Subcompetenţe. Conţinuturi Nr.

Strategiile didactice de predare-învăţare+evaluare Tema

Elevii vor fi capabili: lecţiei, Metode de Mijloace Metode/instrumente de pentru
data predare-învăţare didactice evaluare acasa
1. Aldehidele. Acizii carboxilici. Esterii ( 12 ore)
 Compararea compuşii organici (alcani, •Compuşii organici (alcani, 1/1 Conversatie Fise de lucru Interogare orala § 1.1-1.4
alchene, alchine, alcooli, amine) după alchene, alchine, alcooli, amine): euristica Pag.7/15
compoziţie, structură, izomerie, definiţie, compoziţie, structură, Explicatie
nomenclatură. izomerie, nomenclatură.
• exemplificarea legăturii genetice dintre • Legătura genetică dintre alcani, 1//2 Problematizare Scheme Exercitii § 1.5
alcani, alchene, alchine, alcooli, amine alchene, alchine, alcooli, amine. Algoritmizare Fise de lucru • Alcătuirea şi realizarea Pag.12
(prin scheme de reacţii şi transformări Sinteza transformărilor chimice
chimice). in baza legăturilor genetice.
Interogare orala
• Definirea noţiunilor: aldehidă, grupa • Aldehide: compoziţie, 1/3 Problematizare. Fişe de lucru. Interogare orală. § 1.1.1
aldehidica structură, grupă funcţională, Modelare. Experiment Exerciţii: Pag.15/16
• Descrierea aldehidelor, conform formulă generală, omologi Algoritmizarea. demonstrativ: • Exemplificarea şi compararea
algoritmului: compoziţia,structura, grupa (n(C)≤4), nomenclatură. Explicaţie. • Oxidarea compoziţiei, structurii, tipurilor
funcţională, formula generală; omologi • Metode de obţinere a Demonstratie etanolului cu de izomerie, izomerilor
(n(C) ≤4), nomenclatura. aldehidelor (pe exemplul oxid de cupru posibili, nomenclaturii
• Explicarea metodelor de obţinere a etanalului): din acetilenă prin (II). aldehidelor
etanalului, in baza legăturii genetice dintre reacţia lui Kucerov, prin oxidarea Reactivi chimici
hidrocarburi, alcooli, aldehide etanolului cu oxid de cupru (II).

