Tema :CulturaŢărilor Române în sec.

XIV-YVI
Planul studierii temei:
1. Trăsăturile generale ale culturii medievale romînești
2. Mediile spiritualității romînești
3. Limbile de cultură
4. Învățământul
5. Cronografia oficială și litartura oficială
6. Tiparul
7. Arta

1. Trăsăturile generale ale culturii medievale românești

a. Cultura medievală româneascăa suferit influenţe atît răsăriteană cît și apuseană. Prin
intermediul bisericii ortodoxe a fost influențată de cultura bizantină.
b. Cultura medievală românească s-a dezvoltat și a oglindit trecutul istoric și idealurile
păturilor sociale ale societății românești. De aceea putem deosebi în cadrul ei 2 culturi:

- Cultura populară
- Cultura claselor dominante
c. Cultura medievală s-a dezvoltat fiind strîns legată de biserică. Limbile de bază ale culturii
medievale au fost slavona, latina și greacă. Însă datorită acestui fapt accesul maselor
populare la cultură era limitat.
d. Deși pe parcursul evului mediu s-a păstrat fărîmițarea statală românească, totuși în cadrul
culturii s-a observat o unitate culturală și de neam prin circulația cărților pe teritoriul
celor 3 state românești, prin colaborarea oamenilor de cultură români.

2. Mediile spiritualității romînești

1. Biserica
2. Curtea domnească
3. Mediul urban
4. Mediul rural
1. Biserica. Alături de menirea de lăcaș sfînt mai era și centru de cultură:
a. Era centru de ticluire a cronicelor
b. Centru de răspândire a culturii scrise (copierea manuscriselor, traduceri, tipografii).
c. Centre de învățământ (școli bisericești și mănăstirești).
d. Centre ale artei (bisericile medievale sunt mostre ale arhitecturii, sculpturii și picturii
medivale românești).

Cele mai reprzentative biserici și mănăstiri medievale au fost Bistrița, Putna, Neamț, Cozia,
Tismana, Feliac, și altele.

2. Curtea domnească. Pe lîngă funcția sa de centru politic, mai îndeplinea și funcția de centru
de cultură:
- Domnitorii ctitoreau biserici și mănăstiri
 - Din porunca domnitorilor se scriau cronici
- Erau construite palate
- Erau aduse orchestre de muzicanți occidentali, organizate serbări, introduse
costumele occidentale.
- Erau organizate galerii de tablouri
3. Orașele. Pe lîngă funcția politică administrativă, economică și militară, orașele erau și centre
de cultură, deoarece în ele erau construite bisericile, palatele, cetățile. În orașe erau cele mai
importante școli, tipografii, ateliere.
4. Satele. Au fost leagănul creării culturii populare româneşti.
Tematica de bază a foclorului medieval era:
- Viața cotidiană cu problemele sale
- Lupta împotriva cotropitorilor străini
- Glorificarea voievozilor
- Descrierea frumuseții naturii
- Lirica de dragoste

3. Limbile de cultură

Până în sec. al XVI limba dominantă în cultura românească era slavonă, deoarece aceasta era
limba în care se făceau slujbile în biserica ortodoxă (limba liturgică).

Limba latină a dominat în cultura scrisă în Transilvania, datorită dominării bisericii catolice. În
Moldova și Țara Romînească se folosea limba latină, în corespondența domnilor cu statele
occidentale cît și în unele instituții de învățământ.

Limba greacă a avut o răspândire mai restrînsă fiind folosită pentru corespondența cu patriarhia
din Constantinopol cît și în actele negustorilor și dregătoriilor greci.

Scrisul în limba română a apărut la înc. sec.XVI. Primul document în limba romînă este
considerat scrisoarea lui Neacșu din Cîmpu-lung, către judele Brașovului în care-l informa
despre mișcarea trupelor turcești (1521). La mijlocul sec. XVI a fost înregistrat bilingvismul,
adică alături de textele slavone apar şi în limba română: Psaltirea Voronețiană, Codicele
Veronețian, PsaltireaȘeheiană.

