Dokumen - Tips Etienne Gilson Dumnezeu I Filosofia

5/25/2018 EtienneGilson Dumnezeu iFilosofia-slidepdf.
com
Iitienne Gilson, God and Philosophy, © Yale University Press Corector: George State
Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a !o"#niei GI$S%N, &'I&NN&

D("ne)e( *i +iloso+ia  &tienne Gilson- e. : pr/ Silvi( 0odi*- trad/: 1le2 3oldovan/ 4 '#rg(4
$5p(*:
Gala2ia G(tenberg, 6778
ISBN 9;49<94742
$0odi*, Silvi( =ed/>
%/ 3oldovan, 1le2 =trad/
http://slidepdf.com/reader/full/etienne-gilson-dumnezeu-i-filosofia 1/79
5/25/2018 EtienneGilson Dumnezeu iFilosofia-slidepdf.com
>&tienne Gilson
DU3N&?&U @I AI$%S%AI1
&diia a do(a, c( (n c(v#nt nainte de
aroslav Pelian
'rad(cere de 1le2 3oldovan
CUPRINS
IND&E I F////H<<9
CUVÂNT ÎNAINTE
&tienne Gilson =<J4<9> a +ost (n nv5at "agistral, poate (n(l p(in de "od5
veche, dar n stil "are, de +el(l celor care, d(p5 c(" se sp(ne n popor, Kn( se
"ai +ac n )ilele noastreL/ &ra capabil de o lect(r5 atent5 *i de o explication de
texte +ilologic5, c( prec5dere a te2telor n latin5, prin care p(tea, de pild5, s5
anali)e)e n di+erite note de s(bsol +olosirea de c5tre 1(g(stin a (nor ter"eni
prec(" reatus *i memoria aproape ca *i c(" ar +i scris (n articol de dicionar *i
n( o "onogra+ie +iloso+ic5/ 1lteori era capabil 4 l(cr( pe care chiar l4a *i +5c(t n
c#teva r#nd(ri, n special n Filosofia Evului Mediu =<988> 4 s5 pre)inte povestea
co"plet5 *i nchegat5 a istoriei g#ndirii "edievale de pe parc(rs(l "ileni(l(i ce
l desparte pe 1(g(stin din 0ippo de Nicola(s C(san(s- *i asta evit#nd n "are
"5s(r5 o interpretare tri("+alist5 sa( liberal5 *i l5s#nd s5 transpar5 (n n("5r
s(rprin)5tor de "ic de indicii c( privire la propria sa identi+icarea c( secol(l al
ElII4lea, al l(i 'o"a din 1M(ino, v#rsta de a(r a "ileni(l(i/ Parc5 pentr( a
de"onstra aceea*i corectit(dine intelect(al5, ns5 ntr4(n alt conte2t, el a "ai
re(*it ca n ti"p(l pri)onierat(l(i s5( ger"an s5 conceap5 o "onogra+ie e2tre"
de c(prin)5toare *i echilibrat5, p(blicat5 n cele din (r"5 n <96J, despre
g#ndirea adversar(l(i *i prieten(l(i l(i 'o"a din 1M(ino, teolog(l +ranciscan
Bonavent(ra 4 care a "(rit n <6J, n acela*i an ca *i 'o"a 4 *i chiar s5 p(blice,
n <986, (n st(di( de *apte s(te de pagini dedicat cel(i "ai aspr( critic "edieval
al l(i 'o"a, ohn D(ns Scot(s =st(di( pe care4< anticipea)5 ntr4o not5 de s(bsol
a c5rii de +a5>/ In <9; a p(blicat o istorisire sensibil5 *i e2tre" de e"oionant5
an(i(birii
n("ai>tragice dintre 0eloise
ale acesteia/Dar *i 1belard,
pe l#ng5 prec("gen(ri
toate aceste *i a consecinelor
er(dite, el s4a+iloso+ice
ani cat, n=*i
c#teva r#nd(ri, de4a l(ng(l carierei sale literare, as(p (nor re+lecii siste"atice *i
+or"(l5ri concise pe te"e *i prO ble"e "aore, cel "ai adesea c( oca)ia n("irii
ca lector al (nor (niversit5i din &(ropa, Canada sa( Statele Unite/ Una dintre
c5rile "ele pre+erate de acest +el, care "i4a +ost se"nalat5 pentr( pri"a oar5 de
c5tre prieten(l s5(, pro+esor(l !ichard P/ 3cQeon de la Universitatea din
Chicago, pe c#nd (r"a" c(rs(rile post(niversitare n anii RJ7, a +ost cea care
coninea Prelegerile illia" a"es, in(te la 0arvard n <9;T4<9;, Unitatea
experienţei filosofice, *i care inteniona(, evident, s5 se constit(ie intr4(n r5sp(ns
la e2tre" de in+l(entele Prelegeri Gi++ord ale l(i illia" a"es, Tipurile
experienţei religioase. 1cest(i stil de a +iloso+a i dator5" *i Dumnezeu şi
http://slidepdf.com/reader/full/etienne-gilson-dumnezeu-i-filosofia
filosofia. care a l(at na*tere din Prelegerile de +iloso+ie 3ahlon Poell despre 5/79
+iloso+ie in(te la Universitatea din Indiana n <9;9 <9J7 ntr o s(it5 de patr(
Kspirit(l grec a atiiO@ de)voltarea religioas5 "a2i"5 n( n c(lt(l )eilor//// ci n

special n +iloso+ie, a(tat de capacitatea grecilor de4a const5 teorii siste"atice ale
(nivers(l(i/L Cititor(l Va +ace deci bine ca, parc(rg#nd capitolele c5rii, s54l
citeasc5 c( atenie sporit5 pe pri"(l 4 Dumnezeu şi filosofia greacă , ntr(c#t aici
se a+l5 +(nda"ent(l celor care (r"ea)5, incl(siv al criticii gloso+iei "ode"e *i al
g#ndirii conte"porane/ Parc(rs(l istoric i taie r5s(+larea, conci)ia e
i"presionant5, iar stil(l, at#t cel intelect(al, c#t *i cel literar, e c( adev5rat
atr5g5tor/
D(p5 care
(n +iloso+ c(" 4o ntr4o
dovede*te *i aceast5
vre"e n carecarte, Gilsonc5
i se p5rea a +ost,
"(lipoate nainte
dintre de toate,
con+raii s5i
+iloso+i, n special aparin#nd l("ii vorbitoare de li"b5 engle)5, ar +i s(+erit o
loboto"ie +rontal5 ca parte a preg5tirii lor (niversitare 4 a (r"at "odelele, de
alt+el contrastante, ale l(i 1ristotel *i G/ / A/ 0egel, in#nd(4*i disc(rs(l
+iloso+ic ca pe o conversaie contin(5 c( ntreaga istorie a +iloso+iei occidentale/
A5r5 a cita, d(p5 c#te c(nosc, celebra reco"andare a l(i Sa"(el 'aylor Coleridge
de Ks(spendare a necredineiL, care constit(ie esena credinei poetice, prec(" *i
tehnica "etodologic5 a istoriei ideilor, el a re(*it, printr4o co"binaie vig(roas5
de i"aginaie *i inteligen5, s5 p5tr(nd5 n l("ea g#ndirii *i a pres(po)iiilor (nor
g#nditori
totalitateac((n(i
caresiste"
era ntr4(n
dec#tde)acord
(na sa(+(nda"ental, *i s5 rec(noasc5
alta dintre te)ele "ai degrab5
sale individ(ale/ 1sta
ntr(c#t era convins, d(p5 c(" a+ir"5 ntr4(n intervi( acordat l(i ArWdWric
$e+evre, c5 Kadev5rata +iloso+ie a (n(i Descartes, a (n(i 'o"a din 1M(ino sa( a
(n(i Bonavent(ra repre)int5 ntotdea(na (n siste" de te)e n care +iecare te)5,
l(at5 i)olat, ar distr(ge echilibr(l doctrinei dac5 ar +i l5sat5 s5 se de)volte pe cont
propri(/L 1ceast5 capacitate co"prehensiv5 +ace s5 +ie c( at#t "ai e2traordinar
+apt(l c5, de*i n( avea echipa"ent(l lingvistic necesar prel(5rii acestei sarcini 4
la +el c(", vai, nici e( n(4< a" 4, el *tia c5 istoria +iloso+iei "edievale va r5"#ne
grav tr(nchiat5 at#ta vre"e c#t n( nv55" s54i citi", n propriile li"bi *i n
proprii ter"eni,
pe 1veroes *i pepe 3ai"onide
ceilali +iloso+i*iarabi/
pe ceilali +iloso+i
1ici, n evrei, *i, "ai pres(s de toate,
Dumnezeu şi filosofici, serio)itatea
l(i istoric5 i4a cer(t s5 n+r(nte n( gr(p(l obi*n(it de K(ciga*i ai l(i D("ne)e(L
din secolele al EIE4lea *i al EE4 lea X d(p5 c(" ar +i +ost n "od s(per+icial de
a*teptat 4, ci n special pe Qant *i pe criticii s5i- c5ci, d(p5 c(" sp(ne Gilson, Kn
)ilele noastre, atit(dinea +a5 de proble"a l(i D("ne)e( e do"inat5 n ntregi"e
de g#ndirea l(i I""an(el Qant *i de
cea a l(i 1(g(ste Co"te- c5ci, dac5 dreptatea e de part Qant, "are parte a
de"ers(l(i acestor capitole e (n e2ercZ[ in(til/ <<
%bicei(l de a lega opiniile +iloso+ice de e2pri"5iiie lor istorice s4a
trans+or"at aici, n introd(cerea la Dumnezeu şi filosoful, ntr4(n prile pentr(
(na dintre cele "ai re"arca, bile "ostre de a(tobiogra+ie intelect(al5 din
scrierile \g &tienne Gilson/ =De*i nde"nat adesea de c5tre colegii *i st(/ denii
s5i s5 o +ac5, el n( *i4a scris niciodat5 a(tobiogra+ia co"plet5 sa( "e"oriile ca
atare/> Din aceast5 introd(cere a+l5" originile a ceea ce biogra+(l s5(, p5rintele
$arence Q/ Shoo, a n("it, la (n "o"ent dat, Ksl5bici(neaL sa de o via5
pentr( 0enri Bergson, care i4a +ost pro+esor *i care a contin(at s5 +ie, a*a c(" o
sp(ne ntr4o "anier5 e"oionant5, Kgeni(l ale c5r(i prelegeri "i r5"#n nc5 n
+iloso+iecantot
"inte via5
at#tea
pe care
orel4a"
de av(tL,
trans+ig(rare
c( toateintelect(al5///,
c5 *i4a petrec(tsing(r(l
o "are parte
"aestr(
a vieii
de
distan#nd(4se, pe sine *i pe cititorii s5i, de (nele dintre principalele i"plicaii ale
elanului vital al l(i Bergson/ Dar ni se rea"inte*te, de ase"enea, "od(l n care,
n (lti"a parte a secol(l(i al ElE4lea *i n pri"a ("5tate a secol(l(i al EE4lea,
predarea istoriei +iloso+iei 4 ntr4o Aran5 care poate c5 era postrevol(ionar5 n
viaa politic5 *i intelect(al5, ns5 a c5rei spirit(alitate era evident ro"ano4catolic5
4 a re(*it s5 treac5 c( total5 nep5sare de la perioada veche la cea "odern5, +5r5
(n +iloso+,ndreptat5
o critic5 *i n( (n teolog/ nc#nt5toarea
"potriva e+ort(rilorsa+acile
c5rticic5
ale Dante şi filosofici
di+eriilor =<9;9>
neoto"i*ti era
de a4<
trans+or"a pe Dante 1lighieri intr4(n KteologL, *i nc5 ntr4(n teolog to"ist/ Iar
aici, n Dumnezeu şi filosofici, el insist5: KAapt(l c5 (nii nv5ai l eli"in5 pe
D("ne)e( din te2tele n care acesta se a+l5, n( ne a(tori)ea)5 s54l p(ne" pe
D("ne)e( n te2te n care acesta n( e2ist5/L Ins5 el s4a pl#ns n egal5 "5s(r5 *i
de +apt(l c5, printr4o +or"(l5 pe care a" (tili)at4o c( "ari +oloase n c#teva
r#nd(ri, Kn r5sti"p(l (lti"ei s(te de ani, tendina general5 printre istoricii
g#ndirii "edievale pare s5 +i +ost aceea de a4*i nchip(i &v(l 3edi( ca pop(lat
"ai degrab5 de +iloso+i dec#t de teologiL, sit(aie la a c5rei corectare i s4a dedicat
b(n(l
ca +iloso+
s5( *i
prieten
istoric1nton
al +iloso+iei/
C/ Pegis,Iarcelntr4
careo ascrisoare
editat )crierile
adresat5fundamentale
l(i mon c'erale
Ton(,
lui
Toma din*+uino n do(5 to"(ri i"presionante, prec(" *i ediia co"pact5 a
scrierilor l(i 'o"a din 1M(ino *i Un cititor al lui ilson =<98>, el scria c5, d(p5
ce at#ta vre"e a accent(at a(tono"ia tehnic5 a +iloso+iei "edievale, a devenit
necesar s5 scoat5 din no( n eviden5 rol(l teologiei la 'o"a din 1M(ino/
Sper c5 (n c(v#nt personal din partea "ea s5 n( +ie considerat inoport(n, ci ca o

reco"andare +inal5/ N( "4a" a+lat niciodat5 n sala de c(rs a pro+esor(l(i Gilson,
de*i, n calitate de pro+esor asociat sec(nd, a" "p5rit scena a n("eroase
con+erine *i di+erite vol("e aniversare, ast+el nc#t cred c5 a* p(tea +i n("it "ai
degrab5 (n ad"irator dec#t (n st(dent al s5(/ C( toate astea, co"binaia pe care
a" descris4 o, const#nd n atenia sporit5 +a5 de s(rsele pri"are *i n c5(tarea
lait"otivelor *i te"elor intelect(ale, prec(" *i +a5 de variatele gen(ri literare
+olosite pentr( a o artic(la, a( creat (n "odel de er(diie pe care l4a" (r"at n
"(nca "ea, poate incon*tient (neori/ 1cesta e "otiv(l pentr( care
p5rinteleShoo, b(n prieten al l(i Gilson *i al "e(, "i4a +5c(t onoarea de a4"i
cere co"entarii critice detaliate as(pra "ai "(ltor ciorne ale "an(scris(l(i
biogra+iei sale, p(blicate n <9J, * pentr( care 3argaret 3cGrath a notat pe (n
e2e"plar al c5rii sale, Etienne ilson-  !iografie , (r"5toarele: KUni aroslav
Pelian, inco"parabil gilsonist/L D(p5 c(" s4a do] vedit, a" av(t oca)ia de4a
c5lca, n calitate de lector, pe (r"ele l(i &tienne Gilson n ar5 *i peste hotare/
Si"ilit(dinea a devenit
s(sin(t Prelegerile evident5
Gi++ord nc5/reştinism
c( te"a o dat5 at(nci c#nd, n <9964<99;, aia
şi culturi clasică la Universitatea
din 1berdeen, tot acolo (nde *i in(se *i el Prelegerile Gi++ord, )piritul filosofiei
medievale, n <9;<: a*a c(" a" sp(s n c(rs(l introd(ctiv, a" ncercat s5 +ac
pentr( istoria Kteologiei nat(raleL =(n ter"en care4"i displace, la +el c(" i
displ5cea *i l(i Gilson> a g#ndirii cre*tine r5s5riteane protobi)antine acela*i l(cr(
pe care el l +5c(se pentr( occident(l latin "edieval/ &co(l a +ost c( "(lt "ai "ic,
ns5 con*tienti)area (nei s(ccesi(ni apostolice a +ost (na pro+(nd5 n <9, at(nci
c#nd a" s(sin(t Prelegerile 1ndre / 3ellon, 0mago Dei- apologia !izantină a
icoanei, la Galeria Naional5 de 1rt5, (r"#nd Prelegerilor 3ellon in(te de el n
<988, ictură şi realitate/ Solicitarea din <9J de a s(sine Prelegerile !ichard la
Universitatea din Virginia "i4a o+erit oca)ia "in(nat5 n( doar de4a c5lca pe
(r"ele Prelegerilor !ichard ale l(i Gilson, ci chiar de a4i dedica Misterele
continuităţii- timp şi istorie, amintire şi eternitate 1n g2ndirea )f2ntului *ugustin-
KCentenar(l(i na*terii ini &tienne Gilson =<J4<9>, con+ereniar n <9;/L @i,
d(p5 sp(sele
pentr( colegilor
a s(sine din Canada,
Prelegerea a" +ost&tienne
Co"e"orativ5 pri"(l cercet5tor invitat dePonti+ical
Gilson la Instit(t(l do(5 ori
de St(dii 3edievale din 'oronto, at#t de drag l(i, o dat5 n <98 =p(rt#nd titl(l
e2tre" de gilsonian )piritul teologiei medievale>, *i din no( n <99;,
"pr("(t#nd *i de aceast5 dat5 titl(l (neia dintre operele sale: 0storia doctrinară
şi interpretarea ei.
pentr(Sper
a4"ideci
e2pri"a
c5 prinrec(no*tina
acest c(v#nt
personal5
nainte a"
*i c5rt(r5reasc5
re(*it s5 ad(c+a5
(n de
o"agi(
ce a nse"nat
potrivit,
pentr( "ine opera l(i Htienne Gilson ti"p de "ai bine de o ("5tate de secol *l
pentr( a reco"anda nc5 (nei generaii de cercet5tori *i st(deni acest "ic ese(, de
o sinceritate deplin5 *i tot(*i elegant4"editativ, despre cea "ai i"portant5 =*i
adesea cea "ai negliat5, cel p(in n )ilele noastre> dintre toate ntreb5rile
"eta+i)ice *i e2isteniale/
aroslav PelianPREFAŢĂ
1ceste patr( prelegeri tratea)5 (n sing(r aspect al celei "ai nse"nate
+apte istorice,
dintre toate proble"ele
ele nsele l(ate
"eta+i)ice,
"ai degrab5
*i asta de
pe b(ne
ba)a dec#t
(n(i n("5r
stabilite+oarte
e+ectiv/
restr#ns
& vorba
de
despre proble"a "eta+i)ic5 a l(i D("ne)e(/ Iar aspect(l pe care l s(p(n (nei
e2a"in5ri detaliate este raport(l dintre noi(nea noastr5 de D("ne)e( *i
de"onstrarea e2istenei sale/ 3od(l de abordare a acestei interogaii +iloso+ice
este identic c( cel pe care l4a" +olosit dea n Unitatea experienţei filosofice
=Scribner, Ne4Yor, <9;> *i n 3aţiune şi revelaţie 1n Evul Mediu =Scribner,
Ne4Yor, <9;>/ &l const5 n e2tragerea, din +iloso+iile trec(t(l(i, a datelor
eseniale care contrib(ie la +or"(larea corect5 a (nei proble"e +iloso+ice *i n
stabilirea, n l("ina acestor date, a sol(iei corecte/
1ceasta
+iloso+ic- *i nicin(n(este n no(5/
e (na nici (n ca) sing(ra
3odel(l ei, careabordare
n( s(+er5 posibil5 a adev5r(l(i
co"paraie, se g5se*te
n c#teva dintre dialog(rile l(i Platon, de e2e"pl( n T'eaetetos, 'ile!os *i
armenide. 1ristotel a apelat n "od e2plicit la ea *i a e2ploatat4o c( s(cces n
Pri"a Cartea a Metafizicii sale/ Desig(r, ea e p#ndit5 de pericole ce i)vor5sc din
ns5*i nat(ra ei/ n pri"(l r#nd, ea poate degenera ntr4(n si"pl( oc dialectic, n
care dog"ele +iloso+ice s(nt red(se la stadi(l de opinii +iloso+ice, s(ccesiv
dovedite ca +iind adev5rate din propri(l p(nct de vedere *i +alse din p(nct(l de
vedere al oric5rei alteia/ 1ceast5 +or"5 de cor(pie, speci+ic5 "etodei +iloso+ice a
poate
1cade"iei,
degenera
e e2e"pli+icat5
p#n5 la stadi(l cel(nei
"ai istorii
bine dea di+eritelor
Neoacade"ie/+iloso+ii
Ins5l(ate
aceea*i
ca tot
abordare
at#tea
+apte concrete, individ(ale *i, n consecin5, ired(ctibile/ 1c(", dac5 e adev5rat
c5 istoria +iloso+ilor este n sine o ra"(r5 per+ect legiti"5 *i chiar necesar5 a
st(di(l(i istoriei, esena ei inti"5 4 aceea de istorie 4 i inter)ice s5 a(ng5 la alte
concl()ii dec#t cele istorice/ Platon, 1ristotel, Descartes *i Qant a( re+lectat la (n
l(cr( sa( alt(l despre c(tare *i c(tare proble"5 +iloso+ic5/ D(p5 constatarea
acestor +apte *i d(p5 ncercarea de a le +ace inteligibile prin toate "iloacele
a+late la dispo)iie, istoria +iloso+iei *i4a ndeplinit sarcina/ Dar acolo (nde aceasta
se ter"in5, +iloso+ia *i poate ncepe propria sarcin5, aceea de4a (deca
Qant n l("ina
r5sp(ns(rile date datelor
proble"elor
necesare
+iloso+ice
ale acestor
de c5treproble"e/
Platon, 1ristotel,
1bordarea Descartes
istoric5 *ia
+iloso+iei se +TlpJ se*te de istoria +iloso+iei ca de o sl(nic5 a +iloso+iei/
Ca orice altceva, l(cr(l acesta poate +i +5c(t bine sa( prost/ Dintre toate "od(rile
gre*ite, cel "ai p(in indicat este probabil cel practicat de an("ite "an(ale de
+iloso+ie dbg] "atic5, (nde o an("it5 doctrin5, post(lat5 ca adev5rat5, e +olosit5
D("ne)e(, c(v#nt(l l(i D("ne)e( este adev5rat/ Di"potriv5, c(v#nt(l nici (n(i
+iloso+ n( poate e2cl(de a+ir"aiile contrare ca +iind +alse, c5ci c(v#nt(l nici (n(i
+iloso+ n( este adev5rat +ua *i c(v#nt al acest(i +iloso+/ Dac5 ceea ce sp(ne el este
adev5rat, toate a+ir"aiile contrare s(nt e2cl(se toc"ai de ceea ce +ace ca sp(sa
l(i s5 +ie adev5rat5, *i an("e de re(
*ita de4a p(ne n "od corect o an("it5 proble"5 *i de4a +olosi toate datele necesare
sol(ion5rii ei/ Dac5 n cele ce (r"ea)5 'o"a din 1M(ino se va ase"5na ntr4o prea
"are "5s(r5 c( (n deus ex mac'ina al an("itor dra"e "eta+i)ice abstracte,
arg("ent(l "e( va +i acela c5 vorbesc n calitate de to"ist, "5s(r#nd toate celelalte
+iloso+ii c( etalon(l to"is4 "(l(i/ Vrea( s54i asig(r pe cititori c5, dac5 a" procedat
ast+el 4 ceea ce e +oarte posibil 4, a" co"is ceva ce pentr( "ine repre)int5 (n p5cat
de neiertat
pentr( "potrivadelict,
(n ase"enea eseneieinse*i a +iloso+iei/
vor treb(i 'ot(*i,c5nainte
s5 se asig(re de a "5
l4a" co"is c(conda"na
adev5rat/
1" +ost ed(cat ntr4(n colegi( catolic +rance) pe care l4a" p5r5sit, d(p5 *apte
ani de st(di(, +ar5 s5 +i a()it o sing(r5 dat5, cel p(in din c#te "i a"intesc, n("ele
S+#nt(l(i 'o"a din 1M(ino/ C#nd a venit ti"p(l s5 st(die) +iloso+ia, a" +recventat
(n colegi( de stat al c5r(i pro+esor de +iloso+ie, (n discipol +ervent al l(i Victor
Co(sin, n( citise c( sig(ran5 nici "5car (n r#nd scris de 'o"a din 1M(ino/ $a
Sorbona, nici (n(l dintre pro+esorii "ei n( *tia ni"ic despre doctrina sa/ 'ot ce a"
nv5at despre ea a +ost c5 oricine ar +i +ost at#t de neb(n nc#t s4o citeasc5, ar +i g5sit
acolo o e2presie a scolasticii care, de pe vre"ea l(i Descartes, a(nsese o si"pl5
"ostr5 de *i
Descartes arheologie
nici "5car "ental5/
Qant, ciPeBergson,
de alt5 parte,
geni(lpentr( "ine
ale c5r(i +iloso+ia"i
prelegeri n(r5"#n
nse"na
nc5nici
n
"inte ca tot at#tea ore de trans+ig(rare intelect(al5/ 0enry Bergson este sing(r(l
"aestr( de +iloso+ie n via5 pe care l4a" av(t, iar +apt(l c5 datorit5 l(i Bergson a"
nt#lnit geni(l +iloso+ic *i alt(ndeva, *i alt+el dec#t n c5ri, l consider drept (na
dintre cele "ai "ari binec(v#nt5ri cobor#te de D("ne)e( as(pra e2istenei "ele
+iloso+ice/ 'ot(*i, de*i Bergson sp(ne c5 nc5 de la pri"ele sale ncerc5ri +iloso+ice s4
a ndreptat spre D("ne)e(l tradiiei i(deo4cre*tine, el ns(*i n( *tia pe at(nci acest
l(cr(- in orice ca), ni"eni n4a a(ns prin Bergson la "etoda +iloso+ic5 a S+an(l(i
'o"a din 1M(ino/
%"(l c5r(ia i s(nt ndatorat pentr( pri"a "ea nt#lnire c( S+#nt(l 'o"a a
+ost (n evre(/ N( deschisese niciodat5 vre(na din scrierile l(i 'o"a *i nici n( avea
de g#nd s4o +ac5/ ns5, printre "(lte alte calit5i, era o persoan5 de o inteligen5
aproape ne+ireasc5, av#nd dar(l s(rprin)5tor de a vedea l(cr(rile ntr4o l("in5
i"parial5, rece *i obiectiv5, ntoc"ai a*a c(" era(/ De ndat5 ce a" +recventat
seria de prelegeri despre 0("e pe care l inea pe at(nci la Sorbona, a" reali)at c5,
pentr( "ine, a nelege orice +iloso+ie va nse"na ntotdea(na a o aborda a*a c(" l
v5)(se" pe $(cien $Wvy4Br(hl abord#nd4o pe cea a l(i 0("e/ C#nd, doi ani "ai
t#r)i(, l4a" c5(tat n leg5t(r5 c( s(biect(l (nei te)e, "4a s+5t(it s5 st(die)
vocab(lar(l *i, anap5r(t
scolastici/ 1*a cele din
cartea(r"5, te"ele
pe care a""pr("(tate
p(blicat4o s(b de titl(l
c5tre 4a
Descartes
4i!ert5 de la
c'ez
Descartes et la t'5ologie. Din p(nct de vedere istoric, aceast5 carte e dep5*it5 ac("
dar cei no(5 ani de preg5tire a ei "4a( nv5at do(5 l(cr(ri: pri"(l, s54l citesc pe
S+#nt(l 'o"a din 1M(ino- cel de4al doilea, c5 Descartes a ncercat n )adar s5
re)olve, prin inter"e4 i di(l celebrei sale "etode, proble"e +iloso+ice ale c5ror
sing(re +or"(l5ri *i sol(ii era( inseparabile de "etoda S+#nt(l(i 'o"a din 1M(ino/
C lt i t =i i 5 t i t5 i  lti l i i l
c5 nici (n progres +iloso+ic n( va +i vreodat5 posibil +5r5 a nv5a "ai nainte ceea ce
*tia( ace*tia/ Starea haotic5 a +iloso+iei conte"porane, c( haos(l "oral, social,
politic *i pedagogic ce dec(rge de aici, n( se datorea)5 vre(nei lipse de c(no*tine
+iloso+ice printre +iloso+ii "oderni- ea este consecina +ireasc5 a +apt(l(i c5 ne4a"
r5t5cit, pentr( c5 a" dat (it5rii an("ite principii +(nda"entale care, +iind adev5rate,
s(nt sing(rele pe care se poate +(nda"enta orice c(noa*tere +iloso+ic5 de"n5 de
acest n("e, ast5)i la +el ca *i pe vre"ea l(i Platon/ Dac5 cineva se te"e c5 prin
si"pl(l +apt de a nv5a c(" s5 g#ndeasc5 *i4ar p(tea anihila preioasa personalitate
de a s5r5cis5intelect(al/
+iloso+ic5, citeasc5 c5rile
3arelel(i acM(es
bleste" 3aritain,
al +iloso+iei
ca (n
"ode"e
paliativeste
pentr(
revolta
te"erile
aproape
sale
(niversal predo"inant5 "potriva a(todisciplinei intelect(ale/ 1colo (nde pri"ea)5
g#ndirea de)ordonat5 n( se poate a(nge la adev5r, de (nde re)(lt5 n "od nat(ral
c5 n( e2ist5 adev5r/
Prelegerile ce (r"ea)5 se ba)ea)5 pe pres(po)iia contrar5, aceea c5 adev5r(l
poate +i g5sit chiar *i n "eta+i)ic5/ &le n( conin ni"ic n gen(l (nei istorii a
proble"ei +iloso+ice a l(i D("ne)e(- (nele doctrine i"portante a( +ost abia schiate,
n ti"p ce n("eroase altele n4a( +ost po"enite deloc/ &le n4a( nici pretenia de a
constit(i o de"onstraie s(+icient5 a e2istenei l(i D("ne)e(/ _el(l *i s+era lor
consta( "ai degrab5 n a a(nge la deter"inarea clar5 *i precis5 a an("itor proble"e
"eta+i)ice/ 3i4ar pl5cea s5 cred c5, d(p5 citirea lor, (nii cititori vor nelege cel
p(in se"ni+icaia propriilor lor c(vinte, pe care le +olosesc c#nd a+ir"5 c5 e2istena
l(i D("ne)e( n( poate +i de"onstrat5/ Ni"eni n( *tie c( adev5rat c5 acest l(cr( e
i"posibil, p#n5 c#nd n( reali)ea)5 ce ar nse"na s5 o +ac5/ Sing(r(l +iloso+ care "4a
+5c(t s5 con*tienti)e) n "od li"pede toate i"plicaiile "eta+i)ice acestei proble"e
este S+an(l 'o"a din 1M(ino/ _in a e tatea "ea intelect(al5 la +el de "(lt ca
oricine, ns5 doresc a" libertatea de a da dreptate c(iva at(nci c#nd cred c5 sp( sele
l(i s(nt adev5rate/ S+#nt(l 'o"a din 1M(ino n( s4a g#n/ dit niciodat5 la ceva n gen(l
Kadev5r(l(i lato"ist]R/
r5sp(ns(ri proble"a1ceste c(vinte nici
l(i D("ne)e(, "5car n4a(
pe te"ei(l sens/ (dec#nd
aptit(dinii di+eritele
lor relative de a4i
satis+ace toate cerinele, a" a(ns la concl()ia c5 cel "ai b(n r5sp(ns a +ost o+erit de
c5tre cel care, datorit5 +apt(l(i c5 a +ost pri"(l care a reali)at cele "ai pro+(nde
i"plicaii ale acestei proble"e, a +ost *i pri"(l care s4a nclinat de b(n5voie n +aa
necesit5ii "eta+i)ice a (nicei ei sol(ii/ %ricine e n stare s5 +ac5 asta la +el de liber
prec(" 'o"a din 1M(ino, e binevenit *i n )i(a de ast5)i/ n privina cel(i care +ie n(
poate, +ie n( vrea s5 o +ac5, el se va alege cel p(in c( satis+acia de4a re+()a sing(ra
sol(ie pertinent5 a (nei adev5rate proble"e: n( t#"plar(l s(pre" al l(i Paley sa(
ceasornicar(l s(pre" al l(i Voltaire, ci act(l in+init de e2isten5 pentr( sine, prin care
e2ist5 tot(l *i n co"paraie c( care rest(l este ca *i c(" n4ar e2ista/
1* dori s54"i e2pri" "(l("irile +a5 de consili(l director al Universit5ii din

Indiana, care a aprobat n("irea "ea, ca pro+esor de +iloso+ic invitat, la Ma'lon
o6ell Foundation pentr( an(l (niversitar <9;94<9J7/ 3i se va per"ite, poate, s5
sp(n c#t de rec(nosc5tor s(nt departa"ent(l(i de +iloso+ie al Universit5ii din
Indiana pentr( a "5 +i pri"it c( at#ta a"abilitate, ntr4o vre"e n care "e"brii di+e4
ritelor nai(ni n( si"t o p(ternic5 nclinaie de4a se ncrede +5r5 re)erve (nii n
ceilali/
ScrisoareaDarprin
n "od
care special treb(ie
"5 invita s54i
scotea n"(l("esc
eviden5 *i pro+esor(l(i /li"pede
de+inea at#t de 0arry elle"a/
sarcina pe
care era" che"at s4o ndeplinesc, nc#t citarea (neia dintre propo)iiile sale r5"#ne
poate cea "ai b(n5 *ans5, n( de4a ad(ce o (sti+icare a conin(t(l(i acestor prelegeri,
at(nci cel p(in de a evidenia inteniile lor generale: KPentr( prea "(li +iloso+i de
ast5)i, +iloso+ia n( "ai nsea"n5 ni"ic din ce ar treb(i s5 nse"ne- iar pentr(
"aoritatea conte"poranilor no*tri, cre*tinis"(l n( "ai are de sp(s ni"ic care s5 n(
+i +ost de)aprobat de *tiin5, *i ni"ic de"n de respect din p(nct de vedere intelect(al
care s5 n( +i +ost sp(s dea de greci/L 1 stat n intenia "ea s5 de"onstre) c5, n pri4
vina proble"ei l(i D("ne)e(, +iloso+ii cre*tini a( sp(s, datorit5 grecilor, l(cr(ri care
n(4+(seser5 sp(se niciodat5 de c5tre grecii n*i*i- c5 aceste l(cr(ri s(nt ntr4o
ase"enea "5s(r5 de"ne de respect, nc#t a( devenit o parte integrant5 a +iloso+iei
"ode"e- *i c5, de*i ni"eni n( se poate a*tepta ca *tiina s5 le de"onstre)e, n(
treb(ie s5 vede" n "od eronat incapacitatea an("itor oa"eni de *tiin5 de4a
nelege proble"ele +(nda"entale ale "eta+i)icii ca pe o contestare venit5 din partea
*tiinei/
1ceste prelegeri s(nt tip5rite e2act n +or"a n care a( +ost citite la
Universitatea din Indiana *i n care a( +ost scrise la Instit(t(l Ponti+ical de St(dii
3edievale din 'oronto/ &ste o binec(v#ntare neobi*n(it5 s5 tr5ie*ti ntr4(n ase"enea
loc, n care prietenii s(port5 r5bd5tori ca (lti"ele idei provi)orii despre orice
chesti(ne s5 +ie testate pe ei/ !everend(l(i G/ B/ Phelan, pre*edintele Instit(t(l(i
Ponti+ical de St(dii 3edievale, care n4a e)itat s5 "5 a(te de4a l(ng(l avent(rilor
"ele +iloso+ice, treb(ie s5 i4< ada(g de aceast5 dat5 pe e"inent(l "e( prieten,
pro+esor(l aM(es 3aritain/ 35 si"t pro+(nd ndatorat a"#nd(rora pentr(
con+ir"5rile, s(gestiile *i coreciile care, s(nt convins, a( +5c(t ca aceast5 c5rticic5
s5 +ie p(in "ai vrednic5 de s(biect(l ei/
&'I&NN& GI$S%N Instit(t(l Ponti+ical de St(dii 3edievale
t DUMNEZEU ŞI FILOSOFIA GREACĂ

%rice do"eni( al istoriei c(lt(rii occidentale ncepe c( grecii/ 1cest l(cr(
este adev5rat n ca)(l logicii, *tiinei, artei, politicii *i, n egal5 "5s(r5, n ca)(l
teologiei nat(rale- n( este ns5 ndea(ns de li"pede (nde an("e, n istoria ve4
chii` Grecia ar treb(i c5(tate originile noi(nii +iloso+ice de D("ne)e(/
Dac5 citi" te2tele l(i 1ristotel, de la care provine "aoritatea in+or"aiilor
noastre privind +iloso+ia greac5 ti"p(rie, di+ic(ltatea se "ani+est5 la adev5rata
ei di"ensi(ne/ !e+erind(4se la 'hales din 3ilet, 1ristotel sp(ne c5, potrivit
acest(i +iloso+,
l(cr(rile principi(l
*i la care, n celesa(
dins(bstana
(r"5, se sa( ele"ent(l
ntorc, pri"
este apa/ din care
ntr4(n se nasc
alt te2t, toate
1ristotel
ada(g5 c5, potrivit acel(ia*i 'hales, Ktoate s(nt pline de )ei/L C(" pot +i "p54
<
cate aceste do(5 a+ir"aii +iloso+ice di+erite

