LUCRARE DE LABORATOR NR.

11 RECONDIŢIONAREA ARBORELUI COTIT ŞI A

ARBORELUI CU CAME
11.1 RECONDIȚIONAREA ARBORELUI COTIT

11.1.1 Lucrări pregătitoare

Pentru a se executa recondiţionarea arborelui cotit sunt necesare o serie de lucrări pregătitoare
şi anume: curăţirea, depistarea defecţiunilor şi stabilirea precisă a uzurilor.
Curăţirea arborelui cotit
Se referă la spălarea suprafeţelor exterioare şi a canalelor de ungere, cu petrol sau detergent.
Pentru curăţirea canalelor de ungere, se introduce un jet de lichid de spălare, cu ajutorul unei
instalaţii speciale, cu o presiune de 1,0-1,2 MPa, timp de 8-10 minute şi suflarea cu aer comprimat.
Defectele arborilor cotiţi
Se produc mai frecvent şi pot fi înlăturate prin recondiţionări, exemplificate pe arborele din
figura 8.1, sunt următoarele: încovoierea arborelui cotit (1), deteriorarea filetului de la capătul
anterior (2), uzura sau deteriorarea filetului de la găurile de prindere a volantului (3), uzura bucşei
sau rulmentului pentru sprijinirea arborelui primar (4), uzura canalelor de pană (5), deformarea
suprafeţei frontale a flanşei (6), uzura fusurilor paliere şi manetoane (7).

Fig. 11.1 Localizarea defectelor arborelui cotit.

Reformarea arborilor cotiţi
Se impune în următoarele cazuri: crăpături sau fisuri pe fusuri, care nu dispar prin rectificare,
crăpături sau fisuri pe suprafeţele neprelucrate, răsucirea peste anumite limite, reducerea
diametrului fusurilor sub cota minimă prescrisă, etc.