• Caracterizarea proprietăţilor fizice şi • Aldehidele. Proprietăţile fizice 1/4 Explicatie Experiment Exerciţii: § 1.1.2
chimice ale aldehidelor in corelaţie cu şi chimice ale aldehidelor (pe Comparatie demonstrativ: • Caracterizarea proprietăţilor
utilizarea lor. exemplul metanalului şi a Discutie • Mostre de chimice ale aldehidelor, Pag.17/18
• Aprecierea importanţei aldehidelor etanalului): adiţia hidrogenuluila Algoritmizare mase plastice pe acizilor,esterilor prin ecuaţiile
(formic şi acetică) ca materie primă pentru legătura dublă C=O, oxidarea (cu Sinteza bază de răşini reacţiilor, corelarea lor cu
producerea maselor plastice, a fibrelor soluţie amoniacală de oxid de fenolformaldehi utilizarea şi metodele de
artificial etc. argint şi cu hidroxidulde cupru dice, mostre de obţinere.
• Modelarea situaţiilor ce necesită (II)), arderea.Reacţiile de oxidare esteri, mostre de • Exemplificarea metodelor de
aplicarea reacţiilor de recunoaştere a ca reacţii de identificare a fibre acetat recunoaştere a aldehidelor şi a
aldehidelor; situaţii de utilizare a acidului aldehidelor. Aldehidele formică şi situaţiilor ce necesită
acetic pentru rezolvarea problemelor in acetică ca materie primă de Reactivi chimici aplicarea lor.
gospodăria casnică. obţinere a maselor plastice şi a • Acţiunea aldehidei formice
fibrelor artificiale. Fise de lucru asupra albuminei.
• Experienţa de laborator nr. 1:
Oxidarea aldehidelor Proba scrisa diferentiat
(identificarea).
• Definirea noţiunilor: acid carboxilic, • Acizi carboxilici,compoziţie, 1/5 Problematizare. Fişe de lucru. Exerciţii: § 1.2.1
reacţie de esterificare, structură, grupă funcţională, Modelare. • Exemplificarea şi compararea Pag.21/22
• Descrierea acizilor carboxilici, conform formulă generală, omologi Algoritmizarea. compoziţiei, structurii, tipurilor
algoritmului: compoziţia,structura, grupa (n(C)≤4),nomenclatură. Explicaţie. de izomerie, izomerilor posibili,
funcţională, formula generală; omologi • Metode de obţinere a acizilor Demonstratie nomenclaturii acizilor
(n(C) ≤4), nomenclatura. carboxilici pe exemplul acidului
• Explicarea metodelor de obţinere a acetic: prin oxidarea Autoevaluare
acidului acetic in baza legăturii genetice etanolului şi a etanalului. Utilizarea
dintre hidrocarburi, alcooli, aldehide, acizi acizilor monocarboxilici (acetic,
carboxilici. formic şi stearic
•Caracterizarea proprietăţilor fizice şi • Acizii carboxilici: proprietăţile 1/6 Exercitii § 1.2.2
chimice acizilor carboxilici in corelaţie cu fizice şi chimice pe exemplul Explicatie • Caracterizarea proprietăţilor Pag.23/24
utilizarea lor. acidului formic şi acetic (ionizarea, Algoritmizare. Reactivi chimice acizilor prin ecuaţiile
interacţiunea cu metalele, oxizii Sinteza chimici. reacţiilor, corelarea lor cu
metalelor, bazele, sărurile acizilor Modelare. utilizarea şi metodele de
mai slabi). obţinere.
• Experienţa de laborator nr. 2: • Exemplificarea metodelor de
Proprietăţile chimice ale acidului recunoaşterea acizilor şi a
acetic. situaţiilor ce necesită
aplicarea lor.
• Acţiunea acidului acetic asupra
albuminei.
Interogare orala
• Definirea noţiunilor: ester, reacţie de • Esterii. Răspîndirea în natură. 1/7 Algoritmizare Fise de lucru Exercitii § 1.3
esterificare, reacţie de hidroliză. Proprietăţile Conversatie • Deducerea importanţei Pag.27/28
•Caracterizarea proprietăţilor fizice şi fizice specifice. Utilizarea lor. euristica esterilor în industria
chimice ale esterilor in corelaţie cu Obţinerea prin reacţia de Expunere alimentară, cosmetică, in baza
utilizarea lor. esterificare (n(C)≤4) cu Dezbateri proprietăţilor specifice.
• Stabilirea legăturii cauză–efect dintre participarea acizilor formic, acetic Analiza Activitate experimentală:
răspindirea esterilor in natură–proprietăţile şi a alcoolilor metilic, etilic. • Analiza marcajelor de pe
fizice specifice–utilizarea lor. Hidrolizaesterilor. produsele alimentare
• Exemplificarea corelaţiei: denumirea (aromatizatori).
esterului– compoziţia lui–reacţia de Activitate creativă
obţinere– produşii obţinuţi (şi invers). (individual/în grup):
• Aprecierea critic a utilizării esterilor în Dezbateri: Caracterul atractiv al
diferite produse. produselor alimentare,
cosmetice in corelaţie cu
conţinutul lor chimic.
Studiu de caz: Stabilirea tipului
de aromatizator
(natural, identic natural, sintetic)
după marcaj.
Autoevaluare
•Modelarea prin scheme de transformări • Legătura genetică dintre 1/8 Problematizare. Fise de lucru Autoevaluare Ex.4
legătura genetic dintre alcani, alchene, hidrocarburi, alcooli, aldehide, Analiza. Pag.29
alcooli , compuşi carbonilici acizi, esteri. Sinteza.