% pri"5 "odalitate ar +i aceea de4a identi+ica noi(nea de ap5 c( cea de
divinitate, a*a a +5c(t (n nv5at "ode", atrib(ind(4i l(i 'hales ideea c5 apa n(
este o si"pl5 )eitate, ci )eitatea s(pre"5/ Potrivit (nei ast+el de interpret5ri a
te2telor, K)e(l s(pre" *i )e(l cos"ogenetic s(nt o (nic5 p(tere divin5, 1pa/R] 6
Sing(ra di+ic(ltate n a accepta aceast5 sol(ie si"pl5 *i logic5 a proble"ei este

aceea c5 ea i atrib(ie l(i 'hales an("ite idei despre care, chiar dac5 e posibil ca
el s5
pe le le
care +i s(sin(t, 1ristotel n(
ave" la dispo)iie, s(+l5n(
'hales o vorb5/
a sp(s Potrivit
;
c# apa arcelor
+i (n "ai
)e(,vechi
sa( c5"5rt(rii
printre
)eii care n5p5desc l("ea aceasta ar e2ista (n )e( s(pre"- prin (r"are, el n4a
sp(s c5 apa este )e(l s(pre"/ 1ici, n c#teva c(vinte, se a+l5 ceea ce va constit(i
adev5rata proble"5/ Pe de o parte, cineva s(sine c5 (n an("it ele"ent al
nat(rii ar +i "ateria din care este constr(it5 aceast5 l("e/ S54l n("i" ap5, de*i
n("ele l(i n4 are nici o i"portan5, iar proble"a r5"#ne neschi"bat5 at(nc i
c#nd principi(l pri" se n("e*te +oc, aer, indeter"inat sa( chiar Bine/ Pe de alt5
parte, acela*i o" post(lea)5, ca (n +el de a2io"5, +apt(l c5 toate s(nt pline de
)ei/ De (nde concl()ia noastr5 i"ediat5 c5, potrivit l(i, apa n( este (n )e(
printre alii,
in+eren5, c(ciat#t
cel"ai
"aiS(rprin)5tor
"are dintre toi/
parens5 c( c5
+apt(l c#trespectiv(l
"ai logic5 nen4apare
a(nso ast+el de
el ns(*i
la ea/ &2ist5 cel p(in o *ans5 ca, p(s n +aa in+erenei noastre, el s5 obiecte)e c5
aceasta ar +i ilegiti"5/ Pe sc(rt, n loc s5 scrie" istoria / +iloso+iei a*a c(" a
+ost, noi scrie" istoria a ceea ce +iloso+ia ar +i treb(it s5 +ie/ % cale c( adev5rat
gre*it5 de a scrie istoria +iloso+iei *i, d(p5 c(" vo" vedea i"ediat, © cale
sig(r5 de a4 ] i pierde pro+(nda se"ni+icaie +iloso+ic5/
% alt5 "etod5 de a ie*i din i"pas este ca, n loc s5 +ace" din ap5 (n )e(, s5 trans+or"5"
)e(l n ap5/ 'oc"ai asta a +ost *i intenia l(i ohn B("et at(nci c#nd *i4a s+5t(it citito4rii
f
Ks5
a+l5n( s(praesti"e)e
convingerea a+ir"aia
absol(t5 c5 Kn(c5et+ist5
toate s(nt pline de spec(laii
nici (r"5 )ei/L n spatele s+at(l(i
teologice nicil(i
la B("et
'hales se
din 3ilet *i nici la s(ccesorii s5i i"ediai/ C( alte c(vinte, c#nd 'hales a+("5 c5 l("ea e
plin5 de )ei, el n( se re+er5 de +apt la K)eiL/ &l se re+er5 p(r *i si"pl( la (n +el de energie
+i)ic5 *i absol(t nat(ral5, c(" ar +i de pild5 apa, care, potrivit propriei sale doctrine, este
principi(l pri" al t(t(ror l(cr(rilor/ 1ceea*i observaie ar treb(i aplicat5 *i n ca)(l
s(ccesorilor l(i 'hales/ C#nd 1na2i"andr( sp(ne c5 principi(l s5( pri", Indeter"inat(l,
este divin, sa( c#nd 1na2i"ene ne nva5 c5 aer('"+i"t este ca()a pri"5 a tot ce e2ist5,
incl(siv a )eilorIn*ic(vintele
ale veneraiei/ a +iinelor
l(idivine,
B("et,eiKaceast5
n( se g#ndesc
+olosirelanereligioas5
)ei ca la ni*te posibile obiecte4
a c(v#nt(l(i zeu este
caracteristic5 ntregii perioadeL a +iloso+iei grece*ti ti"p(riiJ- sing(ra "ea obiecie este c5
p(ine c(vinte a( o conotaie "ai strict religioas5 dec#t c(v#nt(l K)e(L/ %ricine e
binevenit s5 interprete)e propo)iia Ktoate s(nt pline de )eiL ca nse"n#nd Kn( e2ist5 nici
(n )e( n ni"icL, ns5 cel "ai bl#nd l(c" care poate +i sp(s despre aceast5 interpretare
este c5 e ca" ndr5)nea5/
In Ioc de a4< p(ne pe 'hales s5 s(sin5 +ie c5 )eii l(i s(nt doar ap5, +ie c5 apa l(i
este s5
vor (nsp(n5
)e(, ce4ar +i s5ceea
toc"ai ncerc5" o a treia
CO sp(n ipote)5s5istoric5,
& riscant *i an("e
predai greaca c5,grec/
(n(i de reg(l5,
Dac5 +iloso+ii
e( a* +i
ntrebat care s(nt conotaiile e2acte ale c(v#nt(l(i K)e(L pentr( (n grec din secol(l cinci
a/ Ch rec(noa*te de ndat5 c5 ntrebarea e +oarte di+icil5/ Insa R te" ncerca, iar cel "ai
b(n5 cale ar +i probabil s5 citi" "ai nt#i operele care descri( ntr4o oarecare "5s(r5
originea, na t(ra *i +(nciile a ceea ce grecii n("ea( K)eiL/ i ave", de pild5, pe 0o"er *i
pe 0esiod/ 3ai *ti( prea bine c5 s4a s(sin(t, p#n5 *i 88ce4< prive*te pe 0o"er, c5 acolo
(nde sp(ne K)e(L, el n( se g#nde*te la K)e(L/ Dar cred c5 n( stric5 s5 ne ntreb5" ce a
vr(t el s5 sp(n5- *i nainte de a re+()a r5sp(ns(l o+erit, ar treb(i s54i acord5" toat5
atenia c(venit5/8
Pri"(l aspect +rapant al se"ni+icaiei grece*ti a acest(i c(v#nt este c5 n( are o origine
+ilogp+ic5/ C#nd +iloso+ii] greci ti"p(rii a( "cep(t s5 spec(le)e, )eii e2ista( dea, iar +i4
loso+ii doar i4a( "o*tenit de la cei care, din antichitate *i p#n5 n vre"ea S+#nt(l(i
1(g(stin, a( +ost n("ii poeii teologi/ Pentr( a ne li"ita la 3iada l(i 0o"er, c(v#nt(l
K)e(L pare)5 vi)e)e o incredibil5 varietate de obiecte di+erite/, Un )e( grec p(tea +i
concep(t n +el(l n care noi concepe" opersoan5, a*a c(" s4a nt#"plat n ca)(l l(i
?e(s, al 0erei, al l(i 1polo, al Pallas 1tenei, pe sc(rt, al t(t(ror a*a4n("iilor oli"pieni/
Dar )e(l p(tea
%ceanos la +elp5"#nt(l
sa( chiar de bine s5
sa(+iecer(l/
o an("e realitate
C#nd, +i)ic5, 3iadei,
la ncep(t(l c(" ar n
+i, Cartea
de pild5,
EE,"arele
?e(s)e(
i4a
f< B(rnet, op cit, p/ 87/
J !bid, pp/ <;,<J *i 87/
Interpretarea raionalist5 dat5 de B("et +iloso+iei grece*ti
ti"p(rii este ea ns5*i o reacie "potriva interpret5rii sociologice din cartea l(i A/ C/
Cor+ord, "rom #e$i%ion to Phi$osophy =$ondra, <9<6>/ B(rnet n( vrea ca noi Ks5
+ace" gre*eala de a deriva *tiina din "itologie &op cit p '() Cred c5 B(rnet are
por(ncit l(i 'he"is s5 convoace consili(l )eilor, Kn( lipsea nici (n +l(vi(, a+ar5 de
%ceanos, nici (na dintre ni"+ele ce loc(iesc d("br5vile, i)voarele *i pai*tile c( iarb5
nver)it5/L
T
@i asta n( e tot/ P#n5 *i "arile cala"it5i nat(rale care g(vernea)5 vieile t(t(ror
"(ritorilor apar n 0liada l(i 0o"er ca tot at#ia )ei/ ?ei s(nt Groa)a, Panica *i
Vraba- *i, de ase"enea, 3oartea *i So"n(l, st5p#n(l )eilor *i4al oa"enilor, care e
+ratele 3orii/
$a pri"a vedere, n( pare (*or s5 g5si" ele"ente co"(ne n acest a"estec
eterogen de +iine, l(cr(ri *i chiar p(re abstracii/ ns5, la o privire "ai atent5, pare s5
e2iste tot(*i cel p(in (n ase"enea ele"ent/ %ricare ar +i nat(ra real5 a ceea ce
dese"nea)5 aceste n("e de )ei, ele toate tri"it la p(teri sa( +ore vii, n)estrate c(
voin5 proprie, acion#nd n vieile oa"enilor *i cond(c#nd de s(s destinele
o"ene*ti/ I"aginea pop(lar5 ed(lcorat5 a vechii Grecii, ca patrie a (nei rase
inteligente ce d(ce o via5 lipsit5 de grii, b(c(r#nd(4se n pace de o nat(r5
prietenoas5 s(b s(pravegherea b(nilor )ei nat(rali, n( se "pac5 prea bine c( ceea ce
ne nva5 epopeile grece*ti, tragediile grece*ti sa( chiar istoria politic5 a Greciei/ &a
di+er5 c( tot(l de ceea ce se c(noa*te despre religia greac5/ Un grec credincios se
si"ea ca (n instr("ent n "#inile nen("5ratelor p(teri divine, c5rora le era(, n
cele din (r"5, s(p(se n( doar aci(nile, ci *i g#nd(rile sale/ D(p5 c(" *ti" c( toii,
s(biect(l 1liadei l(i 0o"er l constit(ie, chiar de la pri"ele vers(ri, "#nia l(i 1hile
*i de)astrele pe care le4a ab5t(t as(pra grecilor/ Ca()a "#niei l(i 1hile era p(rtarea
nedreapt5 +a5 de el a regel(i 1ga"e"non/ n privina ca()ei acestei p(rt5ri nedrepte,
1ga"e"non
*i c( &riys ns(*i ne sp(ne despre ce era vorba: K/// n( s(nt de vin5: ?e(s *i Ursita
care4str5bate4p#cla/ ei "i4a( a)v#rlit n s(+let, at(nci n 1d nare, s5lbateca orbire, n
)i(a c#nd i4a" s"(ls vitea)(lff 1hile partea sa de cinste/ Ce "ai p(tea" +ace n
n5li"i ce4 re*ti toate se "plinescR
l Pri"a caracteristic5 a acestor p(teri divine este viata Indi+erent de ce altceva "ai
este el, (n )e( grec n( este "cfcH dat5 (n l(cr( nens(+leit- el este o +iin5`vie, a*a
c(" s(nt *i oa"enii, c( sing(ra di+eren5 c5, nti"p ce viaa o"eneasc5 are (n
s+#r*it, )eii greci n( "or niciodat5/ De (nde *i cel5lalt n("e al lor: Ne"(ritorii/  Iar
cea
"arede4a do(adecaracteristic5
"5s(r5 oa"eni dec#ta deacestor
l("e Ne"(ritori estel(5",
n general/ S5 c5 eiaproape
s(nt legai ntr4o "ai
la nt#"plare,
oricare dintre ve*nicele cala"it5i care cond(c vieile oa"enilor- este vorba despre
(n )e(/ ?ei s(nt P5"#nt(l, Cer(l, %cean(l- toate r#(rile care ad(c via5 o"(l(i,
ns5"#n#nd(4i c#"p(rile sa( p(n#nd(4i n pericol viaa prin in(ndarea "al(rilor-
tot ast+el s(nt So"n(l *i 3oartea, Spai"a *i Vraba, i"placabila !5)b(nare *i Panica
*i ?von(l, care este "esager(l l(i ?e(s/ Dar s5 n( le (it5", d(p5 at#tea divinit5i
ngro)itoare, pe cele binevoitoare: Dreptatea, I(birea, 3()ele *i Graiile- pe sc(rt,
toate p(terile vii ne"(ritoare care g(vernea)5 vieile "(ritorilor/
st5p#ne*te
1cestor
la "od(l
do(5 absol(t
caracteristici
peste toate
s5 le4o
celead5(g5"
ale regat(l(i
*i pepropri(
a treia/treb(ie
% p(tere
s5 sedivin5
s(p(n5,
ce
n an("ite "o"ente, altor )ei ce4*i st5p#nesc propriile regate/ De e2e"pl(, de*i
Ne"(ritorii n( "or niciodat5, ei dor"- So"n(l este deci Kst5p#n t(t(ror )eilor *i
st5p#n al oa"enilorL/ 1ceasta este o lege (niversal5/ 1*a c(" dor", Ne"(ritorii
i(besc *i doresc- de (nde *i c(vintele )eiei 0era adresate 1+roditei: KD5r(ie4"i,
Tp#n5 *i )eii greci personali par s5 +i +ost iniial doar +ore ale nat(rii personali)ate 4
rog(4te, +ar"ec(l i(birii c( care *tii s5 bir(i pe oa"eni *i pe )ei/L 0era e sing(ra
Kt(lb(rat tareL,
divinitate c5reiac5ci
?e(s
Keai sing(r5
*tie c( adev5rat
dintre ne"(ritorii
de +ric5, pe
)eicare
l oc5r#seL-
rar o prive*te
pe sc(rt,
+ar5eaa se
estesi"i
cea
"ai p(ternic5 dintre divinit5i, care poate st5p#ni viaa oric5r(i b5rbat, soia sa/
@i tot(*i, sing(ra p(tere absol(t5 c5reia ?e(s ns(*i i se s(p(ne n(4< st5p#ne*te
dina+ar5, ci din5(ntr(/ 1ceasta este propria sa vrere/ Cel "ai "are dintre toi )eii,
p5rintele )eilor *i oa"enilor, ?e(s ns(*i este lipsit de p(teri n +aa propri(4 l(i
consi"5"#nt, o dat5 ce *i Pa dat/ 9 Iar ?e(s n( poate dec#t s54*i dea consi"5"#nt(l
voinei sale, care n( e c#t(*i de p(in identic5 c( pre+erinele sale personale/ Voina
pro+(nd5 a l(i ?e(s cel pro+(nd este aceea c5 tot(l treb(ie s5 se nt#"ple con+onn
Sortii *i Destin(l(i/
Patrocle, ?e(s *tie 1t(nci
c5 l(i c#nd
Sarpedon
"(lt prea
i ei(bit(l
sortit s5(
s5 +i(
"oar5/
Sarpedon
S+#*iat
intr5ntre
n l(pt5
i(birea
c(
p5rinteasc5 *i consi"5"#nt(l n +aa Sorii, ?e(s e)it5 la ncep(t- dar 0era i
rea"inte*te c( severitate de datoria sa: K%are (n "(ritor, de4at#t de "(lt5 vre"e
h5r5)it pieirii, poate s5 +ie s"(ls a"arnicei "ori "pline*te4i g#nd(l, de vrei- dar
noi, )eii, n(4< vo" nc(viina/L 1st+el a vorbit 0era, K*i P5rintele )eilor, P5rinte al
oa"enilor, a nc(viinat/ 'ri"ite pe p5"#nt o ploaie de s#nge ntr( sl5virea +i(l(i, ce
avea s5 +ie r5p(s de
Patrocle/ Din ca()5 c5 voina pro+(nd5 a l(i ?e(s e*e (na c( p(terea invincibil5 a
Sorii, ?e(s e cel "ai p(ternic dintre toi )eii/
Dac5 a*a sta( l(cr(rile, de+iniia (n(i )e( grec ar treb(i s5 +ie (r"5toarea: )e(l
oric5rei +iine vii este orice alt5 +iin5 vie pe care o *tie st5p#n5 as(pra propriei viei/
C5 ceea ce i se nt#"pl5 (nei +iine n)estrate c( via5 poate +i e2plicat doar de o alt5
+iin5 n)estrat5 c( via5, era pentr( greci ceva n a+ara oric5rei disc(ii, iar +apt(l c5
era( sig(ri de acest l(cr( ar treb(i s5 +ie (n serios "otiv de a n( vorbi c( (*(rin5
despre religia grecilor sa( despre )eii greci/ Grec(l religios se percepea ca (n c#"p de
l(pt5 pasiv al in+l(enelor divine cople*itoare *i "(lt prea adesea a+late ntr4(n
con+lict reciproc/ Voina l(i se a+la la "ila acestora/ D(p5 c(" sp(ne Pindar: /'C5ci
din )ei se trag toat5 isc(sina, virt(ile *i4nelepci(nea *i t5ria4n bra *i peste
li"bi//Dar n aceea*i "5s(r5 este adev5rat5 *i reciproca/ 1ceia*i eroi pe care i
vede" l(pt#nd(4se c( brav(r5 at#ta vre"e c#t )eii s(nt de partea lor, se pr5b(*esc +5r5
r(*ine at(nci c#nd aceia*i )ei i p5r5sesc/ &i si"t at(nci ceva ce n("esc Knclinarea
s+intei balane a l(i ?e(sL- n ce4< prive*te pe ?e(s ns(*i, el c(noa*te aceast5 n4
clinare a balanei, c5ci o vede petrec#nd(4se n propriile sale "#ini: K1( a(ns la
+#nt#ni pentr( a patra oar5/ 1t(nci ?e(s, P5rinte al )eilor *i4al oa"enilor, talgerele de
a(r le4a ridicat *i4a p(s pe ele do(5 )eie ale c("plitei 3ori: "oartea l(i 1hile *i cea
asortind
l(i 0ector, ap(c#nd
ne+ericirii de "iloc
pe +i(l c("p5na
l(i Pria"/ 1t(ncidePhoebe
a(rf 'alger(l
1pollonl(il4a0ector
p5r5sitsepeaplec5 gre(,
0ector/L nc5
o dat5, voina l(i ?e(s este red(s5 la consi"irea destin(l(i- n consecin5, 0ector
treb(ie s5 "oar5/ % l("e n care tot(l le venea oa"enilor din a+ar5, incl(siv
senti"entele *i/pasi(nile, virt(ile *i viciile, ast+el ar5ta l("ea religiei grece*ti/
Aiinele ne"(ritoare de a c5ror b(n5voin5 *i de)aprobare depindea( oa"enii X
ace*tia era( )eii grecilor/
1c(" ncepe" s5 nelege" "otiv(l pentr( care (n(i +iloso+ grec n(4i era (*or
s5 divini)e)e
'hales, principi(l
1na2i"andr( pri" (niversal
*i s(ccesorii al credea(
lor "ai t(t(ror l(cr(rilor/
nc5 n )eiintrebarea
l(i 0o"ern( sa(este dac5
dac5, n(
c("va, ncep(ser5 dea s54i eli"ine, pe cei "ai "(li, ca pe ni*te +ante)ii +ab(loase/
Pres(p(n#nd c5 cea de4a do(a ipote)5 e "ai probabil5 dec#t pri"a, proble"a r5"#ne
nere)olvat5 at#ta ti"p c#t noi(nea de )e( "ai p5strea)5 ceva din conotaiile sale
religioase/ ntr4(n li"ba +iloso+ic, dac5 sp(i c5 tot(l este 2, iar x este (n )e(, sp(i
prin asta n( doar c5 tot(l este (n )e(, ci *i c5 e vorba despre acela*i )e(/ C(" s4ar
"ai p(tea at(nci sp(ne c5 l("ea e plin5 de zeft ntr4(n li"ba religios, dac5 ncepi
prin a post(la c5 l("ea e plin5 de )ei, +ie )eii t5i n( s(nt principiile acelor l(cr(ri n
care se a+l5, +ie, dac5 +iecare )e( este (n ast+el de principi(, n( se "ai poate a+ir"a c5
e2ist5 (n sing(r principi( al t(t(ror l(cr(rilor/ 1v#nd n vedere c5 'hales *i s(ccesorii
s5i vorbea( ca +iloso+i- sing(ra lor opi(ne logic5 era pri"a/ &i ar +i treb(it s5 a+ir"e
c5 tot(l era (n sing(r *i acela*i )e(, a(ng#nd direct la panteis"(l "aterialist al
stoicilor, acolo (nde *+ar*e*e +iip*p+ia greac5/ $a / "od(l abstract, +iloso+ii greci
ti"p(rii ar +i p(t(t p(ne i"ediat cap5t evol(iei teologiei nat(rale grece*ti: dar n4a(
+ac(t4o, pentr( c5 n( dorea( s54*i piard5 )eii/<7
Desig(r, pri"a noastr5 reacie este de a bla"a aceast5 lips5 de c(ra +iloso+ic- ns5
practicarea logicii abstracte ar p(tea dovedi o "ai "are lips5 de c(ra dec#t re+()(l de
a4i per"ite acesteia s5 ni"iceasc5 "(ltit(dinea de "ani+est5ri ale realit5ii/ 1t(nci
c#nd (n +iloso+ se ntreab5: KDin ce este +5c(t5 l("eaL, el p(ne o ntrebare strict
obiectiv5 *i i"personal5/ C#nd, di"potriv5, 1ga"e"non declar5: KCe a* p(tea +ace
&ste (n )e( cel care a +5c(t tot(lL, el *i r5sp(nde la propria ntrebare s(biectiv5 *i
personal5: KCe "4a +5c(t s5 acione) n "od(l n care a" +5c(t4oL N( e clar din
cap(l < c(l(i dac5 r5sp(ns(l la pri"a ntrebare o re)olv5 *i pe cea de4 a do(a/ 1"
p(tea +oarte bine ncerca s54potoli" c(rio)itatea - l(i 1ga"e"non sp(n#nd(4i c5, din
"o"ent ce tot(l este ap5 i "otiv(l pentr( care l4a deposedat pe 1hile de r5splata sa
tre/b(ie s5 +i av(t de4a +ace c( apa/ Cred c5 ne4ar asc(lta e2plicaia, ns5 p(te" +i
sig(ri c5 prin Kap5L el ar nelege )e(l %cean- la care ar obiecta c( sig(ran5 c5
r5sp(ns(l nostr( este gre*it pentr( c5 )e(l nostr( este )e(l gre*it/ N( %eanos, ar
sp(ne regele 1ga"e"non, ci Neb(nia oarb5 =1te> e sing(ra ca()5 i"aginabil5 a
p(rt5rii "ele neb(ne*ti/<< Neb(nia oarb5 este (n )e(- apa este doar (n l(cr(/
, C#nd +iloso+ii greci +olosea( c(v#nt(l K)e(L, ei n*i*i se g#ndea(, la r#nd(l lor, la
o ca()5 care era ceva "ai "(lt dec#t (n si"pl( l(cr(, de (nde *i di+ic(ltatea de a g5si
o sol(ie (nic5 *i atotc(prin)5toare a proble"ei ordinii l("ii/ Ca +iloso+i, p#n5 *i
pri"ii g#nditori greci ne par repre)entanii per+eci ai (nei atit(dini c( adev5rat
*tiini+ice/ Pentr( ei, realitatea era n esen5 ceea ce(tea( atinge *i ved,ea, iar
ntrebarea lor (naa"ental5 n aceast5 privin5 era: Ce este acesta $a ntrebarea: KCe
este %cean(lL, r5sp(ns(l: K&ste (n )e(L p(r *i si"pl( n( are sens/ <6 Di"potriv5,
ntrebarea: KCe este l("eaL, n( poate pri"i ca r5sp(ns: K'oate s(nt pline de )eiL/
$(#nd l("ea ca pe o realitate dat5, +iloso+ii greci se ntreba( ;oar ce este Knat(raL, c(
alte c(vinte care este s(bstana esenial5 a t(t(ror l(cr(rilor *i principi(l asc(ns al
t(t(ror aci(nilor acestora/ S5 +ie apa, aer(l, +oc(l sa( Indeter"inat(l Sa( poate (n
nat(ra ca(n
intelect, peg#nd,
(n +apt
o idee,
de la osine
lege
neles/
Oricare
KNi"ic
ar +i n(
+ostpoate
la(l
l(alor
+iin5/ +iloso+ii
din ceeareci
ce n(vedea(
esteL,
sp(ne De"ocrit, K*i nici disp5rea n ceea ce n( este/ Dacii I ar +i +ost posibil ca
nat(ra sa n( e2iste, at(nci ea n4ai +i e2istai I niciodat5/ Dar nat(ra e2ist5- deci a
e2istat *i va e2ista/ntotdea(na/ Nat(ra era ntr4at#t neleas5 ca +iind necesar5 *i
etern5, nc#t at(nci c#nd (n +iloso+ grec a a(ns la concl()ia  l("ea noastr5
treb(ie s5 +i av(t (n ncep(t *i e sortit5 ca ntr] o )i s5 a(ng5 la (n s+#r*it, a
concep(t at#t ncep(t(l, c#t *i s+#r*it(l l("ii ca pe si"ple "o"ente ale (n(i cicl(
ve*nic al \ eternei rentoarceri/ D(p5 c(" sp(ne Sitnplici(s: KCei :ga\ 
pres(p(nea( e2istena a nen("5rate l(aj, e(an ar i < 1na2i"andr(, $e(cip,
De"ocrit *k totdea(na
infinitum, ni (lterior, &pic(r, nea( c5 acestea
(nele n5sc#nd(4se, se n5sc(ser5
iar altele disp5r#nd/ *i Daca
disp5r(ser5 ad
acesta n(
poate +i considerat (n r5sp(ns veri+icat *tiini+ic la proble"a nat(rii, el repre)int5 cel
p(in e2presia +iloso+if adecvat5 a ceea ce ar treb(i s5 +ie o e2plicaie *tiini+ic5
e2 ha(stiv5 a l("ii nat(rale/ Gen(l acesta de e2plicaie n( s* s(sine at(nci c#nd se
constit(ie ca /r5sp(ns la proble"ele oi\ (n caracter aparte ale religiei/
& t l iti 5 t  t bi d 5 bl i l bil di td
reconcilie)e interpretarea religioas5 a l("ii c( interpretarea ei +iloso+ic5/

Sing(r(l
general ele"ent
r5sp#ndit co"(n celor
c5, indi+erent do(5 perspective
de "otiv(l pentr( careas(pra nat(rii
l(cr(rile se era senti"ent(l
nt#"pl5, n( e
posibil ca ceea ce se nt#"pl5 s# n( se nt#"ple/ De aici *i +recvent invocata
perspectiva as(pra istoriei +iloso+iei grece*ti, care o concepe ca pe o raionali)are
progresiv5 a religiei grece*ti pri"itive/ &2ist5 tot(*i an("ite proble"e/ Noi(nile
religioase de soart5 *i destin s(nt separate n "od clar de noi(nea +iloso+ic5 de
necesitate/ Aapt(l c5 toi oa"enii, incl(siv 0ector, treb(ie n cele din (r"5 s5 "oar5
este o lege a nat(rii- ca atare, ea aparine categoriei +iloso+ice a necesit5ii/ Aapt(l c5
0ector treb(ie s5 "oar5 ntr4(n "o"ent hot5r#t dinainte *i n an("ite "pre(r5ri
este (n eveni"ent ce ine de viaa personal5 a (n(i o"/ Dincolo de necesitate e2ist5 o
lege- dincolo de soart5 e2ist5 o voin5/
1cela*i raport dintre necesitate *i soart5 e2ist5 *i ntre noi(nea +iloso+ic5 de ca()5 *i
noi(nea greac5 de )ei/ % ca()5 sa( (n principi( pri" repre)int5 o e2plicaie (niversal
valid5 a ntregii e2istene, trec(te, pre)ente sa( viitoare/ Ca obi4 ec'5l c(noa*terii
*tiini+ice sa( +iloso+ice, o"(l este doar (n(l dintre nen("5ratele posibilele obiecte
ale observaiei e"pirice *i ale e2plicaiilor raionale/ %rice o" de *tiin5 sa( +iloso+
care *i prive*te propria via5, vede eveni"entele s(ccesive *i *i anticipea)5 propria
"oarte ca pe tot at#tea e+ecte partic(lare ale (nor ca()e i"personale/ Dar nt#"plarea
+ace c5 oricine c(noa*te personal (n tip de ca()5 co"plet di+erit de cele *tiini+ice *i
religioase/ %"(l se c(noa*te pe sine/ ntr(c#t se c(noa*te pe sine, el poate sp(ne K&(
s(nt/L @i ntr(c#t c(noa*te *i #ite l(cr(ri n a+ara sa, el poate sp(ne despre acestea:
K&le s(nt/L Un +apt de o e2traordinar5 i"portan5, pentr( c5 l("ea poate a(nge la
con*tienti)area propriei e2istene doar pnn "ter"edi(l c(noa*terii o"ene*ti *i, din
c#te ne p(te" da sea"a, n "od e2cl(siv prin inter"edi(l acesteia/ De aici re)(lt5,
pentr( +iloso+ii *i oa"enii de *tiin5 din toate ti"p(rile, o di+ic(ltate serioas5: dac5
o"(l, ca +iin5 care c(noa*te, este o parte a nat(rii, c(" s5 e2plici nat(ra +5r5 s54i
atrib(i principi(l(i ei pri" +ie c(noa*terea, +ie ceva care, pentr( c5 n +ond o conine,
s54i +ie1ceast5
chiar s(perior
pre)en5 a c(noa*terii n l("e d5 na*tere (nei alte di+ic(lt5i, nc5 *i
"ai serioase/ Ca +iin5 care c(noa*te, o"(l este capabil s5 disting5 ntre l(cr(ri,
pentr( a se +a"iliari)a c( nat(ra lor speci+ic5, +iind, n consecin5, capabil a4*i-
deter"ina propria atit(dine +a5 de l(cr(ri potrivit propriei c(noa*teri a acestora/ Dar
+apt(l de a n( +i deter"inat de l( cr(ri, ci cond(s de propri#c(hoa*tere a l(cr(rilor
este toc"ai ceea/ce noi n("i" a +i liber/ Introd(c#nd n l("e o posibilitate
deter"inat5 de alegere, c(noa*terea d5 na*tere (nei +iine i ci(date, care n( doar c5
este sa( e2ist5, ca toate celelalte] oi I este sa( e2ist5 pentr( sine- ea este sing(ra
pentr( care rest(l  se n+5i*ea)5 ca (n gr(p de l(cr(ri care e2ist5 c( adev5rat/ O\
s5 n( +ie
ast+el de +iin5
con*tient5
4 *i v5derea"intesc
sit(aia e2cepional5
c5 e2istenapeeicare
esteo(noc(p5
+apt observabil
n (nivers/ 4Intr4(n
n( se poate
sens,
ea este  doar o parte a ntreg(l(i *i, ca atare, este s(p(s5 n ntregi"e i legilor
ntreg(l(i/ Intr4(n alt sens, este ea ns5*i (n ntreg,- pentr( c5 este (n centr( originar
al (nor reacii spontane *i al (nor deci)ii libere/ N("i" aceast5 +iin5 o"- sp(ne" c5,
din I "o"ent ce acionea)5 potrivit c(noa*terii sale, posed5 voin4 I t\, Privit5 drept
ca()5, voina ("an5 se deosebe*te de orice I alt5 ca()5 c(nosc(t5, c5ci e sing(ra care
se con+r(nt5 c( op4 I i(ni posibile *i care este o p(tere originar5 a a(todeter"in54, I
iii/ 1 e2plica e2istena voinelor o"ene*ti din l("e +5r5 a4i I atrib(i *i principi(l(i
pri" +ie o voin5, +ie ceva care, pentr( I c5, n +ond, o conine, s54i +ie chiar s(perior,
e de departe cea I "ai grea proble"5 a +iloso+iei *i a religiei/
1 nelege acest l(cr( nsea"n5 *i a a(nge la origi4 I nea ad#nc asc(ns5 a
"itologiei grece*ti *i deci a religiei gre4 I ce*ti/ ?eii greci s(nt e2presia grosolan5, dar
gr5itoare, a con4 I vingerii absol(te c5, din "o"ent ce o"(l este cineva, *i I doar
ceva, e2plicaia (lti"5 a ceea ce se i se nt#"pl5 treb(ie I
s5 +ie cineva *i n( (n si"pl( ceva/ V5)(t ca (n c(rs de ap5 a+lat ntre ni*te "al(ri
noroioase Sa"andros e (n si"pl( r#( adic5 (n l(cr(- dar ca r#( troian ce se
c5 +iloso+ia greac5 a +ost o ncercare raional5 de a nelege l("ea ca l("e a

l(cr(rilor,
+i p5r5sit, ca
nsing(r5
ti"p cepersoan5
"itologia"tr4o
greac5
l("e
e2pri"a
a l(cr(rilor
hot5r#rea
nens(+leite/
+er"aao"(l(i de a n(
Dac5 l(cr(nesta( a*a, n( e s(rprin)5toare e2ist5, n "5s(ra4 n care e2ist5, este b(n/
nc(rc5t(ra n care se a+l5 "arii +iloso+i 1t(nci ce ne "ai opre*te s5 concbdl de"
c5 n +iloso+ia l(i Platon Ideea de bine este
greci c( privire la identi+icarea principiilor
c( )eii sa( a )eilor c( principiile/ &i avea( )e(l
Departe de "ine contestarea validit5ii
nevoie at#t de principii, c#t *ide )ei/ C#nd
Platon sp(ne c5 ceva este sa( e2ista c( logice a (nei ase"enea ded(cii/ Platon ar +i
adev5rat, el vrea s5 sp(n5 c5 nat(ra l(i este treb(it s5 o +ac5/ S(nt H acord chiar *i c(
+apt(l c5 ne p(te" abine c( gre( s5 n( m
at#t necesar5, c#t *i inteligibil5/ N( p(te"
ti" celebrele c(vinte din 3epu!lica, n care
sp(ne despre l(cr(rile "ateriale*sensibile,
de pild5, c5 ele e2ist5 c( adev5rat, pentr( Platon vorbei despre Ideea de bine, ca pe o
de+iniie dat5 )e(l(i s.+tlB Ideea de bine
si"pl(l
s(nt, nici"otiv c5,r5"#ne
(n(ln( ve*nic schi"b5toare
identic n do(5c(" Ktreb(ie concep(t5 ca +iind pricina pent"i
"o"ente s(ccesive/ De ndat5 Ce a(ngi s5 ce4i drept *i +r("os- ea )5"isle*te n
do"eni(l vi)ibil li+l *i pe do"n(l acesteia,
c(no*ti (n l(cr(, el dispare sa( *i schi"b5
n+5i*a rea, ast+el nc#t c(noa*terea ta +ie n( iar n do"eni(l inteligibil chiar ea
"ai are obiect, +ie  "ai coresp(nde do"ne*te, prod(c#nd adev5r *i intelect- *i
obiect(l(i/ C(" ar p(tea +i at(nci l(cr(rile iar5*i cred c5 cel ce voie*te s5 +ac5 ceva
"ateriale inteligibile %"(l poate c(noa*te c(getat n viaa privat5 sa( n cea p(blic5,
treb(ie s4o conte"ple/L13 A5r5 ndoial5 c5
doar ceea ce este,
a +i i"aterial,
* fi cu adev5rat nsea"n5
i"(abil, necesar * inteligibil/ ni"ic n( sea"5n5 "ai bine c( de+iniia
& toc"ai ceea ce Platon n("e*te Idee/ D("ne)e(l(i cre*tin dec#t aceast5 de+iniie
Ideile eterF ne *i inteligibile si"t ns5*i a binel(i/14 C( toate astea, r5"#ne (n +apt c5
realitatea/ N( c(tare *i c(tare o"i ci esena Platon ns(*i n( *i4a n("it niciodat5 Binele,
lor neschi"b5toare/ Sing(r(l l(cr( care este )e(/ 1r +i o n4 trepriridere aproape
sa e2ist5 c( adev5rat la (n individ oarecare neb(neasc5 s54i convinge" pe cercet5torii
n( e co"binaia m cidental5 de caracteristici l(i c5, din "o"ent ce Platon n( sp(ne el
care l disting de orice alt individ al acelei ns(*i c5 Binele este (n )e(, n( ar treb(i s54
specii, ci "ai degrab5 +apt(l c5 el particip5 l p(ne" noi s5 o sp(n5/ P#n5 *i interpreii
la esena etern5 a speciei sale/ N( Socrate necre*tini ai l(i Platon i4a( citit +iloso+ia ca
ca *i Socrate sa( Callias c\ *i Callias s(nt c( pe o teologie cre*tin5, d(p5 care le4a +ost
adev5rat +iine reale- n "5s(ra n care e2is] +oarte (*or s5 de"onstre)e c5 teologia
t5 c( adev5rat, Socrate *i Callias s(nt (n(l cre*tin5 a +ost doar o variant5 cor(pt5 a
*i acela*i l(cr(, * an("e o"(l n sine sa( +iloso+iei l(i Platon/ Per"itei4"i tot(*i s5
s(gere) c5 "otiv(l pentr( care'ator+h4a
Ideea de o"/
as(pra1ceasta
realit5iie at(nci
perspectiva l(i Platon
c#nd o prive*te ca a+ir"at niciodat5
)e( se poate c5 Ideea
s5 +i +ost acela de
c5 bine este (n
n4a g#ndito
pe (n obiect al c(noa*terii +iloso+i ce/ S5 niciodat5 ca pe (n )e(/ @i, la (r"a (r"elor,
vede" ac(" ce an("e "erit5 n("ele de de ce ar treb(i considerat5 o Idee, )e( %
divin ntr4o ast+el de +iloso+ie/ Dac5 ceea ce
e "ai real e *i "ai divin, Ideile eterne <;Platon, #epub$ica, 8<, Platon,
"erit5 n cel "ai nalt grad s5 +ie n("ite 8pere &dit(ra @tiini+ic5 *i
Idee n( este o persoan5- n( e nici "5car (n degrab5 (n l(cr( dec#t o persoan5/