4. Învățământul

Învățământul din sec. XIV-XVI se defășura în principiu în instituțiile bisericești. De aceea

acestora le sunt caracteristice studierea dogmelor religioase, limba de studiu: slavonă și latină,
mai rara greaca. Profesorii erau fețe bisericești.

Înafară de școli orășenești au apărut primele școli bisericești orientate spre instruirea necesităților
cotidiene ale oamenilor.

În Moldova și ȚR. Prima instituție de învățământ superior este considerat Colegiul Latin
întemeiat în 1562 de către Despov-Vodă. Era răspândită practica plecării la studiu peste hotare.
În Transilvania în 1581 a fost întemeiată universitatea din Cluj. De asemenea funcționau școli
bisericești la Brașov, Sibiu, Oradia. Limbile de studii erau:, maghiara, germana și mai rar slava și
română.

5. Cronografia oficială și litartura oficială

Cronicele din sec. XIV-XVI erau scrise de obicei din porunca domnitorului, de aceea ele își
idializau pe domnitorii respectivi, însă cu toate că informațiile din aceste cronici sunt
subiective ele reprezintă un izvor istoric important.

Cronicele din Moldova:

- Analele de la Curtea lui Ștefan cel Mare-scrise din porunca lui Ștefan cel Mrae în anii
80 ai sec. XV, însă originalul nu s-a păstrat. S-au păstrat doar 5 variante ale copiilor
acestor letopisețe;
a. Letopisețul anonim al M oldovei de la Bistrița
b. Letopiseţul de la Putna
c. Cronica Moldo-Rusă
d. Cronica Moldo-Polonă
e. Cronica Moldo.-Germană.

Ele conțin informația de la dascălecatul Moldovei 1359 pînă la moartea lui Ștefan cel Mare
(1504).

- Cronica lui Macarie – scrisă de episcopul Macarie la porunca lui Petru Rareș
(evenimentele de la moartea lui Ștefan pînă la 1541).
- Cronica lui Efimie – scrisă de egumenul Mănăstirii Căpriana. Efimie din porunca lui
dl. Lăpușneanu (evenimentele 1541-1554).
- Cronica lui Azarie – scrisă din porunca domnitorului Petru Șchiopu (1554-1574).

În Ţara Românească:

- Cronica despre Radu de la Afumați

- Cronica despre Mircea Ciobanu

În Transilvania:

- Cronica de la Curtea lui Bartolomeu Dragfi.

- Cronica despre întîmplările mai însemnate ale lumii.
- Nicolae Olacus – Hungaria

Literatura religioasă este reprezentată de următoarele lucrări:

1. Țamblac Grigore - ,,Viața Sfintelui Ioan cel Nou din Suceava,,.

2. ,,Învățăturile lui Neagoie Basarab către fiul său Teodosie,,
 6. Tiparul

În sec. 14-16 principala formă de răspândire a culturii scrise era manuscrisul. Primul tipar a
fost întemeiat în țara Românească în 1508 pe timpul lui Radu cel Mare. Tiparul a fost
întemeiat de către călugărul Macarie.

În Transilvania , primul tipar a fost întemeiat la Sibiu în 1528. Mai tîrziu în 1535-1545 a
activat o tipografie la Brașov, unde au fost tipărite 37 de cărți.

Diaconul Coresi a tipărit o serie de cărți bisericești în limba română: Evanghelia,

Liturghierul. Psaltirea, Cazania.

7. Arta
a. Arhitectura. În arhitectura medievală românească se evidențiază atît stilurile locale
(moldovenesc și muntenesc) cît și stilurile străine ( bizantin, gotic, stilurile
renașterii).

