DOINA POPULARĂ

Doina este una dintre creațiile literare reprezentative ale poporului român deoarece ea
corespunde cel mai bine sufletului românesc care este liric, înclinat spre interiorizare. Doina este
o creație lirică populară, în versuri, care exprimă sentimente profunde, proiectate într-un mediu
rural sau pastoral. Deși este expresia artistică a unor trăiri individuale, intime (lirism subiectiv),
mesajul doinei are o mare putere de generalizare, în el regăsindu-se în mod simbolic, spațiul
românesc din toate timpurile.
În primul rând, opera literară X întrunește trăsăturile unei doine populare: se
caracterizează prin adânca sa emotivitate, în care autorul exprimă un sentiment de... (de dor, de
jale, de revoltă), fiind însotită, de obicei, de o melodie adecvată ( caracter sincretic). Din punct
de vedere prozodic, doinele sunt scurte ca întindere, versurile au măsura de șapte-opt silabe, rima
este împerecheată sau monorimă, ritmul este trohaic, toate acestea contribuind la realizarea unei
muzicalități implicite a discursului și a unei tonalități elegiace.
În al doilea rând, opera X este o doină populară, deoarece autorul anonim îsi exprimă, în
mod direct, un puternic sentiment de..., valorificând resursele expresive ale limbii, precum:
epitete (...); personificarea (...), (Comentezi o figură de stil care sugerează sentimentul respectiv.)
Instanta comunicării specifice operelor lirice (si implicit si doinei), eul liric, care este textualizat
prin indici morfologici la persoana I ,,...", ,,...", evidentiindu-se lirismul subiectiv si discursul de
tipul... (monologul liric/adresat). Exteriorizarea eului liric indică tipul doinei de... (de dor, de
jale, de înstrăinare). Doina se distinge prin caracterul intim, personal care reiese din confesiunea
eului liric profund afectat de... (dorul fată de.../de dragostea.../de înstrăinarea.../de trecerea
timpului...).
Pe de altă parte, caracterul sincretic al acestei specii literare este pus în evidentă printr-o
muzicalitate aparte, implicită, realizată prin intermediul prozodiei. Versurile sunt scurte, având
măsura de...rima este..., iar ritmul este... .Specificul folcloric al acestei creații se justifică prin
caracterul anonim (autorul nu este cunoscut), oral (a fost transmis prin viu grai de la o generație
la alta) și prin prezența unui limbaj specific, valorificând valențele expresiv-muzicale ale
arhaismelor/regionalismelor... (exemple)
În conluzie, opera dată este o doină, fiind o operă populară lirică în versuri în care se
exprimă o gamă largă de sentimente caracterizate printr-o deosebită profunzime și care se
interpretează pe o melodie tipică.