s(+let- cel "(lt o ca()5 inteligibil5, "ai
<8
3otiv(l pentr( care an("itor savani "oderni le vine at#t de gre( s5 se "pace c( asta e
+apt(l c5, d(p5 at#tea secole de g#ndire cre*tin5, a devenit e2tre" de di+icil s5 ne i"agin5
o l("e n care )eii n( s(nt realitatea s(pre"5 *i n care realitatea cea "ai nalt5 n( este (n
)e(/ & clar, pe de alt5 parte, c5, pentr( Platon, Ideile era( in+erioare )eilor/ Soarele, de
e2e"pl(' era considerat de c5tre Platon (n )e(- *i, c( toate astea/ n doctrina sa, soarele,
care e (n )e(, este o odrasl5 a Binel(i, care n( e (n )e(/ Pentr( a nelege Ideea platonic5
de bine, treb(ie
c(nosc(te no(5 "ai nt#i s5 ne sensibil5-
din e2periena i"agin5"dar o +iin5
n locvie
s4oindivid(al5,
i"agin5" ca ase"5n5toare celor
schi"b5toare,
contingen5 *i "(ritoare, treb(ie s5 o concepe" ca inteligibil5, i"(abil5, i necesar5 *i
etern5/ 1cesta este )e(l l(i Platon/ Pe sc(rt, )e(l platonic este (n individ vi(, n)estrat c(
toate atrib(tele +(nda"entale ale (nei Idei/ 1cesta e "otiv(l pentr( care o Idee I
platonic5 poate +i "ai divin5 dec#t (n )e(, +5r5 a +i tot(*i i" I )e(/ Dac5 privi" o"(l ca
pe (n tr(p ani"at de (n s(+let, I o"(l este "(ritor *i cor(ptibil- deci n( este (n )e(/
Di"po4 I triv5, s(+letele o"ene*ti s(nt +iine individ(ale vii n "5s(ra I
te te2te n4a" re(*it s5 descop5r n("ele de )e( atrib(it de Platon vre(nei Idei/ n
#epub$ica, 87, se sp(ne c5 soarele, al c5r(i s(+let este (n )e(, este odrasla Binel(i,
ns5 n( se sp(ne c5 Binele este (n )e(/ n Phaidros, 6J, Platon descrie Kesenele in4
tangibile, vi)ibile doar "inii, apoi (stiia, C("p5tarea *i C(4 noa*terea, drept
obiecte cere*ti ale conte"plaiei Kinteligenei divine, dar inteligena este sing(ra
n("it5 aia divin5- obiectele sale n( s(nt n("ite K)ei/ n Phaidon, 7, s(+let(l este
n("it divin, spre deosebire de tr(p(l s5(- iar acolo (nde Platon ada(g5 c5 Ks(+let(l se
asea"5n5 c#t se poate de "(lt c( ceea ce este divin, ne"(ritor, inteligibil, c( o (nic5
+or"5, indisol(bil S "ere( neschi"b5tor n identitatea c( sine, chiar presupun»»
că se re+er5 la Idei, n( la ceilali )ei, el ar +i sp(s doar c5 Ide+e !"# $%&%"e' n( că ele
ar +i )ei Platon, %pere II, &ditj+ (!)*"%#*' +!c!,e-#%' 6776, trad(cere de Petr(
Crea/
n care a(./c*,e* I$e%/0,
o nat(r5 /*#0"%ce
inteligibil5 c! )eii
*i s(nt *i a*teapt5
ne"(ritoare n nc5
toat5op(terea
(sti+icare b]R ,%că2de (nde
c(v#nt(l(i-
reiese c5 s(+letele o"ene*ti s(nt )ei/ &2ist5 "(li )ei s(periori s(+letelor noastre, dar
nici (n(l dintre ace*tia n( este o Idee/ &2ist5 oli"pienii, e care Platon n(4i ia prea n
serios, dar tot(*i ii p5strea)5, d(p5 ce4i p(ri+ic5 de sl5bici(nile o"ene*ti- d(p5 ei vin
)eii cet5ii- apoi e%% $e os, +5r5 a (ita de"onii sa( spiritele, eroii, Kiar d(p5 ei/// e%%
partic(lari *i ancestrali care s(nt venerai d(p5 c(" ,e&e$e legea, n loc(ri sacre
lor/L7 &ste dest(l de evident c5 /!)e* l(i Platon n( e "ai p(in plin5 de )ei dec#t
l("ea l(i T*%e sa( dec#t cea a l(i 0o"er- iar )eii s5i di+er5 la .e/ $e )!/# $e
principiile sale +iloso+ice prec(" o ordine a persoanelor de 0 ordine a l(cr(rilor/
<868 Potrivit l(i Aest(giere, Ideea de bine e Kcea "ai divin5 dintre toate eeleFirvine,
ast+el c5 cel care (rc5 pe scara +iinelor, de la Inc(rile sensibile p#n5 la cele "ai nalte
Idei, a(nge n cele din ("ipda +iina pri"5: Kel vede )e(l {2$deai reii%ieu3 des
Grecs et $4;.an%i$e, p/ JJ- c+/ p/ 8J>/ n te2tele din #epub$ica, 87a4 879crS<b4
c, pe care Aest(giere le citea)5 n spriin(l a+ir"aiilor sale, soarg+a si chiar stelele s(nt
n("ite )ei: Ideile ns5 n(/
Ceea ce4i con+er5 doctrinei l(i Platon caracter(l religios (nani" rec(nosc(t este pre)ena
acestei l("i de divinit5i n dialog(rile sale/ !eligia l(i Platon n( treb(ie c5(tat5 5"
p(ri+icarea dialectic5 prin inter"edi(l c5reia +iloso+(l se eliberea)5 de corp *i devine tot
"ai ase"5n5tor c( ideile inteligibile/ C#nd (n +iloso+ a(nge deci n l("ea inteligibil5, el
n( *i divini)ea)5 de +apt s(+let(l: s(+let(l s5( este (n )e( 5" toat5 p(terea c(v#nt(l(i/ $a
drept vorbind, el nici )ăc*, "! *i +ace s(+let(l ne"(ritor: s(+let(l s5( este o via5
%"$e#,!c#%6%l5- acesta este ne"(ritor n toat5 p(terea c(v#nt(l(i/ Ailoso+(l este (n s(+let
o"enesc care *i a"inte*te de ,0,%* sa divinitate *i acionea)5 pentr( a a(nge )e(/
A$e&ă,*#* religie a /!% Platon const5 n senti"ent(l s5( de *$0,*7%e a nen("5railor )ei
c5rora oa"enii li se roag5 *i pe care4i invoc5 pentr( "e&0ile lor individ(ale, prec(" *i
pentr(
invoc nevoile cet5ilor lor/ Ca +iloso+, Platon scrie Timaios7 ca *i c,e$%"c%0' P/*#0"
<T
5)eii *i )eiele
o", Platon are l("ii
nevoiepes5care
se vrea
si"t5s5ncon(rat
o descrie,de
nainte
+orelede4a ncepe care
personale s5 o descrie/ Cadeorice
se ngriesc pro4faltpria
l(i via5 *i de propri(l s5( destin/ n "od tipic, principal(l atrib(t al )e(l(i platonic este de a4<
ocrotire o"/ Datorit5 pre)enei binevoitoare a divinit5ilor sale, Platon n( se si"4 te p5r5sit n
de*ert(l haotic al l(cr(rilor nens(+leite/ K'oate s(nt pline de )eiL repet5 e2plicit Platon pe
(r"ele l(i 'hales, iar g#ndirea sa n( e2pri"5 niciodat5 ndea(ns "5reia protectorilor s5i
divini/ K'( cobori prea os nea"(l o"enesc, oaspeteL sp(ne 3egillos n cartea a Vil4a a
4egilor7 iar r5s4i p(ns(l atenian(l(i este: KN( te "ira, 3egillos- iart54"i vor4- bele astea/ &le se
datorea)5 ntip5ririi
1ceast5 a ceea
descriere ce este )e(l
a atit(dinii n co"paraie
religioase c( noiL
a l(i P/*#0"
<
n( doar c5 clari+ic5 an("ite aspecte
ale doctrinei sale, ci ne per"ite s5 nelege" *i originile noi(nii +iloso+ice de )e(, Platon, care
pare s5 +i inventat ideile ca pe (n principi( +ilo4, so+ic e2plicativ, n( a inventat )eii/ &i apar n
doctrina sa ca o "o*tenire a "itologiei grece*ti, *i de asta ei oc(p5 (n loc at#t de i"portant n
"it(rile l(i Platon/ n repetate r#nd(ri, +iloso .!/ ne rea"inte*te c5 credina o"(l(i n )ei e
+oarte veche *i deci de"n5 de respect/ 1ceast5 credin5 +5i*5 "o*tenit5 per"ite o (sti+icare
raional5/ Iar "od(l n care Platon o (d 0+ic5 este e2tre" de s(gestiv/ De +iecare dat5 c#nd
vede" o vietate *i (n l(cr( ce se "i*c5 sing(r, ns(+leit de o +or5 activ5 spontan5 l5(ntric5,
p(te" +i sig(ri c5 acest l(cr( are (n s(+let- *i ntr(c#t orice s(+let este (n )e(, +iecare vietate e
loc(it5 de pre)ena
dovedesc (n )e(/ &nca)(l,
ei a de pild5,
(nor al soarel(i
divinit5i/ C( *ialte
al celorlali a*trii, ale
c(vinte, pentr( c5rors(+let(l
Pla+on revol(iieste
perpet(e
ar
ipaaotnvii /c5r(ia oa"giii a( de)voltat noi(nea de )g(, Dac5 n4ar e2ista s(+letele, c(" s5
e2plici "i*carea spontan5 a corp(rilor o"ene*ti Dar apoi, ada(g5 Platon, c(" s5 e2plici
"i*carea spontan5 a a*trilor, dac5 n(4i atrib(i +iec5r(ia (n +el de s(+let Dac5 +aci asta, treb(ie
s5 accepi c5 +iecare astr( este loc(it de (n )e(/<
n propria sa "anier5 obiectiv5 *i +act(al5, 1ristotel a nv5at, din de"onstraia l(i Platon,
lecia c( privire la originile noi(nii +iloso+ice de )e(/ %a"enii, sp(ne 1ristotel, a( ded(s4o din
do(5 s(rse: propriile lor s(+lete *i "i*carea a*trilor Iar dac5 ne a"inti" de )eii l(i 0o"er,
devineCeea
li"pede de ndat5
ce +ace c5 1ristotel
ca "eta+i)ica a av(t dreptate/
l(i 1ristotel s5 +ie (n eveni"ent epocal n istoria teologiei
nat(rale e +apt(l c5 n car dr(l ei se petrece, n s+#r*it, "(lt a"#nata con(gare a principi(l(i
pri" +iloso+ic c( noi(nea de )e(/ Pri"(l "i*c5tor al (niyers(l(i aristotelic este *i )e(l l(i
s(pre"/ @i ast+el, trans+or"area principi(l(i pri" +iloso+ic *i a ca()ei s(pre"e a l("ii ntr4(n
)e( a repre)entat (n c#*tig nse"nat- ns5 e2istena tot at#tor principii +iloso+ice se va dovedi o
ncercare peric(loas5 pentr( ntreaga +a"ilie a )eilor greci/ Aapt(l c5 vechii oli"pieni a(
treb(it s5 p5r5seasc5 scena a repre)entat "ai degrab5 (n c#*tig dec#t o pierdere, n( doar pentr(
+iloso+ie, ci *i pentr( religie/ 1dev5rat(l pericol, pentr( ceea ce va "ai +i r5"as din )ei, era
acela de a4*i pierde ns5*i divinitatea lor/
$("ea l(i 1ristotel e2ist5 ca ceva ce a +ost dintotdea(na *i va A+ ntotdea(na/ &ste o
l("e ete" necesar5 f *i necesar5 ete"/ Proble"a noastr5 n(este, prin (r"are, de a atla c(" a
l(at +iin5, ci de4a nelege ce se nt#"pl5 n ea *i  deci ce este ea/ n +r(ntea (nivers(l(i
aristotelic n( st5 o Idee, ci (g ac de care e2ist5 prin sine *i este ete"/ S5 l
n("i" g#ndire: o g#ndire

cere*t+concentrice, +iecare divin5 care se de
etern "i*cat5 g#nde*te pe sine/distinct5,
o inteligen5 Dedes(bt(l
caree'se alar#nd(l
este la s+erele
ei (n )e(
distinct/ Din "i*carea etern5 a acestor s+ere ia( na*tere, n "od ete", generarea *i cor(perea,
adic5 na*terea *i "oartea t(t(ror celor p5"#nte*ti/ &vident c5, ntr4o ast+el de doctrin5,
interpretarea teologic5 a l("ii e tot(na c( e2plicaia ei +iloso+ic5 *i *tiini+ic5/<9 Sing(ra
ntrebare este: "ai p(te" vorbi de o religie 1ct(l p(r al g#ndirii se g#nde*te ete" pe sine, n(
*i pe noi/ N( )e(l s(pre" al l(i 1ristotel a creat l("ea noastr5] el nici n4o c(noa*te ca distinct5
de sine *i, n consecin5, nici n( poate p(rta de gri5 vre(n(ia dintre l(cr(rile *i +iinele din ea/
&ste adev5rat c5 +iecare individ e n)estrat c( (n s(+let propri(, ns5 acest s(+let n( "ai este (n
)e( ne"(rito, a*a c(" era s(+let(l platonic- +or"5 +i)ic5 a (n(i corp "aterial *i perisabil,
s(+let(l o"(l(i e sortit s5 dispar5 o dat5 c( acesta/ 1r treb(i, poate, s54l i(bi" pe )e(l l(i
1ristotel, dar la ce b(n, at#ta vre"e c#t )e(l ns(*i n( ne i(be*te pe noi Din c#nd n c#nd,
c#iva nelepi a( re(*it s5 ia parte, pentr( o trec5toare sec(nd5, la beatit(dinea etern5 a
conte"plaiei di] vine/ Dar chiar *i at(nci c#nd +iloso+ii re(*esc s5 ntre)5reasc5 adev5r(l
s(pre", beatit(dinea lor este de sc(rt5 d(rat5, iar +iloso+ii s(nt p(ini/ 1dev5raii nelepi n( se
oac5 de4a )eii- ei intesc "ai degrab5 spre nelepci(nea practic5 a vieii "orale *i politice/
D("ne)e( se a+l5 s(s, n cer(ri- e treaba oa"enilor s5 aib5 gri5 de l("e/ Prin 1ristotel, grecii
s4a( ales c( o teologie indisc(tabil raional5, dar *i4a( pierd(t religia4% dat5 ce +iloso+ii i4a(
eliberat de gria celor l("e*ti, )eii greci par s5 +i ren(nat o dat5 pentr( totdea(na la interes(l
+a5 de o" *i destin(l s5(/ ?eii pop(lari ai "itologiei grece*ti n4a( ncetat nici (n "o"ent s54*i
ndeplineasc5 +(nciile religioase, dar )eii raionali)ai ai +iloso+ilor n( "ai avea( nici o +(ncie
religioas5 de ndeplinit/ n doctrina l(i &pic(r, de pild5, e2ist5 at#t de "(li )ei ca +iine
"ateriale ce d5in(ie etern, nc#t per+ecta lor s+inenie are ca e+ect +apt(l c5 ei n( treb(ie s54*i
67
"ai +ac5
stoici, vreodat5 nici
e i"posibil (n +el gri5,
s54i r5s+oie*ti c(aat#t
+5r5 "ai practic
nt#lni, p(in pentr( o"/ capitol,
n +iecare n ceean("ele
ce4i prive*te
)e(l(i/peDar
"arii
care
e )e(l lor, dac5 n( +oc(l, ele"ent(l din care e +5c(t (nivers(l Datorit5 acest(i +apt, l("ea este
(na- o ar"onie sa( o si"patie atotst5p#nitoare i leag5 laolalt5 p5rile, iar +iecare dintre noi
s(nte" n ea, ca (na dintre n("eroasele ei p5ri: Ke2ist5 o l("e, un D("ne)e(
atoatep5tr(n)5tor, o s(bstan5 "aterial5, o lege, o rai(ne, co"(n5 t(t(ror +iinelor con*tiente *i
un adev5r/L ntr(c#t ne a+l5" n l("e ca ntr4o cetate a l(i ?e(s, a o i(bi repre)int5 pentr( noi
de departe cea "ai neleapt5 linie de cond(it5/6< Aie c5 ne place sa( n(, noi treb(ie tot(*i s5 ne
s(p(ne" necesit5ii legilor sale: Kenergia +i)ic5 a cos"os(l(i este ca (n +l(vi( n5prasnicL,
sp(ne 3arc 1(reli(, Kcare t#r5*te toate corp(rile c( elL/66 Iar apoi: KNat(rii i4a venit dorina s5
cree)e l("ea/ De aceea, tot ce are loc n nat(r5 este o (r"are necesar5 a plan(l(i l("ii/// 1st+el,
reali)5rile cele "ai i"portante, la care n5)(ie*te con*tiina ce g(vernea)5 (nivers(l, n4a( nici o
rai(ne de a e2ista/L6;
6J
c(r#nd, c(r#nd,
totodat5 vei c(vinte
*i (lti"ele pieri *i t(
aledin a"intirea t(t(ror/L
nelepci(nii 1ceste
grece*ti, iar c(vinte alen"arel(i
ele "archea)5 stoic s(nt
"od evident e*ec(l
grecilor de a de)volta o e2plicaie +iloso+ic5 atotc(prin)5toare a l("ii, +ar5 a4*i pierde n acela*i
ti"p religia/ In l("ina celor sp(se, "otiv(l e*ec(l(i lor n( e gre( de ghicit/ Interpretarea
+iloso+ic5 greac5 a l("ii este o e2plicare a nat(rilor l(cr(rilor, prin e2] plicarea (nei an("ite
nat(ri- c( alte c(vinte, grecii a( ncer] i cat n per"anen5 s5 e2plice l(cr(rile prin inter"edi(l
(n(i+ sa( "ai "(ltor principii, considerate ele nsele l(cr(ri/ ns5 oa"enii pot +i nv5ai s5
venere)e orice creat(r5 vie, de  I (na n ntregi"e i"aginar5 prec(" ?e(s, la (na absol(t ridi]
I col5 prec(" Viel(l de a(r/ Pres(p(n#nd c5 ar g5si pe cine] I ori ceva pe care s54l con+(nde
c( altcineva, ei ar s+#r*i prin ni I < venera/ Ceea ce oa"enii s(nt incapabili s5 +ac5 este s5 vene]
I re)e (n l(cr(/ C#nd +iloso+ia greac5 a l(at s+#r*it, pentr( cai I teologia nat(ral5 s5 progrese)e,
se si"ea nevoia ac(t5 a (n(i I progres al "eta+i)icii/ Un ast+elde progres se va +ace n( "ai / I
[ t#r)i( de secol(l patr( p/ Ch/- dar, dest(l de c(rios, progres(lf I "eta+i)icii se va +ace s(b
in+l(ena religiei/In ti"p ce +iloso+ii greci se ntreba( ce loc s5 le atri4 b(ie )eilor ntr4o l("e
inteligibil5 din p(nct de vedere +iloso+ic, evreii g5siser5 dea D("ne)e(l destinat s5 r5sp(nd5
ntreb5rii +iloso+iei/ N( (n D("ne)e( i"aginat de poei sa( descoperit de vre(n g#nditor ca
r5sp(ns (lti" la proble"ele sale "eta+i)ice, ci (n(l care li s4a revelat evreilor lea sp(s n("ele
$(i *i le4a e2plicat nat(ra Sa, n "5s(ra n care nat(ra Sa poate +i neleas5 de oa"eni/
Pri"a caracteristic5 a D("ne)e(l(i i(daic era (nici4 tatea sa: K1sc(lt5, Israelef Do"n(l,
D("ne)e(l nostr(, este sing(r(l Do"n/L 9 & i"posibil s5 provoci o revol(ie "ai de a"ploare
n "ai p(ine c(vinte sa( intr4(n "od "ai si"pl(/ C#nd 3oise a vorbit, el/ n4a +or"(lat vre(n
principi( inea+i4 )ic ce (r"a s5 +ie s(sin(t (lterior printr4o  (sti+icare raiona4 l5/ 3oise
vorbea p(r *i si"pl( c5 pro+et inspirat, e2plic#nc+(4 e evreilor, spre binele lor, care an("e
(r"a s5 +ie, ncep#nd
de*i esenial"ente de at(nci,
religioas5, sing(r(l
p(rta s5"#naobiect al veneraiei
(nei revol(ii lor/ @ispectac(loase,
+iloso+ice tot(*i, aceast5cel
a+ir"aie,
p(in n
sens(l c5 orice +iloso+ care (r"a s5 +ac5 spec(laii despre ca()a *i principi(l pri" al l("ii *i s5
s(sin5 c5 D("ne)e( evreilor e adev5rat(l D("ne)e(, era obligat s5 identi+ice ca()a sa
+iloso+ic5 s(4 pre"5 c( D("ne)e(/ C( alte c(vinte, n ti"p ce pentr( (n +i- loso+ grec proble"a
era de a integra o pl(ralitate de )ei ntrQ> realitate concep(t5 ca (nic5, (n adept al religiei
i(daice *tia i"ediat c5, oricare ar +i nat(ra realit5ii nse*i, principi(l ei religios treb(ia s5
coincid5 n "od necesar c( principi(l ei +ilo
so+ic/ 1"bele +iind (na, ele s(nt legate "pre(n5, o+erind(4le oa"enilor (na *i aceea*i
e2plicaie
C#nda l("ii/
3oise le4a procla"at evreilor e2istena acest(i D("ne)e( (nic, ace*tia n( s4
a( g#ndit nici (n "o"ent c5- St5p#n(l lor ar p(tea +i (n l(cr(/ &vident, St5p#n(l lor era o
persoan5j/ 35i "(lt, ntr(c#t era D("ne)e(l evreilor, ei II c(4i no*tea( dea- *i l
c(no*tea( ca D("ne)e( *i St5p#n al p5rinilor lor, ca D("ne)e( al l(i 1vraa", ca
D("ne)e( al l(i Isaac *i ca D("ne)e( al I(i Iacob/ n nen("5rate r#nd(ri D("ne)e(l
lor dovedise c5 are gri5 de popor(l S5(- raport(rile pe care le avea( c( el +(seser5
ntotdea(na personale, adic5 raport(ri ntre an("ite persoane *i o alta- sing(r(l l(cr( pe
care "ai dorea( s54l a+le despre &l era c(" s54l n("easc5 $a drepAvorbind, nici
c'(5r3oise n( *tia n("eleD("ne)e(4 I l(i (nic- dar *tia c5 evreii l vor ntreba despre
asta- *ialnl(ilocD("ne)e(,
n("e s5 se angaa
el n
a +olosit
"editaii
o sc(rt5t(4
"eta+i)ice
I r5pro+(nde
tipic religioas5/
pentr( a3oise
descoperi
l4a ntrebat
adev5rat(l
p(r
*i si"pl( pe D("4 I ne)e( care e n("ele S5(, sp(n#nd(4i: KIat5, c#nd "5 voi d(4 I ce la
copiii l(i Israel, *i le voi sp(ne: FD("ne)e(l p5rinilor I vo*tri "4a tri"es la voij- *i "5
vor ntreba: FCare este I n("ele $(ij ce le voi r5sp(nde D("ne)e( a )is l(i I 3oise:
F&( s(nt Cel ce S(ntj @i a ad5(gat: FVei6T I r5sp(nde copiilor l(i Israel ast+el: Cel ce se
n("e*te Eu sunt I "4a tri"es la voi/jR] De (nde *i n("ele (niversal c(rios4 I c(t al
D("ne)e(l(i i(daic 4 Iehova, c5ci Iehova nsea"n5 I KCel care este/L
Istoricii +iloso+iei s(nt din no( p(*i aici n +aa (n(i [ +apt, pentr( ei ntotdea(na
ins(portabil: o a+ir"aie [ ne+iloso+ic5, dar care de at(nci a +5c(t epoc5 nsti7Ia I
+iloso+iei/
s(nt "ae*triiGeni(l "d"c
no*tri n( era i"
nSoso+ie, geni(+iloso+ic-
eyHl era (nnDe
I ( s(nt "ae*tri [ ligios/
no*tri n $a +el c("
religie1tata grecii
vre"e c#t
evreii *i4] I p5strat revelaiile religioase pentr( ei, n +iloso+ie "! s4a I ta"plat ni"ic/
ns5 prin predicarea &vangheliei, D("ne)e(l evreilor a ncetat s5 +ie D("ne)e(l privat al
(nei nea" ales *i a devenit D("ne)e(l (niversal al t(t(ror/ %rice convertit la cre*tinis"
care era +a"iliari)at c#t de c#t c( +iloso+ia greac5 era silit s5 rec(noasc5 nse"n5tatea
"eta+i)ic5 a noii sale credine religioase/ Principi(l pri" +iloso+ic treb(ia s5 coincid5 c(
principi(l pri" religios iar ntr(c#th("e'e D("ne)e(l(i s5( era K&( s(ntL, orice +iloso+
cre*tin treb(ia s54l post(le)e pe K&( s(ntL ca principi( pri" *i ca()5 s(pre"5 a t(t(ror
l(cr(rilor, chiar *i n +iloso+ie/ A5c#nd () de ter"inologia noastr5 "odern5, p(te" sp(ne
c5 +iloso+ia cre*tin5
 1cest aspect eraeste
at#tKe2istenial5L
de i"portant,nc5
toat5
p#n5p(terea c(v#nt(l(i/
*i pri"ii g#nditori cre*tini a( re(*it s54l
observe/ C#nd pri"ii greci ed(cai s4a( convertit la cre*tinis", )eii oli"pieni ai l(i
0o"er +(seser5 dea discreditai, prin criticile repetate ale +iloso+ilor, ca +iind si"ple
+ante)ii "itice/ Dar aceia*i +iloso+i se discreditaser5 n egal5 "5s(r5, o+erind l("ii
spectacol(l nes+#r*itelor lor contra)iceri/ Chiar *i cei "ai i"portani dintre gh M+lai l#
apoge(, n( re(*iser5 niciodat5 *5 a+ir"e n "od clar care ar +i treb(it s5 +ie ca()a t(t(ror
l(cr(rilor/ Pla4 tonde e2e"pl(, v5)(se li"pede c5 e2plicaia +iloso+ic5 (lti"5 a tot ce
e2ist5 n( ar treb(i s5 in5, n (lti"5 instan5, de acele de"ente ale realit5ii care s(nt
generate *i care, n consecin5, n( e2ist5 niciodat5 c( adev5rat, ci de ceva care, ne+iind
generat, estepovăţuitor
Discursului sa( e2ist5către
c( adev5rat
greci, n secol(l
Dar d(p5al treilea
c(" ar5tase
p/ Ch/,de
sp(sele
a a(tor(l
l(i laton
nec(nosc(t
coincidea(
al
aproape per+ect c( cele ale cre*tinilor, Kc( e2cepia articol(l(i/ C5ci 3oise a sp(s: /el
care este/ iar Platon: /eea ce este.8 @i e per+ect adev5rat ca K+iecare dintre e2presii pare
s5 se aplice e2istenei l(i D("ne)e(/L; Dac5 D("ne)e( e KCel
%me cap/ EEII, p(blicat printre P rele l(i I(stin 3artir(l, in The Ante*Mcene
"athers =B(++alo,g0
care esteL, el e *i Kceea ce esteL, ntr(c#t afi cineva nsea"n5, de ase"enea, a +i ceva/ C(
toate astea, conversa n( ea+ie4 I v5rat5, pentr( ca a +i cineva nsea"n5 "(lt "ai "(lt
dec#t a +i ceva/
Ne a+l5" aici la linia de de"arcaie dintre g#ndireaf greac5 *i g#ndirea cre*tin5, adic5
dintre +iloso+ia greac5 *i cea cre*tin5/ Cre*tinis"(l n sine n( era o +iloso+ie, ci doctrina
esenial"ente religioas5 a "#nt(irii o"(l(i prin Christoc t Ailoso+ia cre*tin5 a ap5r(t la
nt#lnirea d"tre +iloso+ia greac5 *i revelaia religioas5 i(deo4cre*tin5, +iloso+ia greac5
+ii"i] )#nd tehnica (nei e2plicaii raionale a l("ii, iar revelai
4 i(deo4cre*tin5 credinele religioase de o inesti"abil5 nse"n5tate +iloso+ic5/ Cheia
ntregii istorii a +iloso+iei cre*tine *l n "5s(ra n care +iloso+ia "odern5 poart5 a"prenta
g#ndirii cre*ting, a nse*i istoriei +iloso+iei "ode"e este, poate, toc] "ai +apt(l c5,
ncep#nd c( secol(l al doilea p/ Ch/, oa"enii a( +ost nevoii s5 +oloseasc5 o tehnic5
+iloso+ic5 greac5 pentr( ari"a idei care n( i4ar +irec(t niciodat5 prin "inte vreii4 I n(i
+iloso+ grec /
1ceasta n4a +ost deloc o sarcin5 (*oar5/ Grecii n( de] I p5*iser5 teologia nat(ral5 a
l(i Platon *i a l(i 1ristoteCn(d(l I ca()a incapacit5ii lor intelect(ale, ci, di"potriv5,
pentr( ci I at#t Platon c#t *i 1ristotel *i "pinseser5 investigaiile I aproape p#n5 la li"ita
per"is5 de rai(nea ("an5/ Post(l#nd> I ca s(pre"5 ca()5 a tot ceea ce este, pe cineva
care este *i I despre care se poate sp(ne doar c5 ,&< esteL, revelaia, cre*ti4 I n5 consacra
e2istenta drept cel "ai pro+(nd nivel al realit5ii> I prec(" *i drept atrib(t s(pre" al
divini+#ii/ De aici *i PrG I ble"a c( tot(l no(5 a chiar e2istenei l("ii, prec(" *i Pr I
Nile"a, nc5 *i "ai co"plicat5, ce poate +i +or"(lat5 ast+el4 @, [ nsea"n5 a e2ista D(p5
c(" bine re"arc5 pro+esor(l  I ] 3(ller4'hy", acolo (nde (n grec ntreab5 p(r *i
si"plaj  I
<8>, I, 66/
=Paris, ;/ Vrin,C+/ &/ Gilson,
<9;6>, I, 66,245spritde
n/ / $a phi$osoph$e I
este nat(raL, (n cre*tin ntreab5 "ai degrab5: KCe este +in4 #
Pri"(l contact cr(cial ntre spec(laia +iloso+ic5 greac5 *i credina religioas5
cre*tin5 a av(t loc at(nci c#nd t#n5r(l 1(g(stin, dea convertit la cre*tinis", a ncep(t s5
citeasc5 operele (nor neoplatonici, n special Emeadele l(i Plotin/6 1(g(stin n4a g5sit
acolo +iloso+ia p(r5 a l(i Platon, ci o sinte)5 original5 ntre Platon, 1ristotel *i stoici/ 3ai
"(lt, chiar *i acolo (nde se "pr("(tase de la Platon, Plotin identi+icase Ideea de bine,
a*a c(" e descris5 n 3epu!lica, c( cel5lalt principi( s(rprin)5tor, Un(l, care *i +ace
apariia t#r)ie
l(i Plotin cheiala de
Platon
bolt5na armenide.
propri(l(i Partea +inal5"eta+i)ic:
s5( siste" a acest(i dialog pare s54i
K@i4at(nci, dac5+iar+(rni)at
+i s4o
sp(ne" intr4(n c(v#nt: dac5 Un(l n( este, ni"ic n( este, a" p(tea avea dreptate 4 C( si4
g(ran5/L @i ntr4adev5r, dac5 Un(l e acel ceva +5r5 de care ni"ic n4ar +i, e2istena ntregii
l("i treb(ie s5 depind5 c( necesitate de o (nitate c( e2isten5 etern5/
S5 ne i"agin5" deci, "pre(n5 c( Plotin, (n principi( pri" pe care4< vo" n("i
U $ d t bi d l t d it t 5 t +i d i % i 
nici ca sinte)5 a celorlalte n("ere, ci ca (nitate ce s(b)ista n sine *i de la care

