Principiu[modificare 

| modificare sursă]

Principiul spectroscopului

Principiul de funcționare este următorul: Se iluminează cu ajutorul sursei de studiat o fantă îngustă; o
prismă, lentilă colimatoare fac paralel fasciculul de lumină care cade pe fața de intrare a prismei sau a
rețelei de dispersie; după dispersia luminii o a doua lentilă dă pe un ecran o serie de imagini juxtapuse,
fiecare corespunzând unei lungimi de undă. Această serie de imagini, benzi, constituie spectrul sursei
luminoase.

Exemple[modificare | modificare sursă]
 Lumina albă este descompusă în benzi colorate cu culorile curcubeului; este un spectru
continuu.
 Un gaz adus la incondescență dă linii strălucitoare de lungimi de undă specifice; este un
spectru de emisiune, dispunerea liniilor este caracteristică acestui gaz.
 Același gaz, dar rece, interpus în fața sursei de lumină albă, absoarbe anumite radiații
emise de această sursă; în locul liniilor strălucitoare din spectrul precedent, se observă
dungi întunecate; este un spectru de absorbție.

Spectroscopul în gemologie / mineralogie[modificare | modificare

sursă]
Utilizarea spectroscopului poate fi aplicată în gemologie sau mineralogie. Într-adevăr, prin culoarea lor,
aceste materiale absorb unele lungimi de undă ale luminii albe. Alte lungimi de undă sunt transmise și
constituie astfel culoarea materialului.
Observarea acestor materiale cu ajutorul spectroscopului poate să ne arate spectrele de absorbție ale
culorilor specifice ale unor geme. Se spune atunci că acestea sunt spectre diagnostice.
Unele materiale posedă aceeași culoare, însă elementul responsabil de culoare (elementul cromator)
nu este același. Invers, două materiale care posedă culori diferite, dar al căror element cromator este
același, pot să ne arate spectre foarte similare.
În gemologie, se folosesc două tipuri de spectroscoape:
1. Spectroscopul cu prisme
Un spectru obținut prin refracția sau prin dispersia luminii este generat de o serie de prisme. Se observă
un curcubeu.
Articol principal: Numărul lui Abbe.
Spectroscopul este constituit dintr-un tub. În extremitatea tubului se găsește focala prin care privește
observatorul, în cealaltă extremitate, o fantă.
2. Spectroscopul cu rețea difractantă (de difracție)
Un spectru prin difracție este generat de o plăcuță fină pe care au fost gravate fante minuscule paralele.
Când lumina incidentă lovește acestă plăcuță, ea este difractată. Se observă un curcubeu.

Spectroscopul cu prisme[modificare | modificare sursă]

Spectroscop cu prisme

În interiorul tubului se află o lentilă cât și o serie de trei sau cinci prisme alăturate alcatuite din două
tipuri diferite de sticlă care alternează în așa fel încât raza de lumină care traversează structura să fie
cât mai dreaptă posibil.
Prismele nu trebuie în niciun caz să absoarbă lumina și nu trebuie să fie birefringente.
Spectroscopul cu prisme face să apară un spectru non linear.