FESTIVALUL RURAL „SAREA-N BUCATE”

CUPRINS
Obiectivele evenimentului.......................................................................................................................2
Activitati de baza.......................................................................................................................................2
Beneficile aduse in plan local...................................................................................................................2
Locul de desfasurare al evenimentului....................................................................................................2
Istoric..........................................................................................................................................................3
Rezervatii naturale....................................................................................................................................4
Trasee turistice..........................................................................................................................................4
Obiective turistice pe raza comunei Magura..........................................................................................4
Gastronomie buzoiana…………………………………………………………………………………………………………………….6

Beneficiile stakeholderilor……………………………………………………………………………………………………………….7

Blogger ……………………………………………………………………………………………………………………………………………8

Program…………………………………………………………………………………………………………………………………………..8

1
Obiectivele evenimentului
 Promovarea resurselor si potentialului turistic si gastronomic in
comuna Magura judetul Buzau;
o Valorificarea si promovarea in plan local a potentialului natural si
cultural;
 Capacitarea actorilor implicati in promovarea turistica a comunei
Magura (i.e. autoritati publice, asociatii de producatori locali, ONG-
uri, agenti economici etc.);
o Realizarea unei retele de informatii pentru populatie privind utilizarea
si conservarea resurselor naturale si culturale;
 Identificarea cererii turistice locale, a modalitatilor de crestere a
interesului turistilor asupra locatiei supusa analizei, in consonanta cu
nevoia de conservare a mediului, urmarind totodata si integrarea
acestora intr-o strategie de marketing turistic.

Activitati de baza
(i) Prima zi a festivalului va fi dedicata portului national, muzicii populare
si traditiilor de mestesug si artizanat, oferindu-le ocazia turistilor de a
achizitiona produse hand-made realizate local.
(ii) A doua zi a festivalului este dedicata gurmanzilor, aceasta zi
propunandu-si sa puna in evidenta gastronomia locala, cu accent pe
producatorii locali.

2
(iii) Cea de a treia zi este dedicata turismului propriu-zis, traseelor in
natura si descoperirii obiectivelor turistice si a istoriei din comuna
Magura.

Beneficile aduse in plan local

Evenimentul are ca principal obiectiv dezvoltarea zonei turistice, sustinerea
si punerea in prim-plan a mediului cultural si a traditiilor zonei, desigur, fara
a uita sa degustam si preparatele locale.
Dezvoltarea unei agriculturi durabile, încurajând consumul de alimente
sănătoase, protejarea mediului înconjurător și utilizarea sustenabilă a
resurselor naturale.

Locul de desfasurare al evenimentului

COMUNA MAGURA
Comuna Magura se afla amplasata in centrul judetului Buzau, in zona
Subcarpatilor de Curbura, pe partea dreapta a Raului Buzau, in sectorul
mijlociu al acestuia. Cuprinde 2 localitati: localitatea resedinta de comuna –
satul Magura, satul apartinator, Ciuta si cateva catune incluse administrativ
de primele doua.
Situata in grupa sudica a Subcarpatilor Buzaului (Istrita-Ciolanu), are
caractere locale specifice si anume: contact brusc cu campia, masivitate,
altitudini moderate si zone depresionare tipic subcarpatice. Geomorfologia
este tipica zonelor deluroase, avand culmi largi si doua vai torentiale
principale.Tipurile genetice de roci sunt reprezentate prin marne, argile,
calcare si nisipuri de varsta pliocena.

Istoric
Teritoriul judetului Buzau, leaganul culturii si civilizatiei romane, conserva
vestigii care atesta existenta omului in regiune din timpuri imemoriale.
Unelte si arme din oase sau pietre cioplite au fost scoase la lumina in cateva
locuri pe teritoriul judetului, cat si obiecte ceramice din Neolitic si Epoca
Bronzului apartinand Culturilor Boian, Gumesti si Monteom. Vestigiile din
Epoca Bronzului au fost descoperite in regiunea de dealuri, care impreuna cu
ruinele campului roman de la Pietroasele si ale altor cateva asezari dacice
stau marturie a continuitatii vietii si civilizatiei pe acest teritoriu.
Concentrarea populatiei in zona s-a datorat si procesului de migrare a
pastorilor transilvaneni, care au trecut Carpatii pentru intinsele fanete si
pasuni ale zonei Magura. Populatia venita a format catune pe langa asezarile