porne*te "(ltiplicitatea, +ar5 a4i a+ecta n vre(n +el si"plitatea absol(t5/ Aertilitatea
Un(l(i d5 na*tere
etern5, prec(" cea(n(i principi(
a Un(l(i, sec(nd,
*i, d(p5 in+erior
acesta, ca()5pri"(l(i,
a tot ce idar tot(*i c(
(r"ea)5/ o e2isten5
N("ele l(i e
inteligena/ Spre deosebire de Un(, inteligena este c(noa*terea s(b)istent5 n sine a
tot ce e inteligibil/ ntr(c#t ea ns5*i esteatat s(biect(l c(nosc5tor,c#' [@'obiect(l
c(nosc(t, ea e c#t se poate de aproape de a +i Un(l- dar +iind a+ectat5 de d(alitatea
s(biect4obiect, inerent5 oric5rei c(noa*teri, n( este Un(l- n consecin5, i este in+e4
rioar5/
Dintre atrib(tele inteligenei, do(5 s(nt e2tre" de i"portante pentr( o nelegere
corect5 a proble"ei noastre is4 torice/ Concep(t5 ca o cogniie etern5 a "teligibi(l(i-
inteligena l(i P+ot" este, prin de+iniie, loc(l (t(ror ideilor/ &le se a+l5 n el ca (nitate
datorea)5 +ertilit5ii
inteligibil5 "(ltipl5-Un(l(i-
ele particip5
pe sc(rt,
etern
inteligena
la +ertilitatea
e plin5
pe care
de toat5
inteligena
acea "(ltiplicita4
ns5*i o I te
de +iine individ(ale *i distincte care i)vor5sc ete" din ea/  n acest sens, ea e (n )e( *i
p5rintele t(t(ror celorlali )ei/
% a do(a caracteristic5 a inteligenei, "(lt "ai gre( de s(rprins dec#t pri"a, e poate
c( at#t "ai i"portant5/ C#nd p(te" sp(ne despre ceva c5 KesteL De ndat5 ce,
printr4(n I act de nelegere, l percepe" ca +iind distinct de altceva/ C( i alte
c(vinte, at#ta vre"e c#t ni"ic n( este intr4adev5r neles,
[ I ni"ic n( este- ceea ce echivalea)5 c( a sp(ne c5 +iina *i +ace apariia n, prin
inter"edi(l, *i o dat5 c( aceast5 inteligen5, care e principi(l sec(nd al +iloso+iei l(i Plotin/
1cestea s(nt cele do(5 ca()e s(pre"e ale (nivers(l(i plotinian: n +r(ntea l(i, Un(l din
armenide7 i"ediat s(b el, *i n5sc(t5 din ei, g#ndirea l(i 1ristotel, pe care Plotin o
n("e*te No(s sa( in4f[ *i pe care o concepe ca pe locus al ideilor l(i Pla4 fK 1cestea era(
principalele date ale proble"ei pe care 1(a(stin a ncercat s5 o re)olve c( ndr5)neal5:
c(" s54l e2pri"i pe D("ne)e(l cre*tin +olosind ter"eni "pr("(tai din +loso+ia l(i
Plotin/
Dac5 privi" aceast5 proble"5 ca istorici, prin pris"a a cincispre)ece secole de
istorie, pri"(l
pri"easc5 i"p(ls
o sol(ie e acela de4a Poate
"(l("itoare/ sp(nec5c5a*ao ase"enea proble"5
e/ ns5 treb(ie s5 ne n( era s(sceptibil5
a"inti" c5 prod(seles5
"inii o"ene*ti n( se s(p(n legilor analitice care g(vernea)5 e2plicaiile lor istorice/
Ceea ce no(5 ne apare ca o proble"5 de o di+ic(ltate e2traordinar5 n4a +ost niciodat5
percep(t5 de 1(g(stin ca o proble"5- sing(r(l l(cr( care l interesa era sol(ia ei/
Generaii s(ccesive de istorici a( "editat as(pra acest(i +eno"en e2traordinar *i,
ntr4(n +el, ine2plicabil: (n proasp5t convertit la cre*tinis" care, pentr( pri"a oar5 n vi4
a5, cite*te Enneadele l(i Plotin, iar pri"(l l(cr( pe care4< vede acolo e ns(*i
D("ne)e(l cre*tin, c( toate atrib(tele sale eseniale/ Cine e Un(l, dac5 n( 'at5l, pri"a
persoan5 a trinit5ii cre*tine @i cine e No(s4(l sa( inteligena, dac5 n( cea de4a do(a
persoan5
d(p5 Ioan a trinit5ii
K@i acolocre*tine, C(v#nt(l
a" citit adic5,
e(, n( c( ntoc"ai
acelea*i c(" apare
c(vinte, la s(sinea(
c5 *i ei ncep(t(l &vangheliei
c( "(lte *i
+el(rite raiona"ente e2act acela*i l(cr(, an("e: 994a 1nceput era /uv2ntul şi /uv2ntul
era la Dumnezeu şi Dumnezeu era /uv2ntul /// Toate prin El s:au făcut7 şi fără El nimic
nu s:a făcut din ce s:a făcut. j<,6 Pe sc(rt, de ndat5 ce 1(g(stin a citit Enneadele, a
nt#lnit acolo cele #,e% "0i(ni cre*tine eseniale X D("ne)e( 'at5l, D("ne)e( C!&:";
t(l *i Aacerea/ q Z
Aapt(l c5 1(g(stin a nt#lnit aceste "07%!"% acolo e incontestabil/ C5 ele n( se g5sea(
acolo e !" +apt la +el de %"contestabil/ Pentr( a ne re+eri direct la principala ca()5 pentr(
care ele n( s4ar +i p(t(t a+la acolo, s5 sp(ne" c5 l("ea l(i Plotin *i l("ea cre*tinis"(l(i
s(nt c(c5
pentr( tot(l inco"parabile-
str(ct(rile nici (ns(nt
lor "eta+i)ice p(nctesenial"ente
al (neia n(4*idi+erite/
g5se*tePlotin
corespondent
a tr5it nnsecol(l
cealalt5,
al
treilea p/ Ch/- c( toate astea, g#ndirea sa +iloso+ic5 a r5"as n ntregi"e str5in5 cre*tinis4
"(l(i/ $("ea l(i e l("ea +iloso+iei grece*ti] const#nd n nat(ri ale c5ror acte s(nt strict
deter"inate de esenele lor/ P#n5 *i Un(l l(i Plotin, pe care c( gre( ne p(te" st5p#ni s5
"(4/ n("i" (n &l, e2ist5 *i acionea)5 n "aniera (n(i l(cr(/ Dac5 l co"par5" c(
rest(l, Un(l sa( Binele e absol(t liber, ntr(c#t e2istena rest(l(i depinde de el, n ti"p ce
el ns(*i, +iind principi(l pri", n( depinde de ni"ic altceva/ Di"potriv5, l(at n sine,
Un(l e strict deter"inat de propria sa nat(r5- < Un(l n( e doar ceea ce treb(ie s5 +ie, ci *i
acionea)5 a*a c(" treb(ie s5 acione)e din perspectiva a ceea ce este c( necesitate/ De
aici *i aspect(l tipic grecesc al (nivers(l(i plotinian, ca generare nat(ral5, etern5 *i
necesar5 a t(t(ror
care el ns(*i n4ol(cr(rilor
c(noa*te,dentr(c#t
I c5tre Un(/ 'ot(l
se a+l5 c(rge ete"
deas(pra din Un(,
g#ndirii, deas(4ca <o radiaie pe
pra +iinei,
deas(pra d(alis"(l(i +iin54g#ndire/ n c(vintele  l(i Plotin ns(*i: Kn ce prive*te
principi(l ne)5"islit, care n( are ni"ic deas(pra l(i, care n eternitate este ceea ce este 4 q
care ar p(tea +i rai(nea g#ndit5 de elL 69
!5sp(ns(l nostr( la ntrebarea l(i Plotin este: nici (n +el de rai(ne/ S5 ad5(g5"
ns5 i"ediat c5 aceasta e o rai(ne ndea(ns de nte"eiat5 pentr( ca )e(l l(i Plotin s5 n(
adic5 de tot rest(l/ 1cest rest c(prinde Inteligena, care e pri"(l )e(] (r"at5 de s(+let(l
c(vinte, care
s(pre", n ti"p
e celcede4al
ntre doilea
Un( sa(
)e(bine
*i toi
*i ceilali
tot ceea)e
ce 4incl(*iv
ntr(c#ts(+letele
n( e Un(o"eae*ti/
4 este "(ltipl(
C( alte
e2ist5 o di+eren5 radical5 de nat(r5, ntre cele ce n( s(nt Un( *i tot(*i s(nt sa( e2ist5 n(
ave" dec#t di+erente grad(ale/ Noi n*ine aparine" aceleia*i clase "eta+i)ice ca *i
inteligena *i s(+let(l s(pre"- s(nte" )ei ca *i acestea, )5"islii de Un( ntoc"ai ca *i ele
*i in+erioare lor, proporional c( grad(l nostr( de "(ltiplicitate, d(p5 c(" *i ele s(nt
in+erioare Un(l(i/
1lt+el sta( l(cr(rile ntr4o "eta+i)ic5 cre*tin5 a +iinei, n care principi(l s(pre" este (n
D("ne)e( al c5r(i adev5rat
l5r5 nici o li"itare, el este nn("e e //Cel care
"od necesar este/
tot ceea ce1ct p(r bil
e posi4 de e2isten5, l(atp(te"
s5 e2iste/ N( ca atare *i
sp(ne
nici "5car c5 (n ase"enea D("ne)e( posed5 c(noa*tere sa( i(bire sa( orice altceva- el
este toate aceste l(cr(ri n toat5 p(terea c(v#nt(l(i, pentr( si"pl(l "otiv c5, dac5 el n4ar +i
tot ceea ce e2ist5 *i tot ceea ce e posibil s5 e2iste, ar p(tea +i n("it KCel care este doar c(
an("ite restricii/ Dac5, potrivit credinei cre*tine, (n ast+el de D("ne)e( )5"isle*te n
virt(tea +ertilit5ii sale in+inite, el treb(ie s5 )5"isleasc5 pe altcineva, adic5 o alt5
persoan5, ns5 n( altceva, adic5 (n alt D("ne)e(/ 1lt+el ar +i vorba despre do(5 acte
absol(te de e2isten5, +iecare incl()#nd totalitatea +iinei, ceea ce e abs(rd/ Pe de alt5
parte, dac5 (n ast+el de D("ne)e( este sa( e2ist5 c( adev5rat, a(tos(+iciena l(i e at#t de
per+ect5, nc#t n "od necesar ni"ic altceva n( "ai poate e2ista/ N("e n(4i poate +i
ad5(gat- ni"ic n(4i poate +i/!*#< %*, 5"#,!c:# "%)%c "! 0*#e *,#%c%* /* .%%"7* * .:,ă
* $e&e"% $e 5"$*#ă e/ 5"!-%' KCel c*,e e#e= e 0*#e 6!c!,* e"#,! e#e,"%#*#e $e
,e*/%"!/ e,.ec7%!"%% */e' $e ,0,%* * 6e*#%#!$%"e' #*,ă * *&e* "e&0%e ă *%>!,e
e?%#e"7* 0,%c!% */#c!%&* *! * 0,%ce */#ce&*2
T0#!-%'
"! !"# e ce,#$ecă*c#
!" *#.e/ e?%#ă ce&* c*,e*60/!#ă2
$e e?%#e"7ă "! e#e D!)"ee!2
E?%#ă $ec%O*)e"%%'
*"!)%#e,e
.%%"7ee?e)/!'
,*$%c*/
$%.e,%#e $e D!)"ee!' ce/ !7%" ,%" *cee* că e/e' ,e $e0e6%,e $e *ce#*' e 0*#e
ă "! .% e?%#*# $%"#0#$e*!"* -% 0# c*' /* !" )0)e"# $*#' ă 5"ce#ee ă e?%#e2 A#.e/
că * .% *! * e?%#* "! 5"e*)"ă $e/0c * .% *! * e?%#* /* )0$!/ 5" c*,e D!)"ee!
e#e *! e?%#ă2 Ace*#* "! 5"e*)"ă * .% !" #e/ $e e! %".e,%0,< $e .*#' 5"e*)"ă *
"! .% $e/0c !"@e!2 S%">!,* e?/%c*7%e 0%6%/ă e"#,! ,ee"7* !"0, .%%"7e .%"%#e -%
c0"#%">e"#e e *cee* că Ce/ c*,e e#e= /e;* $*# $e 6!"ă&0%e &%*7ă' -% "! c* *,#e *
,0,%e% -*/e e?%#e"7e c*,e' $*#0,%#ă c*,*c#e,!/!% e% *60/!# -% #0#*/' e !"%că' c% c*
c!&:"#!/!%2
%)%#*7%% .%"%#e1cest
-% *,7%*/e
*c#' ,%"
*/e Ce/!%
c*,e c*,e
22Ce/e?%#ă
c*,e e"#,!
e#eB $ă
e#e,"%#*#e
"*-#e,e5"/**$e&ă,*#!/
ce&* /%%#e"
$e */0
e?%#e"7ă $e %"e #ă#ă#0*,e' e "!)%# 5" .%/00.%* c,e-#%"ă 2c,e*7%eB2 De !"$e ,e!/#ă
că2 7%":"$ c0"# că #0*#e ce/e ă)%/%#e $e D!)"ee!/ c,e-#%" #,e6!%e c! "ece%#*#e ă
%* *,#e /* !"%c%#*#e* /!% D!)"ee!' #0*#e ce/e c*,e "! %*! *,#e /* !"%c%#*#e* *
#,e6!%e că !"# "! ă)%/%#e' c% c,e*#e2
Ace*#* e#e' $e .*#' /!)e* c,e-#%"ă * S.:"#!/!% A!>!#%"2 Pe $e o parte
D!)"ee!' U"!/ 5" #,%"%#*#e* !"e% !6#*"7e (nice, *!#0!.%c%e"#e< e $e */#ă *,#e'
#0# cee*
/%"%* ce' 5"#,!c:#/0#%"%*"ă'
$e $e)*,c*7%e -%;* ,%)%#c*,e
e?%#e"7*'
*) &ă!#"!căeste D!)"ee!2
$e*,#e S,e
U"!/ $e #0# $e0e6%,e $e
ce e ă)%/%#
$e că#,e U"!' /%"%* $e $e)*,c*7%e c,e-#%"ă 5/ e*,ă e D!)"ee!' */ă#!,% $e
C!&:"#!/ Să! ă)%/%#' $e #0# ce e c,e*# $e D!)"ee!2 C* !"* $%"#,e c,e*U. al.i"
D("ne)e(, 0)!/ e g5 se*te ,%" *#* e?c/! $%" 0,$% "e* $%&%"!/!%' 5"#,e Ce/ c*,e
e#eB -% "0% e?%#ă 0 ,ă*#%e
n ncercarea de4a re)olva aceast5 proble"5, 1(g(stin n4a av(t alt spriin n a+ara tehnicii
+iloso+ice a l(i la
cel(i convertit Platon, n varianta
cre*tinis" revi)(it5
l4a +5c(t de Plotin/datele
s5 dep5*easc5 Din no(, ner5bdarea
proble"ei +iloso+ic5
*i s5 a(ng5 a la
direct
sol(ia ei/ Interpret#nd doctrina platonic5 a ana"ne)ei, Plotin descrisese dialectica ca pe
(n e+ort al s(+let(l(i o"enesc de a se elibera de toate repre)ent5rile "ateriale pentr( a
conte"pla Ideile inteligibile n l("ina pri"ei inteligene, care e )e(l s(pre"/ %are n(
toc"ai asta +5c(se chiar S+#nt(l Ioan, n pri"(l capitol al &vangheliei sale, care, dac5 n( o
de"onstrase +iloso+ic, at(nci cel p(in o s(gerase c( claritate 1*a c5, at(nci c#nd S+#nt(l
Ioan *i Plotin s4a( nt#lnit n "intea S+#nt(l(i 1(g(stin, apropierea lor a +ost instantanee/
Desl(*ind &vanghelia n Enneadele l(i Plotin, el a g5sit acolo c5 s(+let(l o"(l(i, de*i Kare
"5rt(rie despre l("in5, n( este tot(*i l("ina ns5*i, ci C(v#nt(l l(i D("ne)e(- deoarece
D("ne)e( e <lumina cea adevărată, care luminează pe tot omul care vine pe lume=8 ;7.
De ce n4ar +olosi oa"enii aceast5 pre)en4t5 constant5 a l("inii divine n s(+letele lor ca pe
o cale ntotdea(na deschis5 spre D("ne)e(l cre*tin
&ste toc"ai ce a +5c(t S+an(l 1(g(stin, sa(, cel p(in, a ncercat, c5ci sarcina s4a
dovedit a +i c( "(lt "ai di+icil5 dec#t *i nchip(ise el/ 3o*tenind l("ea +iloso+ic5 a l(i
Platon, 1(g(stin prel(ase *i concepia despre o" a l(i Platan %"(l, n vi)i(nea l(i
loc s5 sp(ne"
Platon, n( era (nitatea
c5 o"(l s(bstanial5
are (n s(+let,dintre
ar treb(i
tr(pde*i +apt
s(+let-
s5 sp(ne"
el era nc5
"od
o"(l
esenial
este (n
s(+let/
an("itIn
s(+let, adic5 o s(bstan5 inteligent5, inteligibil5 *i etern5, care, de*i (nit5 accidental c(
(n trap, a e2istat din totdea(na *i e sortit5 ca, n cele din (r"5, s54i s(pravie(iasc5/ n
c(vintele l(i Platon, o"(l este K(n s(+let ce +olose*te (n tr(pL , dar n( se identi+ic5 c(
(n tr(p ntr4o "5s(r5 "ai "are dec#t cea n care "(ncitor(l se identi+ic5 c( (neltele pe
care le +olose*te sa( noi c( ve*"intele pe care le p(rt5"/
1ccept#nd aceast5 de+iniie a o"(l(i, 1(g(stin s4a i p(s ntr4o po)iie +iloso+ic5 e2tre" de
ci(dat5/ n doctrina l(i Platon, *i n special n cea a l(i Plotin, a +i (n )e( nse"na toc"ai a
+i o s(bstan5 pe de4a4ntreg(l inteligibil5, vie *i ne"(ritoare/ S(+letele o"ene*ti s(nt tot
at#ia )ei/ C#nd (n o" +iloso+ea)5 *i, p5r5sind(4*i tr(p(l, se concentrea)5 as(pra I
adev5r(l(i inteligibil, el se co"port5 ntoc"ai ca (n )e( care I *i a"inte*te c5 este )e(/ 1
+iloso+a c( adev5rat nsea"n5 I deci, pentr( +iecare din noi, a ne co"porta ast+el nc#t s5
de4 I veni" )e(l care este c( adev5rat +iecare din noi/ ntr4adev5r, I n( s(nte" dec#t
inteligene individ(ale iradiate de inteligena I s(pre"5, *i deci de Un(/ 'oc"ai din acest
"otiv, pentr( ca I proveni" din Un( *i s(nte" n Un(, c(noa*te" *i conteni l pl5" prin
inter"edi(l *i din5(ntr(l l("inii inteligenei s(4 Ipre"e care e"an5 ete" din Un(/ Dar cel
"ai i"portant
r5bdare dr("(ll(cr( este
napoi c5 co"pania
spre s(nte" tot(*i )ei, chiar
se"enilor dac5
no*tri ni*te
)ei/ )ei in+eriori,
Dialectica, croind(4ne
a*a c(" c(
a( neles4o
Platon *i Plotin, era toc"ai "etoda care i per"itea o"(l(i s5 obin5 (n +el de "#nt(ire
+iloso+ica, prin ridicarea l(i progresiv5 la starea de con*tienti)are deplin5 a propriei sale
divinit5i/ Un )e( se poate (ita n cele din (r"5 pe sine, dar n nici (n ca) n( poate avea
nevoie s5 +ie salvat 
De aici re)(lt5 o consecin5 i"portant5, aceea c5 o"(l treb(4 ie s54i +i ap5r(t l(i
o"(l n( eca)e(,
1(g(stin o +iin5
o"(l n)estrat5
n4ar treb(i
c( ceva
s5 sentr4
a+leadev5r
n posesia
divin/ adev5r(l(i/
Dac5 adev5r(l
C( etoate
divinastea,
*i dac5
n
realitate o"(l se a+l5 n posesia adev5r(l(i- ca (r"are, sing(r(l "od i"aginabil pentr(
1(g(stin de a e2plica parado2ala pre)en5 a adev5r(l(i inteligibil, care e divin, n o",
care n( e )e(, a +ost acela de a s(sine c5 o"(l c(noa*te n l("ina ve*nic5 a (n(i adev5r
s(pre", inteligibil *i s(b)istent n sine, adic5 n l("ina l(i D("ne)e(/
n nen("5rate r#nd(ri *i s(b nen("5rate +or"e, 1(g(stin a ncercat s5 +ac5
aceea*i de"onstraie a e2istenei l(i D("ne)e( ca sing(r5 ca()5 i"aginabil5 a pre)enei
adev5r(l(i n "intea o"eneasc5/ D("ne)e(l s5( e soarele inteligibil, a c5r(i l("in5
l5(ntric caredeas(pra
str5l(ce*te i predic5
rai(nii
o"(l(i("ane
din5(ntr(-
*i care4i
ideile
per"ite
sale eterne
s5 c(noasc5
*i neschi"b5toare
adev5r(l- el s(nt
e st5p#n(l
legile
s(pre"e, a c5ror in+l(en5 s(p(ne rai(nea noastr5 necesit5ii adev5r(l(i divin/ Ca
de"onstraii, arg("entele S+#nt(l(i 1(g(stin s(nt +oarte e+iciente/ Pres(p(n#nd c5
adev5r(l e s(prao"enesc *i divin n toat5 p(terea c(v#nt(l(i, si"pl(l +apt c5 o"(l
c(noa*te adev5r(l de"onstrea)5 e2istena l(i D("ne)e(/ Dar de ce ar treb(i s5 +i" de
acord c( 1(g(stin c5 adev5r(l e "ai "(lt dec#t (n obiect al c(noa*terii o"ene*ti
Sing(r(l "otiv la care el ns(*i s4a g#ndit e p(r accidental/ !aiona"ent(l i"plicit al l(i
o"eneasc5, *i an("e Is(s Christos, Do"n(l nostr(, Fiul Tău* care c( 'ine tr5ie*te *i
do"ne*te, n (nitatea
Platon n( simţea S+#nt(l(i
nevoia D(h, p5rta*
de a +i +5c(t D("ne)e(, l("e +5r5
la divinitate, s+#r*it/
ntr(c#t 1"in/
el ns(*i %"(i
era l(i
(n )e(-
de (nde *i necesitatea, potrivit l(i 1(g(stin, de a4l desp(ia pe o"(l l(i Platon de ceea ce
l +5cea )e(, *i an("e de aptit(dinea nat(ral5 de a c(noa*te adev5r(l/ Vo" vedea c5
'o"a din 1M(ino se con+r(nt5 c( proble"a contrar5, adic5 transformarea o"(l(i
e"ina"ente nat(ral al l(i 1ristotel ntr4o +iin5 suscepti bil5 de a +i dei+icat5/
1(g(stin pare s5 se +i des+5*(rat d(p5 c(" (r"ea)5: Platon *i Plotin l consider5 pe o"
drept )e(, ntr(c#t o"(l posed5 adev5r(l- dar, n "od hot5r#t, o"(l n( e (n )e(- de (nde
reiese c5 o"(l p(r *i si"pl( n( poate poseda adev5r(l/ $(at5 n sine, aceast5
de"onstraie e absol(t corect5- ar +i chiar absol(t conving5toare, dac5 ar +i corect s5
s(sine" c5 adev5r(l e ceva prea b(n pentr( a p(tea +i obin(t n "od nat(ral de c5tre o"/
& evident ac(" ce s4a nt#"plat c( S+#nt(l 1(g(stin/ !epre)entant nentrec(t al
nelepci(nii cre*tine, +iloso+ia sa n( s4a ridicat niciodat5 la nivel(l teologiei sale/
D("ne)e(l l(i 1(g(stin e adev5rat(l D("ne)e( cre*tin, despre al c5r(i act p(r de
e2isten5 n( se poate sp(ne ni"ic altceva dec#t c5 &l este- ns5 c#nd ncearc5 s5 descrie
e2istena n ter"enii +iloso+iei, 1(g(stin revine de ndat5 la identi+icarea +iinei,, +5c(t5 de
greci, c( noi(nile de i"aterialitate, inteligibilitate, i"(abilitate * (nitate/ 'oate aceste
atrib(te s(nt divine- n4 tr(c#t adev5r(l le posed5 adev5r(l e divin/ I"aterial, inteligibil
*i i"(abil, adev5r(l aparine ordinii celor care s(nt sa( e2ist5 c( adev5rat/ Ca (r"are, el
aparinel(cr(rilor-
t(t(ror l(i D("ne)e(/ In "od
dar c#nd si"ilar, D("ne)e(l
s5 de+ineasc5 l(i 1(g(stin
creaia, 1(g(stin e adev5rat(l
o nelege, previ)ibil,creator al
potrivit
propriei sale noi(ni de +iin5/ 1 crea nsea"n5 a o+eri +iin5, iar ntr(c#t a +i nsea"n5 a +i
at#t inteligibil c#t *i Un(, 1(g(stin nelege creaia ca pe (n dar divin al acel(i gen de
e2isten5 care const5 n rit", n("ere, +or"e, +r("(see, ordine *i (nitate/J Ca orice
cre*tin, dar
1cesta e (n r5sp(ns c#t se poate de pertinent, ns5 poate n( *i cel "ai pro+(nd c(
p(tin5 n +iloso+ic *i, c( certit(dine, (n(l nepotrivit pentr( (n +iloso+ cre*tin care
spec(lea)5 pe "arginea l("ii create de D("ne)e(l cre*tin/ Pentr(f "otive pe care voi
ncerca s5 le clari+ic (lterior, S+#nt(l 1(g(stin n( era (*or de dep5*it, pentr( c5 li"ita pe
care o atinsese era ns5*i li"ita ontologiei grece*ti *i, n consecin5, li"ita (lti"5 la care
intelect(l o"enesc poate a(nge n do"eni(l "eta+i)icii/ 1t(nci c#nd, la no(5 secole
d(p5 "oartea S+#nt(l(i 1(g(stin, teologia nat(ral5 a "ai +5c(t (n progres novator *i
decisiv, ca()a l(i, nt#"pl5toare, a +ost descoperirea (n(i alt (nivers "eta+i)ic//grecesc
de c5tre (n alt teolog cre*tin/ De data asta era vorba despre (nivers(l "eta+i)ic al
l('1ristotel, iar n("ele acel(i teolog era 'o"a din 1M(ino/
K$at(ra religioas5 a g#ndirii l(i Platon, sp(ne c( ndrept5ire Gilbert 3(rray, n4a
+ost de)v5l(it5 la adev5rata ei di"ensi(ne p#n5 n vre"ea l(i Plotin, n secol(l, al treilea
p/ Ch/: iar cea a l(i 1ristotel, a" p(tea sp(ne +5r5 tea"a +or5rii (n(i parado2, n( "ai
devre"e de e2p(nerea ei de c5tre 1M(ino, n secol(l al treispre)ecelea/LJ S5 ad5(g5"
doar c5
dit Gardeil pe c#nd scria acele pagini era n esen5 corect; cu toate astea, nici e( n(
gre*ea" ntr( tot(l/ 1(g(stin avusese® idee +oarte clar5 as(pra a ceea nsea"n5 a
crea, dar n( a(nse] se niciodat5 la noi(nea pe de4a4ntreg(l e2istenial5 de +iin5/
J GilbertPress,
University 3(rray,
<968>, p/ </Sta%es of Greek #e$i%ion =Ne Yor+t Col("bia
"i.e
KinterpretareaL l(i 1ristotel de c5tre 'o"a din 1M(ino ar p(tea +i "ai corect n("it5
"eta"or+o)a ei n l("ina revelaiei cre*tine/ G#ndirea care se g#nde*te pe sine a l(i
1ristotel a devenit +ar5 ndoial5 (n ele"ent esenial a' teologiei nat(rale a S+ant(h(
'o"a din 1M(ino, dar n( +5r5 a s(+eri "a+nt#i o trans+or"are "eta+i)ic5, ce a
trans+or"at4o n acel >ui est sa( KCel care esteL al Vechi(l(i 'esta"ent/;<
S+#nt(l 'o"a se ntreab5: de ce sp(ne" noi c5 >ui est e cel "ai potrivit n("e dintre toate
cele ce4i pot +i atrib(ite l(i D("ne)e( Iar r5sp(ns(l l(i este: pentr( c5 nsea"n5 Ka iiL:
ipsum esse. Dar ce nsea"n5 a +i !5sp(n)#nd la aceast5 ntrebare "eta+i)ic5, cea "ai
di+icil5 dintre toate, treb(ie s5 distinge" c( atenie ntre se"ni+icaia a do(5 c(vinte care
n( s(nt doar di+erite, ci *i inti" legate: ens sa( //+iin5L *i esse sa( //a +iL/ !5sp(ns(l corect
la ntrebarea: KCe este +iinaL e: KAiina este ceea ce este sa( e2ist5/L Dac5, de pild5,
adres5" aceea*i ntrebare c( privire la D("ne)e(, r5sp(ns(l corect ar +i: KAiina l(i
D("ne)e( este aido"a (n(i ocean nes+#r*it *i ne"5s(rat de s(bstan5/L 3 Dar esse sa( Ka
+iL e ceva di+erit *i c( "(lt "ai gre( de s(rprins, ntr(c#t se a+l5 asc(ns "(lt "ai ad#nc n
str(ct(ra "eta+i)ic5 a realit5ii/ C(v#nt(l K+iin5L, ca s(bstantiv, dese"nea)5 o an("it5
s(bstan5- c(v#nt(l Ka +iL, sa( esse, e verb, ntr(c#t dese"nea)5 (n act/ 1 nelege asta
nsea"n5 a a(nge dincolo de nivel(l esenei, la nivel(l "ai pro+(nd al e2istentei/ C5ci e
adev5rat c5 tot ceea ce este s(bstan5 treb(ie s5 aib5/ n "od necesar, at#t esen5, c#t *i
e2isten5/ In realitate, n ordinea nat(ral5
/care +ace obiect(l c(noa*terii raionale, l(cr(rile sta( ast+el: pri"a dat5 concepe"
an("ite +iine, d(p5 care le de+ini" esena *i n cele din (r"5 le a+ir"5" e2istena prin
inter"edi(l (nei (dec5i/ ns5 ordinea "eta+i)ic5 a realit5ii e toc"ai op(s(l ordinii
c(noa*terii o"ene*ti: pri"a dat5 ave" (n an("it act de a e2ista care, ntr(c#t e acest act
de a e2istai circ("scrie i"ediat o an("it5 esen5 *i +ace ca o an("it5  s(bstan5 s5 ia
+iin5/ n acest sens, "ai pro+(nd, Ka +iL e act(lf pri"ar *i +(nda"ental n virt(tea c5r(ia o
an("it5 +iin5 este sa( e2ist5 c( adev5rat/ n c(vintele S+#nt(l(i 'o"a: dictur esse ipse
actus essentiae'- Ka +iL e toc"ai act(l prin care o esen5 este/
care, % l("e+iecare
pentr( n caredintre
Ka +iLl(cr(ri,
e act(le2istena
prin e2celen5, act(l t(t(
este energia ror actelor,
original5 din careese*irevars5
o l("e tot
n
ceea ce "erit5 n("ele de +iin5/ % ase"enea l("e e2istenial5 n( poate +i e2plicat5
printr4o alt5 ca()5 dec#t cea a (n(i D("ne)e( c( o e2isten5 s(pre"5/ & ci(dat c5, din
p(nct de vedere istoric, l(cr(rile par s5 +i +(ncionat toc"ai invers/ Ailoso+ii
ff$/5r8<g2istena s(pre"5 a l(iD("ne)e( din c(noa*te4 rea/ anterioar5 a na(irii
e2isteniaie(c"r ilor- di"potriv5, I
/e/yfg2stenei l(i P("ne)e(a +ost cea care i4a a (4 v
tat pe +iloso+i s5 reali)e)e nat(ra e2istenial5 a l(cr(rilor/ C( alte c(vinte, +iloso+ii n4
ca()ele
a( re(*itlor,
s5 treac5
p#n5 c#nd
dincolo
revelaia
de esene,
i(deo4crestin5
nspre energiile
n( i4a eseniale
nv5at c5care
Ka +iL
constit(ie
e adev5rat(l
chiar
n("e al +iinei s(pre"e/ Progres(l decisiv al "eta+i4 )icii, in l("ina credinei
cre*tine, n4a constat n a nelege, c5 treb(ie sa e2iste o +iin5 pri"5, ca()5 a +iinei
t(t(ror l(cr(rilor/ Cei "ai de sea"5 dintre greci *tia( dea asta/ 1t(nci /
c#rd, de pild5, 1ristotel a post(lat g#ndirea carese g#nde*te pe sine drept +lint5
s(nre"5/ el a concep(t4o n "od cert ca # act p(r *i ca energie c( p(teri in+inite- c(
toate astea, )e(l l(i era doar act(l p(r al (nei g#ndiri/ 1ceast5 act(alitate c( p(teri
in+inite a (n(i principi( care se g#nde*te pe sine "erit5 n "od cert s5 +ie n("it5 act
p(r, dar era (n act p(r n ordinea c(noa*terii, n( n cea a e2istentei/ Ins5 ni"ic n(
poate
esteL, o+eri
ea n(ceva ce o+eri
p(tea n( are/ ntr(c#t de
e2isten5: g#ndirea s(pre"5
(nde reiese a l(i 1ristotel
c5 l("ea n( eran(//Cel
l(i 1ristotel era care
(na
creat5/ ntr(c#t g#ndirea s(pre"5 al(i1ristotel n( era act(l p(r de a e2ista, c(noa*terea
sa de sine n( deter"ina c(noa*terea ntregii +iine, act(ale *i posibile: )e(l l(i 1ristotel
n( era providena- el n( c(no*tea o l("e pe care n( el o crease *i pe care n4ar +i p(t(t
s5 o cree)e, ntr(c#t ei era g#ndirea (nei g#ndiri *i n4avea con*tiina de / sine a KCel(i
care esteL/
N( vrea( s5 "ini"ali)e) grad(l de ndatorare a +iloso+iei l(i 'o"a din 1M(ino +a5 de
1ristotel/ &l ns(*i n( "4ar ierta dac5 l4a* nvinov5i de o ase"enea nerec(no*tin5/ Ca
+iloso+, 'o"a din 1M(ino n4a +ost (n discipol al l(i 3oise, ci al l(i 1ristotel, c5r(ia i
datorea)5 "etoda *i principiile sale, p#n5 *i noi(nea central5 de act(alitate +(nda"en4
al5 a +iinei/ Vrea( s5 sp(n doar c5 trad(cerea t(t(ror procentelor legate de +iin5 din
li"ba(l esenelor n cel al e2is4tenelor a constit(it (n progres "eta+i)ic decisiv sa(, "ai
e2act, o adev5rat5 revol(ie "eta+i)ic5/ nc5 de la ncep(t(rile sale, "eta+i)ica a (r"5rit
ntotdea(na, n secret, s5 devin5 e2istenial5- ncep#nd c( S+#nt(l 'o"a din 1M(ino
l(cr(rile a( stat
+iecare dat5 c#ndast+el ntr4o ase"enea
*i4a pierd(t caracter(l"5s(r5, nc#t "eta+i)ica a ncetat s5 "ai e2iste de
e2istenial/
3eta+i)ica l(i 'o"a din 1M(ino a +ost *i r5"#ne nc5l n istoria teologiei nat(rale
(n p(nct c(l"inant/ N( e deci de "irare c5 a +ost n("aidec#t (r"at5 de o c5dere/
!ai(nea o"eneasc5 se si"te con+ortabil nr4o l("e a l(cr(rilor, a+e c5ror esene *i legi
le poate s(rprinde ntr4(n li"ba al cpn+ ceptelor- dar e nesig(r5 *i stingher5 ntr4o l("e
a e2istenelor], pentr( c5 a e2ista e (n act *i n( (n l(cr(/ @i o *ti" prea bine %ri de c#te
ori (n con+ereniar *i ncepe propo)iia sp(n#ndf KDe +apt///L, reali)e)i de ndat5 c5 el a
a(ns la cap5t(l ideii lor/ Pres(p(n#nd c5 ceva este, el i poate sp(ne o "(li"e d
l(cr(ri despre ceea ce este acel ceva- ceea ce n( poate +ace e s5 o+ere o e2plicaie a nse*i
e2istenei l(cr(l(i/pri"
l5(ntric principi( @i c(" ar p(tea,
a ceea ce estec#nd e2istenal(cr(
respectiv(l e (n principi(
C#ni ave" *i nc5
de4a toc"ai
+ace c(cel "ai
+aptele
ca atare sa( c( l(cr(ri care s(nt p( re nt#"pl5ri, ultima ratio p(r *i si"pl( e2ist5, *i
asta4i tot ce se poate sp(ne/ Desig(r, cerina de a privi (nivers(l ca pe 7 l("e a (nor acte
e2isteniale partic(lare, legate toae de o a(toe2isten5 s(pre"5 *i absol(t5, nsea"n5 a
e2tinde rai(nea noastr5, esenial"ente concept(al5, p#n5 la li"ita e2tre"5/ @ti" c5
treb(ie s5 o +ace", dar ne ntreb5" dac5 e c(p(, tin5, ntr(c#t n( s(nte" sig(ri c5 acest
l(cr( poate +i +5c(t/ %
1cesta e cel p(in (n aspect as(pra c5r(ia c#iva s(ccesori ai l(i 'o"a din 1M(ino
*i4a( "ani+estat
d(bi( n privina p(ternice
adev5rat(l(indoieli/
n("e &i n*i*i cre*tini,D("ne)e(]
al adev5rat(l(i *i (neori il(*tri, n4a( lor
1dev5rata av(t nici (n
proble"5
era (r"5toarea: pres(p(n#nd ca D("ne)e( e KCel care esteL, se poate a(nge a !"
*.%e/ de
D("ne)e( doar priinet"edi(l rai(nii +iloso+ice, +5r5 a(4 Or(/ revelaiei 1ceasta
este, intr4adev5r, o ntrebare relevant5/ $a (r"a (r"elor, ace*ti teologi *tia( +oarte bine
c5 +iloso+ii n( se g#ndiser5 niciodat5 s54i dea l(i D("ne)e( acest n("e p#n5 n
"o"ent(l n care l4a( a+lat de la 3oise, care, la r#nd(l s5(, l a+lase de la D("ne)e(/
De aici tendina accent(at5, p#n5 *i la (n "are "eta+i)ician prec(" D(ns Scot(s, de4a
p(ne
la D("ne)e(l
n disc(iecre*tin,
posibilitatea
cel carerai(nii
e2ist5 ("ane
*i este atotp(ternic
de a a(nge,la
doar
"od(l
prinabsol(t/;6
inter"edi(l +iloso+iei,
3otiv(l acestei e)it5ri e si"pl(/ Intelect(l ("an se si"te nesig(r n +aa (nei
realit5i despre care n( poate +or"(la nici (n concept adecvat/ %r toc"ai ast+el este
e2istena/ & gre( pentr( noi s5 reali)5" c5 K&( s(ntL e (n verb activ/ &, poate, *i "ai
gre( pentr( noi s5 vede" c5 KesteL indic5, n realitate, n( ceea ce este l(cr(l, ci act(l
e2istenial pri"ar ca re < +ace n(doar s5 +ie; ci si s5 +ie toc"ai ce este 1st+el c5 cine
ca o r5"5*i5 a platonis"(l(i, anterioar5 l( 'o"a din 1M(ino/ n cadr(l (nei "eta+i)ici
e2isteniale
c(" +ace D(ns
a(tentice,
Scot(s,arde+ie2istena
"ai corect
(neis5esene
vorbi" despre esena
{essentia (nei e3istentia)
et eius e2istene dec#t, a*a
De cee2plicaie
la o (lti"5 s4a oprit instinctiv inteligena
Pentr( c5, greac5
n cadr(l la noi(nea
e2perienei de nat(r5
("ane, sa( esen5
e2istena ca
aparine
ntotdea(na (nei an("ite esene/ Noi c(noa*te" n "od direct doar l(cr(rile c( o
e2isten5 individ(al5 *i sensibil5,/a c5ror e2istena const5 doar n a +i (n l(cr( sa( alt(l/
&2istena (n(i stear se li"itea)5 n "od evident la a +i (n stear sa(, "ai degrab5, la a
+i (n an("it stear, iar acest l(cr( poate ? sp(s despre orice/ Ce altceva nsea"n5 asta
dac5 n( c5 esena oric5r(i l(cr( n(4 e o e2isten5 n sine, ci doar (na centre
n("eroasele par p5ri la e2istent5 1cest +apt e e2pri"at cel "ai bine prin ds tincia
+(nda"ental5 dintre K+iin5L *i Kce esteL, at#t de li"pede +or"(lat5 de 'o"a din
1M(ino/ 1sta n( nsea"n5 ogl e2istena e distinct5 de esen5, a*a c(" (n l(cr( e
l(cr( s5 +at5
distinct +ie, *ides5alt+iel(cr(/
ceea nc5
ce este/
o dat5,
1ceast5
e2istena
distinctei
n( ee2pri"5
(n l(cr(,
p(rci*iact(l
si"pl(
care+apt(l
+ace c5,
ca (n
n
cadr(l e2perienei ("an< n( e2ist5 nici (n l(cr( a c5r(i esen5 este Ka +iL *i n( a +i (n
@ an("it l(cr(L/ &2istena n( de+ine*te nici (n dat e"piric- de I (nde reiese c5 esena
l(i n( e e2istena, ci c5 e2istena treb(ie concep(t5 ca +iind distinct5 de el/
C(" p(te" at(nci e2plica e2istena (nei l("i ce C%D4 I st5 n ast+el de l(cr(ri $e poi
l(a la r#nd *i te poi ntreb5 I care e "otiv(l pentr( care +iecare din ele este sa( e2ist5-
r5s] I p(ns(l la aceast5 ntrebare n( va veni din partea esenei nici I (n(ia/ Din "o"ent
ce nat(ra nici (n(ia n( este de ,,a +iL, e(4 I noa*terea *tiini+ic5 e2ha(stiv5 a ceea ce s(nt
ele nici "5car I n( va ncepe s5 schie)e r5sp(ns(l la ntrebarea: KDe ce e2ista I eleL
$("ea noastr5 este (na a schi"b5rilor- +i)ica, chi"ia, biologia ne pot nv5a legile
potrivit c5rora ea se schi"b5- ceea ce *tiinele n( ne`>%t`nv5a este "otiv(l
pentr(`care( "ea, c( leghe, c( ordinea *i c( inteligibilitatea ei,este e2is5/ Dac5
nat(ra
sine nici (n(i l(cr(
ra+o"e+rg+ cient5c(nosc(t n(sale
a propriei es+eanL t(rans5
e2istene/ niciea(n(i l(cr(lac(nosc(t
tri"ite sing(ra n( conine n
I"aginabil5/ Dincolo de o l("e n care Ka +iL se a+l5 peste tot la nde"#n5 *i n care
+iecare nat(r5 poate o+eri e2plicaii ale altor nat(ri, dar n( *i ale e2istenei lor co"(ne,
treb(ie s5 e2iste o ca()5 a c5rei adev5rat5 \esen5 este de //a +iL/ 1 post(la o ast+el de
+iin5, a c5rei esen5 este act(l p(r de a e2ista, adic5 a c5rei esen5 n( nsea"n5 a
+i ceva deter"inat, ci Ka +iL, nsea"n5 a4< post(la pe D("ne)e(l cre*tin drept ca()5
s(pre"5 a (nivers(l(i/ De*i ad#nc asc(ns, KCel care esteL e *i cel "ai evident dintre
D("ne)ei/ De)v5l(ind(4le "eta+i)icienilor +apt(l c5 ele nsele n( *i pot e2plica propria
e2isten5, toate l(cr(rile indic5 +apt(l c5 e2ist5 o ca()5 s(pre"5, n care esena *i
e2istena coincid/ 1ici se nt#lnesc, n s+#r*it, 'o"a din 1M(ino *i 1(g(stin/ ntr(c#t
"eta+i)ica sa e2istenial5 a re(*it s54*i croiasc5 dr(" prin acel strat de esene care este
doar nveli*(l e2terior al realit5ii, _o"a din 1M(ino poate vedea act(l p(r de a e2ista M
+el c(" cineva vede pre)ena ca()ei n oricare dintre e+ectele ei/
1 a(nge la acest p(nct nse"na probabil a a(nge la ultima T'ule a l("ii
"eta+i)icii/ S+#nt(l 1(g(stin a a(ns aici prin p(terea credinei cre*tine, n aceea*i )i
n*ine,
n care a"
a()ise
+ost toate
creail(cr(rile
de Cel ceprocla"#nd
tr5ie*te ve*nic/L
n li"ba(l
C( toate
Bibliei:
astea, pentr(
KN( ne4a"
1(g(stin
creatKCel
noi
ce tr5ie*te ve*nicL a r5"as n esen5 Kadev5r etern/// i(bire adev5rat5 *i eternitate
sc("pa/ S+#nt(l 'o"a din 1M(ino a a(ns aici prin p(terea c(noa*terii "eta+i)ice
directe, acolp (nde sp(ne c5 Ktoate +iinele c(nosc5toare l a+l5 n "od i"plicit pe
D("ne)e( n ori*icare libr(pe care l c(nosc/L;; &ra i"posibil de a(ns "ai
$e*,#e' pentr( că rai(nea o"eneasc5 n( poate trece dincolo $e cel "ai nalt dintre
5/25/2018 ,%"c%%%/e "eta+i)ice/ Etienne Gilson
S4ar p(tea Dumnezeu
crede c5/ iFilosofia
o dat5 a+lai -slidepdf.com
5" 0e%* *ce#!% adev5r
+(nda"ental, oa"enii a( (r"5rit ă;/ ă#,ee c! gri5/ Ins5 ei n4a( +5c(t a*a
Descoperirea l(i a .0# !,)*#ă aproape i"ediat de pierderea l(i/ C(" *i de ce a .0# e/
%e,$!#' aceasta e proble"a as(pra c5reia ne vo" c0"ce"#,* *#e"7%* n contin(are/$/
UMNEZEU ŞI FILOSOFIA MODERNĂ
'recerea de la +iloso+ia "edieval5 la +iloso+ia "odern5 ti"p(rie e il(strat5 cel "ai
bine de schi"barea stat(t(l(i social al +iloso+ilor n*i*i/ n &v(l(i 3edi(, practic toi
+iloso+ii era( c5l(g5ri, preoi sa( cel p(in si"pli clerici/ C( ncepere din secol(l al
EVII4lea *i p#n5 n )ilele noastre, p(ini oa"eni ai Bisericii a( "ani+estat (n adev5rat
geni( creativ n do"eni(l +iloso+iei/ 3alebranche *i Condillac n Arana, Bereley n
Irlanda *i !os"ini n Italia pot +i a"intii doar ca e2cepii de la reg(l5, nici (n(l ne+iind
rec(nosc(t ca +5c#nd
dernit5ii/ Ailoso+ia parte dintre
"odern5 geniile
este creaia +iloso+ice
laicilor, de"ne dentr(
n( a clericilor, l(at edi+icarea
n sea"5 cet5ilor
ale "o4
o"ene*ti, n( a celei s(pranat(rale, a l(i D("ne)e(/
1ceast5 schi"bare epocal5 a devenit evident5 at(nci c#nd, n pri"a parte a
Expunerii despre metodă, Descartes *i4 a an(nat deci)ia Kde a n( "ai c5(ta pe viitor(ci
M alt5 *tiin4 0 h a+ara celei pe care a* p(tea4o descoperi n "ine ns("i  (ria*a carte a
l("ii/R 1+ir"aia l(i Descartes n( nse"na n nici (n ca) c5 el (r"a s5 ren(ne la
U ln
D("ne)e(, la religie sa( chiar la teologie- dar nse"na n "od hot5r#t c5, din p(nct(l l(i
de vedere, aceste roble"e n( era( s(biectele cgle "ai potrivite spre a +i s(p(se
rani, c#t *i+iloso+ice/
spec(laiei celor nv5ai
$a drept
N(vorbind,
este chiar
n( Biserica
este deschis5
cea care
caleanespre
nva5
rai at#t
c5 adev5r(rile
celor igno4
revelate care d(cpe o"a "#n(ire dep5*esc p(terile inteligenei noastre S5 l5s5"
religia a*a c("
este ea: ceva ce ine de credin5, iar n( de c(noa*terea t(al5 sa( de de"onstraia
raional5/ lec/
1*a c5 ceea ce s4a nt#"plat prin +iloso+a l(i Des tes 4 *i asta independent de
propria l(i credin5 cre*tin+ +ost distr(gerea ideal(l(i "edieval al nelepci(nii cre*t
Pentr( S+#nt(l 'o"a din 1M(ino, de pild5, e2presia s(j a nelepci(nii era
teologia/,1ceast5 doctrin5 sacr5L, sp(n S+#nt(l 'o"a din 1M(ino, Keste nelepci(nea
prin e2celen5 printre toate celelalte nelepci(ni o"ene*ti- n( este cea "ai nalt5 doar
este
ntr4(n
deci D("ne)e(,
an("it
care sens,
careci\ cel
este considerat la "od(l
"ai"od
n nalt
absol(t/L
obiect s(pre"a
absol(t i"aginabil
De ce Pentr(
al c(noa*terii
ca()5 c5 obiect(lo"ene*ti:
propri(
a ntreg(l(i teologiei
Univers 1cela*i
care e
D("ne)e(, este n("it nelepci(nea s(pre"5/L Ca *tiin5 a s(pre"ei ca()e, teologia
lrUe
do"ne*te la "od(l absol(t as(pra t(t(ror celorlalte *tiine- toate se s(p(n (dec5ii ei
*i4i s(nt s(bordonate/ Descartes n( era o"(l care s5 ridice vreo obiecie la adresa
acestei nelepci(ni a credinei cre*tine/ &l ns(*i cre*tin, o privea ca pe sing(ra cale de
"#nt(ire, prin Christos *i prin Biserica l(i Christos/ Ins5, ca +iloso+, el c5(ta o c( tot(l
alt+el de nelepci(ne, *i an("e o c(noa*tere a adev5r(l(i prin ca()ele l(i pri"e,
c(noa*tere la care s5 se poat5 a(nge doar prin inter"edi(l rai(nii nat(rale *i care s5
aib5 ca scop an("ite +inalit5i practice te"porale/ Descartes n( s4a deosebit de S+#nt(l
'o"a din 1M(ino prin aceea c5 a s(pri"at teologia 4 el a p5strat4o c( "are gri5- nici
prin
1M(ino
aceea
separarea +5c(se
c5 a +5c(t
acest ol(cr(
distincie
c( secole
+or"al5nainte/
ntre +iloso+ie
No(tatea*i teologie
l(i Descartes
4 S+#nt(l
a constat
'o"a din
n
q ,; i KFetic5 a nelepci(nii +iloso+ice de nelepci(nea '; ti"p ce S+#nt(l 'o"a din
1M(ino a separat c( l de a (ni, Descartes a desp5rit pentr( a separa/ Dac5 [0I vor re(*i
s54l apropie de Binele s(pranat(ral s(pre" U inter"edi(l nelepci(nii credinei,
Descartes n( va avea ic de obiectat, ci la va +i e2tre" de rec(nosc5tor/ D(p5 c(" sp(ne
el ns(*i: "i dorea" 4 c( ni"ic "ai p(in dec#t oricare alt(l 4 s5 devin dein5tor al
o"enesc, Kconsiderat dinspre rai(nea o"eneasc5, +ar5 l("ina credineiL
5/25/2018 Consecina i"ediat5
Etiennea acestei
Gilson atit(dini
Dumnezeuar +i itreb(it s5 +ie -read(cerea
Filosofia slidepdf.comrai(nii
o"ene*ti la atit(dinea +iloso+ic5 a grecilor/ Ailoso+ia l(i ne+iind nici direct, nici indirect
cond(s5 de teologie, Descartes n4avea absol(t nici (n "otiv s5 pres(p(n5 c5 concl()iile
acestora vor
religioase coincide/raional
*i principi(l De ce n4ar e2ista, ntre t(t(ror
al inteligibilit5ii obiect(l sa( obiectele
l(cr(rilor, aceea*iveneraiei
separaie sale
care
e2ista ntre credina *i rai(nea sa, ori ntre teologia *i +iloso+ia sa 1r +i +ost logic ca
Descartes s5 adopte o ast+el de po)iie, pe care (nii dintre cei "ai valoro*i cercet5tori ai
s5i n( e)it5 s5 a+ir"e c5 el ar +i adoptat4o/ In c(vintele l(i %/ 0a"elin: KDescartes +e
(r"ea)5 anticilor aproape ca *i c(" ni"ic n( i4ar desp5ri, c( e2cepia +i)icienilor/L
C5, logic vorbind, l(cr(rile ar +i treb(it s5 se nt#"ple ast+el, e dincolo de orice b5n(ial5/
C5 ni"ic de acest +el n( s
a nt#"plat tot(*i este tot dincolo de orice b5n(ial5, iar a +apt per"ite o interpretare
istoric5
teologiei+oarte
nat(rasi"pl5/ 1t(nci
le printr4o c#S (n
"etod5 p(r+iloso+ grec el
raional5, treb(ia s5 aborde)e
se vedea con+r(ntatproble"a
doar c( )eii
religio*i ai "itologiei grece*ti/ Indi+erent de n("e rang sa( rol, nici (n(l dintre )eii
religiei grece*ti n4a s(sin(t vreodat5 c5 el ar +i sing(ra, (nica *i s(pre"a +iin5,
creator al l("ii, principi( pri" *i +inalitate absol(t5 a t(t(ror l(cr(rilor/ Di"potriv5,
Descartes n( p(tea aborda aceea*i proble"5 +i/ loso+ic5 +ar5 a se vedea con+r(ntat c(
D("ne)e(l cre*tin/ C#nd ave" de4a +ace c( (n +iloso+ cre*tin, acesta poate a+ir"a +5r5
proble"e la ncep(t(l cercet5rii sale: KS5 pres(p(ne" c5 n( s(nt cre*tin- voi ncerca
s5 ca(t, doar c( a(tor(l rai(nii *i lipsit de l("ina credinei, ca()ele *i principiile
pri"e care pot o+eri o e2plicaie a t(t(ror l(cr(rilor/L Ca e2ercii( intelect(al, acesta
este la +el de +olositor ca oricare alt(l- ns5 e sortit e*ec(l(i, ntr(c#t at(nci c#nd
cineva *tie *i crede c5 tot ce e2ist5 are o sing(r5 ca()5, D("ne)e(l n care crede c(
gre( ar p(tea +i alt(l dec#t ca()a pe care o c(noa*te/
ntreaga proble"5 a teologiei nat(rale "ode"e se a+l5 re)("at5 aici, n c#teva
c(vinte, iar reali)area nat(rii ei parado2ale este pri"a condiie a (nei nelegeri
corecte a istoriei ei/ Departe de a le +i (r"at grecilor ca *i c(" ni"ic n( s4 ar +i a+lat
ntre ei, Descartes le4a (r"at grecilor av#nd convingerea naiv5 c5 ar p(tea re)olva,
prin inter"edi(l
/ de teologia "etodei
nat(ral5 p(r raionale
cre*tin5/ C( alte ac(vinte,
grecilor,Descartes
toate proble"ele ridicate
n( s4 a ndoit nicintre ti"p
"5car o
clip5 c5 principi(l pri" al (nei +iloso+ii di+erite ntr( tot(l de teologia cre*tin5 se va
dovedi n cele din (r"5 toc"ai acel D("ne)e( pe care +iloso+ia n( re(*ise s54l
descopere at#ta vre"e c#t r5"5sese n a+ara in+l(enei revela4 tiei cre*tine/ N(4i de
"irare c5 noi, cercet5torii, n( ne p(te" p(ne de acord n privina l(i Descartes/ Unii
scrie" istoria celor sp(se de el- alii scri( istoria +aptelor sale- *i ntoc"ai c(" a
a+ir"at 4 c(" c5 va c5(ta adev5r(l doar n l("ina ra4
qq ` ceea ce a +5c(t, cel p(in n do"eni(l "eta+i)icii, a +s5 rea+i"e principalele
concl()ii ale teolpgiei nat(rale cre*tine ca *i c(" teologia s(pranat(ral5 cre*tin5 n4ar
+i e2istat el$(i
&spinas, $iard,caDescartes
i apare i apare ca (n
(n elev con*tiincios al pionier
pri"ilorals5ipo)itivis"(l(i *tiini+ic-
pro+esori, ie)(iii/ T7< Del(i
+apt, Descartes a +ost *i (na *i alta n acela*i ti"p, dar n( n privina acelora*i pro4
ble"e/
D("ne)e(l l(i Descartes este, +ar5 ndoial5, D("ne)e(l cre*tin/ Cel "ai
ele"entar arg("ent pentr( de"onstraia carte)ian5 a e2istenei (n(i ast+el de
D("ne)e( este ideea clar5 *i distinct5 a (nei s(bstane g#nditoare, increate *i inde4
pendente, nn5sc(te intelect(l(i ("an/ Dac5 cercet5" cai)a e2istenei n noi a (nei
ast+el de idei, a(nge" i"ediat la post(larea, ca sing(r5 e2plicaie posibil5, a (nei
+iine care posed5 toate atrib(tele ce nsoesc ideea pe care ne4a" +ac(t4o despre ea,
adic5 on+iin5
/!ă) care e2ist5
considerare ideeaprin ea ns5*i,
nn5sc(t5 pe %".%"%#ă atotp(ternic5
care o ave" *i (nic5/ ns5
despre D("ne)e(, a(nge`s5
pentr( a +i si4
g(ri c5 &l este sa( e2ist5/ S(nte" at#t de obi*n(ii, n toate
Descartes a +ost interpretat de c5tre Victor Co(sin drept e2ponent a propriei sale
"eta+i)ici spirit(aliste/ "potriva acestei .##%,e#ă,% predo"inant "eta+i)ice a
d i i l l l ii i+i l i i l i + id d
5/25/2018
l(i D("ne)e( este,,Etienne Gilson Dumnezeu iFilosofia-slidepdf.com
la drept vorbind, de neggpdit Ideea noastr5 nn5sc(t5 despre
D("ne)e( este aceea a (nei +iine s(pre"e per+ecte- din "o"ent ce e2istena este
ope]
nsea"n5+eci(ne, a g#ndi
a g#ndi o +iin5
o +iin5 s(pre"5
s(pre"5 per+ect5
per+ect5 c5reiac5reia i lipse*te
i lipse*te  e2istena
per+eci(nea, ceea ce e
contradictori(- de (nde reiese c5 e2istena e inseparabil5 de D("ne)e( *i, n
consecin5, &l este sa( e2ist5 n "od necesar/;J
& binec(nosc(t +apt(l c5 Descartes a dispre(it "ere( istoria- dar istoria i4a
pl5tit4o c( v#r+ *i ndesat/ Dac5 ar +i cercetat "5car p(in trec(t(l ideii sale de
D("ne)e(, *i4ar +i dat i"ediat sea"a c5, de*i ar p(tea +i adev5rat c5 toi oa"enii
a( o an("it5 idee despre divinitate, ei n4a( av(t c( toii, *i n( dintotdea(na, ideea
cre*tin5 de D("ne)e(/ Dac5 toi oa"enii ar +i av(t aceea*i idee de D("ne)e(,
3oise n( l4ar "ai +i ntrebat pe Iehova care e n("ele s5(- sa( r5sp(ns(l l(i Iehova
ar +iar+ost:
c5 p(tea
KCeco"pe
ntrebare
p(ritatea
prosteasc5f
raional5
l c(noa*tei/L
a "eta+i)icii
Descartes
sale prin
era conta"inarea
at#t de ngriorat
c(
credina cre*tin5, nc#t p(r *i si"pl( a decretat caracter(l (niversal nn5sc(t al
de+iniiei cre*tine de D("ne)e(/ 1ido"a Ideilor nn5sc(te ale l(i Paton, ideea
nn5sc(t5 de D("ne)e( era o rea"intire- dar n( rea"intirea (nei idei conte"plate
de s(+let intr4o via5 anterioar5, ci p(r *i si"pl( rea"intirea celor nv5ate de el n
Biseric5, pe c#nd era copil/
Indi+erena deconcertant5 a l(i Descartes +a5 de posibila origine a (nei idei "eta+i)ice
at#t decele
dintre i"portante
sp(se den(predecesorii
este c#t(*i de
s5ip(in
i s4a((np5r(t
accident i)olat n n
l(i Descartes +iloso+ia sa/ 3(lte
"are parte adev5rate,
iar el n4a e)itat niciodat5 s5 le repeteI c#nd a g5sit de c(viin5/ %ric(", pentr( el a
repeta ce4 n( nse"na niciodat5 a "pr("(ta/ D(p5 c(" Descartes  q Vedea
proble"a, cd "ai "are "erit al +iloso+iei sale "nsta n (nn5to"l aspect: +iind pri"a
care a (r"at n "od secvent sing(ra "etod5 corect5, ea repre)enta, de ase"enea, *i
(nica +iloso+ie ce consta ntr4(n lan contin(( de concl()ii arg("entate, trase n "od
irepro*abil din principii evidente/ Dac5 se schi"b5 n( o verig5, ci doar loc(l pe care
aceasta l oc(p5, ntreg(l lan se r(pe/ Dac5 valoarea de adev5r a (nei idei este ntr4o
ase"enea "5s(r5 inseparabil5 de loc(l pe care l oc(p5 n s(ccesi(nea
de"onstraiilor, de ce s5 ne +ace" grii c( privire la originea ei &2ist5 (n sing(r loc
n care o idee adev5rat5 este pe de4a4ntreg(l adev5rat5: toc"ai loc(l pe care l oc(p5
n +loso+ia l(i Descartes/ Iar ideea carte)ian5 de D("ne)e( este o re"arcabil5 p(nere
n practic5 a acest(i principi(/ C( sig(ran5 c5 aceasta este cheia de bolt5 a "eta+i)icii
l(i Descartes, dar pentr( c5 e2ist5 o sing(ra nelepci(ne o"eneasc5, n( e2ist5 o
"eta+i)ic5 separat5*i acheia
+ie, c( necesitate, l(i Descartes/
de bolt5 aCheia
+i)icii,dealebolt5
c5reia "eta+i)icii carte)iene
principii s(nt treb(ie
"pr("(tate dins5
"eta+i)ic5/ Pe sc(rt, adev5rata valoare a ideii de D("ne)e(, pentr( Descartes, era
dat5 de re"arcabila ei capacitate de a deveni p(nct(l de plecare al (nei interpret5ri p(r
*tiini+ice a l("ii/ ntr(c#t D("ne)e(l carte)ian era adev5rat din p(nct de vedere
"eta+i)ic, el +(rni)a *tiinei principiile adev5ratei +i)ici, iar ntr(c#t nici (n alt
D("ne)e( n4ar +i p(t(t +(rni)a adev5ratei +i)ici principiile de care avea nevoie n
scop(l (nei e2p(neri siste"atice, nici (n alt D("ne)e( n a+ara cel(i carte)ian n4ar +i
p(t(t +i adev5rat(l D("ne)e(/
%ricine dore*te s5 neleag5 c(rioasele avent(ri "eta+i)ice ale
D("ne)e(l(i carte)ian treb(ie s5 in5 cont de aceste l(cr(ri/ $a origine, acesta
era D("ne)e(l cre*tin/ N( doar
<T;T; Descartes, Principii$e fi$osofiei, Pre+a5, IE, <9, <<, <646T, ed
c5 era o +iin5 care e2ista pe de4a4ntreg(l prin sine, prec(" D("ne)e(l S+#nt(l(i
'o"a din 1M(ino, dar Descartes l4ar +i t5c(t c( drag5 ini"5 chiar "ai "(lt dec#t at#t,
dac5 asta ar +i +ost c( p(tin5/ D("ne)e(l s5( n( era (n si"pl( act p(r de e2isten5,
care n4avea o ca()5 a propriei sale e2istene- el era ase"enea (nei energii in+inite de
a(toe2isten5 care, s5n(sp(ne"
ast+el de D("ne)e( poate +ia*a, era propria
descris ca()5 antr(c#t
prin c(vinte/ e2istenei sale/ ne
o ca()5 Desig(r,
apare (n
ca
separat5 de e+ect(l ei, este ci(dat s5 sp(ne" c5 el ar constit(i propria l(i ca()5/
'ot(*i, dac5 a" +ace s5 coincid5 cele do(5 noi(ni de ca()5 *i e+ect, cel p(in n acest
(nic ca), cea "ai p(in inadecvat5 apro2i"are pe care o"(l i4x p(tea4o +ace l(i
D("ne)e( ar +i cea de +iin5 in+init de
4
$a pri"a vedere, di+erena dintre D("ne)e(l l(i Descartes *i D("ne)e(l S+#nt(l(i
'o"a dinco"plicate
s(nt "ai 1M(ino n( depare
at#ts5C#nd
dep5*easc5 nivel(l
'o"a din (neitrans+or"ase
1M(ino n(ane "eta+i)ice/ ns5
g#ndirea l(cr(rile
s(pre"5 a
l(i 1ristotel n cre*tinesc(l KCel care esteL, el ridicase (n principi( pri" +iloso+ic la
rang(l de D("ne)e(/ Pornind de la acela*i D("ne)e(, Descartes l +olosea ac(" ca
pe (n principi( pri" +iloso+ic/ &ste adev5rat c5 D("ne)e(l n care credea Descartes,
ca *i cre*tin, era acela*i D("ne)e( pe care, ca +iloso+, l *tia ca +iind ca()a saipre"5 a
t(t(ror l(cr(rilor, c( toate astea, ca +iloso+, Descartes n4avea nevoie de D("ne)e( n
sine *i de per+eci(nea sa a(tos(+icient5 absol(t5/ Pentr( el, D("ne)e( n sine era (n
obiect al credinei religioase- obiect(l c(noa*terii raionale era D("ne)e( v5)(t ca cel
"ai nalt dintre KPrincipiile +iloso+ieiL/ 1cesta este "otiv(l pentr( care teologia
z{z{f{ a l(i Descartes n( doar c5 s4a li"itat la a l(a n considerare *ce/e *#,%6!#e
divine care o+er5 o e2plicaie a l("ii, ci a *i c0"ce!# *ce#e atrib(te n a*a +el nc#t
ele s5 o+ere o e2plicaie * /!)%% carte)iene/
@ti" c( toii n ce consta l("ea carte)ian5 a *tiinei/ & &0,6* despre (n (nivers
e2cl(siv "ecanic, n care tot(l poate +i e2plicat prin propriet5ile geo"etrice ale
spai(l(i *i prin legile +i)ice ale "i*c5rii/T8 Dac5 l privi" pe D("ne)e( ca sing(r5
n "od necesar,
e2plicaie posibil5 aa(toconte"plarea
e2istenei (nei ase"enea
proprieil("i,
+iine
principal(l
in+inite, s5(
ci atrib(t
atotp(ternicia
n( poate +i,
sa
a(toca()al5, s(rs5 a ca()alit5ii sale creative/ n loc(l +iinei a(tos(+iciente, care se
c(noa*te pe sine, a l(i 'o"a din 1M(ino, ave" ac(" o energie e2istenial5
a(toca()al5/ Dac5 *, +i s5 rec(rge" la "eta+ore, a" p(tea sp(ne c5, n ti"p ce
D("ne)e(l S+#nt(l(i 'o"a din 1M(ino era (n ocean in+init de e2isten5, D("ne)e(l
l(i Descartes este o +#nt#n5 de e2isten5 in+init de p(ternic5/ Iar "otiv(l n( e gre( de
observat Din "o"ent ce rol(l +iloso+ic (lti" al l(i D("ne)e( era acela de a +i o
ca()5, D("ne)e(l carte)ian treb(ia s5 posede +iecare atrib(t care i era necesar
creator(l(i l("ii carte)iene/ 1ceast5 l("e av#nd o ntindere spaial5 inde+init5,
creator(ladev5r(l
(lti"e, ei treb(ia*is5binele
+ie in+init- aceast5
acestei l("il("e +iind p(r
treb(ia( s5 "ecanic5
+ie a*a c(" *i lipsit5
s(nt,dentr(c#t
ca()e
D("ne)e( le crease printr4o hot5r#re liber5 a voinei sale, *i n( invers- l("ea
"ecanic5 a l(i Descartes se ba)a pe pres(p(nerea conserv5rii cantit5ii de energie din
(nivers- de (nde reiese c5 D("ne)e(l l(i Descartes treb(ia s5 +ie (n D("ne)e(
i"(abil *i c5 legile stabilite prin p(terea voinei sale n( p(tea( +i schi"bate +5r5 ca
l("ea ns5*i s5 +ie "ai nainte distr(s5/ Pe sc(rt, esena D("ne)e(l(i carte)ian a +ost
n "are "5s(r5 deter"inat5 de rol(l s5( +iloso+ic, care era acela de a crea *i a p5stra
l("ea "ecanic5 a
T8 Descartes, op. cit., partea a doua, IX.

