a acestora. Angajatorii nu
trebuie să uite că cele mai importante active ale firmei ies pe uşa şi pleacă acasă în fiecare seară.
Congruenţa intereselor firmei cu ale angajaţilor este fundamentală pentru prosperitatea ambilor.

4. Bibliografie
1. Deficitul de mînă de lucru calificată: cauze și soluții în Moldova
https://moldova.europalibera.org/a/24535659.html
2. Principiile businessului internațional adoptate la masa rotundă de la Caux 1994
https://ro.scribd.com/document/453849537/Principiile-businessului-international
3. Studiul pieței muncii din Republica Moldova
https://mei.gov.md/sites/default/files/document/attachments/studiu_piata_muncii_md_.pdf
4. Thomas L Friedman. Scurta Istorie a Secolului XXI. Polirom, 2007.