A fi: - ajută la formarea timpului viitor anterior ( modul
indicativ): Copiii vor fi terminat de scris. - Ajută la formarea timpului perfect, modul condițional-optativ: Ana ar fi venit la petrecere. - Ajută la formarea timpului perfect, modul conjunctiv:Ana trebuia să fi venit mai devreme. A avea: - ajută la formarea timpului perfect compus, modul indicativ: Ana a mers la teatru. - Ajută la formarea modului condițional optativ: Ana ar scrie mai târziu. (timpul prezent) Ana ar fi scris dacă avea timp. (timpul perfect) A vrea: - ajută la formarea timpului viitor / viitor anterior (modul indicativ): Ana va scrie o scrisoare în seara aceasta. Ana va fi scris o scrisoare. Verbul a fi poate fi: -verb predicativ: Ana este în clasă. (unde este?) este = verb predicativ, funcție sintactică predicat verbal -verb auxiliar: Ana va fi terminat tema. (viitor anterior) Ana ar fi terminat tema.(condițional-optativ, perfect) Ana să fi terminat tema. (conjunctiv, perfect) -verb copulativ: Ana este inteligentă. (cum este?) TEMĂ Construiți enunțuri în care verbele a fi, a avea și a vrea să fie predicative, auxiliare și copulative (a fi).