9
*tiinei, a*a c(" Descartes ns(*i o concepea/TT & per+ect adev5rat c5 (n creator este
c( prec5dere (n D("ne)e( cre*tin, ns5 (n D("ne)e( a c5r(i esen5 (nic5 este cea
5/25/2018 '' e unde şiEtienne
#e dre#t cu*nt
Gilson celebra
Dumnezeu remarcă
iFilosofia a lui +ascal
-slidepdf.com
-u/ I #ot ierta #e escartes0 el a rut #rin toată 1iloso1i a
sa mişcare,
nu/l
3n săacorde
se le#ede
roiul
du#ăde de umnezeu
a dalumea
care, lumii un dar
nu bob*mac
anu s/aaut
mai #utut
#entru
stă#*ni
a o #2ne
trebuin4ă să
de
umnezeu.5 (+ascal, Meditaţii, Editura 6ion, %778, #. %8',
traducere de 9aria şi ezar Iănescu) 6cest 1izicism sau
naturalism, care străbate teolo:ia naturală a lui escartes,
a 1ost obserat cu #recizie şi analizat admirabil de către
9aurice Blondei, 3n -;<anti/carthesianisme de 9alebranche5,
3n 3evue de metap'isi+ue et de ia Anorale, %7%', ##. %/='. >in:ura
com#letare #e care aş dori să o 1ac la acest e?celent eseu
este că 9alebranche a 3ncercat să/şi e?#rime #ro#riul s#irit
anticartezian 3n termenii 1iloso1iei carteziene, de unde şi
:reută4ile #e care le/a aut. 3n 3ncercarea de a recreştina
teolo:ia naturală
cartezianizat a lui creştin.
#e umnezeul escartes, 9alebranche l/a
brid de credin5 religioas5 *i g#ndire raional5/ Cea "ai +rapant5 caracteristic5 a (n(i
ast+el de D("ne)e( era aceea c5 rol(l s5( creator i absorbise n totalitate esena/ De
(nde *i n("ele care ncep#nd din acel "o"ent (r"a s5 +ie cel adev5rat: n( KCel care
esteL, ci KCreator(l nat(riiL/ Desig(r, D("ne)e(l cre*tin +(sese dintotdea(na *i
creator(l nat(rii, ns5 el +(sese *i in+init "ai "(lt de at#t, n ti"p ce, potrivit l(i Des4
cartes, era sortit ca progresiv s5 devin5 e2cl(siv aceasta/ Des4 cartes ns(*i era ntr4o
prea "are "5s(r5 cre*tin pentr( a considera nat(ra drept (n )e(- ns5, dest(l de
ci(dat, el n4a reali)at niciodat5 c5 a4< red(ce pe ns(*i D("ne)e(l cre*tin la si"pla
ca()5 s(pre"5
"od at#t a nat(rii
de necesar din nse"na acela*i
principiile l(cr(/Descartes
lor, nc#t Concl()iile "eta+i)ice
ns(*i a a(ns, re)(lt5 ntr4(na
at(nci c#nd
scris (r"5toarea propo)iie, la ceea ce vor repre)enta concl()iile (lti"e ale
discipolilor s5i din secol(l al EVIII4lea: KC5ci prin nat(r5, considerat5 n general, n(
neleg ac(" altceva dec#t pe ns(*i D("ne)e(, sa( ordinea *i disp(nerea pe care
D("ne)e( le4a stabilit ntre l(cr(rile create/
5/25/2018 Etienne
&+ect(l istoric i"ediat Gilson
al acestei teologiiDumnezeu iFilosofia
nat(rale carte)iene a +ost, -din
slidepdf.com
no(, disocierea
l(i D("ne)e(,
inte4 ligibilit5iica+iloso+ice/
obiect al De
veneraiei
(nde *i religioase, de D("ne)e(
celebr(l protest ca principi(
al l(i Pascal: pri" al
KD("ne)e(l
cre*tinilor n( const5 ntr4(n D("ne)e( si"pl( a(tor al (nor adev5r(ri geo"etrice *i al
ordinii ele"entelor/ 1ceasta este partea p5g#nilor *i a epic(rienilor/ Dar D("ne)e(l
l(i 1vraa", D("ne)e(l l(i Isaac, D("ne)e(l l(i Iacob, D("ne)e(l cre*tinilor este (n
D("ne)e( de alinare *i i(bire- este (n D("ne)e( care ("ple "intea *i s(+let(l celor
care4< c(nosc/L;8 ntr4(n an("e sens, p(te" sp(ne c5 cei "ai i"portani dintre
s(ccesorii i"ediai ai l(i Descartes a( +5c(t tot ce era o"ene*te posibil pentr( a
reinsta(ra (nitatea teologiei nat(rale pe ba)a principiilor carte)iene/ Dac5 a( e*(at,
a*a c(" "5 te" c5 s4a *i nt#"plat, "otiv(l acest(i e*ec a +7st probabil acela c5 o
ase"enea ntreprindere era contradictorie n sine *i, ca (r"are, i"posibil de reali)at
Pres(p(n#nd c5 ndeplinirea (nei ase"enea sarcini ar +i +ost posibil5,
3alebranche ar +i +ost o"(l potrivit s5 o d(c5 la b(n s+#r*it/ &l ns(*i (n "e"br( al
cler(l(i, o" pro+(nd pios, aproape (n "istic, 3alebranche poseda toate calit5ile
necesare garant5rii s(cces(l(i (n(i ast+el de e2peri"ent +iloso+ic/ Ca +i)ician, a +ost
ntr( tot(l satis+5c(t de principiile "ecanice en(nate de Descartes- ca "eta+i)ician, el
a elaborat o sinte)5 original5 ntre carte)ianis" *i a(g(stinis", care l post(la pe
D("ne)e( ca (nic5 s(rs5 a e+icacit5ii ca()ale, at#t n cadr(l ordinii c(noa*terii
o"ene*ti,
acionea)5c#t *i n cea apotrivit
ntotdea(na ca()alit5ii
nat(rii+i)ice-
Saleca*i teolog, el va+inalitate
c5 sing(ra s(sine c5a l(cr5rii
D("ne)e( l(i
D("ne)e( este propria Sa glorie, n persoana l(i Iis(s Christos/ Ce este D("ne)e(,
se ntreab5 3alebranche, dac5 n( +iina ns5*i KCred c5 te neleg corect, sp(ne
1riste ntr4(n dialog al l(i 3alebranche, t( l de+ine*ti pe D("ne)e( ntoc"ai c(",
vorbind(4i l(i 3oise, &l ns(*i s4a de+init: Dumnezeu e cel care este.8 ;T N(]e acesta,
a" p(tea ntreba, adev5rat(l *i a(tentic(l D("ne)e( cre*tin
A5r5 ndoial5 c5 a*a este/ Aiin5 per+ect5 *i in+init5, D("ne)e(l l(i 3alebranche K*i este
ns(*i proprie l("in5, descoper5 n propria Sa s(bstan5 esenele t(t(ror +iinelor *i toate
5/25/2018
iposta)ele lor posibileEtienne Gilson Dumnezeu iFilosofia-slidepdf.com
*i, n por(ncile Sale, e2istenaacestora, prec(" *i toate iposta)ele
lor efective.8 u există nici un singur cuv2nt al acestei definiţii care să nu 1 se potri:
vească  fel de !ine şi Dumnezeului )f2ntului Toma din Departe de a +i de acord c(
Descartes, că Dumnezeu creează li!er adevărurile eterne, Male!ranc'e reinstaurează 1n
totalitate doctrina a(g(stinian5 a (n(i Dumnezeu care cunoaşte toate l(cr(rile, act(ale şi
posi!ile, prin cunoaşterea propriilor sale idei eterne, *i care *i c(noa*te ideile prin cu:
noaşterea propriei sale s(bstane/ 1cesta e veriga sla!ă, unde spirit(l carte)ian s4a
in+iltrat 1n teologia nat(ral5 a l(i 3alebranche/ ntr4(n +el, (n D("ne)e( care n(4*i vede
dec#t propria s(bstan5 *i care n aceasta vede toate l(cr(rile "pre(n5 c( toate
raport(rile inteligibile dintre ele este tocmai contrari(l D("ne)e(l(i carte)ian/ Dar,
dest(l de ci(dat, diferenţa dintre cei doi D("ne)ei se datorea)5 +apt(l(i c5 3alebranche
a d(s p#n5 la cap5t ceea ce l(i i se p5rea a +i (n D("ne)e( ins(+icient de carte)ian/
$("ea l(i Descartes +(sese o l("e a legilor inteligibile decretate n "od ar!itrar de (n
D("ne)e( atotp(ternic- originalitatea l(i 3alebranche a constat n conceperea l(i
D("ne)e( ns(*i ca l("e in+init5 a legilor inteligibile/ Ni"ic n( sea"5n5 "ai "(lt c(
inteligena s(pre"5 a l(i Plotin ca *i C(v#nt(l divin al l(i 3alebranche/
3(li istorici ar sp(ne c5 ele coincid/ In orice ca), e2ist5 at#t de "(lte
ase"5n5ri, plotinian5
inteligena nc#t C(v#nt(l
devenit5
l(i 3alebranche
carte)ian5/ Pe
aproape
sc(rt, c5
o/ ar
dat5
p(tea
©Br3alebranche,
+i de+init drept
creator(l ns(*i treb(ie s5 se s(p(n5 acel(i gen de inteligibilitate pe care D("4
ne)e(l l(i Descartes l i"p(sese liber creat(rilor/
!e)(ltat(l (lti" al spec(laiei "eta+i)ice a l(i 3alebranche a +ost apariia
(n(i D("ne)e( s(pranat(ral, a c5r(i via5 interioar5 a +ost concep(t5 d(p5
"odel(l (nei l("i carte)iene/ Prin si"pl(l +apt al c(noa*terii, n el ns(*i, a
t(t(ror particip5rilor sale +inite posibile, D("ne)e(l l(i
G@+ 9alebranche, Entretiens sur la metap'isi+ue et sur la re;igion, oi.
I, ca#. !III, sec. %A, #. %8=.
8&
< 0!id.f oi. I,
ca#. !III,
sec/ %&, ##. Ă ;=1
%8/%8@.
3alebranche c(noa*te toate +iinele
posibile
acestea/ *i&ltoate raportj rile
le c(noa*te posibile
toate dintre
raport(rif]
cantitative, a*a c(" se g5sesc c(prinse n
ideea si"pl5 *i (ni/ c5 de ntindere
inteligibil5/ C( alte c(vinte, +i)ica l(i
D("ne)e( este aceea*i c( cea a l(i
Descartes/ @i c(" ar +i p(t(t +i alt+el
ntr(c#t sing(ra l("e adev5rat5 este
l("ea geo"etrica a l(i Descartes, n care
tot(l poate +i e2plicat doar prin pro4
priet5ile
D("ne)e( poatentinderii
c(noa*te
spaiale,
*i crea "ateria
ns(*i
doar prin ideea inteligibil5 de ntindere/
ntr(c#t toate adev5r(rile spec(lative se
spriin5 pe raport(rile ntindere, l("ea
"aterial5 este c(nosc(t5 de D("ne)e(,
a*a c(" Descartes ns(*i credea c5 o
c(noa*te, prin si"pla c(noa*tere a t(t(ror
raport(rilor de ntindere posibile/
C(" se e2plic5 at(nci c5, din
in+initateaposibile,
spaiale de siste"e
D("ne)e(de l4araport(ri
ales,
pentr( a4< crea, toc"ai pe cel n care
tr5i" !5sp(ns(l l(i 3alebranche la
aceast5 ntrebare este c5, pe l#ng5
raport(rile cantitative, e2ist5 *i raport(ri
de per+eci(ne/ KDoi pl(s doi +ac patr(L
este (n raport n ordinea cantit5ii-
Ko"(l este s(perior ani"al(l(iL este (n
raport n ordinea per+eci(nii/ 1*a c("
raport(n4 le cantitative s(nt p(r
s(nt,
spec(lative,
apareprin de+iniie,
ca +iindraport(rile
practice/
"ai b(n de Ceea
este per+eci(ne
ce ne
ceea ce ne
apare ca +iind "ai de)irabil/ $a +el sta(
l(cr(rile *i c( D("ne)e(/ $(ate laolalt5,
toate raport(rile de per+eci(ne posibile
dintre toate +iinele posibile +or"ea)5 (n
siste" in+init pe care l n("i" ordine
dintre l("ile posibile la "od(l absol(t, dar cel p(in e cea "ai b(n5 l("e pe care 57/79
D("ne)e( ar +i p(t(t4o crea, dat +iind c5 treb(ia s5 +ie g(vernat5 de legi
(niversale, (ni+or"e *i inteligibile/; Un a"estec de l(cr(ri individ(ale per+ecte n4
ar )*% +i (n ntreg *i nici o l("e, ntr(c#t n4ar +i o ordine a l(cr(rilor g(vernate de
5/25/2018 legi/ EtienneGilson Dumnezeu iFilosofia-slidepdf.com
acelaPoate
de a c5
ne cel
p(ne"ai(r"5toarea
b(n "od de a4< nelege
ntrebare: pe D("ne)e(l
pres(p(n#nd l(i 3alebranche
c5 l("ea carte)ian5 e este
cea
"ai inteligibil5 dintre toate l("ile posibile, de ce a ales4o D("ne)e( toc"ai pe
aceasta pentr( a o crea !5sp(ns(l este, desig(r, acela c5 D("ne)e(, inteligena
s(pre"5, n4ar +i p(t(t s5 n( +ac5 ceea ce ar +i +5c(t Descartes dac5 ar +i +ost
D("ne)e(/ n "od s(rprin)5tor, asta este e2act ntrebarea pe care chiar Descartes
a a*e)at4o la ncep(t(l tratat(l(i s5( neter"inat, K$("eaL: n( KDin ce este +5c(t
(nivers(l], ci KPres(p(n#nd c5 ar treb(i s5 cre5" din ni"ic (n (nivers per+ect
raional, c(" a" procedaL 3alebranche n4a +5c(t altceva dec#t s5 "ai +ac5 (n
pas n aceea*i direcie/ !5sp(ns(l S+#nt(l(i 'o4 "a la ntrebarea: K1r +i p(t(t
D("ne)e(
este per+ect,crea
l("ea(n pe
altcare
(niversL +(sese:
a creat4o KDa, c(
este +oarte certit(dine-
b(n5, ns5 el arntr(c#t
+i p(t(t D("ne)e(
crea "(lte
l("i b(ne di+erite, iar "otiv(l pentr( care, din "(ltit(dinea de (nivers(ri posibile,
el a ales s5 o cree)e pe aceasta, noi n(4< c(noa*te": &l este liber/L 3alebranche a
s(sin(t la r#nd(l s5( ntotdea(na c5 D("ne)e( a +ost, n eternitate, liber s5 cree)e
sa( s5 n( cree)e- dar a ad5(gat c5, ntr(c#t D("ne)e( a ales n "od liber s5
cree)e, propria sa per+eci(ne l4a obligat s5 cree)e cea "ai b(n5 l("e pe care ar +i
p(t(t4o crea (n D("ne)e( per+ect/
&ste dest(l de li"pede c5 noi(nea de per+eci(ne cap5t5 aici nt#ietate +a5
de noi(nea de +iin5/ 3alebranche l n("e*te nc5 pe D("ne)e(, +iin5- n
realitate ns5, *i s(b in+l(ena "asiv5 a l(i 1(g(stin, el l concepe la +el ca pe
Binele
l(i Plotin *i al l(i Platon/ Dar p#n5 *i Binele este o esen5 sa( o nat(r5,] *i e2ist5
o "are di+eren5 ntre a sp(ne c5 D("ne)e( n( poate s5 n( e2iste ntr(c#t este
per+ect *i a sp(ne c5 D("ne)e( n( poate s5 n( +ie per+ect ntr(c#t este KCel care
esteL/ 3alebranche roste*te a do(a a+ir"aie, dar se g#nde*te la pri"a/ Ca
(r"are, acest devotat nv55cel al S+#nt(l(i 1(g(stin revine +5r5 s54*i dea
sea"a, la post(ra delicat5 n care se a+lase *i "aestr(l s5( c( treispre)ece secole
"ai nainte: +iloso+ia sa nat(ral5 n( coincide c( teologia sa revelat5: D("ne)e(l
+iloso+iei sale n( este acela*i c( D("ne)e(l religiei sale/
N( e ni"ic s(rprin)5tor n asta/ Din p(nct de vedere al "etodei sale,
3alebranche era carte)ian/ Una dintre cele "ai pro+(nde e2igene ale "etodei
carte)iene, *i probabil cea "ai pro+(nd5, este aceea de a n( po"i niciodat5 de la
l(cr(ri pentr( a a(nge la idei, ci invers, de la idei la l(cr(ri/ Pentr( (n carte)ian,
e2istenele s(nt date doar prin inter"edi( esenelor *i n esene/ ns5*i e2istena
l(i D("ne)e( n4ar p(tea +i post(lat5 ca atare dac5 ideea sa n( s4ar g5si n noi, *i
dac5, a*a c(" se g5se*te ea, n4ar i"plica e2istena/ D(p5 c(" sp(ne Descartes,
n "od e2plicit, n cea de4a cincea Meditaţie- ntr(c#t este i"posibil s5 separ5"
e2istena de ideea de D("ne)e(, D("ne)e( este sa( e2ist5 n "od necesar/ n
ci(da n(anelor speci+ice siste"(l(i s5(, po)iia l(i 3alebranche a r5"as n
esen5
de aceea*i:
Aiin5 KN( se Po)iia
+ar5 +iin5/L poate concepe esena
l(i $eibni) erain+init(l(i
identic5 +5r5 e2istena
*i avea sa,+(nda4
aceea*i ideea
"entare/ Dovada l(i pre+erat5 a e2istenei l(i D("ne)e( 5/ post(lea)5 pe acesta
drept sing(r5 ca()5 i"aginabil5 a esenelor *i, ca (r"are, drept +iina necesar5 a
c5rei esen5 incl(de e2istena, Ksa( pentr( care e de a(ns ca ea s5 +ie 0%6%/ă'
pentr( a +i act(al5/L C( gre( s4ar p(tea g5si o +or"(l5 "ai adecvat5 pentr(
e2pri"area pri"at(l(i esenei as(pra e2is
poate c( gre( s5 ren(ne la a4*i "p5rt5*i per+eci(nea, el treb(ie s5 cree)e/ ns5 (n