11.1.2 Posibilităţi de recondiţionare

Încovoierea arborelui cotit
Se datoreşte necoaxialităţii lagărelor paliere sau jocurilor neegale între fusurile paliere şi
cuzineţi. Încovoierea se determină cu comparatorul, aşezând arborele cotit cu fusurile extreme pe
prisme sau cu găurile de centrare între vârfuri, pe o maşină de rectificat.
Înainte de verificarea încovoierii, trebuie să se determine ovalizarea fusurilor, pentru ca, la
aprecierea încovoierii, să se ţină seama şi de uzură.
Îndreptarea arborelui se face la rece, pe o presă hidraulică sau mecanică cu şurub, asezându-1
cu fusurile extreme pe prisme speciale. Apăsarea se produce pe fusul din mijloc, în direcţia opusă
87
săgeţii, prin intermediul unei garnituri de cupru sau alamă.
Deteriorarea filetului de la capătul anterior
Se remediază în funcţie de construcţia acestui capăt: cu gaură filetată sau cu cep filetat. În
primul caz, recondiţionarea se realizează prin: refiletare la o treaptă de reparaţie şi utilizarea unui
rac sau şurub majorat, bucşarea şi filetarea la dimensiunea nominală sau refiletarea şi utilizarea unei
piese de filet Heli-Coil. În al doilea caz, recondiţionarea se face prin strunjire, refiletarea la treapta
de reparaţie şi utilizarea unei piuliţe noi.
Uzura sau deteriorarea filetului
Uzura sau deteriorarea filetului de la găurile de prindere a volantului, se remediază în funcţie
de felul găurilor din flanşă. În cazul găurilor obişnuite, uzate peste limita admisibilă, acestea se
recondiţionează prin alezare la o treaptă de reparaţie, iar în cazul găurilor cu filetul deteriorat, se
alezează şi se refiletează la dimensiunea imediat superioară. În ambele cazuri, se vor folosi şuruburi
noi, cu dimensiuni majorate în mod corespunzător.
Uzura bucşei sau rulmentului
Uzura bucşei sau rulmentului din capătul posterior, impune înlocuirea acestora cu o bucşă sau
un rulment nou. Dacă şi locaşul corespunzător este uzat, recondiţionarea se realizează prin
rectificare la o treaptă de reparaţie şi utilizarea unui rulment încărcat la exterior prin cromare sau a
unei bucşe noi.
Uzura canalelor de pană
Uzura canalelor de pană pentru pinionul de distribuţie sau pentru fulie, se remediază fie prin
frezarea canalului vechi la o treaptă de reparaţie, fie prin frezarea unui canal nou la cota nominală,
decalat la 90° faţă de canalul vechi. În primul caz, se va lărgi corespunzător şi canalul din piesa
conjugată, iar în al doilea caz, se va executa un canal corespunzător în piesa conjugată, pentru a
asigura poziţia unghiulară iniţială.
Deformarea suprafeţei frontale a flanşei
Se verifică cu ajutorul unui dispozitiv cu comparator. La depăşirea bătăii maxime admisibile,
în medie 0,03-0,05 mm, se rectifică suprafaţa frontală a flanşei, fără a se reduce grosimea flanşei
sub limita minimă impusă. După rectificare, se va reface teşitura la valoarea iniţială.
Uzura fusurilor paliere şi manetoane
Este cauza principală care, în mod obişnuit, impune recondiţionarea arborelui cotit. Caracterul
neuniform al forţei gazelor şi forţelor de inerţie, face ca şi uzura să fie neuniformă, determinând
ovalizarea fusurilor. Dacă bielele nu acţionează perpendicular pe arbore, în cazul execuţiei şi
montării necorespunzătoare a pieselor, se poate produce şi conicizarea fusurilor.
Recondiţionarea fusurilor se poate face prin două metode de bază:
· readucerea la dimensiunea nominală sau la o cotă de reparaţie prin încărcare cu material;
· prelucrare la trepte (dimensiuni) de reparaţie.
Prima metodă presupune încărcarea fusurilor, de exemplu, prin cromare sau metalizare.
Procesul tehnologic de cromare a fusurilor este mai complicat, deoarece arborele cotit are o
configuraţie complexă, şi de aceea, procedeul are o aplicabilitate limitată. Metalizarea este mai
simplă decât cromarea, rezultatele tehnico-economice sunt mai bune şi de aceea a început să fie
folosită din ce în ce mai mult.
Metoda a doua, se realizează prin rectificarea fusurilor la dimensiuni stabilite dinainte, urmată
de lustruire şi utilizarea de cuzineţi cu dimensiuni corespunzătoare.
Pot fi stabilite una sau chiar 3-5 trepte de reparaţie, intervalul dintre trepte fiind, în general, de
circa 0,25 mm, dar poate fi şi mai mare.
În mod obligatoriu, toate fusurile paliere, respectiv manetoane, se recondiţionează la aceeaşi
treaptă de reparaţie, stabilită în funcţie de fusul cu uzura cea mai mare. Pentru obţinerea calităţii
corespunzătoare a suprafeţelor, operaţiei de rectificare trebuie acordată atenţie alegerii corecte a
discului de rectificat şi regimului de rectificare. Se poate alege, de exemplu, piatra cilindrică E 40
NC - din electrocorindon (Al2O3), de granulaţie 40, duritate N, cu liant ceramic, cu turaţia 900-
1.000 rot/min. Turaţia arborelui se alege circa 100 rot/min. Avansul longitudinal se alege circa 1/3
din lăţimea discului abraziv, avansul transversal al discului de 0,01 mm/cursă dublă, iar după

