Marketing Curs Contabilitate Partea A 3-A

Partea a 3-a
3. Recunoaşterea în contabilitate a tranzacţiilor şi evenimentelor de bază
3.1. Obiective
După studiul acestei unităţi de învăţare veţi dobândi cunoştinţe despre:
 Modul de funcţionare a conturilor de active, datorii şi capitaluri proprii
 Modul de funcţionare a conturilor de cheltuieli şi venituri
 Contabilizarea tranzacţiilor economice
3.2. Conturile şi analiza contabilă privind imobilizările

Clasa 2 Conturi de imobilizări cuprinde: conturile de imobilizări corporale, necorporale şi
financiare, conturile de amortizări privind imobilizările şi conturile de ajustări pentru deprecierea
imobilizărilor. Imobilizările se evaluează în următoarele momente ale activităţii întreprinderii: la
intrare - cu ocazia primei recunoaşteri în contabilitate (la cost de achiziţie, dacă provin din
tranzacţii de cumpărare, la cost de producţie dacă provin din producţia proprie sau la valoarea
justă, dacă provin din aporturile acţionarilor sau au fost obţinute cu titlu gratuit), la inventariere
(la valoarea de inventar), la data închiderii exerciţiului financiar – pentru a stabili valoarea lor
bilanţieră prin aplicarea principiului prudenţei şi la ieşire – la data încetării recunoaşterii în
contabilitate (la valoarea de intrare sau o altă valoare care a substituit-o).
Este permisă reevaluarea periodică a activelor imobilizate, pentru ca acestea să fie evidenţiate în
contabilitate la valori cât mai apropiate de valorile lor reale. Operaţia de reevaluare are drept efect
majorarea sau reducerea valorii activelor şi înregistrarea plusurilor sau a minusurilor de valoare
din reevaluare cu ajutorul conturilor de capitaluri proprii (rezerve din reevaluare), cheltuieli sau
venituri, după caz.
3.2.1. Conturile de active imobilizate

Din punct de vedere al conţinutului economic, conturile de active imobilizate înregistrează
existenţa şi mişcarea bunurilor nemateriale, materiale sau de natură financiară deţinute de
întreprindere şi care produc beneficii economice pe o durată mai mare de 12 luni sau pe o durată
care depăşeşte durata unui ciclu de exploatare. Din punct de vedere al funcţiei contabile, conturile
de imobilizări sunt conturi de activ. Debitul lor reflectă soldul iniţial (valoarea imobilizărilor
deţinute la începutul exerciţiului) şi intrările sau creşterile apărute ca urmare a tranzacţiilor de
achiziţie, producţie proprie, aport la capitalul social, donaţie sau reevaluare. Creditul reflecta
ieşirile sau micşorările, apărute ca urmare a tranzacţiilor de vânzare, casare sau scoatere din
funcţiune, reevaluare. Soldul final este debitor sau zero şi reflectă valoarea imobilizărilor deţinute
de întreprindere la sfârşitul exerciţiului.
3.2.2. Conturile de amortizări privind imobilizările

În timp, activele imobilizate se uzează; uzura lor poate interveni ca urmare a factorilor de mediu,
a utilizării în activitatea de producţie (uzura fizică), dar şi ca urmare a progresului tehnic (uzura
morală). Expresia acestei uzuri în contabilitate este amortizarea, care delimitează de fapt un
consum parţial al valorii imobilizării identificat pe o perioada specifică – este deci şi o cheltuială.
Amortizarea caracterizează numai imobilizările necorporale şi corporale cu o durata de
viaţă limitată.
1
Pentru calculul amortizării se pot utiliza mai multe metode, al căror scop este de a determina
valoarea amortizării care trebuie recunoscută în contabilitate în fiecare perioadă. Odată aleasă, o
metodă de amortizare trebuie aplicată consecvent de la o perioada la alta. Reglementările contabile
actuale recunosc trei metode de calcul al amortizării şi anume: metoda liniară, metoda degresivă
şi metoda accelerată. Din punct de vedere al conţinutului economic, conturile de amortizări
reflectă o parte din costul imobilizărilor transferat asupra rezultatului procesului productiv (asupra
produselor obţinute), corespunzător uzurii fizice sau morale a imobilizării respective. În
contabilitate, rolul amortizărilor este unul rectificativ: ele diminuează valoarea imobilizărilor
deţinute de întreprindere, la întocmirea bilanţului. Din punct de vedere al funcţiei
contabile, conturile de amortizări sunt conturi cu rol rectificativ . Creditul lor
reflectă soldul iniţial (valoarea la începutul exerciţiului a amortizării aferente imobilizărilor
deţinute de întreprindere) şi creşterile sub forma amortizării înregistrate în cursul exerciţiului.
Debitul reflectă micşorările de valoare, sub forma amortizării aferente imobilizărilor care sunt
cedate, casate sau scoase din uz. Soldul final este creditor şi reflectă valoarea amortizărilor
aferente imobilizărilor deţinute de întreprindere la sfârşitul exerciţiului.
3.2.3. Conturile de ajustări pentru deprecierea imobilizărilor

Valoarea imobilizărilor poate să scadă în timp şi ca urmare a variaţiei preţurilor de piaţă. Acest
minus de valoare se constată la sfârşitul anului, cu ocazia inventarierii şi se recunoaşte în
contabilitate sub forma ajustărilor pentru depreciere.
Din punct de vedere al conţinutului economic, ajustările pentru deprecierea imobilizărilor reflectă
acele reduceri de valoare cu caracter reversibil aferente imobilizărilor, determinate de
cele mai multe ori de variaţia preturilor de piaţă pentru respectiva categorie de active. În
contabilitate, rolul lor este rectificativ: ele diminuează valoarea bilanţieră a imobilizărilor. Pentru
imobilizările care nu se amortizează, ajustările pentru depreciere reprezintă singura categorie de
deprecieri recunoscută în contabilitate. Din punct de vedere al funcţiei contabile,
conturile de ajustări pentru deprecierea imobilizărilor sunt conturi cu rol
rectificativ. Creditul lor reflectă soldul iniţial al ajustărilor pentru depreciere aferente
imobilizărilor deţinute de întreprindere şi creşterile de valoare sub forma ajustărilor recunoscute
cu ocazia inventarierii. Debitul reflectă reducerile de valoare sub forma ajustărilor pentru
deprecierea imobilizărilor care au fost anulate, în cazul în care valoarea de inventar s-a majorat
sau imobilizarea aferentă a fost cedată, casată sau scoasă din uz. Soldul final este creditor şi
reflectă valoarea ajustărilor pentru depreciere aferente imobilizărilor deţinute de întreprindere la
sfârşitul exerciţiului.
Reguli pentru conturile de amortizări și ajustări privind deprecierea

Amortizările și ajustările privind deprecierile sunt elemente rectificative ce vin să corecteze
celelalte structuri bilanțiere.
2
Reguli de funcționare pentru conturile de amortizări și pentru cele de
ajustări privind deprecierea
1. Soldul inițial CREDITOR D Amortizare/Ajustări C
2.Creșterile Credit
3.Micșorările Debit
4. Soldul final CREDITOR
3.2.4. Exemple de tranzacţii privind activele imobilizate, amortizările şi ajustările pentru

depreciere
Tranzacţia 1. Se achiziţionează un program informatic la cost de achiziţie de 9.000 lei.