D("ne)e( per+ect n( poate crea dec#t cea "ai b(n5 l("e posibil5/ Din *ir(l
nes+#r*it al l("ilor posibile, cea "ai b(n5 va +i, evident, cea n care cele "ai
si"ple "iloace c( p(tin5 vor da na*tere celei "ai "ari ab(ndene de e+ecte
5/25/2018 i"aginabile/ D(p5Etienne
c(" o sp(ne chiarDumnezeu
Gilson $eibni), este ceea ce "ate"aticienii
iFilosofia n("esc
-slidepdf.com
osol(ie/
proble"5
Ca atare,
de maximum
cea "ai b(n5
*i minimum.
dintre l("ile
1se"enea
posibileproble"e
este toc"ai
per"it
cea n
o sing(r5
care ne
a+l5"/J7 % certit(dine plin5 de satis+acii, ntr4adev5r, cel p(in at#ta ti"p c#t
d(rea)5, iar Voltaire s4a ngriit ca ea s5 n( s(pravie(iasc5 c(tre"(r(l(i de la
$isabona/ Proble"a "eta+i)ic5 n( era tot(*i acolo- ea se a+la "ai degrab5 n +apt(l
c5 $eibni) ncerca s5 ne +ac5 s5 accept5" ca +iin5 s(pre"5 (n4 D("ne)e( care n(
era altceva dec#t nat(ra/ De +apt, D("ne)e(l Monadologiei era doar Binele l(i
Platon, proble"a alegerii (nei l("i ce treb(ia creat5 +iind re)olvat5 c( a(tor(l
calc(l(i in+inite)i"al toc"ai descoperit de $eibni)/
Cel "ai i"portant "eta+i)ician dintre s(ccesorii l(i $eibni) a +ost Spino)a,
ntr(c#t,
dac5 n( no dat5
ca4 c( el, s4a sp(s n s+#r*it despre D("ne)e( ceea ce Descartes ns(*i,
litote cre*tin, cel p(in ca
de filosof, ar +i treb(it s5 g#ndeasc5 *i s5 sp(n5 din cap(l 59/79
loc(l(i/ Descartes fie av(sese dreptat din p(nct de vedere religios *i gre*ise din

p(nct de vedere +r/ loso+ic, +ie av(sese dreptate din p(nct de vedere +iloso+ic *i
5/25/2018 gre*ise din p(nct deEtienne Gilson
vedere religios- Dumnezeu
Spino)a iFilosofia
+ie av(sese -slidepdf.com
pe de4a4ntreg(l dreptate,
+ie gre*ise pe de4a4ntreg(l, +iloso+ic *i religios/ Spino)a n( era, din p(nct de vedere
religios, nici cre*tin, nici evre(- neav#nd deci nici o religie, n( era de a*teptat ca el
s5 (r"e)e +iloso+ia nici (neia dintre religii- dar a +ost (n +iloso+ nn5sc(t, ceea ce
e2plic5 cel p(in +apt(l c5 a +ost (n practicant al religiei propriei sale +iloso+ii/
D("ne)e(l s5( este o +iin5 sa( s(bstan5 absol(t in+init5, Kca()5 a ei nse*iL
ntr(c#t Kesena i incl(de e2istena/L J< Pri"at(l esenei este s(bliniat aici at#t de
ap5sat, nc#t ni"5n(i n(4i poate sc5pa se"ni+icaia sa "eta+i)ic5/ n privina
doctrinei l(iacest(ia,
*i e2istena Descartes,
n se p(ne
sine sa( nc5
doarntrebarea dac5 esena
n "intea noastr5- l(i D("ne)e(
n ca)(l incl(de
Eticii l(i Spino)a
n( r5"#ne nici o (r"5 de ndoial5/ $a +el c(" (n cerc p5trat n( poate e2ista din
ca()a esenei l(i contradictorii, n( se poate ca D("ne)e( s5 n( e2iste ntr(c#t, n
c(vintele l(i Spino)a, Kde ce, di"potriv5, e2ist5 o s(bstan5, asta re)(lt5 din chiar
nat(ra ei, care incl(de toc"ai e2istena/LJ6 S5 ne i"agin5" at(nci (n (nivers n
care e2istena +iec5r(i l(cr( n( e2pri"5 dec#t p(terea de a e2ista inerent5 nat(rii
sale- e2istena (nei sing(re +iine poate +i post(lat5 ca +iind necesar5- D("ne)e(
sa( +iina absol(t in+init5 care, ntr(c#t Kare n sine, n "od absol(t, p(terea in+init5
de a e2istaL, este sa( e2ist5 la "od(l absol(t/ Dar (n D("ne4 care e2ist5 *i
l(crea)5 n("ai datorit5 necesit5ii nat(rii i  n( este altceva dec#t o nat(r5/ 3ai
e2act, este nat(ra
*/e 0 @ %%
ns5*i: Deus sive atura. D("ne)e( este esena absol(ta a c5rei necesitate
intrinsec5 +ace necesar5 +iina a tot ce este, ast+el c5 el este absol(t tot ceea ce
este, tot ceea ce este Kincl(de c( necesitate esena etern5 *i in+init5 a l(i D("ne4
j6
)e(/
Spino)a a +ost adesea catalogat de c5tre adversarii s5i drept ate(- el a "ai +ost
n("it, de c5tre (n ad"irator ger"an, K(n o" "b5tat c( D("ne)e(/L,, Ceea ce4i
con+er5 l(i Spino)a (n loc at#t de i"portant n istoria teologiei nat(rale e +apt(l c5
5/25/2018 a"bele (dec5i s(nt adev5rate/
Etienne 1te( religios,
Gilson Dumnezeu Spino)a era ntr4adev5r
iFilosofia "b5tat c(
-slidepdf.com
D("ne)e(l s5( +iloso+ic/ !eligiile po)itive, a*a c(" le vedea el, era( si"ple
J;
s(perstiii atitropo"or+ice n5scocite de oa"eni n scop(ri practice *i politice/ N(4i
de "irare c5, at#t evreilor, c#t *i cre*tinilor, Spino)a le ap5rea ntotdea(na ca (n
o" lipsit de D("ne)e(/ Dar s5 n( (it5" cealalt5 +a5 a "edaliei/ Ca +iloso+, *i n
raport c( propri(l s5( D("ne)e( +iloso+ic, Spino)a a +ost, probabil, cel "ai pios
g#nditor din c#i a( e2istat 3arc 1(reli( *i Platon ar p(tea conc(ra, poate, c( el la
acest titl(- ns5 Pla4 ton n4a "ers niciodat5 p#n5 la a venera Binele, iar n privina
religiei l(i 3arc
acceptarea 1(reli(,
(nei ordini se poate sp(ne
a l(cr(rilor pe carec5n(n4a
le +ost
p(teaniciodat5
schi"ba/altceva dec#t
Spino)a a +5c(t "ai
"(lt dec#t s5 accepte nat(ra- neleg#nd4o pe de4a4ntreg(l ca pe o realitate absol(t
inteligibil5, el s4a eliberat progresiv de il()ie, gre*eal5, r5(, sclavie "ental5,
dob#ndind acea beatit(dine o"eneasc5 s(pre"5 care este inseparabil5 de libertatea
spirit(ali &( sonal n4a* vorbi c( (*(rin5 despre religia l(i Spino)a/ &a pre)int5
r5sp(ns(l integral "eta+i)ic la ntrebarea c(" n,] iloso+ia sing(r5 s5 cond(c5 la
"#nt(irea o"(l(i/ S(nt p +ect con*tient de +apt(l c5 ceea ce e( ns("i consider a 8
adev5rata religie, adic5 cre*tinis"(l, i ap5rea l(i Spin76a drept (n e2e"pl( de
"itologie copil5reasc5/ Dar i s(nt in+r/ nit rec(nosc5tor pentr( c5, d(p5 ce a
ndep5rtat ntreaga religie po)itiv5 ca +iind p(r "itologic5, el n4a nloc(it4o c( o
"i4 tologie +iloso+ic5 proprie/ Spino)a este (n evre( care l4a trans+or"at pe KCel
care esteL ntr4(n si"pl( Kceea ce esteL- el ar +i p(t(t i(bi Kceea ce esteL, ns5 n( s4
ar +i a*teptat nicio4B dat5 ca acesta s54i ntoarc5 i(birea/ Sing(ra cale de a4< dep5*i
pe Spino)a, ntr4(n "od c( adev5rat spino)ian, este de a ne elibera de li"itarea l(i,
neleg#nd4o
esenei, n( cacaesen5
pe o li"itare/ 1stas5nsea"n5
a e2istenei- a nelege
o percepe" dinn(
drept act, no(l(cr(/
+iina&2peri"ent(l
ca e2isten5 a
"eta+i)ic al l(i Spino)a este de"onstraia (lti"5 a cel p(in (n(i l(cr(: orice
D("ne)e( religios al c5r(i adev5rat n("e n( este KCel care esteL n( este dec#t (n
"it/
Un(l dintre cele "ai nc#nt5toare obiecte ale conte"plaiei pentr(
c(nosc5torii prostiei o"ene*ti este toc"ai "it(l care pare s5 +i b#nt(it at#tea
"ini ncep#nd c( ("5tatea secol(l(i al *aptespre)ecelea *i p#n5 la s+#r*it(l
secol(l(i al optspre)ecelea/ C(v#nt(l potrivit este Kb#nt(itL, ntr(c#t acest
ci(dat "it era doar spectr(l +iloso+ic al D("ne)e(l(i cre*tin/ Dei*tii, a c5ror
istorie a +ost
scris5 n n c#teva
ntregi"e, a( r#nd(ri schiat5 ntotdea(na
+ost considerai c( nde"#nare, ns5 n4a
de c5tre +ost ca
cre*tini niciodat5
+iin0
n +ond, si"pli atei/ KDeis"L, sp(ne Boss(et, Kadic5 Fteg" "ascatLT %
caracteri)are ntr(c#tva si"plist5, dar c( toate astea adev5rat5, cel p(in c(
privire la D("ne)e(l oric5rei religii po)itive/ Dei*tii era( per+ect de acord c(
Spino)a n privina
n acela*i "od, doar d(p5 reg(lile $5(dai *i V5 !(gai- (n D("ne)e( care p(tea
+i tot(*i o+ensat de +5r5delege *i care, at(nci c#nd oa"enii p5c5t(ia(, a*tepta ca
ace*tia s5 se c5iasc5 pentr( gre*elile lor, poc5ind(4se- n s+#r*it, dar n( n (lti"(l
r#nd, D("ne)e(l lor era (n D("ne)e( a c5r(i dreptate cerea n cele din (r"5 s5
5/25/2018 +ie satis+5c(t5, dac5 n( nGilson
Etienne aceast5
JJ
via5, at(nciiFilosofia
Dumnezeu n alta, n care cei b(" vor +i
-slidepdf.com
r5spl5tii, iar cei

Dreyden n(r5i
erapedepsii/
deist, ns5 descrierea +5c(t5 doctrinei lor este corect5- *i ce
altceva era doctrina lor dac5 n( o "ostr5 ci(dat5 de tWratologie "ental5, (n
cre*tinis" nat(ral Chiar titl(l celebrei c5ri p(blicate n <T9T de c5tre ohn
'oland re)("a ntreg deis"(l- era gata s5 sp(n c5 acest titl( ar +i treb(it s5 devin5
slogan(l lor: /reştinism, nu mistere.
Cartea l(i 'oland a +ost ars5 de c5tre c5l5(l din D(blin <T9, ns5 teologia
nat(ral5 a deis"(l(i, ntoc"ai c(ni  cedase apariia c5rii, a s(pravie(it
conda"n5rii ei/ )entat5 n 1nglia de "(li scriitori, c(" ar +i 0erbert+ Cherb(ry
=<8<4<TJ>, Charles Blo(nt H194;13J V 3atthe 'indal =<T8;4<;;>, ea a
do"inat
tot(l secol(l
di+erii, al op/
prec(" tspre)ecelea
Voltaire +rance)
*i !o(ssea(, princ#nd
p#n5 inter"edi(l (nors(pre"e
c(lt(l +iinei oa"eniantr(
+ost
consacrat o+icial de c5tre !obespierre n ti"p(l !evol(iei +rance)e/
N( c(nosc vreo r5splat5 "ai "are ad(s5 D("ne)e(l(i cre*tin dec#t +apt(l c5 el a
s(pravie(it n aceast5 te)5, s(sin(t5 "potriva cre*tinis"(l(i de pe po)iiile
rai(nii nat(rale p(re/ 'i"p de aproape do(5 secole X c5ci pot cita e( ns("i
5/25/2018 an("ii dei*ti +rance)i pe care
Etienne i4a" c(nosc(t
Gilson Dumnezeupersonal 4 acest spectr(
iFilosofia al
-slidepdf.com
D("ne)e(l(i cre*tin a +ost nsoit de spectr(l religiei cre*tine: (n vag senti"ent de

