CURS 10 Gestiunea și contabilitatea:

-operaţiunilor cu titluri și a operaţiunilor bancare în devize

-relaţiilor cu personalul şi a creanţelor şi datoriilor diverse
-cheltuielilor şi veniturilor societăţilor bancare și a operaţiunilor extrabilanţiere bancare

10.1 Gestiunea şi contabilitatea operaţiunilor bancare cu titluri

Regăsim în planul de conturi al instituțiilor de credit trei mari categorii de operațiuni cu

titlurisau instrumente financiare: grupa 30 Operațiuni cu titluri, grupa 31 Instrumente
financiare derivate și grupa 41 Titluri de participare. Clasificarea titlurilor și a instrumentelor
financiare la recunoașterea inițială într-o instituție de credit depinde de scopul pentru care
instrumentele financiare au fost achiziționate și caracteristicile acestora.
Titlurile de participare deținute de o instituție de credit în filiale, în entități asociate sau
în entități controlate în comun se contabilizează de către instituțiile de credit drept active
imobilizate, cu ajutorul grupei de conturi 41 și sunt înregistrate inițial la valoarea justă plus
costurile directe aferente tranzacției inițiale și ulterior înregistrate în funcție de clasificarea lor ca
fiind contabilizate la cost (deținute până la scadență), la valoarea justă prin profit sau pierdere
ori disponibile pentru vânzare. Titlurile contabilizate la cost amortizat (contul 411) reprezintă
acele titluri deținute până la scadență. Activele imobilizate pe care instituțiile de credit le
contabilizează la valoarea justă sunt contabilizate prin profit sau pierdere (contul 412), adică se
recunosc imediat în legătură cu acestea orice modificări în valoarea justă prin profit sau
pierdere (schimbările de valoare justă se recunosc ca parte din venitul net de tranzacționare în
rezultatul exercițiului). Activele imobilizate pentru care se estimează că valoarea contabilă va fi
recuperată în principal printr-o tranzacție de vânzare, mai degrabă decât prin utilizarea sa
continuă sunt clasificate ca fiind deținute în vederea vânzării (contul 413). Activele deținute în
vederea vânzării sunt evaluate inițial, cât și ulterior, la valoarea cea mai mică dintre valoarea
contabilă și valoarea justă la data la care se face evaluarea. Pentru orice scădere a valorii juste
sub valoarea contabilă, deprecierea este recunoscută în contul de profit au pierdere. Creșterea
valorii juste a unui activ deținut în vederea vânzării este contabilizată ca o reluare de provizion.
Creșterea valorii juste este recunoscută până la nivelul valorii inițiale contabile a activului. Pe
perioada cât un activ este clasificat ca deținut în vederea vânzării nu este recunoscută
deprecierea acestuia. Un activ care încetează să mai fie clasificat drept deținut în vederea
vânzării se măsoară la valoarea cea mai mică dintre valoarea contabilă (înainte ca activul să fi
fost clasificat ca fiind deținut în vederea vânzării ajustată cu amortizarea care ar fi fost
recunoscută dacă activul nu ar fi fost clasificat ca fiind deținut în vederea vânzării) și valoarea
recuperabilă.
În cazul în care valoarea justă a unui activ financiar (sau după caz, datorie financiară)
nu poate fi obținută de pe piețele active, atunci valoarea justă se determină de către instituția de
credit prin tehnici care includ modele matematice dezvoltate intern, cu ajutorul cărora se
estimează valoarea justă. Valorile introduse în aceste modele sunt preluate de pe piețele
existente, atunci când acest lucru este posibil, dar când acest lucru nu este posibil, se folosesc
estimări și raționamente dezvoltate intern de către fiecare bancă.
Instrumentele derivate (contabilizate prin grupa 31) pot include swap-uri, contracte
forward și opțiuni în valută, swap-uri și opțiuni pe rata dobânzii etc. Acestea sunt utilizate de
către instituțiile de credit drept produse ce pot fi oferite clientelei bancare, dar pot fi utilizate și
intern, în scopul acoperirii de către instituția de credit însăși a riscurilor asociate cu riscul de rată
a dobânzii, de lichiditate sau de curs de schimb. Când banca devine parte a unui contract ce se
referă la instrumente financiare derivate, acestea sunt înregistrate inițial la valoarea justă și
raportate ca active atunci când valoarea lor justă este pozitivă și ca pasive atunci când valoarea
lor justă este negativă. Ulterior, instrumentele financiare derivate se reevaluează la valoarea lor
justă.
În grupa de conturi 30 sunt contabilizate operațiunile cu titluri. În contul 301 se ține
evidența titlurilor primite sau date în pensiune livrată. Tranzacțiile în care titlurile sunt
vândute cadrul unui acord de răscumpărare la o dată viitoare stabilită sunt de asemenea
cunoscute ca tranzactii „repo” sau „titluri primite/date în pensiune livrată”. Titlurile vândute nu
sunt derecunoscute din situația poziției financiare, deoarece banca reține substanțial riscurile și
beneficiile proprietății pentru că titlurile sunt răscumpărate la finalul tranzacției repo. In plus,
banca este beneficiara plăților de dobândă și de alte venituri pentru activele transferate pe
perioada tranzacției repo. Aceste plăți sunt remise către bancă sau sunt reflectate în prețul de
răscumpărare. Numerarul primit este recunoscut în situatia poziției financiare (bilanț) împreună
cu datoria corespunzătoare de a returna acest numerar ca datorie în linia „Datorii financiare
recunoscute la cost amortizat”, sub-categoria „Depozite de la bănci” sau „depozite primite de la
clienți” reflectând substanța economică a tranzacției de împrumut pentru bancă (prevalența
economicului asupra juridicului). Diferența dintre prețurile de vânzare și răscumpărare este
considerată cheltuială cu dobânzile și este înregistrată pe perioada contractului în contul de
profit și pierdere pe linia „Venituri nete din dobânzi” și este recunoscută pe perioada duratei
contractului la linia „Venituri nete din dobânzi”. In schimb, titlurile achiziționate sub contracte de
a revinde la o dată viitoare nu sunt recunoscute în situația poziției financiare (bilanț). Aceste
tranzacții sunt cunoscute și sub denumirea de tranzactii „repo reversibile” (reverse repo).
Numerarul corespondent achitat, inclusiv dobânda acumulată, este recunoscut în situația
poziției financiare ca fiind „Credite și avansuri acordate institutiilor de credit” sau „Credite și
avansuri acordate clientilor”, reflectând substanța economică a tranzacției de împrumut de la
bancă. Diferența dintre prețurile de cumpărare și revânzare este tratată ca venit din dobânzi și
este recunoscută pe perioada duratei contractului.
Operațiunile privind titlurile împrumutate sau oferite spre împrumut (conturile 3025
și 3026) sunt, de obicei, garantate prin titluri sau numerar. Transferul titlurilor către terțe
persoane este reflectat în situația poziției financiare dacă riscurile și beneficiile din deținerea
titlului sunt, de asemenea, transferate. Numerarul plătit sau primit drept colateral este înregistrat
ca activ sau datorie. Titlurile împrumutate nu sunt recunoscute în situația poziției financiare
decât în cazul în care sunt vândute către terți, caz în care obligația de a returna titlurile este
înregistrată ca datorie din activitatea de tranzacționare și evaluată la valoarea justă cu orice
câștiguri sau pierderi incluse în rezultate.
Activele financiare disponibile pentru vânzare (contul 303) sunt investițiile financiare
disponibile pentru vânzare sunt cele care sunt desemnate a se încadra în această categorie sau
care nu se pot clasifica drept desemnate la valoarea justă prin profit sau pierdere, deținute
pentru tranzacționare, deținute până la scadență sau credite și avansuri. Ele includ instrumente
de capital, investiții în fonduri mutuale și piața monetară și alte instrumente de datorie. După
evaluarea inițială, instrumentele financiare disponibile pentru vânzare sunt evaluate ulterior la
valoarea justă. Câștigurile și pierderile nerealizate sunt recunoscute direct în capitalul propriu la
rezerve. Atunci când instrumentul financiar este vândut, câștigurile sau pierderile cumulate
recunoscute anterior în capitalul propriu, sunt recunoscute în situația rezultatului global.
Dobânda câștigată pe parcursul deținerii investițiilor financiare disponibile pentru vânzare este
raportată ca venit din dobânzi folosind rata dobânzii efective. Dividendele câștigate pe parcursul
deținerii investițiilor financiare disponibile pentru vânzare sunt recunoscute în profit sau pierdere
la venituri din dividende când dreptul plății a fost stabilit. Pierderile rezultate din deprecierea
unor astfel de investiții sunt recunoscute în profit sau pierdere și sunt scoase din rezerva
provenind din investiții financiare disponibile pentru vânzare.
Instrumentele de datorie la cost amortizat (contul 304) sunt active financiare păstrate
până la scadență. Investițiile financiare păstrate până la scadență sunt cele care implică plăți
fixe sau determinabile și au scadență fixă, pe care banca intentionează și are posibilitatea de a
le păstra până la scadență. După evaluarea inițială, investițiile financiare păstrate până la
scadență sunt evaluate ulterior la costul amortizat utilizând metoda ratei dobânzii efective,
minus ajustarea pentru depreciere. Costul amortizat este calculate luând în considerare orice
discount sau primă la achiziție și onorarii care sunt parte integrantă din rata dobânzii efective.
Amortizarea este inclusă în situația rezultatului global. Pierderile rezultate din deprecierea unor
astfel de investiții sunt recunoscute în situația rezultatului global.
Activele financiare evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere (contul 305)
sunt activele financiare clasificate în această categorie, desemnate de conducerea băncii la
recunoașterea inițială atunci când următoarele criterii sunt îndeplinite:
- desemnarea lor elimină sau reduce în mod semnificativ tratamentul inconsecvent care
altfel ar rezulta din evaluarea activelor sau recunoașterea câștigurilor sau pierderilor în urma lor
pe o bază diferită; sau
- activele și datoriile fac parte dintr-un grup de active financiare, care sunt gestionate și
performanțele lor sunt evaluate pe baza valorii juste, în conformitate cu o strategie de
management al riscului sau o strategie de investiție documentată; sau
- instrumentul financiar conține un instrument derivat încorporat, cu excepția cazului în
care instrumentul derivat încorporat nu modifică în mod semnificativ fluxurile de trezorerie sau
devine clar, fără necesitatea unei analize, că nu va fi înregistrat separat.
Activele financiare evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere sunt înregistrate în
situația poziției financiare la valoarea justă. Schimbările în valoarea justă sunt înregistrate în
rezultat. Dobânda
câștigată sau datorată este înregistrată în venituri sau cheltuieli, în funcție de termenii
contractuali, în timp ce venitul din dividende este înregistrat în venituri atunci când s-a stabilit
dreptul la plată.