• Rezolvarea exerciţiilor şi problemelor în •Rezolvarea problemelor de calcul 1/9 • Alcătuirea şi realizarea Problemar
baza legăturilor genetice. in baza legăturii genetice. transformărilor chimice
in baza legăturilor genetice
interogare orala
 Rezolvarea problemelor în baza •Rezolvarea problemelor. 1/10 Proba srisa diferentiat Problemar
proprietăţilor obţinerii şi legăturii genetice Calcule pe baza ecuaţilor Problematizare. Fişe de lucru.
dintre hidrocarburi , compuşii hidroxilici chimice cu participarea 1/11
şi carbonilici. aldehidelor Algoritmizare.

 Aplicarea cunoştineţelor căpătate în Evaluare la tema: „Aldehidele. 1/12 Lucru creativ Test de Testare.
rezolvarea itemilor din testul de evaluare. Acizii carboxilici şi esterii.” evaluare.
2. Compuşii organici cu importanţă vitală (grăsimile, hidraţii de carbon,
aminoacizii, proteinele) (13 ore)
2.1. Grăsimile (3 ore)
• Descrierea grăsimilorconform • Grăsimile. Răspîndirea în natură, 2/1 Problematizarea. Experiment Exerciţii: § 2.1.1,
algoritmului:definiţie, formulă de structură proprietăţile fizice, clasificarea Modelarea. demonstrativ: • Clasificarea compuşilor 2.1.2(I)
(generală),răspindirea in natură, (solide şi lichide, vegetale şi Algoritmizarea. Mostre de organici cu importanţă vitală. Pag.30/33
clasificarea, proprietăţile fizice. animale). Conversaţie grăsimi, uleiuri, • Caracterizarea proprietăţilor
• Argumentarea importanţei şi rolul • Compoziţia grăsimilor, formula euristică. Fise de lucru chimice, obţinerii grăsimilor
biologic al grăsimilor in baza de structură generală, definiţia. Comparaţie. prin ecuaţiile reacţiilor.
proprietăţilor lor chimice (hidroliză şi • Noţiune de acizi carboxilici graşi, Sinteza. • Argumentarea importanţei
oxidarea lor completă). pe exemplul acidului stearic. Dezbateri industriale şi vitale a grăsimilor
• Prognozarea consecinţelor excluderii • Hidroliza şi oxidarea completă a in corelare cu proprietăţile lor.
grăsimilor din alimentaţie şi a utilizării lor grăsimilor (schematic, produşii Dezbateri: Importanţa
excesive asupra sănătăţii personale. obţinuţi, condiţii de reacţie), rolul grăsimilor in alimentaţia
• Stabilirea, ilustrarea corelaţiei dintre biologic/industrial al acestor noastră.
compoziţia grăsimilor, obţinerea acidului procese. Studiu de caz: Obezitatea şi
stearic, reacţia de neutralizare a lui, anorexia ca rezultat al unei
obţinerea săpunului. atitudini incorecte faţă de
alimentaţia sănătoasă
• Argumentarea necesității producerii • Noţiunea de săpunuri, detergenţi 2/2 Problematizarea. Fise de lucru Interogare orala § 2.1.2 (II)
detergenţilor sintetici. sintetici, rolul lor. Utilizarea Algoritmizarea. Comunicari Pag .34-35
•Compararea experimental a proprietăţilor acidului stearic. Conversaţie Vase de
săpunului şi ale detergenţilor sintetici. • Protecţia mediului contra poluării euristică. laborator,
• Compararea/aprecierea critic a cu detergenţi Discutie reactivi.
avantajele şidezavantajele utilizării Experienţa de laborator nr. 3: Activitate
detergenţilor sintetici in raport cu Studierea proprietăţilor experimentala
săpunurile, impactul lor asupra mediului. săpunului şi a detergenţilor
sintetici
•Aplicarea cunoştinţelor necesare la Rezolvarea problemelor in baza 2/3 Conversatie Fişe de lucru Probă scrisă/diferenţiat Problemar
rezolvarea problemelor. proprietăţilor chimice ale euristica Culegere de
grăsimilor şi a metodelor de Rezolvare de probleme
obţinere a lor. probleme şi aplicaţii
Algoritmizarea
2.2. Hidraţii de carbon ( 6 ore)
• Explicarea noţiunilor: hidraţi de carbon, • Hidraţii de carbon. 3/1 Conversatie Fise de lucru Exerciţii: § 2.2,
monozaharide, dizaharide, polizaharide, Monozaharidele (glucoza, euristica Comunicari • Exemplificarea reacţiilor de 2.2.1,
fotosinteză. fructoza), dizaharidele Modelare recunoaştere a glucozei, 2.2.2
• Examinarea și aprecierea aspectului (zaharoza), polizaharidele Expunere amidonului şi a situaţiilor ce Pag.37/41