religio)itate, (n +el de +a"iliaritate ncre)5toare c( (n b5iat de treab5 s(pre", la
care pot apela c( toat5 ncrederea ceilali b5iei de treab5 c#nd a( (n neca): le Dieu
des !onnes gens. Pe de alt5 parte, ca obiect al vener5rii religioase, D("ne)e(l
dei*tilor era doar +anto"a D("ne)e(l(i vi( al l(i 1vraa", al l(i Isaac *i al l(i
Iacob/ Ca obiect al p(rei spec(laii +iloso+ice, el a +ost doar c( ceva "ai "(lt dec#t
(n "it a c5r(i conda"nare la "oarte +(sese se"nat5 n "od irevocabil de c5tre
Spino)a/ Uit#ndVoltaire,
ei, Aontanelle, n( doar !o(ssea(
de KCel care esteL, ci *ic(deei,adev5rata
*i, "pre(n5 proble"5
"(li alii, a( +ost anevoii
e2isten4
n
"od nat(ral s5 rec(rg5 la cea "ai s(per+icial5 interpretare a proble"ei ca()elor
(lti"e/ D("ne)e( a devenit at(nci Kceasornicar(lL l(i Aontanelle *i al l(i Voltaire,
inginer s(pre" al (ria*ei "a*in5rii care este l("ea/ Pe sc(rt, D("ne)e( a
redevenit ceea ce "ai +(sese n dialog(l Timaios al l(i Platon: (n de"i(rg, sing(ra
di+eren5 +iind c5 de aceast5 dat5, nainte de a ncepe constr(cia l("ii sale,
de"i(rg(l l cons(ltase pe Neton/ 1se"enea de"i(rg(l(ilui luton, Dumnezeul
deiştilor era doar un mit filosofic. Ji e destul de ciudat că proprii noştri
contemporani se mai 1ntrea!ă dac< acest mit există c( adevărat sau nu.
3ăspunsul lor ec te negativ. 0ar contemporanii noştri au dreptate să oterr
;,K-JdKtopL cl + există !" demiurg vedeşte ca nu exista Dumnezeu. 
doI!. DUMNEZEU ŞI GÂNDIREA CONTEMPORANĂ
n )ilele noastre, atit(dinea privind proble"a l(i D("ne)e( e do"inat5 n
ntregi"e de g#ndirea l(i I""an(el Qant *i de cea a l(i 1(g(ste Co"te/
Doctrinele lor s(nt, din p(nct de vedere +iloso+ic, c#t se poate de di+erite/ C( toate
astea,
noi(nea criticis"(l l(i Qant
de c(noa*tere este*ired(s5
po)itivis"(l l(i Co"te
la c(noa*terea a( n co"(n
*tiini+ic5, +apt(l de
iar noi(nea c5
c(noa*tere *tiini+ic5 este red(s5, la r#nd(l ei, la inteligibilitatea o+erit5 de +i)ica
l(i Neton/ Verb(l Ka c(noa*teL nsea"n5 deci a e2pri"a raport(rile observabile
dintre +aptele date n ter"enii raport(rilor "ate"atice/ ns5, oric(" a" privi,
nici (n +apt dat n( coresp(nde noi(nii de D("ne)e(/ ntr(c#t D("ne)e( n( este
(n obiect al c(noa*terii noastre e"pirice, n4ave" (n concept al l(i/ Ca (r"are/
D("ne)e( n( este (n obiect al c(noa*terii, iar ceea ce noi n("i" teologie nat(ral5
este doar vorb5rie goal5/
n("ele/
n co"paraie
Distana dintre
c( revol(ia
'o"a dinantian5,
1M(inorevol(ia
*i Descartes
carte)ian5
este, c( gre(
sig(ran5,
*i "erit5
(na
l(ng5/ 'ot(*i, de*i e2tre" de ndep5rtai (n(l de cel5lalt, liniile lor de g#ndire s(nt
co"parabile/ 1ceast5 linie se r(pe ntre ei *i Qant/ Ur"#nd(4le grecilor, +iloso+ii
cre*tini *i4a( p(s ntrebarea: c(" se poate obine din "eta+i)ica greac5 (n r5sp(ns
la proble"a ridicat5 de D("ne)e(l cre*tin D(p5 secole de cercet5ri r5bd5toare,
n l dintre ei a g5sit n +inal r5sp ns l aces
"(lt sa( "ai p(in tradiional5, o (sti+icare (lti"5 a l("ii "ecanice a *tiinei
"ode"e/ Pe sc(rt, iar acest l(cr( i se aplic5 chiar *i l(i Neton, principi(l s(pre"J8
al inteligibi4 lit5ii nat(rii r5"#ne, pentr( toi, Creator(l Nat(rii, adic5 D("ne)e(/
% dat5 c( criticis"(l l(i Qant *i c( po)itivis"(l l(i Co"te, l(cr(rile se schi"b5 c(
tot(l/ ntr(c#tspai(l
sensibilit5ii, D("ne)e( n( este
*i ti"p(l, el n((npoate
obiect
+i aprehendat de altceva
legat de ni"ic +or"eleprin
apriorice ale
categoria
ca()alit5ii/ De (nde, concl()ionea)5 Qant, D("ne)e( ar p(tea +i o idee p(r5 a
rai(nii, adic5 (n principi( general de (ni+icare a cogniiilor noastre- el n( este (n
obiect al cogniiei/ Sa( va treb(i s54i a+ir"5" e2istena potrivit e2igenelor rai(nii
practice- e2istena l(i D("ne)e( devine at(nci (n post(lat, ea tot n( este o
cogniie/ Ui"#nd(4*i propria cale, "(lt "ai radical5, Co"te a a(n
5/25/2018 sFst aceea*i concl()ie/ @tiinei,
Etienne sp(ne Dumnezeu
Gilson Co"te, n(4i i+olo4 B noi(nea
Filosofia de ca()5/
-slidepdf.com
%a"enii de *tiin5 n( se ntreab5 ciodat5 de ce se nt#"pl5 l(cr(rile, ci cum se
nt#"pl5/ Dar o dat5 ce nloc(ie*ti noi(nea po)itivist5 de relaie c( noi(nea
"eta+i)ic5 de ca()5, n( "ai ai drept(l de a ntreba de ce se nt#"pl5 l(cr(rile *i de
s(nt ele ceea ce s(nt/ 1 ren(na la toate aceste ntreb5ri ca +iind irelevante n
ordinea c(noa*terii po)itive nsea"n5, n acela*i ti"p, a eli"ina orice spec(laie n
privina nat(rii *i a e2istenei l(i D("ne)e(/
G#nditorilor cre*tini le4a( treb(it treispre)ece secole pentr( a a(nge la o/
+iloso+ie per+ect consecvent5 a (nivers(l(i cre*tin/ %a"enilor de *tiin5 "oderni
le4a( treb(it n"ecanic
a (nivers(l(i (r de do(5 secole"ode"e/
al *tiinei pentr( a &ste
a(nge la o i"portant
+oarte +iloso+ie per+ect consecvent5
s5 nelege" acest
l(cr(, ntr(c#t el arat5 clar (nde pot +i g5site de +apt adev5ratele po)iii +iloso+ice/
Dac5 ceea ce c5(t5" este o interpretare raional5 a l("ii *tiinei, date ca (n
+apt (lti", at(nci +ie criticis"(l l(i Qant ns(*i, +ie o variant5 a criticis"(l(i s5(
X revi)(it pentr( a se ridica la cerinele *tiinei de ast5)i X ar treb(i s5 ne
+(rni)e)e (n r5sp(ns satis+5c5tor la c5(tarea noastr5/ 1" p(tea, la +el de bine,
pre+era po)itivis"(l l(i Co"te sa( o variant5 revi)(it5 a l(i/ % "are parte a
conte"poranilor no*tri adopt5 e+ectiv (na sa( cealalt5 dintre aceste do(5 atit(dini
posibile/ Neocriticis"(l a +ost repre)entat de oa"eni prec(" Pa(lsen *i Vaihinger
n Ger"ania,
operele de !eno(vier n
conte"poran(l(i Arana-pro+esor(l
nostr(, *i *i4a g5sit$eon
poate Br(nschvieg/
cea "ai clar5 +or"(lare
In privinan
po)itivis"(l(i, acesta *i4a g5sit i"portani s(sin5tori n 1nglia, de e2e"pl( ohn
St(art 3ill *i 0erbert Spen4 cer- n Arana, &"ile $ittre, &"ile D(rhei" *i
ntreaga *coal5 de sociologie +rance)5- *i a renviat de c(r#nd, s(b o no(5 +or"5, n
neopo)itivis"(l *colii de la Viena/ n ci(da n("eroaselor di+erene, toate aceste
*coli a( n co"(n cel p(in +apt(l c5 a"biia lor n( dep5*e*te g5sirea (nei in4
terpret5ri raionale a l("ii *tiinei, date ca (n +apt !/#%) *i ired(ctibil/
Dar dac5 n( crede" c5 *tiina ep(i)ea)5 c(noa*terea raional5,JT dac5
s(sine" c5 n privina (nivers(l(i pot +i p(se *i alte proble"e dec#t cele la care
poate r5sp(nde
secol(l(i *tiina, at(nciDen(ceeste
al optspre)ecelea/ nevoie
ne4a" s5 ne c(
"(l("i opri" la creator(l
spectr(l nat(rii, cel
l(i D("ne)e(, al
c#nd
p(te" s5 l ave" pe D("ne)e( Dar n( e2ist5 nici (n "otiv s5 ne irosi" ti"p(l
c#nt5rind "eritele )eilor l(i Spino)a, $eibni) sa( Descartes/ 1c(" *ti" ce s(nt
ace*ti )ei: si"ple prod(se sec(ndare n5sc(te prin desco"p(nerea +iloso+ic5 a
D("ne)e(l(i cre*tin vi(/ 1st5)i, sing(ra noastr5 opi(ne n( este a alege ntre Qant
*i Descartes, ci "ai degrab5 ntre Qant *i 'o"a din 1M(ino/ 'oate celelalte po)iii
s(nt doar popas(ri pe dr("(l ce d(ceJ +ie agnosticis"(l religios absol(t, +ie la
teologia nat(ral5 a "eta+i)icii cre*tine/
Popas(rile +iloso+ice a( +ost ntotdea(na dest(l de aglo"erate, ns5 niciodat5
ca totalitate
n n )ilele noastre, n special
ine2plicabil/ n do"eni(l
Cel care teologiei
ne "piedic5 nat(rale/la1cest
s5 a(nge" 'o"al(cr( n( este
din 1M(ino
este Qant/ 3odernii s(nt vr5ii de *tiin5, n an("ite ca)(ri pentr( c5 o c(nosc,
n inco"parabil "ai "(lte ca)(ri ntr(c#t *ti( c5, pentr( cei care se pricep la
*tiin5, proble"a l(i D("ne)e( n( pare s(sceptibil5 de o +or"(lare *tiini+ic5/
Ins5 ceea ce ne "piedic5 s5 a(nge" la Qant este, dac5 n( 'o"a din 1M(ino
ns *i at nci ntreaga ordine a
5/25/2018
pare s54i invite, din c#nd n c#nd, s5 se ntrebe dac5, la (r"a (r"elor, n( e2ist5 o
EtienneGilson Dumnezeu iFilosofia-slidepdf.com
ase"enea
c(rent5, c("+iin5 nev5)(t5
c5 acest prec("este
senti"ent ceasi"pla
pe care o n("i" D("ne)e(/
s(pravie(ire n noi a (nor%biecia
"it(ri
pri"itive sa( a propriei noastre ed(caii pri"are, n( este +oarte p(ternica/ 3it(rile
pri"itive n( e2plic5 credina n e2istena divinit5ii- evident, reciproca este cea
adev5rat5/ &d(caia religioas5 pri"ar5 n( este o e2plicaie s(+icient5 a ntreb5rilor
care se ivesc (neori n "inile oa"enilor, c( privire la realitatea sa( irealitatea l(i
D("ne)e(/ Unii a" pri"it o ed(caie indisc(tabil antireligioas5- alii n( a( deloc o
ed(caie religioas5- *i "ai s(nt (nii care, pn"ind n trec(t o ed(caie religioas5, n(
re(*esc s5 g5seasc5 n a"intirea ei nici (n i"bold de a re+lecta n "od serios la
D("ne)e( J/ Che"5rile nat(rale la re+lecia as(pra acestei proble"e i vin o"(l(i
"itologiei
din di+eritegrece*ti,
s(rse/ S(nt
ci t(t(ror
e2act acelea*i
"itologiilor/
s(rseD("ne)e(
care a( dati na*tere,
se o+er5 c#ndva,
n "od spontan
n( doar
"aorit5ii noastre, "ai degrab5 ca o pre)ent5 con+()5 dec#t ca r5sp(ns la vreo
proble"5, at(nci c#nd ne a+l5" n +aa vastit5ii ocean(l(i, n si"plitatea ne"i*cat5
a "(nilor sa( n viaa "isterioas5 a cer(l(i nstelat de var5/ Departe de4a avea o
nat(r5 social5, aceste tentaii +(lg(rante de a ne g#ndi la D("ne)e( ne vi)itea)5 n
"o"entele noastre de sing(r5tate/ Dar n( e2ist5 o sing(r5tate "ai solitar5 dec#t
cea a c(iva a+lat intr4(n "are neca) sa( con+r(ntat c( perspectiva tragic5 a
i"inent(l(i s5( s+#r*it/ KAiecare "oare sing(rL, sp(ne Pascal/ 1cesta este poate
"otiv(l pentr( care at#t de "(li l g5sesc pe D("ne)e( a*tept#nd(4i n prag(l
"orii/
5/25/2018 Ce dovedesc acesteEtienne
senti"ente 1bsol(t
Gilson ni"ic/ &leiFilosofia
Dumnezeu n( s(nt dove)i, ci +apte, toc"ai
-slidepdf.com
+aptele care le prile(iesc +i/ loso+ilor oca)ia de a4*i p(ne ntreb5ri precise c( privire
la posibila e2isten5 a l(i D("ne)e(/ ntoc"ai c(" ast+el de e2periene personale
preced orice ncercare de a de"onstra e2istena (n(i D("ne)e(, ele s(pravie(iesc
incapacit5ii noastre de a o de"onstra/ Pascal n( d5dea o prea "are i"] portant5
a*a4n("itelor dove)i ale e2istenei l(i D("ne)e(/ Pentr( el, +apt(l c5 D("ne)e(
e2ist5 era la +el de inco"prehensibil ca *i +apt(l c5 D("ne)e( n( e2ist5- at(nci el a
pariat p(r *i si"pl( pe e2istena l(i D("ne)e( X (n pari( c#t de poate de sig(r,
ntr(c#t
nsea"n5c#*tig(l era "are,
a c(noa*te, iar pierderea
n special n ca)(lnense"nat5/
n care, dac5 1st+el nc#t
pierde", n(ap(te"
paria nici
n( "5car
spera s5 o a+l5"/ @i tot(*i, Pascal era disp(s s5 parie)e pe ceva ce n( c(no*tea/ n
"od si"ilar, d(p5 ce a de"onstrat, n /ritica raţiunii pure, c5 e2istena l(i
D("ne)e( n( p(tea +i de"onstrat5, Qant a insistat tot(*i pentr( p5strarea l(i
D("ne)e( cel p(in ca idee (ni+icatoare n ordinea rai(nii spec(lative *i ca
post(lat n ordinea "oral5 a rai(nii practice/ Pare aproape verosi"il c5, prin +ore
proprii, "intea ("an5 este n "od egal incapabil5 s5 dovedeasc5 e2istena (n(i
D("ne)e( *i s5 Kse de)bare de instinct(l ad#nc nr5d5cinat de a4*i ntr(chipa
creaiile intelect(ale/LJ9 Aie c5 o consider5" re)(ltat(l (dec5ilor raionale
spontane, prec(" 'o"a din 1M(ino- sa( o idee nn5sc(t5, prec(" Descartes- sa( o
int(iie intelect(al5, prec(" 3alebranche- sa( o idee n5sc(t5 din p(terea de
(ni+icare a rai(nii ("ane, prec(" Qant- sa( o +antas"5 a i"aginaiei o"ene*ti,
prec(" 'ho4 "as 0enry 0(2ley, noi(nea co"(n5 de D("ne)e( e2ist5(n +apt
practic (niversal, a c5r(i valoare spec(lativ5 poa4 +i contestat5, ns5 a c5rei
e2isten5
valoarea den(adev5r
poate +ia negat5/ S%">!,Ca3 noastr5 proble"5 este aceea de a deter"ina
acestei noi(ni/
$a pri"a vedere, cel "ai si"pl( "od de veri+icare pare s5 +ie (decarea ei din
perspectiva c(noa*terii *tiini+ice/ Dar s4ar p(tea ca cel "ai si"pl( "od s5 n( +ie *i
cel "ai sig(r/ 3etoda aceasta se ba)ea)5 pe pres(p(nerea c5 ni"ic n( poate +i
c(nosc(t n "od raional dac5 n( poate +i c(nosc(t n "od *tiini+ic, a+ir"aie care
este departe de a +i evident5/ N("ele l(i Qant *i al l(i Descartes contea)5 prea p(4
in, dac5 contea)5 n vre(n +el, n istoria *tiinei "ode"e- Descartes *i $eibni), doi
dintre creatorii *tiinei "ode"e, a( +ost *i "ari "eta+i)icieni/ 1dev5r(l ar p(tea +i
c5, n ti"p ce rai(nea ("an5 r5"#ne aceea*i at(nci c#nd cercetea)5 di+eritele
tip(ri de%ricare
di+erite/ proble"e,
ar +iear5sp(ns(l
treb(ie, c( toate+inal
nostr( astea, s5 le aborde)e
la proble"a n tot at#tea
l(i D("ne)e(, "od(ri
s(nte" c(
toii de acord c5 D("ne)e( n( este (n +apt observabil e"piric/ &2periena "istic5
ns5*i este at#t indescriptibil5, c#t *i netrans"isibil5- de (nde reiese c5 ea n( poate
deveni o e2perien5 obiectiv5/ Dac5, vorbind n ter"enii c(noa*terii p(re nat(rale,
propo)iia D("ne)e( e2ist5L poate avea vre(n sens acesta este relevant pentr(
noi(nea de D("ne)e( apare (n(i astrono" "ode": Knainte ca
ntotdea(na n istorie ca r5sp(ns la o +iloso+ii s5
treb(ie s5 iaib5
se drept(l
cear5 "aide anainte,
vorbi,
proble"5 e2istenial5, adic5 n *tiinei s5 +ac5 tot posibil(l pentr( a
calitate de de ce al (nei an("ite stabili +aptele *i ipote)ele provi)orii/
1poi, *i doar apoi, disc(ia poate
e2istene/ ?eii greci era( invocai trece n "od legiti" pe t5r#"(l
constant pentr( a e2plica di+erite +iloso+iei/L87 1cestea, rec(nosc, par
Knt#"pl5riL din trec(t(loa"enilor *i "ai pertinente dec#t sp(sele "ele/
Ce se nt#"pl5 ns5 at(nci c#nd
d" cel al l(cr(rilor/ % interpretare oa"enii se co"port5 ca *i c(" cele
religioas5
ntrebarea nat(rii
ce s(ntn( p(ne niciodat5
l(cr(rile 4 asta e o sp(se 'oland
ohn de "ines4aar hot5r#t
+i +alses5ndisc(te
<T9T,
an("ite proble"e religioase +olosind
proble"5 a oa"enilor de *tiin5 ci se o "etod5 "pr("(tat5 de la +iloso+ia
preoc(p5 n special de ntreb5rile nat(ral5/ !e)(ltat(l a +ost cartea sa,
privitoare la "otivele pentr( care pe care a" "enionat4o dea:
/reştinism, nu mistere. 1c(", dac5
l(cr(rile s(nt toc"ai a*a c(" s(nt *i cre*tinis"(l n( este "isterios, ce
pentr( care e2ist5/ D("ne)e(l i(deo4 este n <9;7, n Prelegerea !ede
cre*tin care ne este n+5i*at de Biblie in(t5 la Universitatea din
este post(lat drept e2plicaie (lti"5 a Ca"bridge,
s5 aborde)e Sirproble"ele
a"es eans
+iloso+ice
a decis
n
chiar e2istenei o"(l(i, a condiiei l("ina *tiinei conte"porane/
pre)ente a o"(l(i pe p5"#nt, a !e)(ltat(l l4a constit(it cea "ai po4
p(lar5 carte a sa: Universul
t(t(ror eveni"entelor s(ccesive care misterios. Dac5 (nivers(l *tiinei este
constit(ie istoria popor(l(i evre(, "isterios, n( *ti( ce n( e "isterios/
prec(" *i a acestor eveni"ente N4ave" nevoie de *tiin5 pentr( a
a+la c5 (nivers(l este ntr4adev5r
"e"orabile: ntr(parea l(i Christos *i "isterios/ %a"enii *ti( asta nc5 de
3#nt(irea
Indi+erent deo"(l(i prinlor
valoarea Graie/
(lti"5, adev5rat
la ncep(t(rile
*i adecvato"enirii/
al *tiinei !ol(l
este,
di"potriv5, acela de a +ace ca o parte
astea s(nt r5sp(ns(ri e2isteniale la tot "ai "are a (nivers(l(i s5 ne
proble"e e2isteniale/ Ca atare, ele devin5 din ce n ce "ai c(nosc(t5/
n( pot +i transp(se n ter"enii @tiina +ace acest l(cr( *i o +ace ntr4
(n "od e2traordinar/ %rice b5iat de
*tiinei, ci doar n ter"enii (nei *aispre)ece ani, din orice *coal5 de4a
"eta+i)ici e2isteniale/ De aici re)(lt5 noastr5, *tie a)i "ai "(lte despre
do(5 consecine i"ediate: c5 teologia str(ct(ra +i)ic5 a l("ii dec#t a( *ti(t
vreodat5 'o"a din 1M(ino, 1risto4
nat(ral5 se leag5 n( de "etoda tel sa( Platon/ &l poate e2plica n
*tiinei po)itive, ci de "etoda "od raional an("ite +eno"ene care,
"eta+i)icii, *i c5 ea *i poate r5sp(nde odinioar5, le p5rea( drept "istere de
nedesl(*it celor "ai l("inate "ini/
la propriile ntreb5ri doar n cadr(l
5$ >ir Dames Deans, T'e
i t +i i i i t i l M ; U ;B (; d
Univers(l *tiinei +ua *tiin5 #ro#ozi4ii nu #oate 1i
sus4inut ca adeărat daca
deci locul 1unda4iei #e care el contrazice un alt set de
trebuie construită #ro#ozi4ii care sunt 3n mod
structura ie4ilor noastre, demonstrabil adeărate,
dacă dorim ca această nu rezultă că acest al
1unda4ie să 1ie una doilea set de #ro#ozi4ii
stabilă5. 6rthur H. trebuie să ne 1urnizeze
om#ton, T'e 3e;igion of a 1unda4ia #e care să ne
)cientist (eN OorP, "he construim ie4ile. E 1oarte
DeNish "heolo:ical #osibil, de e?em#lu, ca
>eminar2 o1 6merica, #ro#ozi4iile 1iloso1ice #e
%7&8), #. . 3n #rimul care ne 3ntemeiem ie4ile
r*nd, ştiin4a 3nsăşi nu este să 1ie inde#endente de
stabilă. 3n al doilea r*nd, toate seturile de #ro#ozi4ii
din 1a#tul că nici un set de ştiin4i1ice ima:inabile
const5 toc"ai n acea parte a (nivers(l(i din care, datorit5 rai(nii ("ane, "isterele a(
.
+ost nl5t(rate/
C(" se +ace at(nci c5 (n o" de *tiin5 se si"te ndrept5it s5 n("easc5 (nivers(l
K"isteriosL S5 +ie oare din ca()5 c5 toc"ai progres(l *tiinei l p(ne n +aa (nor +eno4
"ene tot "ai n(
nec(nosc(t(l gre( de cercetatntotdea(na
echivalea)5 *i ale c5rorc(legi s(nt totiar"ai
"ister(l- gre(acionea)5
*tiina de +or"(lat Dar
n "od
nat(ral potrivit acestei pres(p(neri *i a celei c5 nec(nosc(t(l este cel p(in cognoscibil,
chiar dac5 no(5 ne este nc5 nec(nosc(t/ 1dev5rat(l "otiv pentr( care (nivers(l le
pare "isterios an("itor oa"eni de *tiin5 este acela c5, l(#nd ntreb5rile e2isteniale,
adic5 "eta+i)ice, drept *tiini+ice, ei i cer r5sp(ns(ri *tiinei/ &vident, ei n( pri"esc
nici (n r5sp(ns/ 1poi devin con+()i *i a+ir"5 c5 (nivers(l este "isterios/
Cos"ogonia *tiini+ic5 a l(i Sir a"es eans conine o instr(ctiv5 colecie de
ase"enea con+()ii/ P(nct(l s5( de plecare l constit(ie pre)ena e+ectiv5 a nen("5rate
eveni"ent
stele Kce r5t5cesc
de o raritate
prin spai(L,
ini"aginabil5
a+late lacadistane
o stea s5at#t
se de
apropie
(ria*edentre
o alt5
elestea/L
nc#t C(
Keste
toate
(n
astea, treb(ie s5 Kcrede"L c5 Kac(" n (r de do(5 "ii de "ilioane de ani, acest rar
eveni"ent a av(t loc, iar cea de4a do(a stea, r5t5cind orbe*te prin spai(L, s4a nt#"plat
s5 se apropie a# de "(lt de soare, nc#t a st#rnit (n (ria* val de re+l(2 pe s(pra+aa sa/
In cele din (r"5, acest val (ria* a e2plodat, iar +rag"entele sale, Kcirc(l#nd nc5 n (r(l
soarel(i4p5rinte /// s(nt planetele, "ari *i "ici, (na dintre acestea +iind p5"#nt(l
nostr(/L 1ceste +rag"ente desprinse din soare s4a( r5cit treptat- Kn dec(rs(l ti"p(l(i,
n(4*ti" c(", c#nd sa( de ce, (n(l dintre aceste +rag"ente r5cite a dat na*tere vieii/L De
(nde apariia +l(2(l(i de via5 ce a c(l"inat c( o"(l/ Intr4 (n (nivers al c5r(i spai( gol
este ngro)itor de rece, iar "aoritatea "ateriei ngro)itor de cald5, apariia vieii era e24
tre" de p(in probabil5/ C( toate astea, Kne4a" poticnit ntr4 (n ase"enea (nivers, dac5
n( chiar din gre*eal5, cel p(in ca re)(ltat al ceva ce pe b(n5 dreptate p(te" descrie
drept (n accident/L 1ceasta este, ncheie Sir a"es eans, K"aniera s(rprin)5toare n
care, n l("ina in+or"aiilor *tiinei act(ale, a" l(at +iin5/L8<
'oat5 l("ea va +i de acord c5 toate astea s(nt +oarte "isterioase, dar se p(ne
ntrebarea: este aceasta *tiin5 Chiar dac5 le consider5", d(p5 c(" a(tor(l lor +ace n
"od evident, drept tot at#tea Kipote)e provi)oriiL, pot +i aceste ipote)e considerate
*tiini+ice, n orice accepie a c(v#nt(l(i &ste *tiini+ic s5 e2plici e2istena o"(l(i printr4
o serie de accidente, (n(l "ai p(in probabil dec#t alt(l 1dev5r(l e c5, n proble"a
concl()ia r5"#ne
e2istenei o"(l(i,valabil5
astrono"ia
dac5 astrono"iei
"odern5 n4 "ode"e
are absol(t
i ad5(g5"
nici (n+i)ica
c(v#nt"odern5/
de sp(s/D(p5
Iar
ce descrie l("ea +i)ic5 a l(i &instein, 0eisenberg, Dirac, $e"atre *i $o(is de Broglie *i
plonea)5 n s+#r*it n ceea ce, cel p(in de aceast5 dat5, el *tie c5 ar +i Kapele t(lb(riL ale
"eta+i)icii, care este concl()ia la care a(nge n cele din (r"5 Sir a"es eans 1ceea
c5, de*i "(li oa"eni de *tiin5 pre+er5 noi(nea de K(nivers ciclic, p(nct(l de vedere
*tiini+ic "ai ortodo2L este c5 (nivers(l *i datorea)5 +or"a pre)ent5 (nei KcreaiiL *i c5
Kcreaia sa treb(ie s5 +i +ost act(l (nei inteligene/L 86 Aoarte bine/ ns5 ce a( a +ace aceste
r5sp(ns(ri c( &instein, 0eisenberg *i c( pe drept c(v#nt celebra gala2ie de +i)icieni
"oderni Cele do(5 doctrine, cea a (n(i K(nivers ciclicL *i cea a (nei inteligene s(4
pre"e +(seser5 +or"(late de c5tre +iloso+ii presocratici care n( *tia( ce va sp(ne &instein
peste do(5)eci
ndrept5e*te *i i"agin5"
s5 ne *ase de secole/ K'eoria
c5 creator(l *tiini+ic5
acionea)5 "odern5L,
n a+ara ada(g5
ti"p(l(i eans, care
*i spai(l(i, Kne
s(nt o parte a creaiei sale, la +el c(" artist(l se a+l5 n a+ara p#n)ei/L De ce ne4ar
ndrept5i teoria "odern5 s5 sp(ne" ceea ce a +ost dea sp(s, n( doar de S+#nt(l
1(g(stin, pe care o"(l nostr( de *tiin5 l citea)5, ci *i de nen("5raii teologi cre*tini
care n( c(no*tea( nici o alt5 l("e n a+ara celei a l(i Ptole"e( &ste dest(l de li" pede
Dac5 ne g#ndi" bine, ntrebarea iniial5 a l(i eans n( doar c5 l4a p(rtat n ape
t(lb(ri, ci, *tiini+ic vorbind, l4a l5sat de4a drept(l +5r5 ap5/ 1 ntreba de ce, dintr4o 70/79
in+initate de co"binaii posibile ale ele"entelor +i)ico4chi"ice, a ap5r(t +iina vie *i
n)estrat5 c( g#ndire pe care o n("i" o", nsea"n5 a c5(ta "otiv(l pentr( care este sa(
5/25/2018 Etienne Gilson Dumnezeu iFilosofia-slidepdf.com
ca()elec(posibile
e2ist5 adev5rataleo"(l, acest organis"elor
existenţei co"ple2 de energii/
vii *i n)estrate
C( alte c(vinte,
c( rai(ne
nsea"n5
de peap5"#nt/
cerceta
Ipote)a potrivit c5reia s(bstanele vii ar p(tea +i prod(se "#ine de c5tre bio4 chi"i*ti n
laboratoarele lor este irelevant5 n aceast5 chesti(ne/ Dac5 (n chi"ist va re(*i vreodat5
s5 prod(c5 cel(le vii sa( vre(n organis" ele"entar, va +i cel "ai (*or l(cr( din l("e s5
sp(n5 de ce e2ist5 aceste organis"e/ !5sp(ns(l l(i va +i: &( le4a" +5c(t/ ntrebarea
noastr5 n( este: KS(nt +iinele vii *i n)estrate c( rai(ne +5c(te doar din ele"ente +i4
)iceL, ci "ai degrab5: KPres(p(n#nd c5, n (lti"5 instan5, ele n( consta( n ni"ic
altceva, c(" p(te" e2plica existenţa ordinii "olec(lelor, care prod(ce ceea ce n("i"
via5 *i g#ndireL
@tiini+ic
n)estrate vorbind,
c( g#ndire, n4arase"enea proble"e
e2ista *tiin5, n4a(ntreb5ri/
deci nici sens/ Dac5 n4ar
Chiar *i +i e2istat +iine
(nivers(l vii al
*tiini+ic *i
"ateriei anorganice este (n (nivers str(ct(ral- n ceea ce prive*te l("ea "ateriei
organice, ea dovede*te peste tot coordonare, adaptare, +(ncii/ ntrebai de ce e2ist5
ase"enea +iine organi)ate, oa"enii de *tiin5 r5sp(nd: nt#"plarea/ %ricine poate ni"eri
o lovit(r5 genial5 la biliard- dar c#nd (n (c5tor re(*e*te o serie de o s(t5 de p(ncte, a
sp(ne c5 el Ka ni"erit4oL constit(ie o e2plicaie neconving5toare/ Unii oa"enii de *tiin5
*i da( prea bine sea"a de asta *i nloc(iesc noi(nea de nt#"plare c( cea de legi
"ecanice, care e toc"ai op(s(l celei dint#i/ ns5 c#nd vine vorba de a e2plica "od(l n
care aceste legi "ecanice a( dat na*tere +iinelor vii *i organi)ate, ei se ntorc la
nt#"plare,
sp(ne (lianca0(2ley,
la (n (lti" arg("ent
Kde*i de cares(nt
s(nt (nitare, disp(n/ KP(terile care
s(bdivi)ibile- acionea)5
*i de*i n cos"osL,
s(bdivi)ibile, s(nt
legate/ S(nt (ria*ele p(teri ale nat(rii anorganice, ne(tre sa( ostile o"(l(i/ C( toate
astea, ele a( dat na*tere vieii evol(tive, a c5rei de)voltare, de*i oarb5 *i accidental5, a
(r"at aceea*i direcie general5 ca *i dorinele *i ideal(rile noastre con*tiente, o+erind(4
le ast+el o a(tori)are e2tern5 activit5ilor noastre direcionale/ 1ceasta a dat, la r#nd(l ei,
na*tere "inii ("ane care, n aceast5 c(rs5, schi"b5 c(rs(l evol(iei prin accelerare,L 9T *i
tot a*a, ad infinitum. C( alte c(vinte, sing(rele arg("ente *tiini+ice pentr( care (c5tor(l
nostr( re(*e*te o s(t5 de p(ncte s(nt c5 el n( *tie (ca biliard *i c5 toate *ansele s(nt
"potriva l(i/
Dac5 oa"enii de *tiin5, vorbind n calitate de oa4 neni de *tiin5, n( pot o+eri (n r5sp(ns
inteligibil la aceast5 proble"5, de ce "ai s(nt (nii care contin(5 s5 vorbeasc5 prostii
despre asta 3otiv(l e si"pl(, iar de aceast5 dat5 p(te" +i sig(ri c5 nt#"plarea n4are
ni"ic de a +ace c( nc5p5#narea lor/ &i pre+er5 s5 sp(n5 orice dec#t s5 p(n5 e2istena pe
sea"a l(i D("ne)e(, pe te"ei(l +apt(l(i c5 n (nivers
e?%#ă !" c02 E?%#ă -% 0 !#%.%c*,e * *ce#e% *#%#!$%"%2 L* .e/ c!) -#%%"7* 0*#e "%)%c% )e#*.%%c*' )e#*.%%c* 0*#e' /* ,:"$!/ e%'
"%)%c% -#%%"7*2 P,ece$:"$ c,0"0/0>%c -#%%"7*' e* * .ăc!# 5" ,ee#*#e ,:"$!,% *ce# /!c,!' 5" c0!/ $e *;% 5)%e$%c* *ce"%!"e* -% $e
*;% #0* $e&0/#*,e*2 T%) $e ec0/e' c*!e/e !/#%)e *! .0# c0".!"$*#e c! e?/%c*7%%/e -#%%"7%.%ce $e că#,e *#:#e* >e"e,*7%% $e 71/79
.%/00.%' 5"c:# *#ă% )!/7% 0*)e"% $e -#%%"7ă 5"că )*% c0"%$e,ă .,%c* $e c*!e/e !/#%)e $,e# 5"ce!#!/ 5"7e/ec%!"%% -#%%"7%.%ce2
Ş#%%"7* e ,ă6!"ă *#.e/ e )e#*.%%că e"#,! 5"$e/!">*#!/ ă! *)e#ec 5" ,06/e)e $e .%%că -% 6%0/0>%e2
O,%c!)' 5" *)6e/e c*!,%' *$e&ă,*#* &%c#%)ă * *ce#e% c0)e#%7%% e%#e)0/0>%ce e#e !"* -% *cee*-% %"#e/%>e"7* !)*"ă2
5/25/2018 N%)e"% "! *c0,$
"e*>ă că.*#!/ Etienne
că 0,>*"%)e/e Gilson
&%% *,.% ă .% .0# Dumnezeu
,0%ec#*#e iFilosofia -slidepdf.com
c! #07%% $e *ce*#ă ă,e,e *, !#e* $0*, 0 %/!%e2 A) .%*! 0,#%#e
"e&0%7% ă 5"$e/%"%,%%
0 c0"%$e,ă)$%.e,%#e/0,
0 %/!%e'.!"c7%% ce 7%" *,
$*că -#%%"7* $e !#e*
&%*7ă2 S!"#e)
e?/%c*
**,%7%* &%e7%% ,%" %"#e,)e$%!/ e?/%c*7%%/0, c!,e"#e $e #% )ec*"%c' c*,e "! %)/%că */#ce&* $ec:# ,*0,#!,%/e $%"#,e .e"0)e"e/e
06e,&*6%/e' 0#,%&%# ,0,%e#ă7%/0, >e0)e#,%ce */e *7%!/!% -% /e>%/0, .%%ce */e )%-că,%%2 Se 0*#e ,e)*,c*' $%)0#,%&ă' că )!/7%
0*)e"% $e -#%%"7ă !7%" c*,*c#e,!/ %/!0,%! */ *ce#e% ă,e,%' $e-% ,ec!"0c e% 5"-%-% e-ec!/ $e;* .!,"%* 0 e?/%c*7%e -#%%"7%.%că
e"#,! */că#!%,e* 0,>*"%că * .%%"7e/0, &%%2 F%%c* )0$e,"ă ;* &ă!# c0".,!"#*#ă c! *#.e/ $e >,e!#ă7% %)e$%*# ce * *!" /*
,06/e)e/e #,!c#!,*/e ,%$%c*#e $e .%%c* )0/ec!/*,ă2 C! #0*#e *#e*' 0*)e"%% $e -#%%"7ă *! ,e.e,*# )*% $e>,*6ă ă %"#,0$!că 5"
.%%că "07%!"%/e "0")ec*"%ce $e $%c0"#%"!%#*#e -% %"$e#e,)%"*,e' $ec:# ă *e/ee /* 0,%ce *, e)ă"* c! !" /*"2 L* 0 c*,ă )!/#
)*% )*,e' /;*) &ă!# e !/%*" (!?/e e?/%c:"$' c! 5"$,ă"e*/ă' e?%#e"7* c0,!,%/0, 0,>*"%*#e #0c)*% ,%" *ce/e ,0,%e#ă7%
*/e )*#e,%e% c*,e' 0#,%&%# /!% 5"!-%' .*c ă .%e %".%"%# %),06*6%/ c* *#.e/ $e c0,!,% ă e?%#e2 C*,e e )0#%&!/ e"#,! c*,e 0*)e"%%
$e -#%%"7ă' "%-#e .%%"7e e)%"*)e"#e
raionale, ar da nt#ietate n "od deliberat noi(nilor arbitrare de +or5 oarb5, nt#"plare, apariie, variaii br(*te *i (nora si"ilare, n
detri"ent(l noi(nilor
inteligibilit5ii si"ple
n loc(l (nei de plant5i
inteligibili4 sa( intenionalitate n nat(r5 3otiv(l e c5, p(r *i si"pl(, ei pre+er5 absena total5 a
ne*tiini+ice/
Se pare c5 a(nge" n s+#r*it la "ie)(l acestei proble"e episte"ologice/ Ininteligibile c(" s(nt, aceste noi(ni arbitrare sea"5n5 cel p(in
c( (n lan al interpret5rilor "ecanice/ 1*e)ate la ncep(t(l (n(i ast+el de lan sa( inserate] acolo (nde li se si"te nevoia, ele i +(rni)ea)5
o"(l(i de *tiin5 toc"ai e2istena de care el are nevoie pentr( a avea (n obiect al c(noa*terii/ 1ceast5 iraionalitate este e2presia 72/79
re)istenei invincibile a e2istenei +a5 de orice e2plicaie *tiini+ic5/8; 1ccept#nd plan(l sa( intenionalitatea drept posibil principi(
e2plicativ, o"(l de *tiin5 ar introd(ce n siste"(l s5( de legi o verig5 absol(t si"ilar5 c( rest(l lan(l(i/ &l ar "pleti ca()ele "eta+i)ice
ale e2istenei organis"elor c( ca()ele +i)ice pe care treb(ie s5 le atrib(ie at#t str(ct(rii, c#t *i +(ncion5rii lor/ @i "ai r5(, el ar p(tea +i
5/25/2018 Etienne
tentat s5 con+(nde ca()ele e2isteniale Gilson
ale organis"elor Dumnezeu
vii c( ca()ele iFilosofia
lor e+iciente *i +i)ice, revenind - slidepdf.com
ast+el la vre"(rile b(ne n care pe*tii
avea( aripioare pentr( c5 +(seser5 creai pentr( a nota/ Se prea poate ca pe*tii s5 +i +ost creai pentr( a nota, ns5 acest l(cr( n( ne sp(ne
"ai "(lt dec#t ne sp(ne +apt(l c5 avioanele a( +ost create pentr( a )b(ra/ Dac5 n4 ar +i +ost create pentr( a )b(ra, n4ar "ai +ost avioane,
din "o"ent ce esena lor const5 toc"ai n +apt(l de a +i "a*ini )b(r5toare- dar este nevoie de cel p(in do(5 *tiine, aerodi"*)%c* -%
)ec*"%c*' e"#,! * 5"7e/e>e c!) 60*,ă e/e2  c*!ă !/#%)ă * 0.e,%# 0 e?%#e"7ă' */e că,e% /e>% $0*, -#%%"7* /e 0*#e e/*60,*2
E#e,0>e"%#*#e* ce/0, $0!ă 0,$%"% * .0# 5" )0$ !,,%"ă#0, e?,%)*#ă $e F,*"c% +*c0" *#!"c% c:"$' ,e.e,%"$!;e /* c*!e/e
!/#%)e' * ! că 5" .%%că e/e !"# %,e/e&*"#e -% !"# c* !" 06#*c0/' 5)%e$%c:"$ -#%%"7e/e ă;-% !,)ee c!,!/ *ce"$e"#2B
S#e,%/%#*#e* /0, -#%%"7%.%că *!">e /* *0>e! 5"#,;0 /!)e ,ec!) ce* * -#%%"7e% )0$e)e' 5" c*,e ee"7e/e *! .0# ,e$!e /* %)/e
.e"0)e"e' e/e 5"e/e ,e$!e /* 0,$%"e* * cee* ce 0*#e .% 06e,&*#2 O*)e"%% $e -#%%"7ă )0$e,"% #,ă%ec' *! *#* !7%" e%' 5"#,;0
/!)e * %)/e/0, **,e"7e' 5" c*,e cee* ce **,e e#e **,e"7* "%)%c!/!%2 D*, .*#!/ că *ce#e c*!e !/#%)e !"# #e,%/e $%" !"c#
$e &e$e,e -#%%"7%.%c "! $e#e,)%"ă $ec*/%.%c*,e* /0, c* -% c*!e )e#*.%%ce' %*, * ,e%">e ,ă!"!,%/e )e#*.%%ce /* 0 ,06/e)ă
$0*, e"#,! că e/e "! !"# -#%%"7%.%ce ec%&*/e*ă c! 0 )!#%/*,e &0/!"#*,ă * !#e,%% $e c!"0*-#e,e * )%"7%% !)*"e2 D*că %">!,!/
)0$ %"#e/%>%6%/ $e * e?/%c* e?%#e"7* c0,!,%/0, 0,>*"%*#e e#e $e * *$)%#e că /* 0,%>%"e* /0, e *./ă !" /*"' 0 %"#e"7%0"*/%#*#e'
*#!"c% ă ,ec!"0*-#e) *#*' $*că "! c* 0*)e"% $e -#%%"7ă' ce/ !7%" c* )e#*.%%c%e"%2 I*, $%" )0)e"# ce "07%!"%/e $e /*" -% c0
!"# e"#,! "0% %"e*,*6%/e $e "07%!"e* $e >:"$%,e' * !7%"e e?%#e"7* !"e% >:"$%,% $,e# c*!ă * %"#e"7%0"*/%#ă7%% c0,!,%/0,
0,>*"%*#e 5"e*)"ă' $e *e)e"e*' * !7%"e e?%#e"7* !"e% /%)%#e * #!#!,0, /%)%#e/0, *! 0 /%)%#ă !/#%)ă' *$%că D!)"ee!2
E $e /* %"e 5"7e/e că *$&e,*,%% c*!e/0, !/#%)e $0,ec ă "e>e #0c)*% *ce*#ă c0"ec%"7ă2 Sc0' !"e !/%*"
99 Arancis Bacon, The Di%nity and Ad.ancement of 2earnin%, Cartea III, cap/ IV, ed/ / &/ Creighton =Ne Yor, 'he
Colonial Press, <977>, p/ 9/ C+/ p/ 9: K1ceste ca()e +inale, pe de alt5 parte, n( s(nt +alse sa( nede"ne de (n interes "eta+i)ic, ns5
devierea lor n5(ntr(l li"itelor ca()elor +i)ice a provocat o "are stric5ci(ne n acest do"eni(/
0(2ley, este (n ter"en psihologic- iar a atrib(i (n scop (n(i proces doar pentr( c5 re)(ltatele sale s(nt ntr(c#tva si"ilare c( cele ale (n(i
adev5rat proces intenional este co"plet ne(sti+icat, o si"pl5 proiecie a propriilor noastre idei as(pra econo"iei nat(rii/L 1sta e toc"ai
8J
ce +ace" noi, dar de ce a" proceda alt+el N( e nevoie ca noi s5 proiectăm propriile idei as(pra econo"iei nat(rii- ele i aparin acesteia
de drept/ Ideile
+olosind(4*i noastreare
inteligena se a+l5 n econo"ia
(n scop nat(rii
*i o +inalitate pentr(care
precis5, c5 noi n*ine ne
repre)int5 a+l5"
ca()a n ea/
(lti"5 Aiecare
pentr( caredintre l(cr(rile
l +ace/ Ceea cepe+ace
care(ncineva le +ace
"(ncitor, (n
inginer, (n ind(stria*, (n scriitor sa( (n artist e doar o p(nere n practic5 a (n(i an("it scop/ N( se c(noa*te nici (n ca) n care vreo
"a*in5 s5 se +i prod(s n "od spontan, doar n virt(tea legilor "ecanice ale "ateriei/ Prin o", care este o parte *i o pori(ne a nat(rii,
intenionalitatea este *i ea, c( sig(ran5, o parte *i o pori(ne a nat(rii/ 1t(nci n ce sens este arbitrar s5 conchi)i c5 e2ist5 (n scop ori(nde
e2ist5 organi)are, c(nosc#nd din noi n*ine c5 acolo (nde e2ist5 organi)are e2ist5 ntotdea(na *i (n scop II neleg per+ect pe o"(l de
*tiin5 care re+()5 o ast+el de in+eren5 pentr( c5 e n totalitate ne*tiini+ic5/ l neleg *i pe cel care "i sp(ne c5 n( e treaba l(i, n calitate
de o" de *tiin5, s5 +ac5 in+erene privitoare la ca()a posibil5 pentr( care e2ist5 c( adev5rat corp(rile organi)ate/ Dar n( re(*esc deloc s5
neleg n ce sens in+erena pe care o +ac e( este o Keroare co"(n5L/
De ce ar +i eronat5, n te"ei(l progres(l(i biologic, raiona"ent(l c5 e2ist5 (n scop n (nivers ntr(c#t, r5sp(nde (lien 0(2ley,
acesta Kpoate +i dovedit ca +iind (n prod(s nat(ral *i inevitabil al l(ptei pentr( e2isten5, la +el ca *i adaptarea, *i ca +iind la +el de p(in
"isterios prec(", de e2e"pl(, cre*terea e+icacit5ii proiectilelor per+orante *i a
"*)%c* -% )ec*"%c*' e"#,! * 5"7e/e>e c!) 60*,ă e/e2  c*!ă !/#%)ă * 0.e,%# 0 e?%#e"7ă' */e că,e% /e>% $0*, -#%%"7* /e 0*#e
e/*60,*2
E#e,0>e"%#*#e* ce/0, $0!ă 0,$%"% * .0# 5" )0$ !,,%"ă#0, e?,%)*#ă $e F,*"c% +*c0" *#!"c% c:"$' ,e.e,%"$!;e /* c*!e/e
!/#%)e' * ! că 5" .%%că e/e !"# %,e/e&*"#e -% !"# c* !" 06#*c0/' 5)%e$%c:"$ -#%%"7e/e ă;-% !,)ee c!,!/ *ce"$e"#2B 99
+uternica anti#atie a ştiin4ei moderne 1a4ă de no4iunea de cauză e1icientă se lea:ă 3n mod
53
intim de caracterul none?isten4ial al e?#lica4iilor ştiin4i1ice. Sine de esen4a unei cauze e1iciente
ca ea să dea 1iin4ă sau e?isten4ă unui lucru. 3ntruc*t rela4ia dintre e1ect şi cauză este una
e?isten4ială şi nu una analitică, ea 3i #are unui om de ştiin4ă dre#t un 1el de scandal ce trebuie
eliminat.
8J (lian 0(2ley, opdt, cap/ VI, p/ <;/
111
88 Arancis Bacon, The Di%nity and Ad.ancement of 2earnin%, Cartea III, cap/ IV, ed/ / &/ Creighton =Ne Yor, 'he Colonial
S#e,%/%#*#e* /0, -#%%"7%.%că *!">e /* *0>e! 5"#,;0 /!)e ,ec!) ce* * -#%%"7e% )0$e)e' 5" c*,e ee"7e/e *! .0# ,e$!e /* %)/e
.e"0)e"e' e/e 5"e/e ,e$!e /* 0,$%"e* * cee* ce 0*#e .% 06e,&*#2 O*)e"%% $e -#%%"7ă )0$e,"% #,ă%ec' *! *#* !7%" e%' 5"#,;0
/!)e * %)/e/0, **,e"7e' 5" c*,e cee* ce **,e e#e **,e"7* "%)%c!/!%2 D*, .*#!/ că *ce#e c*!e !/#%)e !"# #e,%/e $%" !"c#
$e &e$e,e -#%%"7%.%c "! $e#e,)%"ă $ec*/%.%c*,e* /0, c* -% c*!e )e#*.%%ce' %*, * ,e%">e ,ă!"!,%/e )e#*.%%ce /* 0 ,06/e)ă 73/79
$0*, e"#,! că e/e "! !"# -#%%"7%.%ce ec%&*/e*ă c! 0 )!#%/*,e &0/!"#*,ă * !#e,%% $e c!"0*-#e,e * )%"7%% !)*"e2 D*că %">!,!/
)0$ %"#e/%>%6%/ $e * e?/%c* e?%#e"7* c0,!,%/0, 0,>*"%*#e e#e $e * *$)%#e că /* 0,%>%"e* /0, e *./ă !" /*"' 0 %"#e"7%0"*/%#*#e'
*#!"c% ă ,ec!"0*-#e) *#*' $*că "! c* 0*)e"% $e -#%%"7ă' ce/ !7%" c* )e#*.%%c%e"%2 I*, $%" )0)e"# ce "07%!"%/e $e /*" -% c0
5/25/2018 !"# e"#,!5"e*)"ă'
0,>*"%*#e "0% %"e*,*6%/e $e "07%!"e*
$e *e)e"e*' Etienne $ee?%#e"7*
* !7%"e >:"$%,e'
Gilson * !7%"e
!"e% e?%#e"7*
* #!#!,0,!"e%
Dumnezeu
/%)%#e >:"$%,%
*! $,e#
iFilosofia
/%)%#e/0, c*!ă
0 /%)%#ă - * %"#e"7%0"*/%#ă7%%
slidepdf.com
!/#%)ă' *$%că D!)"ee!2 c0,!,%/0,
E $e /* %"e 5"7e/e că *$&e,*,%% c*!e/0, !/#%)e $0,ec ă "e>e #0c)*% *ce*#ă c0"ec%"7ă2 Sc0' !"e !/%*"
0(2ley, este (n ter"en psihologic- iar a atrib(i (n scop (n(i proces doar pentr( c5 re)(ltatele sale s(nt ntr(c#tva si"ilare8Tc( cele ale (n(i
adev5rat proces intenional este co"plet ne(sti+icat, o si"pl5 proiecie a propriilor noastre idei as(pra econo"iei nat(rii/L 1sta e toc"ai
ce +ace" noi, dar de ce a" proceda alt+el N( e nevoie ca noi s5 proiectăm propriile idei as(pra econo"iei nat(rii- ele i aparin acesteia
de drept/ Ideile noastre se a+l5 n econo"ia nat(rii pentr( c5 noi n*ine ne a+l5" n ea/ Aiecare dintre l(cr(rile pe care cineva le +ace
+olosind(4*i inteligena are (n scop *i o +inalitate precis5, care repre)int5 ca()a (lti"5 pentr( care l +ace/ Ceea ce +ace (n "(ncitor, (n
inginer, (n ind(stria*, (n scriitor sa( (n artist e doar o p(nere n practic5 a (n(i an("it scop/ N( se c(noa*te nici (n ca) n care vreo
"a*in5 s5 se +i prod(s n "od spontan, doar n virt(tea legilor "ecanice ale "ateriei/ Prin o", care este o parte *i o pori(ne a nat(rii,
intenionalitatea este *i ea, c( sig(ran5, o parte *i o pori(ne a nat(rii/ 1t(nci n ce sens este arbitrar s5 conchi)i c5 e2ist5 (n scop ori(nde
e2ist5 organi)are, c(nosc#nd din noi n*ine c5 acolo (nde e2ist5 organi)are e2ist5 ntotdea(na *i (n scop II neleg per+ect pe o"(l de
de o" care
*tiin5 de *tiin5,
re+()5s5o +ac5
ast+elin+erene
de in+eren5
privitoare
pentr(lac5ca()a
e n totalitate
posibil5 pentr(
ne*tiini+ic5/
care e2ist5
l neleg
c( adev5rat
*i pe celcorp(rile
care "i organi)ate/
sp(ne c5 n(Dar
e treaba
n( re(*esc
l(i, ndeloc
calitate
s5
neleg n ce sens in+erena pe care o +ac e( este o Keroare co"(n5L/
Press, <977>, p/ 9/ C+/ p/ 9: K1ceste ca()e +inale, pe de alt5 parte, n( s(nt +alse sa( nede"ne de (n interes "eta+i)ic, ns5 devierea lor
n5(ntr(l li"itelor ca()elor +i)ice a provocat o "are stric5ci(ne n acest do"eni(/
8T (lian 0(2ley, op dt, cap/ VI, p/ <;/
111
De ce ar +i eronat5, n te"ei(l progres(l(i biologic, raiona"ent(l c5 e2ist5 (n scop n (nivers ntr(c#t, r5sp(nde (lien 0(2ley, acesta
Kpoate +i dovedit ca +iind (n prod(s nat(ral *i inevitabil al l(ptei pentr( e2isten5, la +el ca *i adaptarea, *i ca +iind la +el de p(in "isterios
prec(", de e2e"pl(, cre*terea e+icacit5ii proiectilelor per+orante *i a blinda(l(i pe parc(rs(l!/#%)!/!% ec0/2B V,e* ă !"ă (lien
0(2ley c5 pl5cile $e 07e/ ;*! 5">,0-*# 0"#*" e parc(rs(l (lti"(l(i secol o $*#ă c! c,e-#e,e* 5" >,e!#*#e * ob()elor C( alte c(vinte,
!7%"e e/ că %"#e"7%0"*/%#*#e* e#e n aceea*i "5s(r5 absent5 $%" %"$!#,%e c* -% $%" ,e#!/ /!"ii Sa( s(sine el, 0*#e' că ,e#!/ /!)%%
e#e /%" $e %"#e"ionalitate n aceea*i )ă!,ă 5" c*,e %"$!#,%* !)*"ă' 5" )0$ evident, este n n("ele -#%%"7e%' e/ !7%"e *)6e/e
5/25/2018 #e0,%%' -% an("e c5 *$*#*,e* 0,>*"%)e/0,
Etienne "! e#e c! "%)%c )*%
Gilson )%terioas5 acolo
Dumnezeu !"$e "! e?%#ă 0-%"#e"7%0"*/%#*#e
iFilosofia slidepdf.com c*,e ă 0 e? plice
dec#t *$*#*,e* $%" %"$!#,%e' 5" c*,e %"#e"7%0"*/%#*#e* o e2plic5 din #0*#e !"c#e/e $e &e$e,e2 Că *$*#ă,%/e $*#0,*te (n(i l(pte
e"#,! &%*7ă' /%%#e $e c0' !"# /* .e/ $e !7%" "isterioase prec(" *$*#ă,%/e $*#0,*#e !"e% /!#e *&:"$ !" scop 4 n( *ti( dac5
*ce*#ă #e0,%e e#e 0 e,0*,e c0)!"ăB' dar c( sig(ran5 *,e 0 e,0*,e2 E#e e,0*,e* !"!% 0) $e -#% in5 care, ntr(c#t n( -#%e ă !"ă
,06/e)e/e )e#*.%%ce' ,e+()5 c( obstinaie ,ă!"!,%/e )e#*.%%ce c0,ec#e2 I" 0nfernul l("ii c!"0*-#e,%% e?%#ă 0 *"!)%#ă e$e*ă
e"#,! *ce# gen de ăc*# ,e&e"%,e* /* )%#0/0>%e2 C!"0c!# )*% $e>,*6ă ca distins )oolog, !/%*" (!?/e 0*#e .% c,e$%#*# e"#,! *
.%
ad5(gat )e(l L!#ă /* .*)%/%* $e* "!)e,0*ă * e%/0, 0/%); q <76 pie"/
O l("e c*,e l4a %e,$!# e D!)"ee!/ c,e-#%" "! poate se"5na $ec:# c! 0 /!)e c*,e "! /;* >ă%# 5"că2 5"#0c "ai ca l("ea l(i
T*/e -% P/*#0"' /!)e* "0*#,ă )0$e,"ă este *i ea Kplin5 $e e%B2 Ace-#%* !"# E&0/!7%* 0*,6ă' O,#0; gene)a clarv5)5toare, Progres(l
6%"e&0%#0, -% */7%%' */e că,0, n("e pre+er s5 n( le )*% 0)e"ec *%c%2 De ce ă ,ă"%) >,* t(it senti"entele ce/0, care /e $e$%că *% (n
c!/#Q
ciale *iE#e 5"ă i"portant
politice, s5 reali)5"c(c5hot5r#re
dac5 n( e2orci)5" 0)e"%,e* e 0,#%#ă
aceste noi(ni #,ă%*că $%" acec5ror
ă "b5t5toare n cein+l(en5
"ai "(ltas(pra
s(b vraa (nei
vieii noi "itologii
"ode"e devine *tiini+ice, so4
n+rico*5toare/
3ilioane de oa"eni "or de +oa"e *i s#ngerea)5 de "oarte pentr( c5 do(5 sa( trei dintre aceste abstraci(ni pse(do*tiini+ice saa
pse(dosociale dei+icate se r5)boiesc ac("/ C5ci at(nci c#nd )eii se r5)boiesc, oa"enii s(nt cei care "or/ N4a" p(tea +ace e+ort(l de4a
reali)a c5 evol(ia este ntr4o "are "5s(r5 ceea ce vre" noi s5 +ie C5 Progres(l n( e o lege ce se n+5pt(ie*te sing(r5 n "od a(to"at, ci
ceva ce se n+5pt(ie*te c( r5bdare, prin voina oa"enilor C5 &galitatea n( e n realitate (n dat, ci (n ideal ce treb(ie abordat progresiv
prin inter"edi(l (stiiei C5 De"ocraia n( e )eia c5l5()itoare a (nongociet5i, ci o pro"isi(ne "5rea5 ce treb(ie ndeplinit5 prin
voina lor neclintit5 de prietenie, dac5 s(nt dest(l de p(ternici pentr( a o +ace s5 d(re)e generaii d(p5 generaii
&( cred c5 toate acestea s(nt posibile, dar pentr( ncep(t ar +i nevoie de o porie )drav5n5 de g#ndire s5n5toas5, iar aici, n ci(da
proverbialei sale ine+icacit5i, +loso+ia ar p(tea da o "#n5 de a(tor/ Proble"a "(ltor conte"porani de4ai no*tri n( e c5 s(nt agnostici, ci
"ai degrab5 c5 s(nt ni*te teologi nechib)(ii/ 1dev5raii agnostici s(nt e2tre" de rari *i n( r5nesc pe ni"eni c( e2cepia lor n*i*i/ 'ot a*a
c(" n4a( nici (n D("ne)e(, ei n4a( nici )ei/ 3(lt "ai r5sp#ndii s(nt, din p5cate, acei pse(doagnostici care, co"bin#nd c(noa*terea
*tiini+ic5 *i genero)itatea social5 c( o lips5 total5 de c(lt(r5 +iloso+ic5, nloc(iesc teologia nat(ral5, pe care nici "5car n4o neleg, c(
"itologii peric(loase/
Proble"a cel "ai ades disc(tat5 de c5tre ace*ti agnostici "oderni este, probabil, cea a ca()elor (lti"e/ &a ne4 a atras n "od special
atenia, de*i n( este dec#t (n(l dintre n("eroasele aspecte ale celei "ai nalte dintre toate proble"ele "eta+i)ice, aceea a +iinei/ n spatele
ntreb5rii: de ce e2ist5 +iine organi)ate se a+l5 o alta, "ai pro+(nd5, pe
c*,e 0 &0% .0,)!/* n ter"enii I(i $eibni): de ce "ai degra6ă e?%#ă ce&* $ec:# ni"ic Iar5*i, l neleg per+ect pe o"(l $e -#%%"7ă c*,e
,e.!ă s5 p(n5 aceast5 ntrebare/ &l e bineve"%# ă;)% !"ă că ntrebarea n4are sens/ Din p(nct de vede,e -#%%"7%.%c' nici n( are/8 ns5
din p(nct de vedere "eta+i%c' e* *,e sens/ @tiina poate e2plica "(lte din l(cr(rile
acestei l("i- poate c5 ntr4o )i ea va o+eri o e2plicaie a ntregii l("i +eno"enale/ ns5 "otiv(l pentr( care ceva este sa( e2ist5, *tiina n(4
< c(noa*te, toc"ai pentr( c5 n( poate nici "5car +or"(la ntrebarea/
8 %stilitatea "ani+estat5 de *tiina co"plet "ate"ati)at5 +a5 de act(l ired(ctibil al e2istenei este cea care se a+l5 n spatele opo)iiei,
at#t de e2act p(nctat5 de c5tre 0/ Bergson, +a5 de d(rata ns5*i/ 3alebranche considera c5 e2istena "ateriei e nede"onstrabil5- de (nde
a tras
c5 Sirconcl()ia c5 anihilarea
1rth(r &ddington n( l("ii "ateriale
ar s(bscrie de c5tre D("ne)e(
la "eta+i)ica n4ar a+ecta dar
l(i 3alebranche- n nici +el c(noa*terea
"od(l noastr5a*tiini+ic5
s5( de abordare proble"ei a l("ii/ C( sig(ran5
e2istenei e (n(l
episte"ologic, "ai e2act toc"ai siste"(l de c(no*tine pe care l n("i" +i)ic5 "odern5- de (nde concl()ia analog5 c5, din acest p(nct de
vedere, Kn( se p(ne niciodat5 proble"a atrib(irii (nei propriet5i "isterioase, n("it5 e2isten5, (nivers(l(i +i)ic/The Phiiosophy of
Physica$ Science =Ca"bridge, University Press, <9;9>, cap/ E, pp/ <8T4 <8/ Ca s(bstit(t pentr( Kconcept(l "eta+i)ic de e3isten<
rea$<4, Sir 1rth(r prop(ne (n Kconcept str(ct(ral de e2isten5, pe care l de+ine*te la pp/ <T64<TT/ In realitate, e2ist5 (n concept
"eta+i)ic de fiin<, care n( este Kneclar, ci analogic- n ceea ce prive*te e2istena real5, ea n( constit(ie obiect(l concept(ali)5rii, ci al
(dec5ii/ 1 s(bstit(i Ke2istena real5 c( Ke2istena str(ct(ral5 nsea"n5 a a(nge la concl()ia c5 Ke2istena inde pendent5 a (n(i
ele"ent dat este Ke2istena sa ca ceva care particip5 la str(ct(r5, n ti"p ce none2istena sa este K(n gol care apare sa( este ad5(gat
str(ct(rii =p/ <T8>/ C( alte c(vinte, e2istena independent< sa( none2istena (n(i ele"ent depinde strict de ntreg/ 1 e2ista nsea"n5
Ka4contrib(i4la- a nceta s5 e2i*ti nsea"n5 a nceta s5 "ai Kcontrib(i4la/ 'ot(*i, pentr( a contrib(i la (n ntreg, (n l(cr( treb(ie ca "ai
nt#i s5 +ie- iar a de+ini "oartea (n(i o" prin gol(l pe care l creea)5 n +a"ilie nsea"n5 a adopta o perspectiv5 prea degaat5 +a5 de ceea
ce "(rib(nd(l(i i apare drept (n eveni"ent p(ternic individ(ali)at/
8
Sing(r(l r5sp(ns i"aginabil la aceast5 ntrebare s(pre"5 este c5 e2istena t(t(ror energiilor e2istenelor partic(lare, a t(t(ror
l(cr(rilor partic(lare care e2ist5, depinde de (n act p(r de e2isten5/8 Pentr( a constit(i r5sp(ns(l (lti" la toate proble"ele e2isteniale,
aceast5 ca()5 s(pre"5 treb(ie s5 +ie o e2isten5 absol(t5/89 Aiind absol(t5, o ast+el de ca()5 e *!#0!.%c%e"#ă< *#!"c% c:"$ c,ee*ă' *c#!/
ei de creaie treb(ie s5 .%e /%6e,2 5"#,!c:# c,ee*ă n( doar +iina, ci *i ordinea, ea #,e6!%e ă .%e ce&* c*,e conine n cel "ai nalt sens
sing(r(l ,%"c%%! */ 0,$%"%% c(nosc(t no(5 din e2perien5, *i *"!)e >:"$%,e*2 Ac!) o ca()5 absol(t5, a(tos(+icient5 -% c!"0că#0*,e
"! e#e (n l(cr(, ci o persoan5/ Pe sc(rt, c*!* ,%)ă e#e Ce/ n care se nt#lnesc at#t ca()a nat(rii, c:# -% ce* * %#0,%e%' (n D("ne)e(
T7
+iloso+ic care poate +i, $e *e)e"e*' D!)"ee!/ (nei religii/T7
5/25/2018 1 "erge
de religie "ai departe
s4a dovedit la +elar de
nse"na s5 repet5"
d5(n5tor
Etienne gre*eala
teologiei (nora
nat(rale,
Gilson pe dintre
c#t
Dumnezeua( agnostici/ &*ec(l*tiinei
+ost ab()(rile4
iFilosofiaprea "(ltor -"eta+i)icieni
pse(do"eta+i)ice/
slidepdf.com de a distingea+ir"5
3eta+i)ica +iloso+ia
c5
D("ne)e( este (n act p(r de e2isten5, ns5 n(/ne o+er5 nici (n concept al esenei $(i/ @ti" c5 &l este- n( l nelege"/ 3eta+i)icienii
naivi i4a( +5c(t pe agnostici s5 cread5 c5 D("ne)e(l teologiei nat(rale era Kceasornicar(lL l(i Voltaire sa( Kt#"plar(lL apologeilor de
"#na a do(a/ n pri"(l r#nd, nici (n ceas n4a +ost +5c(t vreodat5 de c5tre vre(n ceasornicar- KceasornicariiL ca atare nici "5car n( e2ist5-
ceas(rile s(nt +5c(te de c5tre cei care *ti( s5 +ac5 ceas(ri/ n "od si"ilar, a4< post(la pe D("ne)e( drept ca()5 s(pre"5 a ceea ce este
nsea"n5 a *ti c5 &l este Cel care are p(tina de a crea, ntr(c#t &l este KCel care esteL- ns5 asta n( ne sp(ne "ai "(lte despre ce an("e
ar p(tea +i e2istena absol(t5, dec#t ne sp(ne orice pies5 de t#"pl5rie despre o"(l care a +ac(t4 o/ Ca oa"eni, p(te" s5 ne re+eri" la
D("ne)e( doar de pe (n te"ei antropo"or+ic, dar asta n( ne oblig5 s54l post(l5" drept D("ne)e( antropo"or+ic/ D(p5 c(" sp(ne 'o"a
din 1M(ino:
K/// sp(ne" a +i n do(5 sens(ri: (n(l se"ni+ic5 act(l de a +i, alt(l se"ni+ic5 co"p(nerea propo)iiei n care "intea a inventat legarea
predicat(l(i de s(biect/ n pri"(l sens deci de4a pri"i e2istena, n( p(te" *ti e2istena l(i D("ne)e(, nici esena l(i, dec#t n sens(l al
doilea/ @ti" ns5 c5 aceast5 propo)iie ce4o +or"5" despre D("ne)e(, c#nd sp(ne" c5 D("ne)e( este, este adev5rat5/ @i *ti" acest l(cr(
din e+ectele l(i, c(" s4a sp(s/L
Dac5 acesta este D("ne)e(l teologiei nat(rale, adev5rata "eta+i)ic5 n( c(l"inea)5 ntr4(n concept, +ie el acela
<<7 S+#nt(l 'o"a din 1M(ino, Summa theo$o%iae, Partea I, 5"cee adev5rata religie treb(ie ă $!că' c! "ece%#*#e' $%"c0/0 de
M(/ ;, art/J, ad 6, ed cit $e >:"$%,e' Bine, Un( sa( s(bstan5/ N! conte"plarea ee"7e/0,' /* 5"!-% )%#e,!/ e?%#e"7e%2 1ceast5 cale
c!/)%"e*ă "%c% )ăc*, 5"#,;0 esen5, +ie ea a +iinei 5"e-%2 n( e .0*,#e >,e! $e >ă%#' 5"ă !7%"% !"# ce% ce ndr5)nesc s4o
U/#%)!/ e% c!&:"# "! e#e ens, ci esse7 n( fiinţă, ci este. E.0,#!/ (r"e)e :"ă /* c*ă#2 Se$!-% $e .,!)!e7e* inteligibil5 a *tiinei,
!,e) */ *$e&ă,*#e% "eta+i)ici este de a post(la !" Ac# ,%"#,; "(li %e,$ >!#!/ e"#,! )e#*.%%că -% religie/ 1li c#iva,
!" *c#' *$%că $e * post(la, printr4(n *c# $e !$ec*#ă' Ac#!/ absorbii $e c0"#e)/*,e* &,e!"e% c*!e s(pre"e, devin
!,e) $e * e?%#*' * c5r(i esen5, ntr(c#t e#e $e * .%' $eă-e-#e con*tieni că )e#*.%%c* -% ,e/%>%* #,e6!%e 5" cele din (r"5 s5 e
5"7e/e>e,e* o"eneasc5/ 1colo !"$e %* .:,-%# )e#*.%%c*' 5"cee 5"#:/"e*că' $*, !"$e -% c:"$' e% ";0 0# sp(ne- a*a c5 e*,ă
,e/%>%*2 Dar sing(ra c*/e c*,e 0*#e $!ce /* !"c#!/ 5" c*,e ,e/%>%* $e .%/00.%e *! ,e"!"7ă /* ,e/%>%e pentr( +iloso+ie, dac5 n(
8 Sir 1rth(r &ddington se pl#nge c5 +iloso+ii n( +ac ni"ic pentr( a le clari+ica *i Klaicilor neles(l c(v#nt(l(i Ke2isten5/ The
Phi$osophy ofPhysicai Science, cap/ E, pp/ <8J4<8/ Ca e2e"pl( al acestei a"big(it5i, Sir 1rth(r citea)5 (r"5toarea (decat5:
e2ist5 o neacoperire a cont(l(i bancar/ &ste K(n cont bancar t(r5 acoperire ceva ce e2ist5 !5sp(ns(l este: da *i n(/ Aor"a verbal5
Keste are do(5 neles(ri distincte, n con+or"itate c( ceea ce dese"nea)5: =<> e2istena e+ectiv5 a (n(i l(cr(- =6> le garea (n(i predicat
de (n s(biect ntr4o propo)iie/ Ceea ce e2ist5 la banc5, ntr4(n pri" sens, este (n cont- dar e adev5rat, n cel de4al doilea sens, c5 Kacest
cont este +5r5 acoperire/ 1 sp(ne c5 K(n cont este +5r5 acoperire nsea"n5, +5r5 ndoial5, a sp(ne c5 Kneacoperirea este sa( e2ist5/
89 Unii oa"eni de *tiin5, care nc5 reali)ea)5 i"portana proble"ei e2istenei (n(i plan, sp(n c5 n( Ksi"t nevoia (n(i Creator care s5 +i
dat na*tere (nivers(l(i/ 1/ 0/ Co"pton, The #e$i%ion of a Scientist, p/ <6/ C( alte c(vinte, ei n( reali)ea)5 c5] aceste do(5
proble"e s(nt identice/ Plan(l le apare acestora ca (n +apt a c5r(i e3isten< necesit5 o e2plicaie/ 1t(nci de ce n4ar +i considerai
protonii, electronii, ne(tronii *i +otonii drept +apte a c5ror e3isten< necesit5, la r#nd(l ei, o e2plicaie n ce sens este e2istena acestor
ele"ente "ai p(in "isterioas5 dec#t cea a co"po)iiei lor Ceea ce4i "piedic5 pe "(li oa"eni de *tiin5 s5 p(n5 aceast5 a do(a
ntrebare este +apt(l c5, de aceast5 dat5, ei reali)ea)5 caracter(l ne*tiini+ic al proble"ei/ @i tot(*i, nat(ra celor do(5 proble"e este
identic5/ Dac5 se a+l5 n a+ara nat(rii ele"entelor +i)ico4chi"ice ale organis"elor, ca()ae3istenei lor transcende ordinea +i)ic5- de
(nde re)(lt5care
ele"entelor c5 eas5este
e2plice
trans4+i)ic5,
e2istenaadic5
(n(i plan,
"eta+i)ic5
pre)ena
n adev5rat(l
(n(i plan nsens
haos(l
al c(v#nt(l(i/
de ele"enteC((sti+ic5,
alte c(vinte,
c( necesitate,
dac5 n( e2ist5
ocreaie
ni"ic
drept
n interior(l
ca()5 a
ele"entelor/
T7 Dr/ 1/ 0/ Co"pton este (n e2ponent interesant al n("ero*ilor oa"eni de *tiin5 care par s5 n( con*tienti)e)e dep5*irea granielor pe
care o +ac at(nci c#nd trec de la *tiin5 la +iloso+ie *i de la +iloso+ie la *tiin5/ Pentr( ei Kipote)a D("ne)e( este doar nc5 (na dintre
acele Kipote)e de l(cr( pe care (n o" de *tiin5 le accept5 provi)ori( ca +iind adev5rate, n ci(da +apt(l(i c5 n( pot +i de"onstrate/ De
(nde *i concl()ia c5 Kcredina n D("ne)e( ar p(tea repre)enta o atit(dine n ntregi"e *tiini+ic5, chiar dac5 n4a" p(tea re(*i s5
stabili" corectit(dinea credinei noastre/ The #eii%ion of a Scientist, p/ <;/ 1ceasta este o regretabil5 con+()ie lingvistic5/ &
adev5rat c5 principi(l conserv5rii energiei *i noi(nea de evol(ie s(nt ipote)e- ns5 ele s(nt ipote)e>tiinifice ntr(c#t, n +(ncie de
acceptarea sa( respingerea lor, interpretarea *tiini+ic5 a +aptelor observabile se schi"b5/ Di"potriv5, e2istena sa( none2istena l(i
D("ne)e( este o propo)iie a c5rei negare sa( a+ir"are n( deter"in5 nid o schi"bare a str(ct(rii e2plicaiei *tiini+ice a l("ii *i este
absol(t independent5 de obiect(l *tiinei ca atare/ Pres(p(n#nd, de e2e"pl(, c5 e2ist5 (n plan al l("ii, e2istena l(i D("ne)e( n( poate
+i post(lat5 ca e2plicaie >tiinific< a pre)enei plan(l(i n l("e- este o e2plicaie metafizic<, ca (r"are, D("ne)e( n( treb(ie
post(lat ca o probabi$itate >tiinifica, ci ca o necesitate metafizic<
T
,e"!"7ă' ,ec!) P*c*/' /* .%/00.%e pentr( religie/ De ce ă &spinas, 1/, ;