Analiza: Tranzacţia va determina creşterea valorii imobilizărilor necorporale şi a datoriei faţă de
furnizor. Contul de datorii folosit ori de cate ori întreprinderea achiziţionează imobilizări corporale
sau necorporale este 404 Furnizori de imobilizări. Valoarea datoriei faţă de furnizori cuprinde
costul de achiziţie. Forma sintetică a analizei contabile este prezentată în continuare.
• 208 Alte imobilizări necorporale, creste valoarea imobilizărilor necorporale, A +  Debit
• 404 Furnizori de imobilizări, creste datoria faţă de furnizorii de imobilizări, D +  Credit
Formula contabila:
208 Alte imobilizări necorporale = 404 Furnizori de imobilizări 9.000 lei
Tranzacţia 2. Se obţine din producţie proprie mobilier de birou al cărui cost de producţie este de
35.000 lei.
Analiza: Tranzacţia implică o majorare a valorii imobilizărilor corporale, ca urmare a activităţii
proprii a entităţii, pentru care nu sunt datorate echivalente valorice terţilor şi care nici nu provine
din aportul acţionarilor. De aceea, creşterea valorii activului trebuie recunoscută în contabilitate
sub forma unui venit. Pentru producţia acestei imobilizări, întreprinderea a efectuat o serie de
cheltuieli în valoare totală de 35.000 lei, care la sfârşitul perioadei sunt preluate de contul de profit
şi pierdere (deoarece conturile de cheltuieli sunt conturi temporare). Deoarece aceste cheltuieli nu
sunt de fapt pierderi, ci au fost efectuate pentru producţia piesei de mobilier .Prin recunoaşterea
unui venit de valoare egală cu a cheltuielilor impactul acestei activităţi asupra contului de profit şi
pierdere este nul.
• 214 Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie, creşte valoarea imobilizărilor
corporale, A +  Debit
• 722 Venituri din producţia de imobilizări corporale, creşte valoarea veniturilor, V + (sau
C +)  Credit
3
Formula contabila:
214 Mobilier, aparatură birotică, = 722 Venituri din producţia de imobilizări 35.000 lei
echipamente de protecţie corporale
Tranzacţia 3. La data de 31.12 se înregistrează amortizarea în valoare de 1.000 lei aferentă

mobilierului de birou.
Analiza:Tranzacţia determină creşterea valorii amortizării aferente utilajelor şi a valorii
cheltuielilor cu amortizarea imobilizărilor corporale, înregistrate în debitul contului 6811
Cheltuieli privind amortizarea imobilizărilor (pentru creşterea valorii cheltuielii, care determină
reducerea capitalurilor proprii prin intermediul rezultatului exerciţiului) şi în creditul contului
2814 Amortizarea mobilierului, aparaturii birotice (pentru creşterea valorii amortizării, care va
determina reducerea valorii bilanţiere a elementului de activ Mobilier). Forma sintetică a analizei
contabile, pe care o puteţi deduce din cele de mai sus, este prezentată în continuare.
• 6811 Cheltuieli privind amortizarea imobilizărilor, cresc cheltuielile, Ch + (sau CP-) 

Debit
• 2814 Amortizarea mobilierului, aparaturii birotice, creşte valoarea amortizării, A- 
Credit
Formula contabila:
6811 Cheltuieli privind amortizarea=2814 Amortizarea mobilierului, aparaturii birotice 1.000 lei
Imobilizărilor
Tranzacţia 4. Se casează un utilaj, complet amortizat, costul de achiziţie de 3.500 lei.

Analiza:. Tranzacţia determină micşorarea valorii utilajelor întreprinderii (A-) şi, concomitent,
diminuarea amortizării corespunzătoare imobilizării casate (A+). Contul 281 Amortizări privind
imobilizările corporale se debitează cu micşorarea amortizării şi 2131 Echipamente tehnologice
se creditează cu costul utilajului scos din funcţiune.
Formula contabilă este:
281 Amortizări privind imobilizările = 2131 Echipamente tehnologice 3.500 lei

corporale
Tranzacţia 5. Se vinde un autoturism incomplet amortizat la preţul de 7.000 lei. Costul de achiziţie
este de 9.000 lei, iar amortizarea înregistrată până în momentul vânzării este de 4.000 lei.
Tranzacţia de vânzare determină două înregistrări în contabilitate:
5.1 Vânzarea propriu-zisă.
Analiza:Tranzacţia determină creşterea creanţei întreprinderii asupra debitorului la preţul de
vânzare (A+), concomitent cu evidenţierea venitului din vânzarea autoturismului (CP+). Conturile
utilizate sunt: 461 Debitori diverşi, cont de activ care se debitează cu creşterea creanţei faţă de
cumpărător şi 7583 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţiuni de capital, cont de capitaluri
proprii care se creditează cu creşterea veniturilor din vânzare.
461 Debitori diverşi = 7583 Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii 7.000 lei de capital
5.2 Descărcarea din gestiune.
4
Analiza:Scoaterea din evidenţă a autoturismului determină diminuarea valorii de intrare a
mijloacelor de transport (A-), înregistrată în creditul contului 2133 Mijloace de transport în
echivalenţă cu micşorarea amortizării (A+) în debitul contului 281 Amortizări privind
imobilizările corporale (A -) şi recunoaşterea sub forma unei cheltuieli a costului neamortizat (C-
) prin debitarea contului 6583 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital.
% = 2133 Mijloace de transport 9.000 lei

281 Amortizări privind imobilizările 4.000 lei
corporale
6583 Cheltuieli privind activele cedate şi
alte operaţii de capital 5.000 lei
Tranzacţia 6. Se înregistrează la data de 31.12 o ajustare pentru deprecierea programului