chimic al procesului de fotosinteză (amidonul, celuloza). Exercitiul necesită identificarea lor.
(consumarea oxidului de carbon (IV), • Glucoza şi fructoza: formula Comunicare orala • Caracterizarea proprietăţilor
regenerarea oxigenului, obţinerea
moleculară,de structură (liniară chimice ale hidraţilor de carbon,
substanţelor nutritive) şi cel energetic pentru glucoză), formarea, prin ecuaţiile reacţiilor.
(conservarea energiei). răspindirea in natură, proprietăţile • Corelarea transformărilor
• Caracterizarea glucozei, fructozei, după fizice. reciproce ale hidraţilor de carbon
algoritmul: compoziţie, structură, formulă • Proprietăţile chimice ale cu transformarea lor in organism
moleculară, obţinere, răspоndire in natură, glucozei: reacţiile de oxidare şi prelucrarea lor in industrie.
proprietăţi fizice, transformări reciproce. (identificarea cu soluţie
• Corelarea proprietăţilor fizice şi chimice amoniacală de oxid de argint, cu
ale glucozei cu utilizarea şi rolul biologic.hidroxid de cupru), reducere, Autoevaluare
• Prezentarea legăturii cauză–efect dintre fermentare alcoolică.
structura glucozei (grupele funcţionale), Domeniile de utilizare şi rolul în
reacţiile de recunoaştere şi utilizarea lor. organism: a) acumularea sub
formă de reserve ale
organismului; b) oxidarea in
scopuri energetice.
• Caracterizarea zaharozei după • Dizaharidele: zaharoza. 3/2 Problematizare Fise de lucru Activitate creativă (individual § 2.2.3
algoritmul: compoziţie, structură, formulă Răspîndirea în natură, obţinerea, Discutie dirijata sau în grup): Pag.42
moleculară, obţinere, răspоndire in natură, proprietăţile fizice şi chimice Explicatia • Elaborarea schemelor de
proprietăţi fizice, transformări reciproce. (hidroliza), utilizarea în industria Modelare extragere a zahărului
• Corelarea proprietăţilor fizice şi chimice alimentară. Extragerea zahărului
ale zaharozei cu utilizarea şi rolul din sfecla-de-zahăr. Interogare orala
biologic.
• Explicarea etapelor de extragere a
zahărului din sfecla-de-zahăr
• Caracterizarea amidonului după • Polizaharidele: amidonul şi 3/3 Conversatie Fise de lucru Activitate creativă (individual § 2.2.4
algoritmul: compoziţie, structură, formulă celuloza. Compoziţia, formula euristica Ustensile si sau în grup): Pag.43/45
moleculară, obţinere, răspоndire in natură, moleculară, proprietăţile Instuire reciproca reactivi • Elaborarea schemelor de
proprietăţi fizice, transformări reciproce. fizice, răspindirea in natură, Comparatie chimici extragere a amidonului.
• Corelarea proprietăţilor fizice şi chimice obţinerea şi rolul biologic. Modelare • Dezbateri: Importanţa hidraţilor
ale glucozei, zaharozei, amidonului, Amidonul: proprietăţile chimice Activitate de carbon în alimentaţia noastră.
celulozei cu utilizarea şi rolul biologic (hidroliza şi identificarea experimentala
• Explicarea etapelor de extragere a cu iod). Utilizarea.
amidonului din cartofi. Experiment demonstrativ:
• Compararea valorii nutritive a hidraţilor • Identificarea glucozei si
de carbon cu cea a grăsimilor. amidonului in produse alimentare
• Caracterizarea celulozei după • Celuloza: proprietăţile chimice 3/4 Conversatie Fise de lucru • Elaborarea proiectului: § 2.2.5
algoritmul: compoziţie, structură, formulă (hidroliza sub acţiunea acizilor, euristica creşterea mondială a consumului Pag.47/49
moleculară, obţinere, răspоndire in natură, oxidarea totală, deshidratarea Instuire reciproca de hîrtie în raport cu
proprietăţi fizice, transformări reciproce. (carbonizarea)). Utilizarea Comparatie stareamediului.
• Corelarea proprietăţilor fizice şi chimice celulozei (sub formă de hоrtie, Modelare • Argumentarea legăturii cauză–
ale celulozei cu utilizarea şi rolul biologic fibre textile, lemn, materie primă efect dintre creşterea mondială a
chimică). solicitării de hîrtie şi înrăutăţirea
stării mediului.