3
umane si a ocupat versantii dealurilor alcatuind asa numitele tentacule din
satul Magura.
La sfarsitul secolului al XIX-lea, comuna facea parte din plaiul Parscov al
judetului Buzau si era formata din satele Magura, Ciuta si Unguriu, avand in
total 2270 de locuitori. In 1931, satul Unguriu s-a desprins pentru prima oara
si a format o comuna de sine statatoare.In 1950, comuna a fost inclusa in
raionul Buzau, din regiunea Buzau si apoi (dupa 1952) din regiunea Ploiesti.
In 1968, a redevenit parte din judetul Buzau, reinfiintat; tot atunci, comuna
Unguriu a fost desfiintata si din nou inclusa in comuna Magura. In 2004,
satul Unguriu s-a separat impreuna cu noul sat Ojasca si a format comuna
Unguriu. Langa comuna Magura se afla o tabara scolara, tabara Poiana
Pinului, care se afla langa manastirea Ciolanu si schitul Cetatuia.La Magura
s-a organizat, in perioada 1970-1986 tabara de sculptura de la Magura, un
eveniment anual ce reunea studenti si absolventi ai Academiei de Arte din
Bucuresti, precum si elevi la liceele de arte; sculpturile realizate in acea
perioada pot fi vazute pe pajistile din preajma manastirii Ciolanu.
Zona Magura – Ciuta s-a impus , din punct de vedere al activitatii economice
inca din perioada feudalismului. Economia locala a inceput sa se dezvolte pe
specificul de zona: cresterea animalelor, pomicultura si mestesugurile.
Preocuparile legate de cel din urma sector amintesc de dulgherie, tamplarie,
rotarie, cizmarie, fierarie, cojocarie, dar si de arte cioplitului in piatra si
olaritul. Fiind zona de tranzit, localnicii se ocupau cu negotul produselor
proprii.
Istoria locurilor, pastreaza urme din perioada de trecere de la neolitic la
epoca bronzului (elemente ce apartin Culturii Monteoru). Cele mai multe
date si referiri la zona Magurei fac trimitere la perioada feudalismului din
secolele XIV-XVI, in care asezarile omenesti s-au constituit, cu prioritate, pe
locul celor vechi. Satele s-au format ca parti ale Episcopiei Buzaului, astfel ca
in 1558 Comuna Magura apare mentionata alaturi de metohul Parscov. Prin
aceste locuri a trecut, spre Transilvania, Mihai Viteazul, care i-a
improprietarit pe multi localnici cu mosia Ciutei, ca rasplata pentru faptele
lor de arme. Asadar, multi dintre locuitorii zonei faceau parte din categoria
taranilor liberi, mosneni. In amintirea acestui moment a fost ridicata
Fantana lui Mihai Viteazul, grup statuar realizat de sculptorul Gheorghe
Coman.

Rezervatii naturale
Pe raza comunei Magura se afla doua izvoare minerale. Primul cu apa
sulfuroasa, bicarbonatata, clorurata, sodica, magneziana ( are o mineralizare
4
de 1,449 g/l ), calciu, iar cel de-al doilea cu ape bicarbonatate, clorurate,
sodice, calcice, magneziene,slab sulfuroase, hipoterme, cu mineralizare de
1,221 g/l. In zona satului Ciuta se gasesc aflorismente de ghips si sare, tot aici
fiind si depozitate de piatra de calcar. In albia raului Buzau sunt depozite
importante de agregate de rau ( pietrisuri, nisipuri).

Trasee turistice
 Magura- sat Ciuta – Subcarpatii Buzaului – Dl. Ciolanu, Cerbului
(540m alt)/raul Buzau – Schitul „Nifon” cu Biserica „Intrarea in Biserica
a Maicii Domnului” 1762
 Magura comuna – Subcarpatii Buzaului – Valea Buzaului – Dl. Ciolanu,
Cerbului (540m alt)/raul Buzau – Manastirea „Ciolanu” 1580 Icoane
pictate de Gh. Tattarescu, Muzeul Crucii (Manastirea se afla intre com.
Tisau sat Hales si com. Magura), Tabara de sculptura

Obiective turistice pe raza comunei Magura

Biserica ortodoxa Magura,
Monumentul eroilor din Magura,
Schitul Nifon (de Calugari),
Baile sulfuroase,
Manastirea Ciolanu,
Tabara de sculptura de la Magura,
Fantana lui Mihai Viteazu,
Biserica din Ciuta,
Monumentul eroilor din Ciuta etc.