10.2 Gestiunea şi contabilitatea operaţiunilor bancare în devize

Sub denumirea de valute sau devize se regăsesc moneda naţională a altui stat,
moneda unei uniuni monetare a unor state, precum şi monedele compuse, cum ar fi drepturile
speciale de tragere (DST-FMI). Sunt considerate operaţiuni valutare încasările, plăţile,
compensările, transferurile, creditările, precum şi orice tranzacţii exprimate în valute şi care se
pot efectua prin transfer bancar, în numerar, cu instrumente de plată sau prin orice alte
modalităţi de plată practicate de instituţiile de credit în funcţie de natura operaţiunii respective.
Piaţa valutară interbancară din România funcţionează în fiecare zi bancară între orele
9,00 şi 16,00. Băncile sunt obligate să afişeze, în timpul orelor de funcţionare a pieţei valutare
interbancare, cursurile de schimb valutar ale monedei naţionale - leu (vânzare/cumpărare), la
vedere (spot) şi la termen – pot fi următoarele scadenţe - o lună (1M, de la cuvântul lună în
engleză month), trei luni (3M), şase luni (6M), nouă luni (9M), douăsprezece luni (12M)
(forward), prin sisteme de difuzare a informaţiei tip Reuters, Telerate, Bloomberg etc. pentru cel
puţin următoarele valute convertibile: euro (EUR) şi dolarul american (USD).
Stabilirea cursurilor de schimb ale pieţei valutare din România de către Banca Naţională
a României se face prin cotaţie directă, adică prin exprimarea leului ca monedă naţională în
funcţie de o unitate monetară a altei valute. Cursul BNR este comunicat de catre Banca
Naţională a României în fiecare zi bancară, în jurul orei 14. Acest curs este valabil pentru ziua
următoare, implicit pentru toate tranzacţiile ce urmează a fi făcute în ziua următoare.
Cursurile de schimb utilizate de către societăţile bancare pot fi diferite de cel oficial dat
publicităţii de Banca Naţională a României, în funcţie de natura operaţiunii (operaţiune în cont
sau cu numerar) sau de raporturile cu clienţii, precum şi în concordanţă cu politica proprie de
trezorerie.
Operaţiunile bancare în devize pot fi sintetizate astfel:
 1. Operaţiuni prin conturile de lichidităţi ale băncilor, de corespondent, de împrumuturi
primite şi de depozite constituite în devize;
2. Operaţiuni prin conturile curente ale clientelei (financiare şi nebancare): încasări şi
plăţi de devize în conturile clienţilor; credite acordate în devize; depozite ale clienţilor în devize;
3. Operaţiuni de vânzare şi cumpărare de devize în numele clienţilor;
4. Operaţiuni cu titluri în devize;
5. Alte operaţiuni în devize.
Contabilitatea operaţiunilor bancare exprimate în devize se ţine pe feluri de devize.
Nu toate operaţiunile bancare a căror exprimare valorică este în devize antrenează
modificări ale patrimoniului băncii în devize. Este cazul încasărilor şi plăţilor de devize în
conturile clienţilor, a creditelor acordate în devize, a depozitelor constituite de clientelă în
devize, a împrumuturilor în devize etc. În astfel de situaţii, în contabilitate nu se înregistrează
modificări ale patrimoniului băncii exprimat în devize, întrucât nu este cazul.
Conturile menite să surprindă aceste diferenţe „monetare” sunt cele aparţinând
conturilor 372 „Conturi de ajustare” şi 373 „Conturi de diferenţe”.
Contul 372 „Conturi de ajustare” cuprinde următoarele conturi de gradul al II-lea,
operaţionale:
- 3721 „Poziţie de schimb” şi 3722 „Contravaloarea poziţiei de schimb”, drept conturi de
legătură între contabilitatea în devize şi contabilitatea în lei, utilizate pentru restabilirea
echilibrului dintre active şi pasive, prin înregistrarea în contul de rezultate a câştigurilor sau
pierderilor aferente evaluării operaţiunilor în devize din bilanţ;
- 3723 „Conturi de ajustare devize” reflectă contrapartida rezultatului provenind din
evaluarea angajamentelor privind operaţiunile de schimb, la vedere şi la termen, în devize;
- 3729 „Conturi de ajustare privind alte elemente din afara bilanţului” reflectă
contrapartida rezultatului provenind din evaluarea operaţiunilor privind angajamentele cu titluri
sau alte operațiuni extrabilanțiere.
Contul 3721 “Poziţie de schimb” reprezintă soldul net al patrimoniului într-o anumită
deviză, iar acest patrimoniu este expresia riscului de schimb.
Contul 3721 „Poziţie de schimb” ţine evidenţa activelor nete în devize (sold creditor)
sau a datoriilor nete în devize (sold debitor). Reflectă în creditul său creşterea patrimoniului
propriu al băncii în devize evidenţiind, printre altele:
- devize cumpărate, comisioane percepute, alte sume încasate în devize reprezentând
creanţe, sume încasate în devize reprezentând rambursări de credite în devize acordate altor
bănci, în contrapartida valorilor în lei primite în pensiune şi restituite acestora, împrumuturi
primite în devize de la alte bănci, în contrapartida valorilor în lei date în pensiune acestora,
dividende în devize încasate, aferente titlurilor în devize cu venit variabil, sume încasate în
devize reprezentând diferenţe favorabile aferente titlurilor în devize, alte sume încasate în
devize reprezentând creanţe, prin intermediul conturilor 101 „Casa”, 121 „Conturi de
corespondent la bănci – nostro” şi 122 „Conturi de corespondent ale băncilor – loro”;
- devize cumpărate, scont, dobânzi şi comisioane percepute, împrumuturi primite în
devize de la clientelă, în contrapartida valorilor în lei date în pensiune acesteia, sume încasate
în devize reprezentând rambursări de credite în devize acordate clientelei, în contrapartida
valorilor în lei primite în pensiune şi restituite acesteia, alte sume încasate în devize
reprezentând creanţe, prin intermediul contului 2511 „Conturi curente”;
În debitul contului se evidenţiază, printre altele:
- devize vândute, comisioane percepute, alte sume plătite în devize reprezentând datorii,
prin intermediul contului 101 „Casa”;
- valoarea cecurilor de călătorie în devize vândute, prin intermediul contului 1621 „Alte
sume datorate”;
- devize vândute, comisioane percepute, credite în devize acordate altor bănci şi
clientelei pe baza valorilor în lei primite în pensiune, rambursări de împrumuturi primite în devize
de la alte bănci şi clientelă, în contrapartida valorilor în lei date în pensiune şi restituite de către
acestea, sumele plătite în devize reprezentând cheltuieli de achiziţie şi de cesiune aferente
titlurilor, în devize, alte sume plătite în devize reprezentând datorii, 121 „Conturi de
corespondent la bănci – nostro”, 122 „Conturi de corespondent ale băncilor – loro”, 2511
„Conturi curente”;
Contul 3722 „Contravaloarea poziţiei de schimb” evidenţiază contravaloarea în lei a
activelor nete în devize (sold debitor) şi contravaloarea în lei a datoriilor nete în devize (sold
creditor).
În debitul contului se evidenţiază, printre altele:
- contravaloarea în lei reprezentând cumpărări de devize şi cecuri de călătorie în devize,
prin intermediul contului 101 „Casa”;
- contravaloarea în lei reprezentând cumpărări de devize în nume propriu,
contravaloarea în lei a valorilor în devize primite în pensiune simplă şi în pensiune livrată, în
contrapartida creditelor acordate în lei altor bănci şi clientelei, contravaloarea în lei a valorilor în
devize date în pensiune altor bănci, restituite de către acestea, în contrapartida rambursărilor de
împrumuturi în lei prin intermediul conturilor 1111 „Cont curent la BNR”, 121 „Conturi de
corespondent la bănci – nostro” şi 122 „Conturi de corespondent ale băncilor – loro”;
- contravaloarea în lei a devizelor şi a cecurilor de călătorie în devize cumpărate de la
clientelă, contravaloarea în lei a valorilor în devize primite în pensiune simplă şi în pensiune
livrată, în contrapartida creditelor acordate în lei clientelei, contravaloarea în lei a valorilor în
devize date în pensiune clientelei, restituite de către aceasta, în contrapartida rambursărilor de
împrumuturi în lei, prin intermediul contului 2511 „Conturi curente”;
În creditul contului se evidenţiază, printre altele:
- contravaloarea în lei reprezentând vânzările de devize şi de cecuri de călătorie în
devize, prin intermediul contului 101 „Casa”;
- contravaloarea în lei reprezentând vânzările de devize în nume propriu, contravaloarea
în lei a valorilor în devize primite în pensiune simplă şi în pensiune livrată şi restituite, în
contrapartida creditelor în lei rambursate de alte bănci, contravaloarea în lei a valorilor în devize
date în pensiune altor bănci, în contrapartida împrumuturilor în lei primite de la acestea, prin
intermediul conturilor 1111 „Cont curent la BNR”, 121 „Conturi de corespondent la bănci –
nostro” şi 122 „Conturi de corespondent ale băncilor – loro”;
- contravaloarea în lei a devizelor şi cecurilor de călătorie în devize vândute clienţilor,
contravaloarea în lei a valorilor în devize primite în pensiune simplă şi în pensiune livrată şi
restituite, în contrapartida creditelor în lei rambursate de clientelă, contravaloarea în lei a
valorilor în devize date în pensiune clientelei, în contrapartida împrumuturilor în lei primite de la
aceasta, prin intermediul contului 2511 „Conturi curente”.
La întocmirea raportărilor contabile, conturile 3721 "Poziţie de schimb" (după evaluare)
şi 3722 "Contravaloarea poziţiei de schimb" nu se iau în considerare, deoarece nu reprezintă un
activ sau o datorie.
Fie că este vorba despre modificări ale disponibilităţilor în devize ale unei bănci în
numerar (101 „Casa”, analitic în devize) sau în conturile curente ale băncii (1111 „Cont curent la
BNR”, 121 „Conturi de corespondent la bănci – nostro”, 122 „Conturi de corespondent la bănci –
loro”), înregistrările în contabilitate se desfăşoară analog celor exprimate în lei. Înregistrări
specifice apar atunci când natura unei operaţiuni impune utilizarea în cadrul aceleiaşi formule
contabile a unor conturi a căror exprimare valorică este diferită – lei versus devize. Într-o astfel
de situaţie se utilizează conturile de ajustare devize 3721 „Poziţie de schimb” şi 3722
„Contravaloarea poziţiei de schimb”.
Transferurile în devize sunt operaţiunile, prin care, la cererea clientului ordonator, o
sumă în devize este pusă la dispoziţia unui beneficiar, în general, rezident în străinătate.
Documentul pe baza căruia se efectuează transfer creditul în străinătate este ordinul de plată în
devize. Punerea la dispoziţie a fondurilor se efectuează, de regulă, prin intermediul conturilor de
corespondent cu băncile străine, ceea ce implică în contabilitate utilizarea sistemului conturilor
de corespondent 121 „Conturi de corespondent la bănci – nostro”, 122 „Conturi de
corespondent la bănci – loro”, iar pe plan tehnic, transferuri internaţionale prin reţeaua SWIFT.
În numele clientelei financiare şi nebancare, societăţile bancare pot efectua operaţiuni
de vânzare şi cumpărare de devize, care se grupează în: operaţiuni care nu generează risc
de schimb, respectiv operaţiuni care nu antrenează o intrare sau o ieşire de devize în şi din
patrimoniul băncii; operaţiuni care generează risc de schimb, respectiv operaţiuni care
antrenează o intrare sau o ieşire de devize în şi din patrimoniul băncii.
Persoanele fizice pot cumpăra şi vinde valută prin intermediul punctelor sau caselor de
schimb valutar ale societăţilor bancare, pe baza documentelor de identitate - buletin de
identitate sau paşaport individual, legal valabile. Pentru fiecare tranzacţie, vânzare sau
cumpărare de valută, lucrătorul punctului de schimb valutar completează şi emite, cu mijloace
computerizate, formularul Buletin de schimb valutar, tipizat, cu regim special.
Înaintea începerii programului de lucru cu publicul, caselor de schimb valutar li se
acordă avansuri în lei, necesare cumpărării de valută prin intermediul casieriilor proprii ale
băncilor. Casierul casei de schimb alimentează fizic casa cu numerar, conform monetarului
preluat de la casierul şef, introduce în calculator lista cursurilor de referinţă ale Băncii Naţionale
a României, cursurile de cumpărare şi de vânzare ale băncii valabile în ziua respectivă şi le
aşează la loc vizibil. Dacă în cursul zilei, solicitările sau oferta de valută sunt mari, casierul
poate solicita o alimentare de valută sau lei din casa băncii. La sfârşitul programului, casierul
predă soldul de lei rămas nefolosit casierului şef. Acesta predă numerarul casierului de la
ghişeul de încasări, care tipăreşte o foaie de vărsământ, din care un exemplar rămâne la
încasări, iar celălalt, la casa de schimb valutar. Apoi tipăreşte Registrul tranzacţiilor şi, în
prezenţa deţinătorilor de chei, se verifică soldurile de valute de la casa de schimb, care se
încuie într-o cutie separată, ce se depune în tezaur.
Evidenţa şi raportarea schimbului valutar se realizează pe baza buletinelor de
schimb valutar (care sunt înregistrate, evidenţiate şi utilizate ca documente cu regim special, şi
în acest scop, au obligatoriu antet, serie şi număr de ordine imprimate) şi a Registrului zilnic al
tranzacţiilor (în care se indică cumpărările şi vânzările de valută convertibilă, cecurile de
călătorie şi cărţile de credit, pe feluri de valute, sumele în lei plătite, respectiv încasarea în
cadrul acestor operaţiuni). Registrul tranzacţiilor este folosit ca document justificativ primar
pentru înregistrările contabile ale zilei.
Reflectarea în contabilitatea băncilor a operaţiunilor de schimb valutar manual
presupune înregistrări ale modificării patrimoniului băncii în monedă naţională şi în devize, atât
în sensul creşterii, cât şi al scăderii, după cum este vorba despre vânzare, respectiv cumpărare
de valută. Se utilizează conturile 101 „Casa”, cu analitice distincte deschise atât pentru
operaţiunile în lei, cât şi pentru cele în valută, pe tipuri de devize şi conturile bilanţiere de
regularizare, 3721 „Poziţie de schimb” şi 3722 „Contravaloarea poziţiei de schimb” pentru a
reflecta modificarea patrimoniului propriu al băncii în devize şi contravaloarea acestuia în lei.
Adiacente schimbului valutar manual sunt înregistrările contabile de reflectare a
diferenţelor favorabile şi nefavorabile rezultate din operaţiunile de schimb şi contabilizate prin
intermediul conturilor 7061 „Venituri din diferenţe de curs valutar aferente tranzacţiilor în valută”
şi 6061 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar aferente tranzacţiilor în valută”. Diferenţele sunt
date de valorile diferite ale cursului casei de schimb valutar al băncii şi cursul oficial de schimb
comunicat de Banca Naţională a României. Aceste diferenţe sunt stabilite zilnic şi se
contabilizează astfel:
- în cazul diferenţelor favorabile, unitatea bancară teritorială a băncii comerciale va
înregistra venituri din operaţiuni de schimb valutar, ce se vor înregistra în lei:
 lei 3722 “Contravaloarea poziţiei de = 7061 “Venituri din diferenţe de curs lei
schimb” valutar aferente tranzacţiilor în
valută”
- în cazul diferenţelor nefavorabile, unitatea bancară teritorială a băncii comerciale va
înregistra Cheltuieli din diferenţe de curs valutar aferente tranzacţiilor în valută, ce se vor
înregistra tot în lei:
lei 6061 “Cheltuieli din diferenţe de = 3722 “Contravaloarea poziţiei de lei
curs valutar aferente schimb”
tranzacţiilor în valută”
Unitatea bancară teritorială a băncii comerciale transmite Centralei sale toate datele
aferente operaţiilor de schimb manual de la toate casele de schimb valutar.