88
rectificare avansul este zero până la dispariţia scânteilor. Ca lichid de răcire se foloseşte o soluţie de
2-3 % sodă calcinată sau o emulsie. La rectificare se va respecta cu stricteţe razele de racordare,
având grijă să se execute corect prelucrarea suprafeţelor frontale şi în special la fusul de ghidare.
Marginile găurilor de ungere vor fi debavurate cu o rază de 0,2 - 0,4 mm, cu ajutorul pietrelor
abrazive conice, antrenate cu axe flexibile.
Finisarea fusurilor după rectificare se poate realiza pe maşina de rectificat sau pe alte maşini
prin lepuire, lustruire (superfinisare) sau chiar honuire, folosind diferite mijloace mai simple, cum
ar fi dispozitivul cu curea şi pastă de şlefuit (figura 11.2.a), dispozitivul de lemn şi pastă de şlefuit
(figura 11.2.b) sau mai complexe, dar mai bune din punct de vedere tehnologic, cum este
dispozitivul cu bandă antrenată (figura 11.2.c), care poate fi folosit atât pentru lustruirea fusurilor,
cât şi pentru suprafeţele frontale de ghidare ale acestora. Pentru superfinisare, se poate folosi şi un
dispozitiv de honuit prevăzut cu bare abrazive oscilante, al cărui schemă este prezentată în figura
11.2.d.

Fig. 11.2 Metode de finisare a fusurilor arborelui cotit.

După rectificare şi finisare, arborele trebuie spălat bine cu jet de benzină sau petrol şi suflat
apoi cu aer comprimat.
Condiţiile tehnice mai importante ce se impun şi se verifică după recondiţionarea arborelui
cotit sunt: fusurile trebuie să aibă suprafeţele netede, lustruite, fără urme de prelucrare; trecerile la
racordări trebuie să fie netede, fără praguri, iar razele de racordare să fie între limitele prescrise;
abaterea de la paralelismul fusurilor faţă de palierele extreme (încovoierea) să nu depăşească limita
maximă admisă (în medie 0,01- 0,02 mm); abaterea de la aliniament a fusurilor manetoane faţă de
fusurile paliere (răsucirea), să fie sub limita maximă admisă (în medie ±0,25 mm); se admite
ovalitatea şi conicitatea maximă a fusurilor după rectificare, în medie, de 0,05 mm; bătăia axială
maximă a flanşei, măsurată la extremitatea acesteia se admite, în medie, 0,02 mm.

11.2 RECONDIȚIONAREA ARBORELUI CU CAME

11.2.1 Lucrări pregătitoare

Ca şi în cazul arborelui cotit, în vederea recondiţionării, arborele cu came se spală cu petrol sau
detergent, urmând să se constate defecţiunile şi să se stabilească uzurile diferitelor părţi
componente.
Defectele
Defectele care se produc la arborele cu came şi pot fi eliminate prin recondiţionări sunt
89
următoarele (figura 11.3): încovoierea arborelui (1); uzura fusurilor de sprijin (2); uzura
suprafeţelor de lucru ale camelor (3) şi excentricului (4); deteriorarea canalului de pană (5) şi uzura
pinionului (6).

Fig. 11.3 Localizarea defectelor arborelui cu came.

Reformarea arborelui cu came
Se impune dacă apar defecţiuni care nu mai pot fi înlăturare prin recondiţionări cum ar fi:
fisuri, crăpături sau ruperea arborelui, ciupituri sau exfolieri pe came şi fusuri mai mari de 2-2,5
mm, uzarea peste anumite limite a pinionului de antrenare a distribuitorului de aprindere şi pompei
de ulei (la MAS). La unele motoare, reformarea arborelui cu came se face şi în cazul când uzura
fusurilor sau camelor depăşeşte anumite limite admisibile, în timp ce pentru alte motoare, se
prevede recondiţionarea prin diferite procedee a arborilor cu astfel de defecţiuni.

