2 LUCRAREA DE LABORATOR NR.

9 - TEHNOLOGIA
DE PRELUCRARE MECANICĂ A ARBORILOR
DREPȚI CU SECȚIUNE VARIABILĂ –
2.1 PARTICULARITĂȚI CONSTRUCTIVE
Arborii drepți sunt piese de revoluție cu o singură axă și se clasifică din punct de vedere
tehnologic în mai multe grupe: cu suprafață netedă, cu flanșă, cu filete, cu canale de pană, cu canale
transversale, cu conicități, cu roți dințate.

2.2 CONDIȚII TEHNICE

Condițiile tehnice ce se impun la prelucrarea arborilor se referă la: precizia formei,
dimensiunilor, poziția reciprocă a suprafețelor, duritate, rugozitate, etc., unele fiind exemplificate în
figura 2.1.

2.3 SEMIFABRICATE
Arborii drepți utilizați în construcția de autovehicule se execută exclusiv din bare laminate
supuse uneori deformării plastice la cald (forjare în matriță).
Materialele utilizate sunt oțelurile carbon de calitate sau oțeluri aliate cu crom, nichel,
molibden, titan, mangan, vanadiu cu un procent de carbon mai mare de 0,2...0,25% (oțeluri de
îmbunătățire) și mai rar oțeluri de cementare.

2.4 BAZELE DE AȘEZARE

Piesele din clasa arbori se prelucrează mecanic, utilizând ca bază de așezare axa de simetrie
materializată de două găuri de centrare prelucrate în cele două capete. La unele prelucrări se
utilizează ca baze auxiliare, diferite suprafețe cilindrice (figura 2.2).
Prelucrarea bazelor de așezare (găurilor de centrare) se realizează cu ajutorul unui agregat de
frezat și centruit, ca în figura 2.3.

2.5 SUCCESIUNEA PRINCIPALELOR OPERAȚII

În tabelul 2.1 se prezintă succesiunea principalelor operații de prelucrare mecanică a arborelui
prezentat în figura 2.1.

2.6 ASPECTE PARTICULARE ALE TEHBOLOGIEI DE

PRELUCRARE

2.6.1 Prelucrarea suprafețelor profilate ale arborilor drepți

Prelucrarea canelurilor. Arborii drepți utilizați în transmisia autovehiculului au prelucrate pe
unele suprafețe caneluri evolventice, dreptunghiulare sau triunghiulare. Procedeele de realizare a
acestor caneluri sunt diferite, iar alegerea unuia sau celuilalt procedeu se face în funcție de tipul
producției, dotare, cost, etc.
La executarea canelurilor prin copiere se utilizează seturi de freze pentru prelucrarea separată a
flancurilor și fundului canelurii (figura 2.4.a și b) sau freze combinate pentru prelucrarea simultană
a golului dintre două caneluri (fig. 2.4.c).

20
Fig. 2.1 Arbore drept cu secțiune variabilă – desen de execuție.

21
 Fig. 2.2 Bazarea unui arbore pe suprafața cilindrică exterioară cu ajutorul prismelor.

Fig. 2.3 Prelucrarea simultană a găurilor de centrare.

Fig. 2.4 Prelucrarea prin copiere a canelurilor: a, b – prelucrarea separată a flacurilor și fundului
canelurii; c – prelucrarea simultană a acelorași suprafețe.

22
 Tabelul 2.1 Succesiunea principalelor operații de prelucrare mecanică
a unui arbore drept cu secțiune variabilă
Nr. Denumirea operației Utilaj Baza de așezare Scule Dispozitive
ope- Verificatoare
rației
1 Frezare și centruire Agregat de Suprafața Freze Prisme normale
frezat și cilindrică burghie speciale
centruit exterioară pentru centruire
2 Strunjire de degroșare la Strung Găuri de Cuțite de strung Vârf fix
un capăt centrare late Vârf mobil
Calibre potcoavă
3 Strunjirea de degroșare la Idem Idem Idem Idem
celălalt capăt
4 Strunjire conică Idem Idem Cuțit de strung Idem
Șablon
5 Strunjire degajări și raze Idem Idem Idem Idem
6 Frezare canale pană Mașină de Suprafața Freze deget Prisme normale
paralelă frezat cilindrică Calibru
universală exterioară șablon
7 Frezare canal pană disc Idem Idem Freză disc Prisme, dispozi-
Șubler tiv de orientare
față de canalele
de pană paralelă
8 Filetare Strung Suprafața cilin- Cuțit de strung Vârf rotitor
drică exterioară Calibru mandrină
și o gaură de autocentrantă
centrare
9 Tratament termic Utilaj CIF Aparat Rockwell
cuptor
revenire
10 Control intermediar Masă de Găuri de centrare Comparator Vârfuri fixe
control suprafața
exterioară
11 Rectificare fusuri Mașină de Găuri de centrare Piatră abrazivă
rectificat Calibre potcoavă
12 Control final Masă de Comparator Dispozitive
control calibre adecvate
șabloane