Gastronomie buzoiana

Judetul Buzau reprezinta o surpriza placuta pentru calatorul ajuns in aceste

locuri, nu numai din punct de vedere al obiectivelor turistice unice, dar si
datorita produselor traditionale si gastronomiei buzoiene specifice.
Preparatele prezentate mai jos reprezinta doar o mica parte din oferta
gastronomica a judetului, de aceea invitam turistii sa ne treaca pragul, sa
cunoasca oamenii de aici, povestile, traditiile, Buzaul fiind o destinatie care
merita sa fie descoperita. Fie ca veti ajunge toamna la Carstovul Viilor, iarna
in vremea colindelor si a cozonacilor, vara la bai sau primavara cand se
culege leurda, Buzaul, veti vedea, este o experienta pe care fiecare trebuie sa
o aiba macar o data in viata.
5
 I. Babicul de Buzau

Babicul este un preparat ce apartine sarbilor gradinari din municipiul

Buzau.De fapt, ei nici nu sunt sarbi, ci neam de bulgari, dar asa a apucat
lumea sa-i numeasca in targuri. Iarna, sarbii gradinari de pe strazile
Diminetii, Coloniilor, Decebal, Garlasi si Marghiloman taiau ca orice roman
gospodar porcul. Numai ca sarbii gradinari faceau din el doar carne la
untura, slaninuta si babic. Babicul asadar il pregateau iarna, dar il mancau
abia la primavara, cand incepea lucrul la gradina, babicul fiind singurul
produs care " tinea" pe caldura, pana vara tarziu.

II. Sarmale ca la Buzau

In general, la Buzau se mananca mai picant, dupa cum ati observat din
retetele anterioare. Un turist mucalit, ar trage asadar concluzia ca buzoienii
sunt mai „iuti”, probabil. Reteta sarmalelor pastreaza in mare parte
ingredientele de baza regasite pe tot teritoriul Romaniei, numai ca buzoienii
au adaugat ca ingredient bulionul de ardei de la sarbii gradinarii.

III. Bulz pe jar, ca la Varlaam

Zona etnografica Gura Teghii-Varlaam aduce in oferta turistica buzoiana nu

numai bijuterii etnografice, dar si delicii culinare. Fiind deja atestata de catre
specialisti ca zona prin care ciobanii coborau cu turmele spre campie pe
vechiul Drum al Oilor, satele de la poalele Masivului Penteleu pot oricand
concura cu cele din judetele Brasov sau Covasna la capitolul preparate
specifice stanelor.

IV. Muraturi ca la Sarata Monteoru

Izvoarele cu apa sarata din statiunea Sarata Monteoru sunt recunoscute prin
prisma calitatilor curative in diferite afectiuni, insa locuitorii folosesc apa
sarata si la pregatirea muraturilor toamna.

6
Organizatori si parteneri

Reprezentanta Comisiei Europene în Romania in parteneriat cu primaria

comunei Magura si a consiliului judetean Buzau.

Andreea Balaban

Consiliul Județean și Centrul Județean pentru Cultură și Artă Buzău

Am Industries SRL

Interexpo Construct Instal SRL

Beneficiile stakeholderilor

Implicarea părților interesate este un proces esențial pentru

dezvoltarea noastră durabilă și aduce beneficii reciproce. Aceasta
ne ajută să învățăm de la părțile interesate, să identificăm și să
gestionăm riscurile, să construim încredere, să avem relații
puternice și să identificăm metodele de îmbunătățire a afacerilor.
În plus, aceasta ajută compania să recunoască, să înțeleagă și să
răspundă așteptărilor părților interesate.

Pe deplin conștienți de schimbările societății și modul în care

acestea se reflectă în performanța sa, acest festival promovează
stabilirea unor relații bune cu toate părțile interesate relevante (de
exemplu, autoritățile, investitorii, piețele de capital, clienții,
furnizorii, partenerii de afaceri, comunitățile locale, ONG-urile,
angajații sau reprezentanții acestora) ca mijloc de gestionare a
impactului direct sau indirect al acestor schimbări.

7
Blogger

În cadrul evenimentului va fi prezentă și Andreea Balaban, o

bloggeriță în vârstă de 29 de ani, născută în județul Buzău,
pasionată de modă, călătorie, istorie și artă. Am ales ca ea să
promoveze acest eveniment deoarece adoră să călătorească, să le
prezinte oamenilor locurile pe care le vizitează și activitățile pe
care le desfășoară oferind cele mai sincere păreri, ceea ce
determină oamenii să o aprecieze. De asemenea, și-a manifestat
dorința de a-și promova orașul natal și de a le prezenta oamenilor
tradițiile locale și atracțiile zonei.

Program (23-25 octombrie 2020 între orele 8:00 – 22:00)

23.10.2020 – Ziua portului național și a tradițiilor de meșteșug și

artizanat

24.10.2020 – Ziua gastronomiei locale

25.10.2020 – Ziua turismului din comuna Măgura (istorie, trasee,

obiective turistice)

8
9