informatic, a cărui valoare de piaţă a scăzut cu 1.000 lei.
Analiza: Tranzacţia determină o creştere a cheltuielilor cu ajustările pentru depreciere (Ch+ sau
C-), care se înregistrează în debitul contului 6813 Cheltuieli de exploatare privind ajustările
pentru depreciere şi, simultan, o creştere a ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor (A-),
reflectată în creditul contului 2908 Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări necorporale.
6813 Cheltuieli de exploatare =2908 Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări 1.000 lei
privind ajustările pentru necorporale
deprecierea imob.
Notă. Pentru rezolvarea corectă a tranzacţiilor este important, în primul rând, să deducem dacă
tranzacţia determină creşterea sau reducerea valorii unui activ imobilizat, direct sau indirect, prin
intermediul elementelor de amortizări, respectiv ajustări pentru depreciere. Pasul următor este
stabilirea corespondenţei între elementul de imobilizări aferent modificării identificate şi un alt
element al situaţiilor financiare, cu respectarea regulilor privind modificările bilanţiere pe care le
cunoaştem din Partea a 2-a. Astfel, o serie de corespondenţe sunt frecvent întâlnite, unele dintre
acestea fiind deja exemplificate în cele de mai sus, iar celelalte fiind utile pentru rezolvarea testelor
de autoevaluare şi a lucrărilor de verificare ce urmează.
• În cazul tranzacţiilor de achiziţie a imobilizărilor, creşterea valorii imobilizărilor are drept
corespondent creşterea datoriei faţă de furnizor. Pentru evidenţierea datoriei faţă de
vânzător se foloseşte contul 404 Furnizori de imobilizări.
• În cazul tranzacţiilor de vânzare a imobilizărilor, creşterea creanţei faţă de cumpărător are
drept corespondent recunoaşterea unui venit. Pentru evidenţierea creanţei faţă de
cumpărător, se foloseşte contul 461 Debitori diverşi.
• Atunci când se parcurge etapa de descărcare din gestiune a imobilizărilor, fie datorită
casării, fie datorită vânzării, trebuie să ne amintim să anulăm valoarea amortizării
aferente imobilizării vândute (dacă este cazul), valoarea neamortizată urmând a fi
evidenţiată ca o cheltuială.
5
• În cazul tranzacţiilor de recunoaştere a amortizărilor sau a ajustărilor pentru depreciere,
creşterea valorii acestor elemente rectificative reprezintă un indiciu privind reducerea
valorii unui activ. Prin urmare, în corespondenţă cu conturile de amortizări sau ajustări
pentru depreciere se folosesc conturile de cheltuieli.
• În cazul tranzacţiilor de anulare sau reducere a ajustărilor pentru depreciere, se folosesc
conturile de venituri.
• În cazul tranzacţiilor de reevaluare, creşterea sau reducerea valorii activelor au drept
corespondent modificări ale capitalurilor proprii, recunoscute în contul 105 Rezerve din
reevaluare sau în conturi de cheltuieli sau venituri, în conformitate cu reglementările
legale.
• În cazul tranzacţiilor de primire/rambursare a aportului de la/către acţionari,
creşterea/reducerea valorii activelor (imobilizări, dar şi stocuri, disponibilităţi băneşti etc.)
are drept corespondent un element de creanţe/datorii care reflectă relaţia cu acţionarii,
respectiv contul de 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul.
3.3. Conturile şi analiza contabilă privind stocurile

Clasa 3 Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie cuprinde conturile de stocuri de
materii prime şi materiale, producţie în curs de execuţie, produse, stocuri aflate la terţi, animale,
mărfuri , ambalaje, conturile de ajustări pentru deprecierea stocurilor şi conturile de diferenţe de
preţ aferente diverselor categorii de stocuri.
Evaluarea stocurilor se face conform regulilor prezentate anterior. Particularităţi prezintă
evaluarea la ieşire, care se face la valoarea de intrare, determinată prin metoda identificării
specifice (dacă se poate stabili cu exactitate care a fost costul stocului) sau printr-o metodă
convenţională. Metodele convenţionale se folosesc dacă nu se poate determina cu exactitate costul
stocului: de exemplu, în cazul în care aprovizionarea cu materii prime s-a făcut în mai multe etape
în cursul lunii, la preţuri diferite şi stocurile au fost depozitate într-un singur recipient, separarea
loturilor nu se poate realiza şi nu se poate spune cu precizie cărui lot i-a aparţinut un anumit stoc
consumat. Din această categorie de metode fac parte: metoda FIFO (ultimul intrat, primul
ieşit); metoda CMP (cost mediu ponderat); metoda LIFO (ultimul intrat, primul ieşit).
3.3.1. Conturile de stocuri şi producţie în curs de execuţie

Din punct de vedere al conţinutului economic, conturile de stocuri reflecta existentul şi
mişcările stocurilor deţinute de întreprindere în vederea vânzării sau utilizării în activitatea proprie.
Din punct de vedere al funcţiei contabile, sunt conturi de activ. Debitul acestor conturi reflectă
soldul iniţial (valoarea stocurilor deţinute de întreprindere la începutul exerciţiului) şi intrările de
stocuri rezultate în urma tranzacţiilor de achiziţie, producţie proprie, aport la capitalul social,
donaţie, plus cantitativ constatat la inventariere. Creditul reflectă ieşirile rezultate în urma
tranzacţiilor de consum, vânzare, minus cantitativ constatat la inventariere. Soldul final este
debitor sau zero şi reflectă valoarea stocurilor deţinute de întreprindere la sfârşitul exerciţiului.
3.3.2. Conturile de diferenţe de preţ aferente stocurilor

Din punct de vedere al conţinutului economic, aceste conturi reflectă valoarea diferenţelor de preţ
dintre costul efectiv/real/consemnat în documente (de achiziţie sau de producţie) al stocurilor şi
costul standard/prestabilit al acestora, în cazul în care în contabilitatea curentă stocurile nu sunt
evidenţiate la cost efectiv, ci la cost standard. Diferenţele de preţ pot fi favorabile, atunci când
6
costul efectiv este mai mic decât costul standard (s-a realizat o economie de resurse faţă de preţul
prestabilit) sau nefavorabile, atunci când costul efectiv este mai mare decât costul standard.
3.3.3. Conturile de ajustări pentru deprecierea stocurilor