Exemplu propus: Înregistrarea în contabilitate a vânzării de valută prin

casele de schimb valutar.
O persoană fizică de cetăţenie română, doreşte să cumpere de la casa de schimb
valutar a unei unităţi teritoriale a băncii X, suma de 800 USD. Pe baza buletinului de identitate al
clientului, lucrătorul casei de schimb valutar întocmeşte Buletinul de schimb valutar în două
exemplare. Cursul de vânzare al casei de schimb valutar pentru dolarul american, valabil pentru
această dată, este de 3,8 lei/1 USD, iar cursul stabilit de Banca Naţională a României este de
3,6 lei/1 USD. Clientului i se înmânează suma în valută şi un exemplar al Buletinului de schimb
valutar. Al doilea exemplar va rămâne în posesia băncii, iar casierul va aplica pe acesta, pe
lângă semnătura sa şi ştampila băncii, ştampila “plătit”.
Se cere să se înregistreze în contabilitatea unităţii bancare implicate operaţiunea de
vânzare de valută prin casa de schimb valutar.

Exemplu rezolvat: Înregistrarea în contabilitate a cumpărării de valută prin

casele de schimb valutar.
O persoană fizică doreşte să vândă la casa de schimb valutar a unei unităţi teritoriale a
unei bănci comerciale suma de 1000 EUR. Cursul afişat la casa de schimb valutar a băncii,
pentru cumpărarea (de către casa de schimb) de euro este de 4,6 lei/1 EUR, iar cursul stabilit
de Banca Naţională a României este de 4,8 lei/1 EUR. Pe baza buletinului de identitate
prezentat de client, lucrătorul casei de schimb valutar întocmeşte un Buletin de schimb valutar
în două exemplare. Casierul primeşte de la client suma în valută şi verifică autenticitatea
bancnotelor. Se înmânează clientului contravaloarea în lei, la cursul zilei, a valutei vândute de
către acesta, un exemplar din Buletinul de schimb valutar se înmânează clientului, iar al doilea
rămâne în posesia băncii, fiind semnat şi de către client. Casierul aplică pe Buletinul de schimb
valutar, alături de semnătura sa şi ştampila băncii, ştampila “încasat”, prin care se confirmă
încasarea sumei în valută de la client. Se cere să se înregistreze în contabilitatea unităţii
bancare implicate operaţiunea de cumpărare de devize.
Se înregistrează cumpărarea de valută prin casa de schimb, reflectată în creşterea
disponibilităţilor băneşti ale băncii exprimate în euro. Contul de casă al băncii fiind exprimat în
devize (EUR), intră în corespondenţă cu contul care reflectă cr eşterea patrimoniul băncii în
devize, contul 3721 „Poziţie de schimb”:
1.000 EUR 101, analitic EUR = 3721 1.000 EUR
Concomitent, se înregistrează diminuarea disponibilităţilor băneşti în lei, în
corespondenţă cu contul care reflectă contravaloarea în lei a patrimoniului în devize -
contravaloarea poziţiei de schimb:
4.600 3722 = 101, analitic lei 4.600
 Diferenţa dintre cursul stabilit de Banca Naţională a României şi cursul utilizat de bancă
pentru schimbul prin casa de schimb valutar este pozitivă, reprezentând pentru bancă un venit:
200 lei 3722 = 7061 200 lei