 Aplicarea cunoştinţelor necesare la •Rezolvarea problemelor în baza 3/5 Problematizare Culegere de Interogare orala Ex.28
rezolvarea problemelor. obţinerii şi proprietăţilor chimice Algoritmizare probleme autoevaluare p.46
ale glucozei. Discutii şi aplicaţii Ex.39,40
Explicatie p.50
Comparatie
 Aplicarea cunoştinţelor căpătate în Evaluare la tema: „ Grăsimile. 3/6 Lucru creativ Test de Testare.
rezolvarea itemilor din testul de evaluare. Hidraţii de carbon” evaluare.
2.3. Aminoacizii, proteinele ( 4 ore)
• Definirea noţiunilor: aminoacid, • α-Aminoacizii (glicină, alanină), 4/1 Conversatie Fise de lucru Exerciţii: § 2.3.1
proteină,grupă peptidică. proprietăţilefizice. euristica • Scrierea formulelor de Pag.51/53
• Explicarea în baza compoziţiei α- • Policondensarea α-aminoacizilor. Modelare structură a celor mai importanţi
aminoacizilor a proprietăţilorfizice ale lor, Grupăpeptidică. Expunere aminoacizi.
policondensarea (cu formarea • Importanţa vitală a aminoacizilor Exercitiul • Modelarea ecuaţiilor reacţiilor
dipeptidelor), importanţa vitală a acestei de obţinere
reacţii. a dipeptidelor.
Caracterizarea proprietăţilor
chimice ale aminoacizilor prin
ecuaţiile reacţiilor.
• Descrierea compoziţiei proteinelor, • Proteinele – compuşi 4/2 Conversatie Fise de lucru • Exercitii § 2.3.2
formarea lor ca rezultat al reacţiei de macromoleculari azotaţi. Formarea euristica Culegere de Explicarea corelaţiilor dintre Pag.54/58
sintezăa peptidelor, structura primară a peptidelorprin reacţia de Modelare exercitii si aminoacizi şi proteine.
proteinei, proprietăţile chimice, policondensare a doi α-aminoacizi. Expunere problem Activitate creativă (individual/în
transformarea proteinelor Structura primară a proteinei. Exercitiul Comunicari grup):
оn organism, denaturarea lor. Proprietăţile chimice ale Comunicare orala • Estimarea diversităţii,
Argumentarea importanţei unui sistem proteinelor: reacţia de culoare cu complexităţii, importanţei
de alimentaţie complex şi echilibrat prin hidroxid de cupru (II), hidroliza. proteinelor.
compararea proceselor de transformare in Transformarea proteinelor оn • Funcţiile şi rolul proteinelor în
organism a grăsimilor, hidraţilor de organism. Factorii şi consecinţele organism.
carbon, proteinelor. denaturării proteinelor Interogare orala
(temperatura, acţiunea acizilor,
bazelor, sărurilor, alcoolului,
acidului acetic).
 Aplicarea cunoştinţelor necesare la Rezolvarea problemelor: 4/3 Algoritmizare Fise de lucru problemar
rezolvarea problemelor. Probleme combinate in baza Problematizare Probă scrisă/diferenţiat
proprietăţilor chimice explicatie
şi obţinerii aminoacizilor.
• Modelarea situaţiilor ce ar necesita Lucrarea practică nr. 1: 4/4 Pag.59
aplicarea reacţiilor de identificare a Identificarea proteinelor in
proteinelor. produsele alimentare. Activitate Vase de Probă practică.
Denaturarea proteinelor. experimentală. laborator, Raport.
reactivi.
3. Compuşii macromoleculari sintetici (5 ore)
• Definirea noţiunilor generale ale • Noţiuni generale ale chimiei 5/1 Conversatie • Utilizarea noţiunilor monomer, § 2.5.1