Executarea canelurilor prin rulare este cea mai utilizată metodă în cazul producțiilor de serie
mare sau masă.
Frezarea canelurilor cu freza melc reprezintă o metodă simplă, productivă, care asigură precizii
destul de ridicate. Scula este o freză melc asemănătoare cu frezele melc utilizate la obținerea
danturilor roților dințate cilindrice (figura 2.5).

Fig. 2.5 Prelucrarea canelurilor cu ajutorul frezei melc.

23
 Rularea la rece a canelurilor este o metodă de prelucrare utilizată la module relativ mici (max.
4 mm). În figura 2.6 este reprezentat principiul de realizare a canelurilor prin deformare plastică la
rece.

Fig. 2.6 Prelucrarea canelurilor prin deformare plastică la rece (rulare).

Finisarea canelurilor se realizează cu pietre abrazive (figura 2.7).

Fig. 2.7 Rectificarea canelurilor de pe arbore.

Prelucrarea canalelor de pană. Canalele de pană paralelă sau disc se realizează prin frezare cu
scule adecvate (freză deget sau freză disc), iar bazarea se realizează pe prisme, ca în figura 2.2.
Prelucrarea canalelor, degajărilor și razelor de racordare se realizează de cele mai multe ori cu
scule (cuțite de strung) profilate (figura 2.8).

Fig. 2.8 Prelucrarea degajărilor și canalelor cu scule profilate.

2.6.2 Finisarea, superfinisarea și durificarea suprafețelor arborilor

Prelucrările de finisare au ca scop obținerea preciziei dimensionale necesare, cât și o calitate a
suprafeței corespunzătoare.
Rectificarea este metoda cea mai răspândită de finisare. Se realizează prin diferite procedee:
rectificarea cu avans longitudinal (figura 2.9) sau transversal, cu unul sau mai multe discuri
abrazive (figura 2.10).

24
 Fig. 2.9 Rectificarea cu avans longitudinal.

Fig. 2.10 Rectificarea cu avans transversal.

În aceste cazuri, semifabricatul este fixat între vârfuri, pe mașini de rectificat exterior.
Rectificarea pe mașini de rectificat fără centre (figura 2.11), se utilizează la finisarea pieselor
cu geometrie simplă (tije, bolțuri, etc.), asigurându-se o productivitate ridicată.

Fig. 2.11 Schema de principiu a rectificării fără centre: d.r. – discul de rectificat; d.a. – discul de
antrenare; p – piesa; l.r. – linia de reazem; vsl – viteza de avans longitudinal a piesei; vrp – viteza
de rotație a piesei.
Superfinisarea fusurilor de arbori se realizează cu ajutorul unor capete de superfinisat cu mai
multe bare abrazive (figura 2.12) sau prin procedeul de lustruire cu bandă abrazivă (figura 2.13).

Fig. 2.12 Superfinisarea cu bare abrazive.

25
Fig. 2.13 Schema lustruirii cu bandă abrazivă: 1 – piesa de lustruit; 2 – rolă de antrenare; 3 – rolă
de ghidare; 4 – rola de întindere; 5 – banda abrazivă.
Ecruisarea cu role (roluirea) constă în apăsarea unei role pe suprafața arborelui. Schema de
principiu a roluirii se prezintă în figura 2.14.

Fig. 2.14 Schema dispozitivelor de roluit.

Roluirea pe mașini de roluit fără centre este reprezentată în figura 2.15.

Fig. 2.15 Schema dispunerii rolelor mașinii de roluit fără centre.

Ecruisarea cu bile este o metodă modernă care oferă avantaje multiple, datorită faptului că prin
modificarea mărimii h (figura 2.16), se poate varia adâncimea și duritatea stratului ecruisat.

Fig. 2.16 Schema ecruisării cu bile.

26
 2.7 REFERATUL LUCRĂRII
1. Succesiunea operațiilor urmărite pe linia tehnologică.
2. Prezentarea operațiilor de prelucrare a canelurilor și finisarea prin rectificare.
3. Concluzii privind modul de realizare practică a condițiilor tehnice impuse.

27