Clienții băncilor - persoane fizice sau persoane juridice - pot efectua operațiuni de
schimb valutar în conturi curente, în lei și în valută, prin prezentarea la bancă a persoanelor
împuternicite pe conturile curente și completarea unui ordin de schimb valutar folosind în
tranzacționare un curs ferm sau limitat. Schimbul de valută contra lei (vânzare sau cumpărare)
și schimbul de valută contra valută în conturi curente se efectuează conform reglementărilor în
vigoare ale Băncii Naționale a României. Ordinul de schimb valutar poate fi din punct de vedere
al datei de valută:
- la vedere - today/tomorrow/spot
- la termen - forward
Din punctul de vedere al cursului, ordinul de schimb poate fi la curs ferm (cotat și
acceptat) sau ordin de schimb la curs limitat ("vindeți cu cel puțin..") pentru ordin de vânzare,
respectiv "cumpărați cu cel mult.." pentru ordin de cumpărare.
În situaţia adoptării metodei înregistrării în funcţie de data decontării, operaţiunile de
schimb la vedere se înregistrează în conturi în afara bilanţului, la cursul de la data încheierii
contractului, respectiv angajamentului, cu ajutorul conturilor 931 "Operaţiuni de schimb la
vedere", prin intermediul conturilor 941 "Poziţie de schimb" şi 942 "Contravaloarea poziţiei de
schimb" deschise în afara bilanţului.
Periodic, obligatoriu lunar, evaluarea angajamentului se înregistrează în afara bilanţului,
prin utilizarea contului 943 "Conturi de ajustare valută" în contrapartida contului 942
"Contravaloarea poziţiei de schimb". Concomitent, aceeaşi diferenţă de curs, se înregistrează în
contul 6061 "Cheltuieli din diferenţe de curs valutar aferente tranzacţiilor în valută" sau 7061
"Venituri din diferenţe de curs valutar aferente tranzacţiilor în valută", după caz, cu ajutorul
conturilor 3722 "Contravaloarea poziţiei de schimb" şi 3723 "Conturi de ajustare valută".
Operațiile de schimb la vedere sunt tranzacții spot care au ca obiect schimbul unei sume
dintr-o valută contra unei sume în altă valută, la un anumit preț, numit rată de schimb, având
decontarea la două zile lucrătoare după data încheierii tranzacției.
Evidențierea angajamentelor în conturile extrabilanțiere - valuta cumpărată
9312 Valută = 941 Poziție de schimb
cumpărată și încă
neprimită
Evidențierea angajamentelor în conturile extrabilanțiere - leii vânduți
942 Contravaloarea = 9313 Lei vânduți și încă
poziției de schimb nelivrați
pentru valuta vândută
Stingerea angajamentelor reflectate în conturile extrabilanțiere se înregistrează după
data efectuării tranzacției și decontarea operațiunii de schimb la termen.
Evidențierea angajamentelor în conturile extrabilanțiere - leii cumpărați
9311 Lei cumpărați și = 942 Contravaloarea poziției
încă neprimiți de schimb
Evidențierea angajamentelor în conturile extrabilanțiere - valuta vândută
941 Poziție de schimb = 9314 Valută vândută și încă
nelivrată
Stingerea angajamentelor reflectate în conturile extrabilanțiere se înregistrează după
data efectuării tranzacției. Această operaţiune și decontarea operațiunii de schimb la termen
sunt explicate în exemplul de mai jos.
 Exemplu rezolvat: Înregistrarea în contabilitate a cumpărării şi vânzării de
devize la vedere. Societatea bancară X SA cumpără de la o societatea bancară autohtonă Y
SA, 2.000 EUR printr-o tranzacţie de cumpărare de devize la vedere. La data încheierii
tranzacţiei cursul era de 4,3 lei/1 EUR, în următoarea zi bancară de 4,32 lei/1 EUR şi peste
două zile lucrătoare de 4,25 lei/1 EUR. Se cere să se reflecte în contabilitatea băncilor X şi Y
operaţiunile legate de cumpărarea, respectiv, vânzarea de devize la vedere.

Înregistrările contabile de cumpărare a devizelor la vedere se consemnează la banca X,

astfel:
La data semnării înţelegerii de tranzacţionare a devizelor la vedere, banca va înregistra extrabilanţier
achiziţionarea de devize, încă neprimite:
2.000 EUR 9312 - Valută = 941 - Poziţie de schimb 2.000 EUR
cumpărată şi încă
neprimită
Concomitent, se reflectă contravaloarea în lei, încă nelivraţi, a devizelor cumpărate:
8600 lei 942 - Contravaloarea = 9313 - Lei vânduţi şi încă 8600 lei
poziţiei de schimb nelivraţi
În următoarea zi bancară lucrătoare, în urma modificării cursului valutar (faţă de cel din ziua înţelegerii
de tranzacţionare), se înregistrează bilanţier şi extrabilanţier, implicaţiile creşterii cursului de schimb al
devizelor tranzacţionate:
40 lei 3723 “Conturi de = 3722 “Contravaloarea 40 lei
ajustare devize” poziţiei de schimb”

40 lei 943 - Conturi de = 942 - Contravaloarea 40 lei

ajustare valută poziţiei de schimb
În cea de-a doua zi bancară lucrătoare, în urma modificării cursului valutar (faţă de ziua
anterioară), se înregistrează bilanţier şi extrabilanţier, implicaţiile scăderii cursului de schimb al
devizelor tranzacţionate:
140 lei 3722 “Contravaloarea = 3723 “Conturi de ajustare 140 lei
poziţiei de schimb” devize”

140 lei 942 - Contravaloarea = 943 - Conturi de ajustare 140 lei

poziţiei de schimb valută
În cea de-a doua zi bancară lucrătoare de la data tranzacţiei, se înregistrează în extrabilanţier
livrarea devizelor - se stornează înregistrările inițiale de la data contractului:

2.000 EUR 941 - Poziţie de schimb = 9312 - Valută cumpărată şi 2.000 EUR
încă neprimită
Concomitent, se stornează contravaloarea în lei a devizelor cumpărate şi încă neprimite:
8600 lei 9313 - Lei vânduţi şi = 942 - Contravaloarea 8600 lei
încă nelivraţi poziţiei de schimb
Livrarea devizelor este consemnată şi în conturile bilanţiere, deoarece produce modificări ale
patrimoniului băncii. Se înregistrează majorarea disponibilităţilor băneşti în devize (EUR), prin
intermediul contului care reflectă modificări ale patrimoniului băncii în devize – 3721 “Poziţie de
schimb” și folosim drept cont de disponibilități 1111 (cont curent la BNR) pentru că este o
operațiune între două bănci:
 2.000 EUR 1111 “Cont curent la = 3721 “Poziţie de schimb” 2.000 EUR
BNR” euro
Concomitent cu livrarea devizelor, se consemnează contravalorii în lei a devizelor livrate:
8500 lei 3722 “Contravaloarea = 1111 “Cont curent la BNR” 8500 lei
poziţiei de schimb” lei
La livrarea devizelor, conturile de ajustare devize rămân fără obiect, motiv pentru care aceste
conturi se închid:
100 lei 3722 “Contravaloarea = 3723 “Conturi de ajustare 100 lei
poziţiei de schimb” devize”

100 lei 942 - Contravaloarea = 943 - Conturi de ajustare 100 lei

poziţiei de schimb valută
În urma tranzacţiei cu devize la vedere, societatea bancară X înregistrează o diferenţă
nefavorabilă de 100 lei, care este consemnată ca şi o cheltuială, explicată prin faptul că
devizele au fost cumpărate la un curs din ziua tranzacţiei mai mare decât cel din ziua livrării
efective a valutei:

100 lei 6061 “Cheltuieli din = 3722 “Contravaloarea 100 lei

diferenţe de curs valutar poziţiei de schimb”
aferente tranzacţiilor în
valută”