Din punct de vedere al conţinutului economic, aceste conturi reflectă diferenţa dintre costul
stocurilor, mai mare, şi valoarea lor de inventar (valoare realizabilă netă), mai mică. Se constată
cu ocazia inventarierii stocurilor şi au un rol rectificativ, deoarece diminuează valoarea bilanţieră
a stocurilor, astfel încât prezentarea în bilanţ să se facă la valoarea cea mai mica dintre cost şi
valoarea de inventar. Din punct de vedere al funcţiei contabile, sunt conturi rectificative de activ.
Se creditează cu stocul iniţial (valoarea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor deţinute de
întreprindere la începutul exerciţiului) şi cu intrările sau majorările: valoarea ajustărilor constituite
la inventariere, daca valoarea de inventar este mai mică decât costul stocurilor. Se debitează cu
ieşirile sau micşorările: valoarea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor anulate sau reluate,
aferente stocurilor vândute, consumate sau a căror valoare de inventar a înregistrat o creştere faţă
de perioada precedentă. Soldul final este creditor sau zero şi reflectă valoarea ajustărilor pentru
depreciere aferente stocurilor deţinute de întreprindere la sfârşitul exerciţiului.
3.3.4. Exemple de tranzacţii privind stocurile
Tranzacţia 1. Societatea ALFA achiziţionează materii prime în valoare de 250 lei de la furnizori.
Soluţie. Tranzacţia determină creşterea valorii stocului de materii prime (A+) înregistrată în
debitul contului 301 Materii prime şi, simultan, se recunoaşte o datorie faţă de furnizor (D+)
reflectată în creditul contului 401 Furnizori.
301 Materii prime = 401 Furnizori 250 lei
Tranzacţia 2. Se eliberează pentru consum tehnologic materii prime în valoare de 140 lei.
Soluţie. Eliberarea din depozit a stocurilor pentru consum determină micşorarea valorii stocului
de materii prime (A-) înregistrată în creditul contului 301 Materii prime şi concomitent, consumul
materiilor prime reprezintă momentul recunoaşterii cheltuielii de exploatare (CP-) în debitul
contului 601 Cheltuieli cu materii prime.
601 Cheltuieli cu materii prime = 301 Materii prime 140 lei
Tranzacţia 3. Societatea ALFA vinde mărfuri clienţilor la preţul de 5.700 lei, costul de achiziţie
2.500 lei.
Soluţie. Aşa cum am observat la tranzacţia precedentă privind cedarea imobilizărilor, tranzacţia
de vânzare determină două înregistrări în contabilitate:
3.1 Vânzarea propriu-zisă. Tranzacţia determină creşterea valorii creanţelor întreprinderii faţă de
clienţi (A+) înregistrată în debitul contului 411 Clienţi şi, concomitent, recunoaşterea veniturilor
din vânzarea mărfurilor (C+), reflectată în creditul contului 707 Venituri din vânzarea mărfurilor.
7
411 Clienţi = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 5.700 lei
3.2 Descărcarea din gestiune. Scoaterea din evidenţă a mărfurilor determină o scădere a valorii
stocului de mărfuri (A-) înregistrată în creditul contului 371 Mărfuri şi, concomitent, o creştere a
cheltuielilor la nivelul costului de achiziţie al mărfurilor vândute (C-), care se înregistrează în
debitul contului 607 Cheltuieli privind mărfurile.
Formula contabilă este următoarea:
607 Cheltuieli privind mărfurile = 371 Mărfuri 2.500 lei
Tranzacţia 4. Societatea ALFA obţine din procesul de fabricaţie produse finite în valoare de 900
lei, pe care le transferă în depozit pentru a fi preluate în gestiune.
Soluţie. Obţinerea produselor finite determină creşterea valorii stocului de produse finite (A+),
care se înregistrează în debitul contului 345 Produse finite şi, concomitent, o creştere a veniturilor
din producţia proprie (C+) prin creditarea contului 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de
produse.
345 Produse finite = 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 900 lei
Tranzacţia 5. Societatea ALFA vinde produse finite clienţilor la preţul de 1.200 lei, costul de
producţie 700 lei.
Soluţie. Tranzacţia de vânzare determină două înregistrări în contabilitate:
5.1 Vânzarea propriu-zisă. Tranzacţia determină creşterea valorii creanţelor întreprinderii faţă de
clienţi (A+), care se înregistrează în debitul contului 411 Clienţi şi, concomitent, recunoaşterea
veniturilor din vânzarea produselor finite (CP+), reflectată în creditul contului 701 Venituri din
vânzarea produselor finite .
411 Clienţi = 701 Venituri din vânzarea produselor finite 1.200 lei
5.2 Descărcarea din gestiune. Scoaterea din evidenţă a produselor finite determină o micşorare a
valorii stocului de produse finite (A-), care se înregistrează în creditul contului 345 Produse finite
şi, concomitent, o micşorare a veniturilor din producţia proprie aferente producţiei vândute (C-)
prin debitarea contului 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse.
711 Venituri aferente costurilor stocurilor de producţie = 345 Produse finite 700 lei
Notă. În analiza tranzacţiilor privind stocurile, o serie de corespondenţe sunt frecvent întâlnite şi
au fost exemplificate sau urmează a fi folosite la rezolvarea testelor de autoevaluare şi a lucrărilor
de verificare. Astfel:
8
În cazul tranzacţiilor de achiziţie, creşterea valorii stocurilor are drept corespondent creşterea
datoriei faţă de furnizor. Pentru evidenţierea datoriei faţă de vânzător se foloseşte contul 401
Furnizori.
În cazul tranzacţiilor de vânzare a stocurilor, în etapa de vânzare propriu-zisă, creşterea creanţei
faţă de cumpărător are drept corespondent recunoaşterea unui venit. Pentru evidenţierea creanţei
faţă de cumpărător, se foloseşte contul 411 Clienţi.
Atunci când se parcurge etapa de descărcare din gestiune a stocurilor, fie datorită consumului,
fie datorită vânzării sau minusurilor cantitative constatate la inventar, reducerea valorii stocurilor
este recunoscută în corespondenţă cu creşterea valorii unei cheltuieli. Excepţie de la această
regulă fac ieşirile de stocuri provenite din producţie proprie, pentru care reducerea valorii activului
are drept corespondent reducerea veniturilor, prin intermediul contului 711 Venituri aferente
costului stocurilor de produse.
În cazul tranzacţiilor de recunoaştere, reducere sau anulare a ajustărilor pentru deprecierea
stocurilor, se folosesc drept corespondent conturile de cheltuieli şi venituri, conform regulilor
amintite anterior la conturile de imobilizări.
3.4. Conturile şi analiza contabilă privind creanţele