11.2.2 Posibilităţi de recondiţionare

Încovoierea arborelui cu came
Se constată prin aşezarea arborelui cu came între vârfuri şi verificarea bătăii cu un comparator
faţă de fusul (sau fusurile) din mijloc. Anterior, se va determina ovalitatea fusului de care se va ţine
seama la stabilirea încovoierii reale. Dacă săgeata depăşeşte valoarea admisibilă (în medie 0,02
mm) arborele se îndreaptă prin presare la rece pe o presă hidraulică sau mecanică. În acest scop,
arborele se aşează pe două blocuri prismatice şi se presează în sens opus săgeţii până când aceasta
scade, în medie cu 0,01 mm.
După îndreptare, se execută un control feroflux pentru a se identifica eventualele fisuri ce pot
să se producă în timpul îndreptării.
Uzura fusurilor de sprijin
Se determină cu micrometrul şi la depăşirea uzurii admisibile se înlocuieşte arborele sau se
recondiţionează (pentru diferite motoare, jocul maxim se admite a fi 0,15 mm). În general, uzura
fusurilor se produce mai lent decât uzura camelor, de aceea, la mai toate motoarele, condiţia de
reformare a arborelui cu came este impusă de uzura mai accentuată a camelor. Fusurile de sprijin se
pot recondiţiona prin diferite procedee:
· rectificarea succesivă a fusurilor la 1-2 trepte de reparaţie şi folosirea de bucşe noi la
cotele respective;
· încărcarea prin sudură oxiacetilenică, urmată de rectificare la cota nominală;
· încărcarea prin metalizare;
· încărcarea prin cromare.
La rectificarea fusurilor arborelui cu came se folosesc pietre de rectificat din carbură de siliciu
cu granulaţie 60 şi duritate M sau N şi se recomandă următorul regim de lucru: turaţia arborelui, 30-
45 rot/min, viteza periferică a pietrei de rectificat 30-35 m/min şi avansul 0,0025 mm/rot.
Rectificarea se face, în final, fără avans, până la dispariţia scânteilor, iar pentru răcire se foloseşte o
emulsie leşioasă.
Uzura camelor
Este defecţiunea cea mai frecventă, care se produce datorită condiţiilor specifice de lucru,
având o mare influenţă asupra fazelor de distribuţie şi ca urmare, asupra performanţelor motorului.
Dacă pe suprafeţele de lucru apar urme uşoare de gripare sau zgârieturi, acestea se vor
îndepărta prin ajustare cu piatră abrazivă foarte fină. Când uzura camelor este mai accentuată, fără a
depăşi valoarea limită admisă pentru vârful camelor, se execută o rectificare a camelor respectând
cotele de control a şi b (vezi figura 11.3) şi diametrul părţii cilindrice impuse pentru fiecare tip de

90
motor.
Dacă uzura camelor depăşeşte anumite limite admisibile, se mai poate face recondiţionarea
camelor prin încărcare cu sudură sau prin metalizare, urmată, de rectificare la cotele nominale ale
profilului. Încărcarea cu sudură oxiacetilenică se face în baie cu răcire şi se folosesc bare de Φ 6-8
mm, obţinute prin topirea arborilor cu came reformaţi.
Rectificarea camelor se face pe maşina de rectificat arbori cu came, prevăzută cu dispozitiv de
copiat sau pe o maşină de rectificat rotund, la care se ataşează un dispozitiv special, prevăzut cu
came-şablon corespunzătoare.
Deteriorarea canalului de pană
Deteriorarea canalului de pană pentru pinionul de distribuţie, se produce mai rar. Dacă jocul
este prea mare, se poate rupe pana, urmată şi de consecinţe mai grave. La depăşirea limitei
admisibile, se recondiţionează canalul prin frezare la o cotă majorată, folosindu-se o pană cu
dimensiune corespunzătoare sau se execută un alt canal, cu dimensiunea nominală, decalat la 90°
sau 180° faţă de primul canal. Asemănător se va proceda la piesa pereche.

11.3 REFERATUL LUCRĂRII

În referat se vor preciza defecţiunile, modul de constatare a acestora, valorile măsurate şi se vor
stabili posibilităţile de recondiţionare pentru piesele indicate.

91