10.3 Gestiunea şi contabilitatea relaţiilor cu personalul şi a creanţelor şi datoriilor

diverse

Orice societate bancară intră în legături cu implicaţii financiare cu diferite entităţi, cum
sunt: Banca Naţională a României, alte societăţi bancare din ţară şi străinătate (în calitate de
clienţi, cât şi „furnizori” de servicii), clientela financiară, clientela nebancară, Statul (în calitate de
beneficiar al impozitelor şi taxelor datorate de bancă), acţionarii băncii, diverşi creditori şi
debitori.
Primele patru categorii de entităţi şi relaţiile lor cu societăţile bancare au fost studiate în
cadrul capitolelor anterioare, acum fiind necesare consideraţii referitoare la creanţele şi datoriile
băncii rezultate din relaţiile cu bugetul statului, acţionarii, diverşii creditori şi debitori.
În calitatea lor de societăţi comerciale, băncile contribuie la formarea veniturilor
bugetului statului, prin plata unor impozite şi taxe datorate. În contabilitatea societăţilor bancare
se reflectă iniţial datoria, calculată şi neajunsă la scadenţă, faţă de bugetul statului,
materializată în creditarea conturilor de impozite şi taxe. Ulterior, la onorarea datoriilor, conturile
de impozite şi taxe se debitează prin creditul conturilor de trezorerie, din care se face plata.
Atunci când banca a plătit bugetului statului mai mult decât datora sau are de recuperat
anumite sume, în contabilitate se evidenţiază creanţe faţă de bugetul statului sau alte fonduri,
prin debitarea conturilor de impozite şi taxe. La încasarea creanţelor, conturile de impozite şi
taxe se creditează prin debitul conturilor de disponibilităţi băneşti ale băncii.
În Planul de conturi al instituţiilor de credit este prevăzut contul 353 „Bugetul statului,
fonduri speciale şi conturi asimilate”, detaliat în conturi operaţionale care ţin evidenţa
creanţelor şi datoriilor băncii în legătură cu bugetul statului şi fondurile speciale:
- 35311 ”Impozitul pe profit curent” şi 35312 „Impozitul pe profit amânat”, care reflectă
decontările cu bugetul statului privind impozitul pe profit;
- 35323 „Taxa pe valoarea adăugată de plată”, care reflectă taxa pe valoarea adăugată
de plătit bugetului statului;
 - 35324 „Taxa pe valoarea adăugată de recuperat”, care reflectă taxa pe valoarea
adăugată de recuperat de la bugetul statului;
- 35326 „Taxa pe valoarea adăugată deductibilă”, care reflectă taxa pe valoarea
adăugată înscrisă în facturile emise de furnizori pentru bunurile, serviciile şi lucrările
achiziţionate de bancă sau aferentă mijloacelor fixe realizate în regie proprie, deductibilă din
punct de vedere fiscal;
- 35327 „Taxa pe valoarea adăugată colectată”, care reflectă sumele datorate de bancă
bugetului statului, reprezentând taxa pe valoarea adăugată aferentă vânzărilor de bunuri,
prestărilor de servicii sau executărilor de lucrări;
- 35328 „Taxa pe valoarea adăugată neexigibil”, care reflectă taxa pe valoarea adăugată
neexigibilă rezultată din vânzările şi cumpărările de bunuri, servicii, lucrări efectuate cu plata în
rate;
- 3533 „Impozitul pe salarii”, care reflectă impozitul pe salarii şi alte drepturi similare
datorate bugetului;
- 3534 „Subvenţii”, care reflectă decontările privind fondurile alocate de la bugetul
statului, precum şi subvenţiile primite de la bugetul statului, potrivit legii;
- 3536 „Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”, care reflectă decontările cu bugetul
statului sau cu bugetele locale privind impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate, cum sunt:
accizele, impozitul pe dividende, impozitul pe clădiri şi impozitul pe terenuri, taxa pentru
folosirea terenurilor proprietate de stat, precum şi alte impozite si taxe;
- 3538 „Fonduri speciale, taxe şi vărsăminte asimilate”, care reflectă datoriile şi
vărsămintele efectuate către alte organisme publice, cum sunt: contribuţia băncii pentru
constituirea fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar, pentru constituirea fondului
special pentru sănătate, a fondului pentru risc şi accidente, precum şi alte vărsăminte asimilate;
- 35391 „Alte datorii faţă de bugetul statului” care reflectă sumele reprezentând salarii
neridicate, prescrise, datorate bugetului statului, sumele încasate de la buget reprezentând
vărsăminte efectuate în plus din alte datorii şi creanţe, amenzile şi penalităţile, precum şi alte
sume datorate bugetului;
- 35392 „Alte creanţe privind bugetul statului”, care reflectă sumele cuvenite băncii,
datorate de buget, altele decât impozitele şi taxele;
Contul 3531 „Impozit pe profit” reflectă prin soldul creditor sumele datorate
reprezentând impozitul pe profit amânat. Soldul debitor al contului reprezintă sumele de
recuperat reprezentând impozitul pe profit amânat.
Fiscal, potrivit Codului fiscal CAPITOLUL IV, Plata impozitului şi depunerea declaraţiilor
fiscale, art. 41 Declararea şi plata impozitului pe profit: (4) Instituţiile de credit - persoane
juridice române şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit - persoane juridice străine -
au obligaţia de a declara şi plăti impozit pe profit anual, cu plăţi anticipate efectuate
trimestrial. Termenul până la care se efectuează plata impozitului anual este termenul de
depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit. Contribuabilii au obligaţia să depună o
declaraţie anuală de impozit pe profit până la data de 25 martie inclusiv a anului următor.
Contul 35323 „TVA de plată” evidenţiază în creditul său:
- diferenţele rezultate la finele perioadei între taxa pe valoarea adăugată colectată mai
mare şi taxa pe valoarea adăugată deductibilă mai mică, prin intermediul contului 35327 „TVA
colectată”.
În debitul contului se evidenţiază:
- plăţile efectuate către bugetul statului, reprezentând taxa pe valoarea adăugată, prin
intermediul contului 1111 „Cont curent la BNR”;
- taxa pe valoarea adăugată, de recuperat, compensată, prin intermediul contului 35324
„TVA de recuperat”.
Soldul contului reprezintă taxa pe valoarea adăugată exigibilă la plată.
Contul 35324 „TVA de recuperat” evidenţiază în debitul său:
 - diferenţele rezultate la sfârşitul perioadei între taxa pe valoarea adăugată colectată mai
mică şi taxa pe valoarea adăugată deductibilă mai mare, prin intermediul contului 35326 „TVA
deductibilă”.
În creditul contului se evidenţiază:
- taxa pe valoarea adăugată încasată de la bugetul statului în baza cererii de
rambursare sau taxa pe valoarea adăugată de recuperat compensată în perioadele următoare
cu taxa pe valoarea adăugată de plată, prin intermediul conturilor 1111 „Cont curent la BNR” şi
35323 „TVA de plată”.
Soldul contului reprezintă taxa pe valoarea adăugată de recuperat de la bugetul statului.
Contul 35326 „TVA deductibilă” evidenţiază în debitul său:
- sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată deductibilă potrivit legii, prin
intermediul conturilor 1111 „Cont curent la BNR”, 3566 „Alţi creditori diverşi” şi 35328 „TVA
neexigibilă”;
- sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată aferentă mijloacelor fixe realizate în
regie proprie, prin intermediul contului 35327 „TVA colectată”.
În creditul contului se evidenţiază:
- sumele deductibile din taxa pe valoarea adăugată colectată, prin intermediul contului
35327 „TVA colectată”;
- sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată deductibilă ce depăşesc valoarea
taxei pe valoarea adăugată colectată ce urmează a se încasa de la bugetul statului, prin
intermediul contului 35324 „TVA de recuperat”;
- prorata din taxa pe valoarea adăugată deductibilă, devenită nedeductibilă, prin
intermediul contului 627 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”.
La sfârşitul perioadei, contul nu prezintă sold.
Contul 35327 „TVA colectată” evidenţiază în creditul său:
- taxa pe valoarea adăugată aferentă mijloacelor fixe realizate în regie proprie, prin
intermediul contului 35326 „TVA deductibilă”;
- taxa pe valoarea adăugată neexigibilă, devenită exigibilă în cursul lunii, prin intermediul
contului 35328 „TVA nexigibilă”;
- taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor şi serviciilor folosite în scop personal sau
predate cu titlu gratuit, precum şi cea aferentă bunurilor şi serviciilor acordate salariaţilor sub
forma avantajelor în natură, prin intermediul contului 627 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate”;
- taxa pe valoarea adăugată înscrisă în facturile emise către clienţi sau în alte
documente legale reprezentând vânzări de bunuri, prestări de servicii, executări de lucrări,
precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă lipsurilor imputate, prin intermediul conturilor 101
„Casa”, 3556 ”Alţi debitori diverşi”, 3519 „Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul”.
În debitul contului se evidenţiază:
- taxa pe valoarea adăugată de plată datorată bugetului statului, prin intermediul contului
35323 „TVA de plată”;
- sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată deductibilă, prin intermediul contului
35326 „TVA deductibilă”;
- sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată aferentă clienţilor insolvabili scoşi din
activ, prin intermediul contului 3556 ”Alţi debitori diverşi”.
La sfârşitul perioadei, contul nu prezintă sold.
Contul 35328 „TVA neexigibilă” evidenţiază în creditul său:
- taxa pe valoarea adăugată, aferentă cumpărărilor efectuate cu plata în rate, precum şi
cea aferentă facturilor sosite, devenită deductibilă, prin intermediul contului 35326 „TVA
deductibilă”;
- taxa pe valoarea adăugată, aferentă livrărilor de bunuri, prestărilor de servicii şi
executărilor de lucrări cu plata în rate, taxa pe valoarea adăugată, aferentă livrărilor de bunuri,
prestărilor de servicii, executărilor de lucrări pentru care nu s-au întocmit facturi, prin intermediul
contului 3556 ”Alţi debitori diverşi”.
În debitul contului se evidenţiază:
- taxa pe valoarea adăugată, aferentă cumpărărilor efectuate cu plata în rate, precum şi
cea aferentă facturilor nesosite, prin intermediul contului 3566 ”Alţi creditori diverşi”;
- taxa pe valoarea adăugată, aferentă vânzărilor de bunuri, prestărilor de servicii sau
executărilor de lucrări, cu plata în rate, devenită exigibilă în cursul exerciţiului, precum şi taxa pe
valoarea adăugată neexigibilă, aferentă vânzărilor de bunuri, prestărilor de servicii şi
executărilor de lucrări pentru care nu s-au întocmit facturi, devenită exigibilă prin întocmirea de
facturi, prin intermediul contului 35327 „TVA colectată”;
Soldul contului reprezintă taxa pe valoarea adăugată neexigibilă.
Contul 3533 „Impozitul pe salarii” reflectă în creditul său:
- sumele datorate bugetului statului reprezentând impozitul pe salarii reţinut din
drepturile băneşti cuvenite salariaţilor, potrivit legii, prin intermediul contului 351 „Personal şi
conturi asimilate”;
În debitul contului se evidenţiază:
- sumele virate la buget reprezentând impozit pe salarii şi pe alte drepturi similare, prin
intermediul contului 1111 „Cont curent la BNR”.
Soldul contului reprezintă impozitul pe salarii datorat bugetului.
Contul 3534 „Subvenţii” reflectă în debitul său:
- valoarea subvenţiilor pentru exploatare, precum şi a altor subvenţii, de primit, potrivit
legii, prin intermediul contului 7493 „Venituri din subvenţii de exploatare”;
- sumele alocate de la bugetul statului, precum şi valoarea altor subvenţii pentru investiţii
de primit, prin intermediul contului 541 „Subvenţii pentru investiţii”.
În creditul contului se evidenţiază:
- valoarea alocaţiilor de la buget şi a altor subvenţii, încasate, prin intermediul contului
1111 „Cont curent la BNR”.
Soldul contului reprezintă subvenţiile de primit.
Contul 3536 „Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” reflectă în creditul său:
- valoarea altor impozite, taxe şi vărsăminte asimilate, datorate bugetului statului, prin
intermediul conturilor 592 „Repartizarea profitului”, 621 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate”;
- impozitul datorat bugetului statului aferent vânzărilor de imobilizări corporale şi
necorporale, prin intermediul contului 3556 ”Alţi debitori diverşi”;
- impozitul pe dividende datorat, prin intermediul contului 354 „Dividende de plată”;
- sumele restituite de la buget, reprezentând vărsăminte efectuate în plus din impozite,
taxe şi alte vărsăminte asimilate, prin intermediul contului 1111 „Cont curent la BNR”;
- sumele în devize reprezentând valoarea altor impozite, taxe şi vărsăminte asimilate,
datorate bugetului statului, prin intermediul contului 3721 „Poziţie de schimb”.
În debitul contului se evidenţiază:
- plăţile efectuate bugetului statului sau bugetelor locale privind alte impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate, prin intermediul contului 1111 „Cont curent la BNR”.
Soldul contului reprezintă alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate, datorate bugetului
statului sau bugetelor locale.
Contul 3538 „Fonduri speciale, taxe şi vărsăminte asimilate” reflectă în creditul său:
- datoriile şi vărsămintele de efectuat, conform prevederilor legale către alte organisme
publice, prin intermediul contului 621 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”;
- datoriile şi vărsămintele de efectuat în devize, conform prevederilor legale, către alte
organisme publice, prin intermediul contului 3721 „Poziţie de schimb”.
În debitul contului se evidenţiază:
 - plăţile efectuate către alte organisme publice, privind taxele şi vărsămintele asimilate
datorate acestora, prin intermediul contului 1111 „Cont curent la BNR”.
Soldul contului reprezintă taxele şi vărsămintele asimilate datorate de bancă
organismelor publice.
Contul 3539 „Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului” reflectă în creditul său:
- sumele reprezentând salariile neridicate, prescrise, datorate bugetului statului, prin
intermediul contului 3516 „Drepturi de personal neridicate”;
- alte datorii faţă de bugetul statului, cum sunt amenzile şi penalităţile, prin intermediul
contului 6491 „Despăgubiri, amenzi şi penalităţi”;
- alte datorii faţă de bugetul statului în devize, cum sunt amenzile şi penalităţile, prin
intermediul contului 3721 „Poziţie de schimb”;
- sumele încasate de la buget reprezentând vărsăminte efectuate în plus din alte datorii
şi creanţe, prin intermediul contului1111 „Cont curent la BNR”.
În debitul contului se evidenţiază:
- sumele virate la buget reprezentând alte datorii faţă de acesta, prin intermediul contului
1111 „Cont curent la BNR”;
- sumele cuvenite băncii, datorate de buget, altele decât impozitele şi taxele, prin
intermediul contului 7711 „Venituri din despăgubiri şi penalităţi”;
- sumele în devize cuvenite băncii, datorate de buget, altele decât impozitele şi taxele,
prin intermediul contului 3721 „Poziţie de schimb”.
Soldul creditor al contului reprezintă sumele datorate de bancă, bugetului, iar soldul
debitor al contului reprezintă sumele datorate de buget, băncii.