chimieicompuşilor macromoleculari: compuşilor macromoleculari: euristica. Fişe de lucru. polimer, reacţii de polimerizare Pag.65/67
monomer, polimer, reacţie de polimerizare monomer, polimer, fragment Modelarea. prin alcătuirea expresiilor
(pe exemplul etilenei), fragment structural, structural, grad de polimerizare, Descrierea. Comunicări. de tip adevărat/fals.
grad de polimerizare, masă moleculară masă moleculară medie. Comparaţie. • Caracterizarea metodelor de
relativămedie. Problematizare obţinere a polimerilor, fibrelor,
Comunicare orala cauciucurilor, in corelare cu
utilizarea lor.
•Clasificarea compuşilor macromoleculari • Clasificarea compuşilor 5/2 Conversatie § 2.5.1
macromoleculari: euristica. Fişe de lucru. Pag.65/67
1. naturali (polizaharide, cauciuc Comparaţie.
natural, Comunicare orala Comunicări. Interogare orala
proteine);
2. artificiali (fibre acetat);
3. sintetici (polietilenă).
• Descrierea maselor plastice, fibrele • Mase plastice. Fibre sintetice, 5/3 Conversatie • Argumentarea avantajelor, § 2.5.2
sintetice şi naturale: lînă (polipeptidă), artificiale, naturale. euristica Fişe de lucru. dezavantajelor fibrelor naturale, Pag.67/69
bumbac (celuloză). • Cauciuc natural şi sintetic. Explicatie . sintetice şi artificiale in corelaţie
• Descrierea proprietăţilor cauciucului Cauciucuri vulcanizate. Descrierea. Comunicări. cu tipul produsului textil.
natural şi sintetic (butadienic), ale • Utilizarea polimerilor Comparaţie. Activitate experimentală:
cauciucului vulcanizat. Experiment demonstrativ:
• Enumerarea domeniilor de utilizare a • Mostre de polimeri, fibre,
polimerilor. mase plastice, cauciucuri.
• Compararea fibrelor naturale (bumbac, • Arderea polimerilor naturali şi
in, lînă, mătase) cu cele sintetice (capron) estimarea
şiartificiale (triacetilceluloză) după efectelor obţinute.
compoziţie, proprietăţi (mecanice,
higroscopice, igienice, estetice), utilizare.
• Aprecierea importanţei marcajului
materialelor polimerice pentru alegerea,
utilizarea şi îngrijirea lor adecvată.
• Recunoașterea materialelor formate din Lucrarea practică nr. 2: 5/4 • Identificarea polimerilor, Pag.70/71
compuşi macromoleculari: mase plastice, Studierea Activitate Vase de fibrelor, după informaţia
fibre sintetice, artificiale şi naturale, materialelor din compuşi experimentală. laborator, de pe etichetă, marcajul
cauciuc. macromoleculari. reactivi. ambalajului.
Probă practică.
Raport.
• Rezolvarea problemelor pe baza Rezolvarea problemelor 5/5 Problematizarea. Fişe de lucru. Autoevaluare. problemar
proprietăţilor chimice a compusilor Algoritmizarea.
macromoleculari.
4. Legătura genetică dintre compuşii organici şi anorganici (4 ore)
• Explicarea relaţiei cauză–efect dintre • Relaţia dintre structura şi 6/1 Problematizarea. Exerciţii: § 3.2
structura şi proprietăţile celor mai proprietăţile compuşilor organici Exerciţiu. • Deducerea din compoziţia Pag.73
reprezentativi compuşi organici şi şi anorganici. Algoritmizarea. Fişe de lucru. substanţei a formulei generale,
anorganici. tipului de compus, tipurilor de
izomerie, izomerilor posibili,
denumirile lor şi invers.

