COOPERARE JUDICIARĂ INTERNAŢIONALĂ ÎN MATERIE PENALĂ

Cooperarea judiciară internaţională în materie penală cuprinde mai multe aspecte, respectiv:

1. asistenţa judiciară,
2. extrădarea,
3. mandatul european de arestare,
4. transferarea persoanelor condamnate,
5. transferul de proceduri şi recunoaşterea hotărârilor judecătoreşti.

Cooperarea judiciară în materie penală poate fi înţeleasă atât în sens larg, cât şi întrun sens restrâns:
cooperarea judiciară în sens restrâns cuprinde extrădarea şi mandatul european de arestare,
iar cooperarea judiciară în sens larg se referă la transferul procedurilor, transferul persoanelor condamnate,
precum şi la recunoaşterea şi executarea hotărârilor.

Cooperarea judiciară internaţională în materie penală se utilizează atunci când un stat este incapabil să
demareze o anchetă sau o procedură singur şi are nevoie de ajutorul unui alt stat în acest sens,
de exemplu, pentru audierea martorilor sau pentru supravegherea persoanelor aflate în deplasare în afara
teritoriului statului solicitant.

Extrădarea este una din formele cooperării judiciare internaţionale în materie penală, prin care un stat
suveran ( solicitat) acceptă să predea unui alt stat (solicitant) o persoană care se află pe teritoriul său şi care este
urmărită penal sau trimisă în judecată pentru o infracţiune ori este căutată în vederea executării unei pedepse în
statul solicitant.

Pornind de la definiţia extrădării ca act de suveranitate al statului solicitat, autorităţile centrale, de regulă
ministerele de justiţie, au un rol foarte important în această materie. în marea majoritate a statelor, extrădarea se
hotărăşte de o autoritate executivă pe baza unei hotărâri judecătoreşti cu rol de aviz.
(exemple: Departamentul de Stat al SUA, Consiliul de Miniştri în Franţa şi Spania, Guvernul în Suedia,
ministrul justiţiei în Canada, Italia, etc),
 Despre localizarea pe teritoriul unui stat străin a unei persoane date în urmărire internaţională
sau căutata de autorităţile judiciare române
pentru aducerea la îndeplinire a unui mandat de executare a pedepsei închisorii
sau a unui mandat de arestare preventivă,
instanţa poate fi informată nu numai de Biroul Naţional Interpol, ci şi de o altă structură in cadrul C.C.P.I.

Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională, prin structura specializată, are obligaţia de a informa
instanţa de executare sau instanţa emitentă a mandatului de arestare preventivă
de îndată ce Biroul Central Naţional Interpol corespondent îi notifică faptul că persoana care face obiectul
mandatului a fost localizată.
Informarea va fi transmisă direct, cu o copie la Ministerul Justiţiei.
Instanţa se pronunţă prin încheiere, în camera de consiliu, dată de un singur judecător, cu participarea
procurorului şi fără citarea părţilor.

încheierea nu se pronunţă în şedinţă publică, şi se consemnează într-un registru special, pentru a se respecta
confidenţialitatea procedurii.

S-a apreciat că introducerea unui sistem nou simplificat de cedare a persoanelor condamnate sau suspecte în
scopul executării sentinţelor penale sau a urmării penale, permite eliminarea întârzierilor inerente în cadrul
procedurii de extrădare.

În termen de 48 de ore de la primirea încheierii prin care s-a constatat că sunt întrunite condiţiile pentru
solicitarea extrădării şi a actelor anexe, Ministerul Justiţiei, prin direcţia de specialitate, efectuează un examen
de regularitate internatională.

A. Extrădare activă (atunci când România este stat solicitant)

În ceea ce priveşte extrădarea activă (atunci când România este stat solicitant), competenţa de a formula
cererile de extrădare în numele statului român revine preşedintelui secţiei penale a curţii de apel în
circumscripţia căreia se află instanţa care a emis mandatul de executare a pedepsei.

Ministerul Justiţiei întocmeşte cererea de extrădare numai pe baza unei încheieri motivate a instanţei
judecătoreşti competente, care stabileşte că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în prezenta lege pentru a se
solicita extrădarea.
In cazul în care un mandat de arestare preventivă sau de executare a pedepsei nu poate fi adus la îndeplinire
întrucât inculpatul ori condamnatul nu se mai află pe teritoriul României,
instanţa care a emis mandatul de arestare preventivă sau instanţa de executare, emite un mandat de urmărire
internaţională în vederea extrădării.

Mandatul de urmărire internaţională în vederea extrădării trebuie să conţină toate elementele necesare
identificării persoanei urmărite (incluzând fotografii, impresiuni digitale, etc), o expunere sumară a situaţiei de
fapt şi date privind încadrarea juridică a faptelor!
O încheiere prin care se constată că sunt întrunite condiţiile pentru a se solicita extrădarea se transmite
Ministerului Justiţiei – Direcţia Drept Internaţional şi Tratate, Serviciul drept internaţional public şi cooperare
judiciară internaţională în materie penală .

B. Extrădare pasivă (atunci când România este stat solicitat)

Procedura de extrădare pasivă este de competenţa curţii de apel în circumscripţia căreia a fost localizată
persoana extrădabilă.
Persoana extrădabilă are dreptul să facă opoziţie la extrădare.

Curtea este sesizată de parchetul competent, după ce, în prealabil, direcţia de specialitate a Ministerului Justiţiei
efectuează examenul de regularitate internaţională al cererii de extrădare şi documentelor anexate.
5. Conţinutul mandatului european de arestare
Art.79 se referă la informaţiile pe care trebuie să le conţină mandatul european de arestare, după cum urmează:

1. identitatea si cetatenia persoanei solicitate;

2. denumirea, adresa, numerele de telefon si fax, precum si adresa de e-mail ale autoritatii judiciare
emitente;
3. indicarea existentei unei hotarari judecatoresti definitive, a unui mandat de arestare preventiva
4. natura si incadrarea juridica a infractiunii
5. pedeapsa pronunţata

Mandatul european de arestare este o decizie judiciară emisă de autoritatea judiciară competentă a unui stat
membru al Uniunii Europene, în vederea arestării şi predării către un alt stat membru a unei persoane solicitate
în vederea efectuării urmării penale, a judecăţii sau în scopul executării unei pedepse.

sau a unei măsuri privativă de libertate.