Exemplu rezolvat: Înregistrarea în contabilitate a decontărilor cu bugetul

statului şi bugetele locale.
Pentru exerciţiul financiar încheiat la 31 decembrie 2023, banca X datorează bugetului
consolidat al statului 50.000 lei impozit pe profit, pe care îl plăteşte din contul curent la BNR. Se
ştie însă că, pentru trimestrul III al anului 2023, banca a plătit mai mult impozit decât datora cu
1.000 mil. lei.
Pentru activităţile fără specific bancar, banca a înregistrat în luna decembrie 2023 taxă
pe valoarea adăugată colectată în valoare de 20.000 lei, iar pentru achiziţiile efectuate (de
asemenea, bunuri şi servicii fără specific bancar) a înregistrat o taxă pe valoarea adăugată
deductibilă de: a) 10.000 lei; b) 18.000 lei. Se ştie că în luna noiembrie, taxa pe valoarea
adăugată înregistrată a fost de recuperat de la bugetul consolidat al statului, în valoare de 4.000
lei, pentru care banca nu şi-a exprimat încă opţiunea de recuperare (prin selectarea pe decontul
de TVA a opţiunii de recuperare).
Pentru imobilizările corporale deţinute, societatea bancară datorează impozit pe clădiri
bugetului local, în sumă de 25.000 lei, pentru ultimul trimestru al anului 2023. Acest impozit este
plătit prin virament din disponibilităţile băncii la banca centrală.
Se cere să se reflecte în contabilitatea băncii operaţiunile legate de plata datoriilor
provenind din impozitele şi taxele anterior menţionate.

Se înregistrează impozitul pe profit calculat şi datorat bugetului consolidat al statului

pentru exerciţiul financiar 2023:
50.000 691 = 35311 50.000

La scadenţă, impozitul pe profit calculat se plăteşte. Întrucât anterior calculării

impozitului pentru ultimul trimestru al anului societatea bancară înregistrează o creanţă asupra
statului provenită din impozitul pe profit (sold debitor al contului de impozit pe profit), se va
plăti doar diferenţa de impozit datorată (50.000 – 1.000 lei):
49.000 35311 = 1111 49.000
Deoarece banca a efectuat în cursul lunii decembrie operaţiuni supuse taxei pe valoarea
adăugată, la finalul lunii se stabileşte situaţia TVA-ului.
a) Contul 35326 „TVA deductibilă” prezintă sold debitor: 10.000 lei, iar contul 35327
„TVA colectată” prezintă sold creditor: 20.000 lei. Se înregistrează închiderea conturilor de
TVA, unul prin celălalt:
10.000 35327 = 35326 10.000
Diferenţa reprezintă TVA de plătit la bugetul statului în sumă de 10.000 lei (20.000 –
10.000):
10.000 35327 = 35323 10.000
Creanţa provenită din TVA din luna noiembrie se compensează cu datoria din luna
decembrie, aşa încât rezultă o datorie de 6.000 (10.000 – 4.000):
4.000 35323 = 35324 4.000
TVA de plată rămas se plăteşte la scadenţă bugetului consolidat al statului:
6.000 35323 = 1111 6.000
b) Contul 35326 „TVA deductibilă” prezintă sold debitor: 18.000 lei, iar contul 35327
„TVA colectată” prezintă sold creditor: 20.000 lei. Se înregistrează închiderea conturilor de
TVA, unul prin celălalt:
18.000 35327 = 35326 18.000
Diferenţa reprezintă TVA de plătit la bugetul statului în sumă de 2.000 lei (20.000 –
18.000):
2.000 35327 = 35323 2.000
Creanţa provenită din TVA din luna noiembrie se compensează cu datoria din luna
decembrie, aşa încât rezultă o creanţă asupra statului de 2.000 (4.000 – 2.000):
2.000 35323 = 35324 2.000
TVA de recuperat rămasă se poate recupera de la bugetul consolidat al statului, ceea ce se
înregistrează:
2.000 1111 = 35324 2.000
TVA de recuperat poate să nu fie încasat dacă banca nu-şi manifestă opţiunea de
recuperare şi atunci creanţa prezentă va fi compensată cu eventualele datorii viitoare provenite
din taxa pe valoarea adăugată.
Banca înregistrează obligaţia faţă de bugetul local pentru impozitul pe clădiri aferent
trimestrului IV al anului 2023:
25.000 621 = 3536 25.000
La scadenţă1, se înregistrează decontarea obligaţiilor provenite din impozitul pe clădiri:
25.000 3536 = 1111 25.000

Exemplu propus - rezolvarea problemei la banca Y.

În ceea ce priveşte relaţiile băncii cu personalul, reflectarea în contabilitatea băncilor a

relaţiilor cu personalul şi adiacente acestora, se face cu ajutorul conturilor 351 „Beneficii ale
angajaților”, 352 „Asigurări sociale, protecţie socială şi conturi asimilate”, 353 “Bugetul statului,
fonduri speciale și conturi asimilate” şi 3533 „Impozitul pe venituri de natura salariilor”.

1
Impozitele pe cădiri sunt scadente în data de 15 a ultimei luni din trimestrul la care se referă.
 Exemplu propus: Înregistrarea în contabilitate a decontărilor cu personalul
şi asimilate.
O societate bancară înregistrează la finalul unei luni următoarea situaţie a obligaţiilor
faţă de salariaţi şi adiacente: salarii brute 24.000 lei, impozit pe salarii 5.300 lei, avansuri
acordate personalului 5.600 lei, reţineri din remuneraţii datorate terţilor (rate, popriri) 300 lei,
despăgubiri de plătit băncii de către salariaţi (contravaloarea unor prejudicii aduse patrimoniului
băncii şi imputate personalului) 100 lei. Se ştie că salariile nete sunt plătite personalului prin
virament în conturile de card ale salariaţilor.
Se cere să se reflecte în contabilitatea băncii operaţiunile legate de decontările cu
personalul şi asimilate.

10.4 Gestiunea şi contabilitatea creanţelor şi a datoriilor față de acționari

Relaţiile unei societăţi bancare cu proprii săi acţionari pot fi descrise gradual în timp:
1. La constituirea unei societăţi bancare apare subscrierea capitalului social de către
acţionari (generatoare de creanţe ale băncii faţă de acţionari) şi vărsarea capitalului social
subscris (expresie a datoriei băncii faţă de acţionari din prisma participării acestora la capital);
2. La încetarea activităţii unei societăţi bancare (lichidare benevolă ori judiciară), se
disting fluxuri financiare (între bancă şi acţionari) de sens opus celor constatate la înfiinţarea
unei societăţi bancare. În plus, acţionarilor li se restituie nu doar participarea la capitalul social
al băncii, ci şi părţile ce li se cuvin din capitalurile proprii ale băncii. Concret, la încetarea
activităţii unei bănci, acţionarilor le este partajat activul net (de fapt, capitalurile proprii) - obţinut
după plata datoriilor şi încasarea creanţelor – şi li se împarte câştigul din operaţiile de lichidare.
În cazul în care rezultatul lichidării este negativ şi poate fi acoperit din capitalurile proprii,
acţionarilor le este restituită doar partea din capitalurile proprii după acoperirea pierderii din
lichidare. Dacă rezultatul lichidării este negativ şi nu poate fi acoperit din capitalurile proprii,
atunci dat fiind caracterul societăţilor bancare de societăţi pe acţiuni, acţionarii răspund doar
până în limita aportului la capitalul social;
3. Pe parcursul desfăşurării activităţii unei societăţi bancare se disting interacţiuni
cu implicaţii financiare între bancă şi acţionari, pe seama dividendelor cuvenite acţionarilor din
profitul net obţinut de bancă (expresia participării acţionarilor la capitalul social al băncii).
Pentru participarea la capitalul social al unei bănci, acţionarii sunt recompensaţi din
profitul realizat de societatea bancară prin dividendele ce li se acordă. Adunarea Generală a
Acţionarilor unei societăţi bancare decide repartizarea profitului exerciţiilor curente şi anterioare
pe destinaţii, inclusiv acordarea de dividende.
Pentru reflectarea în contabilitate a dividendelor cuvenite acţionarilor se utilizează contul
354 „Dividende de plată”, care ţine evidenţa dividendelor datorate acţionarilor potrivit aportului
la capital.
În creditul contului se evidenţiază dividendele datorate acţionarilor din profitul realizat,
prin intermediul conturilor 581 „Rezultatul reportat” şi 592 „Repartizarea profitului”. În debitul
contului se reflectă:
- sumele achitate prin diverse modalităţi acţionarilor reprezentând dividende, prin
intermediul conturilor 101 „Casa”, 1111 „Cont curent la BNR”, 121 „Conturi de corespondent la
bănci – nostro”, 122 „Conturi de corespondent ale bănci – loro”, 2511 „Conturi curente”;
- impozitul pe dividende datorat, prin intermediul contului 3536 „Alte impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate”;
 - sumele reprezentând dividende datorate asociaţilor, regularizate cu sumele
reprezentând avansuri acordate în cursul anului, prin intermediul contului 3556 „Alţi debitori
diverşi”;
- dividendele destinate majorării capitalului social şi primelor aferente legate de capital,
prin intermediul conturilor 501 „Capital social”, 511 „Prime legate de capital”.
Soldul contului reprezintă dividendele datorate acţionarilor.

