EXAMINAREA GAMBEI

EXAMINAREA GAMBEI

10.1. Aspectul normal

Gamba are forma unui trunchi de con cu limita superioară în dreptul tuberozităţii
anterioare a tibiei, şi cea inferioară la două laturi de deget deasupra vârfului maleolei
interne. Gamba prezintă trei feţe:
▪ Faţa antero-externă a gambei prezintă reliefurile muşchilor tibial anterior, extensorii
degetelor şi peronierii, pornind de la creasta tibiei spre extern. Reliefurile osoase la nivelul
acestei feţe sunt tuberculul Gerdy şi capul peroneului, ambele în partea superioară a
regiunii. Pachetul vasculo-nervos tibial anterior se proiectează pe o linie de la mijlocul
distanţei dintre tuberculul Gerdy şi capul peroneului, spre mijlocul distanţei dintre maleole.
▪ În regiunea internă a gambei, este accesibilă palpării faţa antero-internă a tibiei. Între
regiunea antero-externă şi cea internă limita de demarcaţie este dată de marginea
anterioară a tibiei (creasta tibiei), iar superior de tuberozitatea anterioară a tibiei.
▪ Faţa posterioară a gambei prezintă în jumătatea superioară moletul gambei şi distal
relieful tendonului ahilian.

10.2. Inspecţia

Deformări ale gambei :

▪ În fracturile oaselor gambei, fragmentul proximal va fi tracţionat anterior,
ridicând tegumentul în regiunea anterioară a gambei, angularea producându-
se sub un unghi deschis posterior (fig.10.1.). Această deformare se însoţeşte
şi de scurtarea gambei – aspect in baionetă (în fracturile diafizare ale tibiei).
▪ O tumefiere a gambei sau a unei loji ne poate sugera un sindrom de
compartiment.
▪ O tumefiere globală a gambei, însoţită uneori de un aspect de flebită
superficială (un desen venos mai accentuat, tegumente întinse în tensiune),
asociată cu o roşeaţă a tegumentelor, sugerează o tromboflebită profundă.
▪ În cazul rupturilor totale de tendon ahilian, în regiunea posterioară a
gambei, în treimea medie, se constată proeminenţa masei musculare a
tricepsului gambier, ascensionat faţă de partea opusă şi asociat cu dispariţia
reliefului tendonului ahilian.

Oasele gambei, în special tibia, reprezintă un sediu de predilecţie pentru

afecţiuni septice, cu prezenţa semnelor celsiene, la care frecvent se asociază fistulizarea.

Ulcerul varicos unic, unilateral, multiplu, bilateral, cu diametrul de 2-4 cm, este
localizat mai ales în treimea inferioară a gambei, mai profund sau superficial, cu marginile
ÎNDRUMĂTOR PRACTIC DE ORTOPEDIE ŞI TRAUMATOLOGIE

bine delimitate, neregulate, rotunde, ovalare. Baza ulcerului este constituită din ţesut de
granulaţie cu o secreţie seroasă sau sero-purulentă, care poate forma cruste uscate.
Ulcerul se închide cu o cicatrice atrofică, netedă, lucioasă, depigmentată, cu depresiune.

În urma diverselor traumatisme, putem constata plăgi, hematoame, echimoze,

avulsii tegumentare. Fracturile deschise sunt frecvent localizate la nivelul gambei, iar în
această situaţie prin inspecţie vom aprecia caracteristicile plăgii, şi starea tegumentelor.
Aceste date constituie criteriile de bază pentru încadrarea în clasificarea fracturilor
deschise după Gustilo.

Fig.10.1.
Deplasarea fragmentelor în fractura diafizară a tibiei.

10.3. Palparea

10.3.1.Modificări de tonus
▪ Hipotonia musculaturii gambei apare după imobilizări îndelungate, sau
paraliziile de diverse etiologii.
▪ Hipertonia musculară apare în infirmitatea motorie centrală, sau în
miopatii hipertrofice.

10.3.2. În sindromul de compartiment, la palparea unei loji a gambei sau a

întregii gambe, se constată tensiune în regiunea respectivă, lipsa godeului,
durere la palpare şi la elongarea formaţiunilor musculare (clasic: la flexia
halucelui – în sindromul de compartiment de loja anterioară a gambei).

10.3.3.Depistarea soluţiilor de continuitate

 EXAMINAREA GAMBEI

Se pot simţi soluţii de continuitate la nivelul marginii anterioare şi feţei

antero-interne a tibiei, constituind un semn de certitudine în fracturi, dar şi la
nivelul fasciei gambiere, prin care pot apare herniile musculare mai ales pe
faţa antero-laterală a gambei.

10.3.4.Mobilitatea anormală, crepitaţiile osoase şi netransmiterea mişcării în

axul membrului sunt celelalte semne de certitudine evidente în fracturile cu
deplasare ale oaselor gambei.

10.3.5.Palparea tendoanelor poate releva o întrerupere a continuităţii

tendonului ahilian şi abolirea sau limitarea flexiei plantare a piciorului în
rupturi de tendon achilian.

10.3.6.Durerea la palpare este importantă în diagnosticul şi localizarea unui

traumatism dar şi în depistarea unei tromboflebite sau flebite superficiale, etc.

10.4. Măsurători

Lungimea gambei se măsoară cu gamba flectată pe coapsa de la

interlinia articulară internă a genunchiului până la vârful maleolei interne.
Această distanţă este mai mică decât la celălalt membru în fracturile cu
deplasare.

10.5. Examinarea pulsului periferic

Pulsul arterei dorsale a piciorului şi la tibiala posterioară poate sa dispară

în leziuni traumatice (sindromul de compartiment) sau boli (arteriopatii
obliterante).

10.6. Sensibilitatea şi motilitatea periferică

Examinarea sensibilităţii şi motilităţii periferice sunt importante mai ales în

suspiciunea unui sindrom de compartiment, când semnele neurologice
preced dispariţia pulsului, sau într-un traumatism la nivelul colului peroneului,
când suspicionăm o leziune a sciaticului popliteu extern.

!!! SEMIOLOGIA FRACTURII DESCHISE

ÎNDRUMĂTOR PRACTIC DE ORTOPEDIE ŞI TRAUMATOLOGIE