În vederea realizării obiectului de activitate, întreprinderea intră în relaţii cu mediul economico-
social. Astfel, pentru a-şi asigura veniturile ce conduc la obţinerea unui profit, ea vinde produsul
activităţii sale (bunuri, servicii) în cadrul procesului de desfacere, proces în urma căruia rezultă
creanţele.
Creanţele pe termen scurt reprezintă active curente ale întreprinderii rezultate în urma tranzacţiilor
cu persoane juridice sau fizice, relaţii în urma cărora întreprinderea a livrat un bun, a prestat un
serviciu sau a executat o lucrare şi pentru care trebuie să primească un echivalent valoric sau o
contraprestaţie, într-o perioadă de timp de până la un an. Creanţele sunt recunoscute doar atunci
când întreprinderea devine parte a unui contract şi, ca urmare, are dreptul legal de a primi numerar
sau echivalente de numerar.
Din punct de vedere al conţinutului economic, conturile de creanţe furnizează informaţii privind
existenţa şi mişcarea valorilor în curs de decontare ale întreprinderii faţă de terţi (creanţe
comerciale, creanţe în cadrul grupului, creanţe salariale, creanţe sociale, creanţe fiscale şi creanţe
diverse). Din punct de vedere al funcţiei contabile, conturile de creanţe sunt conturi de activ.
Ele se debitează cu constituirea creanţelor, ca urmare a tranzacţiilor cum ar fi vânzări de bunuri,
executări de lucrări, prestări de servicii; acordarea de avansuri furnizorilor de bunuri, lucrări sau
servicii; acordarea de avansuri salariaţilor; evidenţierea drepturilor întreprinderii faţă de bugetul
de stat, a drepturilor asupra acţionarilor din subscrierea capitalului social, a drepturilor faţă de terţe
persoane fizice sau juridice care au adus pagube întreprinderii etc. Se creditează cu decontarea
creanţelor prin încasarea contravalorii bunurilor, lucrărilor sau serviciilor vândute; diminuarea
creanţei faţă de personal prin reţinerile din salarii; anularea creanţei faţă de furnizori prin apariţia
datoriei etc. Soldul final este debitor şi reflectă creanţele întreprinderii faţă de terţi la un moment
dat.
Notă. Un caz particular privind creanţele fiscale este reprezentat de taxa pe valoare adăugată
aferentă tranzacţiilor de cumpărare. Pentru o înţelegere completă a problematicii privind TVA, ea
va fi abordată în cadrul unei secţiuni distincte din cadrul acestei a 3-a Parte, atât pentru situaţia
în care TVA reprezintă o creanţă, cât şi pentru situaţia în care reprezintă o datorie.
9
Exemple de tranzacţii privind creanţele
Tranzacţia 1. Societatea comercială AB S.A. vinde produse finite la preţ de vânzare de 10.000 lei.
Costul de producţie al produselor livrate a fost de 7.000 lei. Ulterior, AB S.A. încasează
contravaloarea produselor livrate prin contul de la bancă.
Soluţie. Tranzacţia complexă descrisă mai sus presupune parcurgerea mai multor etape:
1.1. Vânzarea produselor finite (este o tranzacţie cunoscută, exemplificată la secţiunea Stocuri)
1.2. Descărcarea gestiunii (este o tranzacţie cunoscută, exemplificată la secţiunea Stocuri)
1.3. Încasarea creanţei faţă de clienţi, recunoscută la etapa 1.1.
Tranzacţia de încasare a creanţei determină creşterea disponibilului din contul de la bancă (A+),
care se înregistrează în debitul contului 512 Conturi curente la bănci şi, concomitent, o micşorare
a creanţei faţă de clienţi (A-), reflectată în creditul contului 411 Clienţi.
512 Conturi curente la bănci = 411 Clienţi 10.000 lei
Tranzacţia 2. Societatea ALFA înregistrează pe baza facturii emise chiria diverselor locaţii date
spre folosinţă terţilor, în valoare de 2.500 lei.
Soluţie. Tranzacţia determină creşterea valorii creanţelor întreprinderii faţă de clienţi (A+)
înregistrată în debitul contului 411 Clienţi şi, concomitent, recunoaşterea veniturilor din chirii (C+)
reflectată în creditul contului 706 Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii.
411 Clienţi = 706 Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii 2.500 lei
Tranzacţia 3. În cursul lunii s-au acordat avansuri salariaţilor în sumă de 15.000 lei, din numerarul
existent în casieria întreprinderii.
Soluţie. Acordarea avansului determină o scădere a numerarului (A-), reflectată în creditul
contului 531 Casa şi, în acelaşi timp, o creştere a creanţei întreprinderii faţă de salariaţi (A+), care
se înregistrează în debitul contului. 425 Avansuri acordate salariaţilor.
425 Avansuri acordate personalului = 531 Casa 15.000 lei
Remarcă. Uneori, întreprinderile acordă salariile şi alte drepturi cuvenite personalului în două
tranşe. Astfel, chenzina I acordată în a treia decadă a lunii curente se plăteşte salariaţilor ca o sumă
fixă care reprezintă aproximativ 40% din salariu. Această sumă reprezintă un avans acordat
salariaţilor din datoria pe care urmează să o constituie întreprinderea la sfârşitul lunii faţă de
angajaţi pentru serviciile prestate. Din punct de vedere al întreprinderii, acest avans reprezintă o
creanţă, deoarece suma a fost transferată salariaţilor înainte ca ei să îşi îndeplinească obligaţia
asumată prin contractul de muncă, şi anume aceea de a presta servicii angajatorului pe parcursul
întregului interval de o lună.
Tranzacţia 4. La înfiinţarea societăţii BETA, capitalul subscris de către acţionari este de 4.000 lei,
reprezentat de 100 de acţiuni a 40 lei/acţiune valoare nominală. Din cele 100 de acţiuni subscrise,
50 sunt acţiuni pentru aport în natură şi 50 sunt acţiuni pentru aport în numerar.
10
Soluţie. Subscrierea capitalului determină o creştere a creanţei întreprinderii asupra
acţionarilor (A+), reflectată în debitul contului 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul şi,
totodată, o creştere a capitalului subscris dar nevărsat (C+), care se înregistrează în creditul
contului 1011 Capital subscris nevărsat.
456 Decontări cu asociaţii privind capitalul = 1011 Capital subscris nevărsat 4.000 lei
Tranzacţia 5. Acţionarii depun capitalul subscris în numerar direct în contul de disponibil de la

bancă.
Soluţie. Depunerea capitalul subscris în numerar determină creşterea disponibilului în contul de
la bancă (A+) şi scăderea dreptului de creanţă a întreprinderii asupra acţionarilor (A-).
Creşterea de activ se înregistrează în debitul contului 512 Conturi curente la bănci, iar scăderea de
activ se înregistrează în creditul contului 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul.
512 Conturi curente la bănci = 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul 2.000 lei
3.5. Conturile şi analiza contabilă privind trezoreria

Trezoreria unei întreprinderi însumează resursele lichide compuse din: numerar în casierie,
disponibil în conturile bancare (conturi curente, acreditive), viramente interne, investiţii financiare
pe termen scurt şi alte valori de trezorerie. Dintre aceste elemente, majoritatea au făcut obiectul
Părții a 1-a, fiind componente ale elementului bilanţier de active circulante Casa şi conturile la
bănci. Viramentele interne reprezintă transferurile disponibilităţilor între conturile de trezorerie.
Din punct de vedere al conţinutului economic, conturile de trezorerie furnizează informaţii privind
existenţa şi mişcarea numerarului sau echivalentelor de numerar (investiţii financiare pe termen
scurt, conturi la bănci, casa, acreditive, viramente interne). Din punct de vedere al funcţiei
contabile, conturile de trezorerie sunt conturi de activ. Se debitează cu intrările de numerar sau
echivalente de numerar din achiziţii de acţiuni, obligaţiuni; încasări de creanţe de la clienţi sau
debitori diverşi; aport în numerar; depuneri de numerar aflat în casieria întreprinderii; primirea
unui credit bancar etc. Se creditează cu valoarea ieşirilor de numerar sau echivalente de numerar
prin vânzare de acţiuni, obligaţiuni; plăţi faţă de furnizori, creditori diverşi, bugetul statului;
transferuri de numerar; rambursări de împrumuturi etc. Soldul final este în mod curent debitor şi
reflectă numerarul sau echivalente de numerar existente în cadrul întreprinderii la un moment dat.
Remarcă. Din punct de vedere al funcţiei contabile, contul 512 Conturi curente la bănci este
bifuncţional, ceea ce înseamnă că poate avea şi sold final creditor. Această situaţie indică faptul
că banca a efectuat plăţi în numele şi pentru societatea titulară a contului bancar respectiv, peste
limita de sumă existentă în contul de disponibilităţi al întreprinderii respective, pe baza unui acord
stabilit între cele două părţi privind limita de creditare. Soldul creditor poate persista o perioadă
scurtă de timp şi doar în limita unui anumit plafon.
Exemple de tranzacţii privind trezoreria