Exemplu rezolvat: Înregistrarea în contabilitate a dividendelor cuvenite

acţionarilor pentru participarea la capitalul social.
Din profitul net obţinut la finalul anului 2023, acţionarii băncii X hotărăsc cu ocazia
Adunării Generale a Acţionarilor din februarie 2024, acordarea de dividende în valoare de
20.000 lei. De asemenea, din profitul nerepartizat al anului 2022, se decide acordarea de
dividende în valoare de 15.000 lei. Se cere să se reflecte în contabilitatea băncii operaţiunile
legate de acordarea dividendelor cuvenite acţionarilor.
Rezolvare:
Se înregistrează, pe baza hotărârii AGA, dividendele cuvenite acţionarilor din profitul net
al anului 2023 şi din profitul nerepartizat al anului 2022:
35.000  = 354 35.000
20.000 592
15.000 581
Se înregistrează impozitul pe dividende datorat statului, ca o diminuare a dividendelor
datorate acţionarilor (5 x 35.000 = 1.750 lei):
1.750 354 = 3536 1.750
Se plăteşte impozitul pe dividende datorat statului, din contul de disponibilităţi al băncii
la Banca Naţională a României:
1.750 3536 = 1111 1.750
Se înregistrează achitarea către acţionari a dividendelor nete cuvenite, prin plată în
numerar / virament în cont curent / virament în cont de card (35.000 – 1.750= 33.25 0 lei):
33.250 354 = 101 sau 33.250
2511 analitic al acţionarului sau
2511.C analitic card al
acţionarului

10.5 Contabilitatea cheltuielilor societăţilor bancare

Cheltuielile sunt considerate diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe

parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor sau creşteri ale
datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalului popriu, altele decât cele rezultate din
distribuirea acestora către acţionari.Această definiţie a cheltuielilor surprinde caracteristicile lor
esenţiale, dar nu face referiri la criteriile ce trebuie îndeplinite pentru a putea fi înregistrate în
contul de profit şi pierdere. Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere atunci
când a avut loc o reducere a beneficiilor economice viitoare aferente diminuării unui activ sau
creşterii unei datorii, modificare ce poate fi evaluată în mod credibil. De fapt, aceasta înseamnă
că recunoaşterea cheltuielilor are loc simultan cu recunoaşterea creşterii datoriilor sau a
reducerii activelor.
 Cheltuielile unei societăţi bancare reprezintă sumele sau valorile plătite sau de plătit,
pentru împrumuturile primite şi alte surse atrase, serviciile prestate şi lucrările executate de care
beneficiază banca, materialele consumate, activităţile cu personalul, executarea unor obligaţii
legale sau contractuale, cheltuieli excepţionale. În cadrul cheltuielilor, pentru determinarea
rezultatului exerciţiului se cuprind, de asemenea, amortizările şi provizioanele constituite,
valoarea contabilă a activelor cedate, distruse sau dispărute. Contabilitatea cheltuielilor se ţine
pe feluri de cheltuieli, după natura lor, care se grupează astfel:
a) Cheltuieli de exploatare bancară (cheltuieli cu operaţiunile de trezorerie şi
interbancare; cheltuieli cu operaţiunile cu clientela; cheltuieli pentru operaţiunile cu titluri;
cheltuieli cu operaţiunile de leasing, locaţie simplă şi asimilate; cheltuieli privind datoriile
subordonate; cheltuieli privind operaţiunile de schimb; cheltuieli privind operaţiunile în afara
bilanţului; cheltuieli cu prestaţiile de servicii financiare; alte cheltuieli de exploatare bancară).
b) Cheltuieli cu personalul (cheltuieli cu remuneraţiile personalului; cheltuieli privind
asigurările şi protecţia socială şi alte cheltuieli privind personalul).
c) Impozite şi taxe (cheltuieli cu impozitul pe salarii şi cheltuieli cu alte impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate).
d) Cheltuieli cu stocurile, lucrările şi serviciile executate de terţi (cheltuieli cu materialele;
cheltuieli privind obiectele de inventar; cheltuieli privind alte stocuri; cheltuieli cu lucrările şi
serviciile executate de terţi; cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate).
e) Cheltuieli diverse de exploatare (venituri retrocedate privind operaţiunile de
exploatare nebancară efectuate în comun; cota-parte privind operaţiunile de exploatare
nebancară efectuate în comun; cota-parte din cheltuielile sediului social; pierderi din cesiunea
imobilizărilor şi alte cheltuieli diverse de exploatare).
f) Cheltuieli cu amortizările privind imobilizările necorporale şi corporale (amortizarea
imobilizărilor necorporale şi corporale).
g) Cheltuieli cu ajustări pentru depreciere provizioane, provizioane şi pierderi din creanţe
(cheltuieli cu provizioane pentru creanţe din operaţiuni interbancare; cheltuieli cu provizioane
pentru creanţe din operaţiuni cu clientela; cheltuieli cu provizioane privind operaţiuni cu titluri şi
operaţiuni diverse; cheltuieli cu provizioane pentru valori imobilizate; cheltuieli cu provizioane
pentru riscuri şi cheltuieli; cheltuieli cu provizioane reglementate şi pierderi din creanţe
nerecuperabile).
h) Cheltuieli din ajustarea la inflație şi cheltuieli cu impozitul pe profit, calculat potrivit
reglementărilor legale.
Reflectarea în contabilitate a cheltuielilor se face cu ajutorul conturilor din clasa 6
“Cheltuieli”, care cuprinde conturi cu funcţie contabilă de activ. În cadrul categoriilor de cheltuieli
clasificate după natura lor, conturile de cheltuieli se pot dezvolta în analitic, în funcţie de
necesităţile impuse de anumite reglementări sau potrivit nevoilor proprii ale fiecărei societăţi
bancare. La sfârşitul perioadei, soldul conturilor de cheltuieli se transferă asupra contului de
profit sau pierdere (591 “Profit sau pierdere).

Exemplu rezolvat: Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor de exploatare.

Societatea bancară X SA înregistrează în cursul unei perioade de gestiune – lună –
următoarele:
a) dobânda, calculată şi neajunsă la scadenţă de 10.000 mii lei, aferentă împrumuturilor de
refinanţare de la Banca Naţională a României. Ulterior, la scadenţă, datoria din dobândă se plăteşte din
contul de disponibilităţi ale băncii la BNR;
10000 6011 „Dobânzi la Banca = 11721 „Datorii ataşate” 10000
Naţională a României”
 10000 11721 „Datorii ataşate” = 1111 „Cont curent la 10000
BNR”

b) dobânda, calculată şi neajunsă la scadenţă de 20.000 EUR (curs valutar 4 lei/1 EUR),
aferentă conturilor de corespondent de tip loro deschise de alte instituții de credit;
Se înregistrează dobânda în devize, calculată şi neajunsă la scadenţă aferentă conturilor de
corespondent:

20.000 EUR 3721 “Poziţie de schimb” = 1272 “Datorii ataşate”, 20.000 EUR
analitic în devize

Concomitent, se înregistrează contravaloarea în lei a dobânzii calculate şi neajunse la

scadenţă aferentă conturilor de corespondent:

80.000 6012 “Dobânzi la = 3722 “Contravaloarea 80.000

conturile de poziţiei de schimb”
corespondent”
c) dobânda de 10.000 mii lei, plătită în avans aferentă depozitelor constituite de alte
bănci, care ulterior este repartizată pe cheltuieli pe perioada a două luni;
Se înregistrează dobânda în avans aferentă depozitelor constituite de către bănci:

10.000 375 “Cheltuieli = 13271 “Datorii 10.000

înregistrate în avans” ataşate”
Plata dobânzii se reflectă astfel:
10.000 13271 “Datorii ataşate” = 1111 “Cont curent la BNR” 10.000
Cheltuielile înregistrate în avans sunt trecute la cheltuieli curente ale perioadei, pe perioada
a două luni, astfel:
5.000 6013 “Dobânzi la = 375 “Cheltuieli 5.000
depozitele băncilor” înregistrate în avans”
d) dobânda, calculată şi neajunsă la scadenţă de 4.000 mii lei, aferentă împrumuturilor primite
de la bănci. Ulterior, dobânda se plăteşte din contul de disponibilităţi ale băncii la BNR;
4.000 6014 “Dobânzi la = 14271 “Datorii 4.000
împrumuturile de la ataşate”
bănci”
La scadenţă se înregistrează plata dobânzii:
4.000 14271 “Datorii ataşate” = 1111 “Cont curent la 4.000
BNR”
e) dobânda, calculată şi neajunsă la scadenţă de 4.000 mii lei, aferentă soldurilor creditoare ale
conturilor curente ale clientelei, care ajunsă la scadenţă este virată în conturile curente ale clientelei;
4.000 6024 “Dobânzi la = 25172 “Datorii 4.000
curente” ataşate”
La scadenţă, dobânda este virată în conturile curente ale clientelei:
4.000 25172 “Datorii ataşate” = 2511 “Conturi curente”, 4.000
analitice clienţi
f) plata din contul curent la BNR a unor comisioane rezultate din relaţii cu clientela
interbancară, în valoare de 6.000 mii lei;
6.000 6019 “Comisioane” = 1111 “Cont curent la 6.000
BNR”
 g) datorii din dobânzi, calculate şi neajunse la scadenţă, aferente datoriilor subordonate
la termen, în valoare de 5.000 mii lei;

5.000 6051 “Cheltuieli privind = 5371 “Datorii ataşate” 5.000

datoriile subordonate la
termen”

