Sunteți pe pagina 1din 5

Genul Liric cuprinde totalitatea operelor literare scrise în versuri, în care eul creator / vocea fictionala isi

exprima in mod nemijlocit stari sufletesti, atitudini si idei printr-un artistic sugestiv, care ia forma
descrierii și a monologului.

Opera liric este creatia literară în care autorul isi exprima in mod direct prin vocea eului liric impresile,
sentimentele, gandurile in mod direct.

Eul liric este instanţa poetica prin care autorul se exprima, vocea care impartaseste cititorului viziunea
acestuia asupra unei teme literare.

Eul liric poate aparea in diverse ipostaze umane: indragostitul,copilul, geniul, contemplatorul naturii,
revoltatul, inadaptatul etc.

Eul poetic (liric, creator) este prezent in text prin marci lexico, marci speficice:

1. forme verbale si pronominale de pers I (eu, mie, mine, imi) astfel se remarcă un lirism subiectiv poetul
se exprima pe sine.

2. Alte structuri în vocativ, interjectii, constructii interogative - exclamative.

3. forme verbale si pronominale de pers 2 sg si pl, textul ia forma unei adresari direct catre natura
personificata sau catre fiinta iubita.

4.forme verbale si pronominale de pers 3 se remarca un lirism obiectiv, poetul se descrie pe sine, si
descrie natura ca un obiect al contemplatiei

5. semne de punctuatie cu rol expresiv: punctele de suspensie care constituie la nivel expresiv o pauza
afectiva, lasand libera imaginatia cititorului de a reflecta la cele descrise, exprimandu-si astfel aceleasi
sentimente de optimism, bucurie, tristete, nostalgie, sentimente de duiosie.

Titlul este un element paratextual plasat inaintea unui text, care indica prin sugestie, simbol, metafora,
enunt explicit, continutul operei si prefigureaza mesajul acestuia. Titlul poate fi constituit dintr-un
cuvant, texte, un titlu sintetic cat si dintr-o constructie (,, Poveste sentimentala'' , ,, a venit toamna'') care
se numeste analitic. Titlul este cheie de lectura, un adevarat prag stilistic de patrundere in lumea operei,
ce anticipeaza semnificatia poeziei si deschide un traseu de receptare de catre cititor.

Tema: copilaria, natura, iubirea, destinul, calatoria, creatia, timpul, geniul, cunoasterea

Motive literare: luna, lacul, codrul, izvorul ,stelele, soarele, amintirea, plansul, anotimpurile

!Un motiv care se repeta in text devine laitmotiv si constituie elementul central al poeziei

Imaginile artististice si figurile de stil:

a)Imaginile artistice: vizuale, dinamice (motorii, verbele de miscare), tactive

b)Figurile de stil: epitetul, personificarea, comparatia, enumeratia, metafora ( manual pag. 108),
repetitia, asonantele ( repetarea vocala), aliteratie (repetarea consoanelor)

! Rolul unor figuri de stil

Exemple din ,,Lacul'' : structura ,,Lacul codrilor albastru | Tresarind in cercuri albe| el cutrema o barca “
este e o personificare - figura de stil, i se atribuie insusiri umane, creandu-se imagini surprinzatoare,
inedite cu scopul de a crea imagini si sentimente adanci. Astfel, lacul personificat devine o
fiinta ,,tresarind'' care incearca sa ocroteasca visul de iubire al poetului, sa ii aline tristetea, intrucat visul
a ramas la stadiul de dorinta, iubita nu a aparut, iar indragostitul a ramas singuratic, langa ,, lacul cel
albastru | Incarcat cu flori de nufari”

Structura ,, unduioasa apa sune ! '' este un epitet personificator prin care se sporeste lirismul textului,
evidentiindu-se sentimentul de bucurie al indragostitului de a-ti intalni fiinta iubita, in mijlocul codrului,
unde doar ,, unduioasa apa'' sa-si trimita susurul/murmurii, iar luna sa-i invaluie pe cei indragostiti cu
lumina ei.

Elementele de versificatie( de prozodie);

1. Strofa: - 1 vers=monostic ( stih=vers)

- 2 versuri= distih

- 3 versuri= tertina

-4 versuri= catren

-5 versuri= cvinaria

-6 versuri= sextina

!Uneori, versurile nu sunt dispune in strofe, textul se numeste monobloc sau astrofic

2. Masura= nr de silabe dintr-un vers

3. Rima - imperecheata( versul 1 cu 2 si v3 si v4)

- incrusisata ( v1-v3; v2-v4)

-monorima( Va-a-a-a)

Exista si rima imperfecta sau semirima.

4. Ritmul- trohaic ( troheul= 2 silabe, prima accentuata)

- iambic (2 silabe, a doua accentuata)

- uneori , in poezile moderne pot fi versuri albe( pastreaza ritmul si masura dar nu au
rima) sau versuri libere( se renunta la ritm si rima si au masura variabila).
Partile de vorbire flexibile ( isi pot schimba forma)

Substantive comune:-simple

-compuse (bunavointa; floarea soarelui,...)

Substantive proprii:-simple

-compuse

!Unele substs au forma de singular si inteles de plural (colective): stol; multime; cireada; grup; clasa

!Unele substantive nonumarabile pot fi:

1. defective de plural(singularia tantum) au numai numarul singular:cinste; aur; argint; jale; unt; miere

2. defective de singular(pluralia tantum) au numai numarul plural: taietei; spaghete; pantaloni; ochelari

!Unele substantive au o singura forma pentru masculin si feminin:girafa; elefant; albina; star; vultur;
parinte; vrabie

!Unele substantive au aceeasi forma de singular si plural: invatatoare; pui; arici

!Unele substantive se pot forma din feminin in masculin si invers cu ajutorul unor sufixe motionale: lup-
lupoaica; rata-ratoi;

!Unele substantive proprii s-au format prin conversiune: creanga-Ion Creanga; furnica-Cabana Furnica;
busteni- Busteni: olanda-Olanda

Cazurile:

Nominativ: subiect: Ana scrie.

numar predicativ: El este elev.

atribut:Colegul Mircea canta.

Genitiv: atribut - prepozitional: Elevul din fata scolii.

nume predicativ: Cartile sunt ale elevului.

complement prepozitional: El lupta contra vantului.

circumstantial:-timp: A ajuns inaintea mamei.

-loc: Deasupra apei


-cauza: A pierdut din cauza colegului.

- mod: Lucreaza in baza formulei.

-scop: Invata pentru testul la romana.

!Prepozitii si locutiuni genitivale: contra; asupra; deasupra; inauntrul; imprejurul

locutiuni prepozitionale: in locul; in fata; in urma; in jurul; in dreapta; de jur imprejur

Dativ:complement indirect

nume predicativ:Premiul este gratiei mamei

atribut:-cu prepozitie

-fara prepozitie

-circumstantial:-de mod: a castigat multumita mamei

-de cauza: datorita nepotului

prepozitii la dativ:gratie; multumita; datorita

Acuzativ:atribut prepozitional

nume predicativ: Premiul este pentru Ana.

complement direct: Citesc o carte.

circumstantial:-de loc: Ma duc la scoala.

-de timp: Am ajuns dupa mama.

-de mod: Ca mama

-de cauza: A plecat de furie.

-de scop: Invata pentru lucrare.

!Prepozitii si locutiuni acuzativ: prin; cu; la; in; sub; despre; o data cu; in loc de; relativ la; fata de

Vocativ:fara functie sintactica la substantiv

Locutiune substantiala ( pag 99)

S-ar putea să vă placă și