Cele mai frecvente tranzacţii care afectează conturile de trezorerie sunt tranzacţiile de încasări şi
plăţi, prin casierie sau prin conturile bancare. Dintre acestea, tranzacţii privind încasarea şi plata
prin casierie şi prin conturile bancare au fost deja exemplificate în cadrul secţiunii referitoare la
conturile de creanţe. În continuare, vom rezolva împreună tranzacţii care nu au fost exemplificate
prin secţiunile anterioare.
11
Tranzacţia 1. Se achiziţionează de la furnizori materii prime în valoare de 10.000 lei, cheltuielile
de transport fiind de 1.000 lei. Se achită furnizorii din disponibilul de la bancă.
Soluţie. Tranzacţia complexă descrisă mai sus presupune parcurgerea mai multor etape,
corespunzătoare circuitului documentelor.
1.1. Achiziţia materiilor prime (este o tranzacţie cunoscută, exemplificată la secţiunea Stocuri)
1.2. Plata furnizorului prin contul bancar.
Tranzacţia de plată a datoriei determină scăderea disponibilului din contul de la bancă (A-), care
se înregistrează în creditul contului 512 Conturi curente la bănci şi, concomitent, o micşorare a
datoriei faţă de furnizări (D-), reflectată în debitul contului 401 Furnizori.
401 Furnizori = 512 Conturi curente la bănci 10.000 lei
Tranzacţia 2. Societatea ALFA achiziţionează de pe piaţa de capital 100 de acţiuni la preţul de

cumpărare de 10 lei/acţiune, cu plată directă din contul de disponibil de la bancă.
Soluţie. Cumpărarea de acţiuni determină o creştere a valorii acţiunilor (A+), care se înregistrează
în debitul contului 501 Acţiuni deţinute la entităţile afiliate şi, concomitent, o diminuare a
disponibilităţilor băneşti din contul de la bancă (A-) reflectată în creditul contului 512 Conturi
curente la bănci.
501 Acţiuni deţinute la entităţile afiliate = 512 Conturi curente la bănci 1.000 lei
Tranzacţia 3. Societatea ALFA primeşte un împrumut bancar în valoare de 300 lei pe o perioadă
de 10 luni.
Soluţie. Tranzacţia de încasare a împrumutului determină creşterea disponibilităţilor băneşti (A+),
care se înregistrează în debitul contului 512 Conturi curente la bănci şi, concomitent, o creştere a
datoriilor pe termen scurt faţă de bancă (D+), reflectată în creditul contului 519 Credite bancare
pe termen scurt.
512 Conturi curente la bănci = 519 Credite bancare pe termen scurt 300 lei
Tranzacţia 4. Se ridică din contul de disponibil de la bancă suma de 300 lei care este depusă în
casieria unităţii.
Soluţie. Tranzacţia de transfer al numerarului determină modificarea celor două elemente de
disponibilităţi, respectiv contul curent şi casa. Datorită faptului că cele două elemente nu se
modifică simultan, existând o perioadă de timp în care disponibilităţile băneşti se află în tranzit
între cele două posturi de trezorerie (fapt reflectat şi prin circuitul documentelor contabile ce atestă
tranzacţia), pentru a evidenţia acest decalaj se vor realiza două înregistrări în contabilitate, prin
utilizarea elementului de trezorerie Viramente interne.
4.1 Ridicarea numerarului din cont. Ridicarea numerarului din contul de la bancă determină
micşorarea disponibilului din bancă (A-) şi transferarea sumei în alt element de trezorerie (A+).
Conturile utilizate sunt 512 Conturi curente la bănci, care se creditează cu diminuarea de
12
disponibil şi 581 Viramente interne, care se debitează cu creşterea sumei transferate interimar.
581 Viramente interne = 512 Conturi curente la bănci 300 lei
4.2 Depunerea numerarului în casierie. Depunerea numerarului în casieria întreprinderii

determină transferarea sumei din contul de trezorerie interimar (A-) şi creşterea numerarului (A+).
Conturile utilizate sunt: 581 Viramente interne care se creditează cu micşorarea sumei transferate
şi 531 Casa care se debitează cu creşterea de numerar.
531 Casa = 581 Viramente interne 300 lei
Notă. Evidenţierea numerarului aflat în tranzit între casierie şi conturile bancare se face tot cu
ajutorul contului 581 Viramente interne, într-o succesiune de două înregistrări contabile, după
modelul Tranzacţiei 4.
Tranzacţia 5. Se acordă unui salariat un avans de trezorerie în numerar, în valoare de 1.000 lei, în
vederea achitării unor datorii ale întreprinderii.
Soluţie. Tranzacţia determină reducerea disponibilităţilor din casieria întreprinderii (A-), care se
înregistrează în creditul contului 531 Casa şi, simultan, creşterea disponibilităţilor aflate la
dispoziţia salariatului (A+), care se înregistrează în debitul contului 542 Avansuri de trezorerie.
542 Avansuri de trezorerie = 531 Casa 1.000 lei
Tranzacţia 6. Salariatul rambursează suma de 300 lei, rămasă neutilizată, din avansul de 1.000 lei.
Valoarea datoriilor faţă de furnizori achitate de salariat este de 700 lei.
Soluţie. Tranzacţia determină reducerea disponibilităţilor aflate la dispoziţia salariatului (A-) cu
suma de 1.000 lei, înregistrată în creditul contului 542 Avansuri de trezorerie şi, simultan,
reducerea datoriei faţă de furnizori (D-) cu suma de 700 lei, reflectată în debitul contului 401
Furnizori, precum şi creşterea disponibilităţilor aflate în casieria întreprinderii (A+) cu suma de
300 lei, reflectată în debitul contului 531 Casa.
% = 542 Avansuri de trezorerie 1.000lei

401 Furnizori 700 lei
531 Casa 300 lei
3.6. Conturile şi analiza contabilă privind datoriile

Astfel, pentru a-şi asigura existentul de bunuri economice de natura activelor imobilizate, activelor
circulante sau altor bunuri necesare desfăşurării propriei activităţi (procesul de aprovizionare),
întreprinderea cumpără bunuri economice de diverse forme de la alte persoane juridice şi fizice,
13
bunuri pentru care îşi creează datorii. Datoriile rezultă şi din alte obligaţii, cum ar fi cele
contractuale şi legale, pe care entitatea şi le asumă pe parcursul desfăşurării activităţii sale.
Datoriile reprezintă obligaţii actuale ale întreprinderii ce decurg din evenimente trecute şi
prin decontarea cărora se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii
economice. În această categorie sun incluse datoriile curente, care (1) se aşteaptă să fie achitate în
cursul normal al ciclului de exploatare al întreprinderii; sau (2) sunt exigibile în termen de 12 luni
de la data bilanţului, precum şi datoriile pe termen lung. Termenul de datorii acoperă şi
provizioanele, cunoscute şi sub denumirea de datorii incerte. Stingerea datoriilor recunoscute se
poate realiza sub formă de: plată în numerar, transfer de alte active, prestarea de servicii, înlocuirea
acelei obligaţii cu alta, conversia obligaţiei în capital propriu etc.
Evaluarea datoriilor se face în corelaţie cu evaluarea activelor‚ cheltuielilor, veniturilor şi se
bazează pe valoarea istorică rezultată din contractul care atestă crearea datoriilor.
Datoriile pe termen scurt provin din tranzacţiile cu persoane fizice sau juridice (cumpărarea de
bunuri, lucrări sau servicii, utilizarea forţei de muncă, plata impozitelor şi taxelor etc.), în care
întreprinderea trebuie să efectueze o plată sau o contraprestaţie într-o perioadă de timp de până la
un an. Datoriile pe termen scurt trebuie recunoscute doar atunci când întreprinderea devine parte
a unui contract şi, ca urmare, are obligaţia legală de a plăti.
Din punct de vedere al conţinutului economic, conturile de datorii prezintă informaţii privind
existentul şi mişcarea obligaţiilor întreprinderii faţă de terţi (datorii comerciale, datorii în cadrul
grupului, datorii salariale, sociale, fiscale, alte datorii, împrumuturi şi datorii asimilate) pentru care
întreprinderea trebuie să acorde o prestaţie sau un echivalent valoric. Din punct de vedere al
funcţiei contabile, sunt conturi de datorii. Se creditează cu constituirea datoriilor din: achiziţii
de bunuri, lucrări sau servicii; avansul acordat de clienţi; drepturile cuvenite salariaţilor conform
contractelor; drepturile cuvenite acţionarilor pentru rambursări de capital social; drepturi sociale
şi fiscale; contractarea de împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni, a creditelor bancare pe termen
lung şi a altor datorii asimilate; constituirea şi majorarea provizioanelor etc. Se debitează la
decontarea datoriilor, prin plata contravalorii bunurilor, lucrărilor sau serviciilor achiziţionate;
diminuarea datoriilor salariale cu reţinerile din salarii pentru: avansurile acordate, impozitul pe
salarii, asigurări sociale, fondul de şomaj, fondul de sănătate, alte reţineri de forma ratelor,
chiriilor; plata salariilor, datoriilor sociale şi fiscale; rambursarea împrumuturilor şi a altor datorii
asimilate; micşorarea sau anularea provizioanelor etc. Soldul final este creditor şi reflectă
datoriile întreprinderii faţă de terţi existente la un moment dat.
Exemple de tranzacţii privind datoriile