10.6 Contabilitatea veniturilor societăţilor bancare

Veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul

perioadei contabile sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori descreşteri ale datoriilor,
care se concretizează în creşteri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din contribuţii
ale acţionarilor.
Această definiţie a veniturilor surprinde caracteristicile lor esenţiale, dar nu face referiri la
criteriile ce trebuie îndeplinite pentru a putea fi înregistrate în contul de profit şi pierdere.
Veniturile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere atunci când a avut loc o creştere a
beneficiilor economice viitoare aferente creşterii unui activ sau diminuării unei datorii, modificare
ce poate fi evaluată în mod credibil. Aceasta presupune că recunoaşterea veniturilor se
realizează simultan cu recunoaşterea creşterii activelor sau a reducerii datoriilor.
Principalele elemente care formează veniturile băncii sunt sumele sau valorile încasate
sau de încasat, din dobânzi aferente creditelor acordate şi altor plasamente, livrările de bunuri,
executările de lucrări, prestările de servicii şi din avantajele pe care banca a consimţit să le
primească, executarea unei obligaţii legale sau contractuale din partea terţilor, venituri
excepţionale. În cadrul veniturilor pentru determinarea rezultatului exerciţiului se cuprind, de
asemenea, veniturile din vânzarea activelor, producţia de imobilizări, diminuarea sau anularea
provizioanelor.
Cifra de afaceri a unei societăţi bancare se calculează prin însumarea veniturilor
rezultate din dobânzi şi venituri asimilate (din operaţiunile de trezorerie şi operaţiunile
interbancare; din operaţiunile cu clientela; din operaţiunile cu obligaţiuni şi alte titluri cu venit fix
şi alte dobânzi şi venituri asimilate), venituri din titluri cu venit variabil, comisioane, câştiguri sau
pierderi din operaţiuni financiare (rezultatul net din operaţiunile cu titluri de tranzacţii, de
plasament şi din operaţiunile de schimb), alte venituri din activitatea de exploatare (alte venituri
de exploatare bancară şi nebancară).
Contabilitatea veniturilor se ţine pe feluri de venituri, după natura lor, care se grupează
astfel:
a) Venituri din activitatea de exploatare bancară (venituri din operaţiunile de trezorerie şi
interbancare; venituri din operaţiunile cu clientela; venituri din operaţiunile cu titluri; venituri din
operaţiunile de leasing, locaţie simplă şi asimilate: venituri din credite subordonate, părţi în
cadrul societăţilor comerciale legate, titluri de participare şi titluri ale activităţii de portofoliu;
venituri din operaţiunile de schimb; veniturile din operaţiunile în afara bilanţului; venituri din
prestaţiile de servicii financiare; alte venituri din activitatea de exploatare bancară).
b) Venituri diverse din exploatare (cheltuieli refacturate; cota-parte privind operaţiunile
de exploatare nebancare efectuate în comun; cota-parte din cheltuielile sediului social; venituri
din cesiunea imobilizărilor; venituri accesorii; alte venituri diverse din exploatare).
c) Venituri din ajustări pentru depreciere, provizioane şi recuperări de creanţe (venituri
din ajustări pentru deprecierea creanţelor din operaţiuni interbancare; venituri din ajustări pentru
deprecierea creanțelor din operaţiuni cu clientela; venituri din ajustări pentru depreciere privind
operaţiunile cu titluri şi operaţiuni diverse; venituri din ajustări pentru deprecierea valorilor
imobilizate; venituri din provizioane).
d) Venituri din ajustarea la inflație și venituri din impozitul pe profit amânat.
 Exemplu rezolvat: Înregistrarea în contabilitate a veniturilor de exploatare.
Societatea bancară X SA înregistrează în cursul unei perioade de gestiune – lună –
următoarele:
a) dobânda, calculată şi neajunsă la scadenţă de 10.000 mii lei, aferentă depozitelor la vedere
constituite la Banca Naţională a României. Ulterior, la scadenţă, dobânda se încasează în contul de
disponibilităţi ale băncii la BNR;
10000 11711 „Creanțe atașate” = 7011 „Dobânda de la 10000
BNR”

10000 1111 „Cont curent la = 11711 „Creanțe 10000

BNR” atașate”
b) dobânda, calculată şi neajunsă la scadenţă de 20.000 EUR (curs valutar 4 lei/1
EUR), aferentă conturilor de corespondent de tip nostro deschise la alte instituții de credit;
Se înregistrează dobânda în devize, calculată şi neajunsă la scadenţă aferentă conturilor de
corespondent:

20.000 EUR 1271 “Creanțe ataşate”, = 3721 “Poziţie de 20.000 EUR

analitic în devize schimb”

Concomitent, se înregistrează contravaloarea în lei a dobânzii calculate şi neajunse la

scadenţă aferentă conturilor de corespondent:

80.000 3722 “Contravaloarea = 7012 “Dobânzi de la 80.000

poziţiei de schimb” conturile de
corespondent”
c) dobânda de 10.000 mii lei, încasată în avans aferentă depozitelor constituite la alte
bănci, care ulterior este repartizată pe venituri pe perioada a două luni;
Se înregistrează dobânda în avans aferentă depozitelor constituite la alte bănci:

10.000 13171 “Creanțe ataşate” = 376 “Venituri 10.000

înregistrate în avans”
Încasarea dobânzii se reflectă astfel:
10.000 1111 “Cont curent la = 13171 “Creanțe ataşate” 10.000
BNR”
Veniturile înregistrate în avans sunt trecute la venituri curente ale perioadei, pe perioada a
două luni, astfel:
5.000 376 “Venituri înregistrate = 7013 “Dobânzi de la 5.000
în avans” conturile de depozite
la instituții de credit”
d) dobânda, calculată şi neajunsă la scadenţă de 4.000 mii lei, aferentă creditelor acordate unei
bănci. Ulterior, dobânda se încasează în contul de disponibilităţi ale băncii la BNR;
4.000 14171 “Creanțe ataşate” = 7014 “Dobânzi la de 4.000
la creditele acordate
instituțiilor de credit”
La scadenţă se înregistrează încasarea dobânzii:
4.000 1111 “Cont curent la = 14171 “Creanțe ataşate” 4.000
BNR”
 e) dobânda, calculată şi neajunsă la scadenţă de 4.000 mii lei, aferentă soldurilor debitoare ale
conturilor curente ale clientelei, care ajunsă la scadenţă este încasată din conturile curente ale clientelei;
4.000 25171 “Creanțe ataşate” = 7024 “Dobânzi de la 4.000
conturile curente
debitoare”
La scadenţă, dobânda este încasată din conturile curente ale clientelei:
4.000 2511 “Conturi curente”, = 25171 “Creanțe ataşate” 4.000
analitice clienţi
f) încasarea în contul curent la BNR a unor comisioane rezultate din relaţii cu clientela
interbancară, în valoare de 6.000 mii lei;
6.000 1111 “Cont curent la = 7019 “Comisioane” 6.000
BNR”

10.7 Contabilitatea operaţiunilor extrabilanţiere bancare

Operaţiunile în afara bilanţului cuprind angajamentele date şi primite de către o societate

bancară, reprezentând drepturi şi obligaţii ale căror efecte asupra mărimii şi structurii
patrimoniului băncii sunt condiţionate de realizarea unor operaţiuni ulterioare, precum şi unele
bunuri şi operaţiuni care nu pot fi integrate în activul şi pasivul bilanţului băncii. În conturile de
angajamente date şi primite se înregistrează numai angajamentele irevocabile cu titlu oneros.
Contabilitatea operaţiunilor în afara bilanţului se ţine în partidă dublă, prin utilizarea
conturilor corespondente prevăzute pentru operaţiunile în devize sau, după caz, a unui cont
denumit “Contrapartida” (simbol 999) pentru celelalte operaţiuni în afara bilanţului.
Contabilizarea operaţiunilor în afara bilanţului se realizează cu ajutorul conturilor din
clasa 9, grupate în funcţie de natura operaţiunilor, astfel:
- angajamente de finanţare, care reprezintă promisiunea irevocabilă de a pune la
dispoziţie fonduri (deschideri confirmate de credite sau acorduri de refinanţare) în favoarea unui
beneficiar, bancă sau client. Acestea se înregistrează în afara bilanţului, la nivelul prevăzut în
contract şi se diminuează pe măsura punerii la dispoziţie a fondurilor. Se reflectă în contabilitate
prin intermediul grupei de conturi 90 “Angajamente de creditare”;
- angajamente de garanţie, care sunt operaţiunile prin care o bancă (garantul) se
angajează în favoarea unui terţ (beneficiarul) să asigure, la ordinul şi în contul ordonatorului,
plata unei obligaţii subscrisă de acesta, în situaţia în care ordonatorul nu o poate efectua el
însuşi. Angajamentele de garanţie sunt contabilizate în funcţie de calitatea ordonatorului, bancă
sau client, prin intermediul grupei de conturi 91 “Garanţii financiare”. În cazul în care banca
recurge la un corespondent pentru a garanta executarea unei obligaţii asumate de unul dintre
clienţii proprii, va înregistra riscul asumat în contul 913 “Garanţii date pentru clientelă”.
- angajamente privind titlurile, care cuprind operaţiunile efectuate de către bancă
aferente titlurilor cumpărate sau vândute cu posibilitate de răscumpărare şi altor titluri de primit
sau de livrat şi sunt reflectate în contabilitate prin intermediul grupei de conturi 92
“Angajamente privind titlurile şi alte active financiare”;
- operaţiunile privind schimbul valutar la vedere, care sunt reflectate prin intermediul
grupei de conturi 93 “Operaţiuni de schimb la vedere”;
- operaţiuni în devize, referitoare la conturile de ajustare valută în afara bilanţului,
reflectate în contabilitate prin intermediul grupei de conturi 94 “Conturi de ajustare valută în
afara bilanţului”;
- instrumente derivate, reflectate prin intermediul grupei de conturi 95 “Instrumente
derivate”;
- garanții reale, reflectate prin intermediul grupei de conturi 96 “Garanții reale”;
 - alte angajamente şi angajamente îndoielnice, care reprezintă angajamentele de orice
natură, a căror realizare devine probabilă. Angajamentele de finanţare devin îndoielnice atunci
când creditul respectiv se înregistrează la creanţe îndoielnice. Sunt reflectate în contabilitate
prin intermediul grupei de conturi 97 “Alte angajamente” şi 98 “Angajamente îndoielnice” ;
- alte operaţiuni, care sunt reflectate în contabilitate prin intermediul conturilor de
evidenţă 99 “Alte conturi în afara bilanțului”. Acestea asigură ţinerea evidenţei tehnico-
operative privind: mijloacele fixe luate cu chirie, valori primite în păstrare sau custodie, alte
active sau datorii contingente. În această categorie de conturi se include şi contul 999
“Contrapartida”, care se utilizează pentru debitarea sau creditarea unor conturi în afara
bilanţului, cu excepţia conturilor 931 “Operaţiuni de schimb la vedere” şi 95 “Instrumente
derivate” în devize, care se contabilizează în corespondenţă cu conturile grupei 94 “Conturi de
ajustare valută în afara bilanţului”.