,e"!"7ă) *#!"c% /* *$e&ă,' /* *$e&ă r(l ntreg 1cest l(cr( e#e &(cen, !/, <7
0%6%/2 5"ă $0*, e"#,! ce% c*,e reali)ea)5 c5 Ce/ care &ste Aest(giere, 1/ /, 6,J<,J6,J
D!)"ee!/ .%/00.%/0, e#e C&$ C1!& ESTE' D("ne)e(l /!% Arischeisen4Q}hler, 3a2, <76
A&,**)' */ /!% I**c -% */ /!% Iacob/I'()X Gardeil, 1/, T,7
Gilson, &/, <,6,;,,,9,<7,
5/25/2018
,,33'3 1tia2iniene,
1ristotef,9,<T,6J 9 33 6T, Etienne Gilson
<<,<6,<;,8J,T;,T,7,, <78
J,8J,88,8,T8,T,7,<, ,<7<,<78,<<J 1(g(stin, S+an(l,Dumnezeu
, iFilosofia-slidepdf.com
0ac, !/ Q/, 6J,6,6,;;,;8,
<;,6,88, 8,8,T<,T6,T;,TJ,T8,TT, T,7,8,98, <78,<<T Bacon,
Arancis, <6< Bergson, 0/, <7,<,<68 Bereley, G/, 9 Blondei, 3/, 4
9 Blo(nt, Charles, <76 Boss(et, / B/, <7< Boyer, Charles, 88 0a"elin, %/, 6 0eisenberg, /, <<8 0erbert, din Cherb(ry, <76,
B(rnet, ohn, 68,6T,;;,;T Br(nschvieg, $eon, 9 Chap"an, <7 0esiod, 6,;8,;9,J7,JT,<< 0o"er, 6,6,69,;;,;8,;9,
&""an(el, T Cicero, 68 JJ,JT,8; 0(2ley, (lian, <<7,<<<,<<,
Co"pton, 1rth(r, 0/, <<;, <6T, <6
Co"te, 1/, <7, <7J,<78, <7T, <<, <<9,<6<, <66 Iehova, 86,8
7 C0"$%//*c'  C0!%"' V/, <,; $e +,0>/%e' L0!%'
<<T $e C0%#e' M*,ce/' 4 De/60' 9 De)0c,%#' 3 loan, S+ant(l, ;6,8,T6,T9,7 loan Da"aschin, T9 (stin
Descartes, 9,<,<, <9,67,9, 3artir(l,, 8J eans, Sir a"es, <<;,<<J,<<8,
8'81'8'83'84'89' T' 8' 88'8''1''3'4'' <<T
'19'18' <<< D%e' A2' 3'4 Dirac, <<T D!"' Sc0#!'
,; Qant, I/, <7,<,<,<7J, <78,
D|rhei", &/, <7
&ddington, Sir 1rth(r, <68, <6T <7T,<7,<7, <<7, <<< $eibni), 9T,9,<78,<7, <<<,
&instein, 1/, <<8 <68
&pic(r, ;T,J $e"aitre, /, <<T $evy4Br(hl, $/, <9,; $iard, $/, ; $ittrW, &/, <7
$oce, // <7

T3alebranche, 9,9,9<,96,9;, 9J,98,<78, III, <68 3arc 1(rel i(, J9,99 3aritain, $,
67,6;,7,7,<7 Neton, <7;,<7J,<7T Novalis, 99 %lgiati, A/, J
Pascal, B/, ,97,9<,<<7,<69 Pa(lsen, A/, <7 Pegis, 1nton, C/, <<,7 Pindar, ;6
Platon, <T,67,J7,J<,J6,J;, JJ,J8,JT,8;,8J,88,8,T6, T;,TJ,T8,TT,T, 8,98,9,
5/25/2018 99,<7<,<7;,<<J,<6; Etienne
Plotin, 88,8T,8,8,89,T6,T;,
Gilson Dumnezeu TJ,TT,T,9;,98
iFilosofia- !eno(vier, C/, <7
slidepdf.com
!obespierre, <76 !obin, $/, J
7!ohde, &/, 6 !os"ini, G/, 9 !o(ssea(, /, <76,<7; Spencer, 0/, <7 Spino)a, B/,
9,9,99,<7<, <7;,<78,<7 'hales, 6J,68,6T,6,;;,JJ,
J8,<6; 'ho"pson, / !/, <7, <6; 'indal, 3atthe, <76 'oland, ohn,
7,<,6,;,J,8,T,7,
<76,<<; 'o"a din 1M(ino,T,S+#nt(l,
,,96,<78,<7,
,9, <<,<,<,<9,6<,T8,T,T9,
<<<, <<J,<6,<69 Vaihinger,
0/, <7 Voltaire, 66,9,<76, <7;,<6 ila"oit), U/, 6
; 1ristotel n( a reconstr(it niciodat5 g#ndirea l(i 'hales pe coordonatele (r"ate de nv5aii "oderni/ nDe Anima, I,
8,
 0o"er, !0iada, &dit(ra 3inerva, B(c(re*ti, <9<, trad(cere de Sanda Dia"andesc( *i !ad( 0nc(/ &ste de"n de
"enionat c5
<7 !bidf Cartea a ElV4a, 6;;/
n !bid, Cartea a EVI4a, J;94JT</
<; Pindar, 8de Pythianice, &dit(ra Univers, B(c(re*ti, <98, trad(cere de loan 1le2andr(/ ] 78/79
<J iada, Cartea a EEII4a, 6746<;, ed c0t
<8 Contin(itatea g#ndirii religioase *i +iloso+ice despre D("ne)e( este, di"potriv5, p(ternic accent(at5 de c5tre !/ Q/
Qac, op cit, p/ ;9/ S(nte" deci p(*i n +aa a do(5 interpret5ri antino"ice ale acel(ia*i te2t/ Potrivit l(i B(rnet,
at(nci c#nd
a(tentic5 a l(i'hales
'halessp(ne c5 Kapa
este c5 Ktoate s(nt
este pline devie)ei,
s(bstana el n(ase(nivers(l(i
*i divin5 re+er5 de +apt la K)ei/
/ibid) Potrivit
De l(pt, l(ite2t
n acel !/ Q/ 0ac/,
al l(i ideea
1ristotel,
5/25/2018 Etienne
care repre)int5 principala noastr5 s(rs5 deGilson Dumnezeu
in+or"aii despre iFilosofia
'hales, se +ace -slidepdf.com
tri"itere la doctrina
< 'e2t din 3/ C/Nah"] op cit,jp <T8, n/ JJ/
<9 C+/ / B(rnet, op cit, p/ 89/ n privina l(i 1na2i"andr(, ve)i te2tele din 3/ C/ Nah", op cit, pp/ T64T;- n
privina dial $e(dl *i De"ocrit, 3/ C/ Nah", op cit, pp/ <T74<T< sa( / B(rne+e op cit, pp/ ;;4;;9/ Cea "ai
b(n5 l(crare pe aceast5 te"5 este cea a l(i 1/ Dies,2e 9yc$e mysti7ue =Paris, gs1lcan, <979\iF
6T Platon, 2e%i$e, E, / C+/ ibid E, 99497, II, TJ<4TJ9/ con d()ia acest(i te2t este c5 e2ist5 )ei *i a( gri5 de
oa"enii, *i ei nidodat5 n( pot +i cor(pi =2e%i$eJ , 97>/
69 1ristotel, K+rag"ent(l <6, n Aristote$is 8pera =Berlin, <7>, V, <J84<JT/ n so"n *i n divinaie, s(+let(l pare
s5 se c0) porte ca *i c(" ar +i (n )e(- n privina stelelor, "i*carea /0, 0,donat5 s(gerea)5 c5 e2iste an("ite ca()e ale
"i*c5rii *i 0,$%"%% lor/ Aiecare din aceste ca()e este (n )e(/
E B/ 3(ller4'hy", 8n the Lni.ersity of ;ein% in Meister 5ckhart of ochheim =Ne4Yor, Sheed and
ard4, <9;9>/
JJ Platon, Alcibiade, <69e4<;7c/ S+#nt(l 1(g(stin, %e1 ecdesiae, Cartea I, cap/ EEVII- Latina, voi/
&/ Gilson, Introduction 222(4
â i4etude de saint Augustin =Paris, q
<969>/
J8 n leg5t(r5 c( aceast5 proble"5, ve)i anali)ele e2tre" de i"portante ale l(i 3arcel de Corte, AristEte et
P0otin =Paris, Desclee de Bro(er, <9;8>, cap/ III, K$a P(ri+ication plotiniene, pp/ <466 *i cap/ VI, K$a
DialectiM(e de Plotin, pp/ 6694697/ 1ceste do(5 ese(ri s(nt probabil cele "ai pro+(nde introd(ceri e2istente n
"etoda *i n spirit(l doctrinei l(i Plotin/
JT Insist as(pra c(vintelor Kdin p(nct de vedere "eta+i)ic pentr( a evidenia di+erena radical5 dintre ordinea
"eta+i)icii *i cea a religiei/ n calitate de cre*tin, orice o" poate +i Kdei+icat prin inter"edi(l graiei, ntr(c#t graia
este o participare la viaa l(i D("ne)e(/ neleas5 ast+el, graia este ntr( tot(l s(pranat(ral5/ 'ot ast+el e *i ordinea
sacra"ental5, d(p5 c(" reiese n "od clar din c(nosc(ta r(g5ci(ne a rit(al(l(i "essei, pe care in s5 o cite) n
ntregi"e datorit5 "in(natei ei clarit5ii: K%, Doa"ne, care cre#nd +irea o"eneasc5 ai n5lat4o ntr4(n +el "in(nat,
*i pe care nc5 *i "ai "in(nat ai ndreptat4o- graie "ister(l(i acestei ape *i acest(i vin, putem fi f<cui p<rta>i
$a di.ina Sa na4 tur<, care s4a "ilostivit s5 se +ac5 p5rta*5 la nat(ra noastr5
8< S+#nt(l 'o"a din 1M(ino in I, Sent, dist/ ;;, M(/ $, art/ </ C+/ uestiones disputatae De Potentia, M(/
VII, art/ 6, ad 9/ =Paris,
connaissance Noi(nea/ e2istenial5
Vrin, <9;9>,decap/
+iin5 estendisc(tat5
VID, special n
pp/~/6674666/
Gilson, #6a$isme thomistelaetnivel
Pentr( o co"paraie criti7ue
generaldentre
ia
D("ne)e(l l(i 1ristotel *i D("ne)e(l S.:"#!/!% 'o"a din 1M(ino, ve)i pro+(nd(l ese( al l(i 1nton C/ Pegis, Saint
Tomas and the Greeks =3ila(ee, 3arM(ette University Press, <9;9>/ Pentr( o co"paraie ntre D("ne)e(l l(i
1(g(stin *i D("ne)e(l S+#nt(l(i 'o"a din 1M(ino, ve)i 1/ Gardeil, 2a Structure de i4Eme et $4e3p6rience
mysti7ue =Paris, Gabalda, <96>, 1ppendi2 II, vol/ II, pp/ ;<;4;68/ Si"plitatea e2tre"5 a noi(nii de e2isten5 *i
i"posibilitatea concept(ali)5rii ei a +os s(bliniat5 de c5tre / 3aritain, Sept $eNons sur $4Otre =<9;6 <9;;> =Paris,
'WM(i>, pp/ 9499/ 1ceste caracteristici ale l(i Fa e2plic5 probabil +apt(l c5, d(p5 c(" vo" vedea n capitol(l  "(li
oa"eni de *tiin5 "oderni consider5 e2istena (n(i i( drept proprietatea sa cel "ai p(in i"portant5/
 S+#nt(l 1(g(stin, 9onfesiuni,, Cartea a E4a, cap/ E, n/ 68/ C+/ Cartea a Vil4a, cap/ E, n/ <T, ed cit /
8 Descartes, Principii$e fiiosofiei,^ pre+aa, &d/ Iri, B(c(re*ti, 6777, trad(cere de loan Deac/ n leg5t(r5 c( asta,
ve)i / 3aritain, 2e son%e de Descartes =Paris, !/41/ Corr•a, <9;6>, cap/ III, KDWposition de la sagesse, pp/ 94
<87/
8 Descartes, Expunere despre metodă, ed. dt., p/ <8/ 3ai e2act: e rWvWrais notre thWologie, et prWtendais,
a(tant M(a(c(n a(tre, € gagner le del/
TJ Pentr( o disc(ie detaliat5 a acestei noi(ni de D("ne)e( *i a te2telor l(i Descartes n care este ea +or"(lat5, ve)i ~/
Gilson, tudes sur $e rQ$e de $a pens6e m6di6.a$e dans $a formation du systRme cart6sien =Paris,
/ Vrin,
'@ <9;7>/
escartes, Meditaţii metafizice B0, Editura rater, Bucureşti,
@7 0!id.
8A 0!id.r +artea I, 6daos.
8% 0!id., Partea I!, Pre+a5/
8= 0!id., +artea II, #ro#. C.
<7< !bid, p/ <6/
<76 n leg5t(r5 c( di+ic(lt5ile ridicate de aceast5 noi(ne de evol(ie, ve)i / !/ 'ho"pson, Science and
9ommon Sense, pp/ 6<T46;6/

Dokumen - Tips Etienne Gilson Dumnezeu I Filosofia

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dokumen - Tips Etienne Gilson Dumnezeu I Filosofia

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5/25/2018 EtienneGilson Dumnezeu iFilosofia-slidepdf.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a !o"#niei GI$S%N, &'I&NN&

'rad(cere de 1le2 3oldovan

Kspirit(l grec a atiiO@ de)voltarea religioas5 "a2i"5 n( n c(lt(l )eilor//// ci n

Sper c5 (n c(v#nt personal din partea "ea s5 n( +ie considerat inoport(n, ci ca o

1* dori s54"i e2pri" "(l("irile +a5 de consili(l director al Universit5ii din

&'I&NN& GI$S%N Instit(t(l Ponti+ical de St(dii 3edievale

t DUMNEZEU ŞI FILOSOFIA GREACĂ

cate aceste do(5 a+ir"aii +iloso+ice di+erite

Sing(ra di+ic(ltate n a accepta aceast5 sol(ie si"pl5 *i logic5 a proble"ei este

reconcilie)e interpretarea religioas5 a l("ii c( interpretarea ei +iloso+ic5/

c5 +iloso+ia greac5 a +ost o ncercare raional5 de a nelege l("ea ca l("e a

Idee n( este o persoan5- n( e nici "5car (n degrab5 (n l(cr( dec#t o persoan5/

n("i" g#ndire: o g#ndire

nici ca sinte)5 a celorlalte n("ere, ci ca (nitate ce s(b)ista n sine *i de la care

T8 Descartes, op. cit., partea a doua, IX.

poate c( gre( s5 ren(ne la a4i "p5rt5i per+eci(nea, el treb(ie s5 cree)e/ ns5 (n

loc(l(i/ Descartes fie av(sese dreptat din p(nct de vedere religios i greise din

r5spl5tii, iar cei

D("ne)e(l(i cretin a +ost nsoit de spectr(l religiei cretine: (n vag senti"ent de

,e"!"7ă' ,ec!) Pc/' /* .%/00.%e pentr( religie/ De ce ă &spinas, 1/, ;

S-ar putea să vă placă și