Arhitectura medievală poate fi împărțită în:

- Arhitectura laică
- Arhitectura bisericească
- Arhitectura militară

Arhitectura laică se manifestă prin locuințele rurale și urbane construite de obicei din nuiele
unse cu lut sau din piatră. Tot arhitectura laică aparține și palatele domnești care reprezintă niște
capodopere ale arhitecturii medievale românești (Palatele de la Curtea de Argeș, Trigoviște,
Suceava , Iași, Alba-Iulia etc.).

Arhitectura bisericească este reprezentată de numeroase biserici construite în epoca respectivă.

Însă deoarece majoritatea lăcașelor sfinte din sec. 14-16 erau construite din lemn nu s-au păstrat.
S-au păstrat doar cele de piatră. În Moldova și Țara Romînească toate bisericile sunt ortodoxe și
arhitectura lor este influențată de stilul bizantin. Ele pot fi împărțite în 4 categorii în dependență
de planul arhitectural:

1. Dreptunghiulare
2. Triconice
3. Mixte
4. În formă de cruce greacă înscrisă

În Transilvania majoritatea bisericilor din sec. 14-16 sunt cele catolice construite în stil gotic-
Biserica Neagră de la Brașov și biserica Sf. Mihail de la Cluj.

Arhitectura militară este reprezentată de numeroare cetăți construite la hotare sau în interiorul
țării:

- În Moldova – Chilia, Cet.Albă, Tighina, Soroca, Hotin, Orhei, Neamț, Roman,

Suceava.
- În Țara Românească – Giugiu, Dimbovița, Turnu, Vilistra, Severin, Enisala.
- În Transilvania – Cetatea de la Baltă, Deva, Bran . Hunedoara. Făgăraș.
 b. Sculptura.ÎnȚăra Românească și Moldova , biserica ortodoxă a respectat porunca a
II-a decalogului (Să nu-ți faci chip cioplit), și a interzis sculptarea sfințelor în
biserici. De aceea în Moldova și Țara Româneasca, sculptura medievală s-a redus
doar la scultura pietrelor de mormîntcît și la sculptura stîlpilor de piatră a caselor.
Sculptura în lemn a atinc culmea măiestriei, însă s-au păstrat foarte puține monstre
din epoca respectivă.
În Transilvania biserica catolică din contra a propagat dezvoltarea sculpturii. Ex.
Statuia Sf. Petru ucizînd balaurul, piatra de mormînt a lui Iancu de Hunedoara.

c. Pictura. Pictura medievală s-a păstrat în principiu datorită picturii rurale bisericești.
Astfel frescele de la mănăstirile Voroneț, Moldovița, Sucevița reprezintă capodopere
ale picturii medievale.

În majoritatea cazurilor, frescele reprezintă scene biblice, însă se întîlnesc și portrete ale
personalităților istorice- Mircea cel Bătrîn și fiul său Mihai de la Mănăstirea Cozia, portretul lui
Ștefan cel Mare de la Voroneț, portretu lui Petru Rareș de la mănăstirea Hemor.

De asemenea se întîlnesc și imagini ale evenimentelor politice.

Ex. asediului Constantinopolului de la Moldovița, căderea Imperiului Bizantin de la Voroneț.

Obiectele reprezentatve ale artei medievale sunt și cele de orfevărie , adică confecționate din aur
și argint - obiecte de cult, podoabe, veselă.

Prezintă interes și brodăria medievală:

- Epitrahilul cu serbări de la mănăstirea Putna cu imaginea lui Ștefan cel Mare și a

fiului său Alexandru.
- Acoperămîntul Mariei de Mangoc.
- Epitrahilul de la mănăstirea Govora (Ț.R. ) cu imaginea lui Radu cel Mare.
- Epitrahilul lui NeagoieBăsărab de la Argeș.

Arta medievală este repartizată și de miniaturile pictate pe manuscrise:

- Tetra Evangheliaru - copiat și pictat în 1429 la comanda soției lui Alexandru cel Bun
( se păstrează astăzi la Universitatea din Oxford).
- Tetra Evangheliaru de la mănăstirea Putna copiat și pictat de Nocodim (conține și
portretul lui Ștefan cel Mare).