• Scrierea ecuaţiilor reacţiilor conform • Legături genetice dintre diverse 6/2 Problematizarea. Fise de lucru § 3.1
legăturii genetice dintre clasele de clase de compuşi organici şi Exerciţiu. Pag.72
compuşi organic şi anorganici. anorganici. Algoritmizarea.

• Rezolvarea problemelor experimentale la Lucrarea practică nr. 3: 6/3 Activitate Utilaj de Raport.
chimia organică. Generalizarea cunoştinţelor la experimentală laborator şi
chimia organică. Probă practică. reactivi.

• Prezentarea lucrărilor de tip creativ la Rezolvarea problemelor în baza 6/4 Algoritmizare Fise de lucru Activitate creativă (individual/în
chimia organică şi anorganică, elaborate in proprietăţilor compuşilor Problematizare grup):
mod individual sau prin colaborare in organici. Exercitiul • Prezentarea portofoliului de
grup. creaţie.
 PROFILUL UMANIST,SPORT CLASA A 12-A. CHIMIA ANORGANICĂ
1 ora pe săptămînă

No. Total Din ele

(ore) 17 12 3 2
Tema. 34
Predare-învăţare Rezolvarea Lucrări practice Evaluare sumativă
problemelor,
exersarea
1. Aldehidele, acizii carboxilici, esterii 12 6 5 1
2. Compuşii organici cu importanţă vitală 13 8 3 1 1
(grăsimile, hidraţii de
carbon, aminoacizii, proteinele)
2.1 Grăsimile 3 2 1
2.2. Hidraţii de carbon 6 4 1 1
2.3. Aminoacizii, proteinele 4 2 1 1
3. Compuşii macromoleculari sintetici 5 3 1 1
4. Legătura genetică dintre compuşii organici şi 4 3 1
anorganici

COMPETENŢE:

1. Competenţa de a dobândi cunoştinţe fundamentale, abilităţi şi valori din domeniul chimiei;

2. Competenţa de a comunica în limbajul specific chimiei;
3. Competenţa de a investiga experimental substanţele şi procesele chimice;
4. Competenţa de a utiliza inofensiv substanţele chimice;
5. Competenţa de a rezolva probleme/situaţii –problemă.
 MINISTERUL EDUCAȚIEI,CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA
Direcţia Învăţămînt Cahul
Instituţia Publică Liceul Teoretic ,,Mihail Sadoveanu”,s.Giurgiuleşti

APROB COORDONAT
Directorul Instituţiei________S. Machidon, Director adjunct al Instituţiei______A.Panioglo,
_________________________________2018 _______________________________2018

PROIECTARE DIDACTICĂ DE LUNGĂ DURATĂ

la disciplina de studiu CHIMIA
pentru anul de învăţământ 2018-2019
în Clasa a XII-a,profil ,,sport,umanist,,
profesor Nastas Nina, grad didactic II

Discutat şi aprobat la şedinţa catedrei

Proces verbal nr. ____din______2018
Şef al catedrei_______________