Cele mai frecvente tranzacţii realizate de o entitate şi care generează datorii sunt cele cu natură
comercială, respectiv cele rezultate în urma procesului de aprovizionare. Tranzacţiile privind
recunoaşterea datoriilor generate de aprovizionarea cu bunuri au fost deja exemplificate în cadrul
secţiunilor referitoare la imobilizări şi stocuri. Tranzacţiile privind achitarea datoriilor comerciale
au fost exemplificate în cadrul secţiunii referitoare la trezorerie. Vom urmări în continuare
tranzacţiile privind aprovizionarea cu servicii, precum şi pe cele care se referă la datoriile fiscale,
salariale sau de altă natură decât cea comercială.
Tranzacţia 1. Societatea ALFA înregistrează pe baza facturii de energie primite de la furnizori

consumul lunar în valoare de 1.500 lei.
14
Soluţie. Tranzacţia determină creşterea datoriei faţă de furnizori (D+), reflectată în creditul
contului 401 Furnizori şi, concomitent, se recunosc cheltuielile privind energia (CP-), care se
înregistrează în debitul contului 605 Cheltuieli privind energia şi apa.
605 Cheltuieli privind energia şi apa = 401 Furnizori 1.500 lei
Tranzacţia 2. La sfârşitul perioadei de gestiune s-au calculat şi s-au înregistrat datoriile totale faţă
de salariaţi în sumă totală de 60.000 lei.
Soluţie. Înregistrarea datoriilor faţă de salariaţi determină recunoaşterea cheltuielilor cu salariile
personalului (C-), care se înregistrează în debitul contului 641 Cheltuieli cu salariile personalului
şi, concomitent, o creştere a datoriei salariale (D+) reflectată în creditul contului 421 Personal –
salarii datorate.
641 Cheltuieli cu salariile personalului = 421 Personal-salarii datorate 60.000 lei
Tranzacţia 3. Se înregistrează reţinerile din salarii, astfel: 4.000 lei asigurări sociale, 15.000 lei
avans şi 6.000 lei impozit pe salarii.
Soluţie. Înregistrarea reţinerilor din salarii determină micşorarea datoriilor salariale ale
întreprinderii faţă de personal (D-), înregistrată în debitul contului 421 Personal-salarii datorate şi,
concomitent: creşterea datoriilor privind asigurări sociale (D+), reflectată în creditul contului 4315
Contribuţia la asigurări sociale, creşterea datoriilor privind impozitul pe salarii (D+), reflectată în
creditul contului 444 Impozitul pe venituri de natura salariilor şi micşorarea creanţei asupra
personalului privind avansul acordat (A-) înregistrată în creditul contului 425 Avansuri acordate
personalului.
421 Personal-salarii datorate = % 25.000 lei

4315 Contribuţia la asigurări sociale 4.000 lei
444 Impozitul pe venituri de natura salariilor 6.000 lei
425 Avansuri acordate
personalului 15.000 lei
Notă. Asemănător tranzacţiei nr 3 se înregistrează contribuţia de orice natură aferente salariilor,

datorate bugetului de stat.
Tranzacţia 4. Se achită prin casierie salariile datorate personalului, în valoare de 35.000 lei
(60.000 lei salarii brute calculate şi înregistrate la sfârşitul lunii minus 25.000 lei reţineri din
salarii).
Soluţie. Plata către salariaţi determină micşorarea numerarului din casieria întreprinderii (A-),
înregistrată în creditul contului 531 Casa şi, concomitent, o scădere a datoriei faţă de salariaţi
pentru restul de plată datorat după efectuarea reţinerilor din salarii (D-), înregistrată în debitul
contului 421 Personal-salarii datorate.
15
421 Personal-salarii datorate = 531 Casa 35.000 lei
Tranzacţia 5. Se înregistrează contribuția asiguratorie pentru muncă în valoare de 1.350 lei

Soluţie. Înregistrarea contribuţiei asiguratorie pentru muncă (suportată de angajator) determină
recunoaşterea cheltuielilor de exploatare (C-), reflectată în debitul contului 646 Cheltuieli privind
contribuția asiguratorie pentru muncă şi, concomitent, în echivalenţă, o creştere a datoriile sociale
(D+), înregistrată în creditul contului 436 Contribuţia asiguratorie pentru muncă.
645 Cheltuieli privind asigurările si = 436 Contribuţia asiguratorie pentru 1.350 lei
protecţia socială muncă.
Tranzacţia 6. Se înregistrează impozitul pe profit datorat bugetului de stat, în sumă de 700 lei.
Soluţie. Înregistrarea impozitului pe profit determină recunoaşterea cheltuielilor întreprinderii cu
impozitul pe profit (C-), reflectată în debitul contului 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit şi,
concomitent, o creştere a datoriilor fiscale (D+), reflectată în creditul contului 441 Impozitul pe
profit.
691 Cheltuieli cu impozitul pe profit = 441 Impozitul pe profit 700 lei
Tranzacţia 7. Societatea ALFA înregistrează încasarea în contul de la bancă a unui credit bancar
pe termen lung în valoare de 10.000 lei.
Soluţie. Tranzacţia determină apariţia unei datorii faţă de bancă, reprezentată de creditul bancar
pe termen lung (D+), reflectată în creditul contului 162 Credite bancare pe termen lung şi,
concomitent, o creştere a disponibilului din contul de la bancă (A+), care se înregistrează în debitul
contului 512 Conturi curente la bănci.
512 Conturi curente la bănci = 162 Credite bancare pe termen lung 10.000 le
Taxa pe valoarea adăugată (TVA)

Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect, ataşat consumului, suportat de consumatorul
final şi bazat pe criteriul deductibilităţii. Taxa pe valoarea adăugată este aferentă transferului de
proprietate asupra bunurilor, prestărilor de servicii şi executărilor de lucrări. Din punct de vedere
contabil, TVA nu afectează cheltuielile sau veniturile întreprinderilor, astfel este neutră în ceea ce
priveşte rezultatul. Prin excepţie, se recunoaşte o cheltuială când TVA nu este deductibilă conform
reglementărilor fiscale în vigoare.
Întreprinderile sunt obligate la plata TVA pentru achiziţiile efectuate şi conform reglementărilor
naţionale solicită TVA clienţilor prin documentele fiscale.
Consumatorul final este persoana care suportă acest impozit, conform legii. Cum se explică acest
lucru?
Un comerciant cumpără bunuri, lucrări sau servicii de la furnizori, contabilizând separat costul
bunului achiziţionat de taxa pe valoarea adăugată. TVA aferentă acestei tranzacţii de cumpărare
16
poartă numele de TVA deductibilă şi reprezintă o creanţă fiscală a comerciantului, deoarece
acesta va solicita la sfârşitul perioadei statului deducerea (rambursarea) TVA suportată la
cumpărare, nefiind consumator final.
La rândul său, comerciantul revinde bunurile unui client, înregistrând separat preţul de vânzare de
TVA aferentă lucrărilor sau serviciilor înscrise în documentele fiscale. TVA aferentă tranzacţiei
de vânzare poartă denumirea de TVA colectată şi reprezintă o datorie fiscală, deoarece
comerciantul a făcut doar oficiul de a colecta TVA de la consumatorul final, urmând să plătească
această sumă bugetului de stat, în calitate de colector al tuturor impozitelor.
Diferenţa între taxa primită de la client (TVA colectată) şi taxa plătită furnizorilor (TVA
deductibilă) este plătită de comerciant statului în cazul în care datoria fiscală privind TVA
colectată este mai mare. Diferența între cele două taxe este primită de la stat în situaţia inversă,
când creanţa fiscală privind TVA deductibilă este mai mare decât datoria fiscală. Cu alte cuvinte,
se realizează o singură decontare cu bugetul de stat, egală ca valoare cu diferenţa între TVA
deductibilă şi cea colectată. Sensul decontării este dat de suma cea mai mare dintre cele două tipuri
de TVA recunoscute în cursul lunii.
Când:
TVA deductibilă > TVA colectată TVA de încasat (de primit de la stat);
TVA colectată > TVA deductibilă TVA de plată (de plătit statului).
Conturile de TVA deductibilă şi colectată se închid la sfârşitul lunii prin compensare, diferenţa
fiind transmisă într-un cont de datorii fiscale (TVA de plată) sau de creanţe fiscale (TVA de
recuperat), după caz. Tranzacţia prin care se închid cele două conturi şi se evidenţiază sensul
decontării de efectuat cu bugetul de stat poartă denumirea de regularizarea TVA.
Tranzacţiile de vânzare şi cumpărare înregistrate anterior nu au folosit informaţia privind TVA. În
continuare, prezentăm forma completă a acestui tip de tranzacţii.
Tranzacţia 8. Se achiziţionează de la furnizori mărfuri în valoare de 7.000 lei, cheltuielile de

transport 700 lei, TVA 19%.
Soluţie. Tranzacţia de achiziţionare a mărfurilor determină creşterea valorii stocului de mărfuri
(A+), înregistrată în debitul contului 371 Mărfuri, constituirea creanţei fiscale (A+), reflectată în
debitul contului 4426 TVA deductibilă şi, concomitent, în echivalenţă, se recunoaşte o datorie faţă
de furnizori (D+), care se înregistrează în creditul contului 401 Furnizori.
% = 401 Furnizori 9.163 lei
371 Mărfuri 7.700 lei
4426 TVA deductibilă 1.463 lei
Tranzacţia 9. Societatea ALFA înregistrează factura de energie de la furnizori în valoare de 1.500

lei, TVA 19%.
Soluţie: Tranzacţia determină creşterea datoriei faţă de furnizori (D+), reflectată în creditul
contului 401 Furnizori şi, concomitent, se recunosc cheltuielile privind energia (C-), care se
înregistrează în debitul contului 605 Cheltuieli privind energia şi apa şi creanţa fiscală (A+), care
se înregistrează în debitul contului 4426 TVA deductibilă.
17
% = 401 Furnizori 1.785 lei
605 Cheltuieli privind energia şi apa 1.500 lei
4426 TVA deductibilă 285 lei
Tranzacţia 10. Se vând mărfuri clienţilor pe bază de factură în valoare de 15.700 lei, TVA 19%.
Soluţie. Tranzacţia de vânzare determină o recunoaştere a veniturilor din vânzarea de mărfuri
(C+), care se înregistrează în creditul contului 707 Venituri din vânzarea mărfurilor, constituirea
datoriei fiscale (D+) înregistrată în creditul contului 4427 TVA colectată şi, concomitent, în
echivalenţă, creşterea creanţei întreprinderii asupra clienţilor (A+), reflectată în debitul contului
411 Clienţi.
411 Clienţi = % 18.683 lei

707 Venituri din vânzarea mărfurilor 15.700 lei
4427 TVA colectată 2.983 lei
Tranzacţia 11. La societatea ALFA, TVA colectată este de 2.983 lei, iar TVA deductibilă este de
1.748 lei. Se regularizează TVA.
Soluţie. Pentru suma de 1.748 lei, TVA deductibilă şi colectată se compensează, nefiind necesară
decontarea. Se va deconta diferenţa de 2.983 – 1.748 lei, care reprezintă datoria fiscală rămasă
necompensată.
Astfel, în urma tranzacţiei de regularizare a TVA, se înregistrează o reducere a TVA deductibilă
(A -, Credit, contul 4426) şi a TVA colectată (D-, Debit, 4427), precum şi o creştere a datoriei
fiscale privind TVA (D+, Credit) în contul 4423 TVA de plată. Procedura de închidere în acest
caz, când taxa colectată este mai mare decât taxa deductibilă, este:
4427 TVA colectată = % 2.983 lei

4426 TVA deductibilă 1.748 lei
4423 TVA de plată 1.235 lei
Din modelul de mai jos reiese că cele două conturi de TVA deductibilă şi colectată au sold zero la
sfârşitul lunii, iar diferenţa a fost transferată în contul 4423 TVA de plată.
18
D TVA deductibilă C D TVA colectată C
3/401 1.463
4/401 3285 6/4427 1. 748 6/4426 1. 748 5/411 2.983
RD 1. 748 RC 1. 748
TSD 1 .748 TSC 1 .748 6/4423 1. 235
D TVA de plată C
6/4427 1. 235
RD 0 RC 1. 235 RD 2 .983 RC 2 .983

TSD 0 TSC 1. 235 TSD 2 .983 TSC 2 .983
SFC
1. 235
Remarcă. În cazul în care TVA deductibilă este 1.748 lei, iar TVA colectată este 1.500 lei,
procedura de închidere este:
% = 4426 TVA deductibilă 1.748 lei
4427 TVA colectată 1.500 lei
4424 TVA de recuperat 248 lei
3.7. Conturile şi analiza contabilă privind capitalurile proprii

Vom urmări în continuare conţinutul economic, funcţia contabila a conturilor de capitaluri şi
principalele tipuri de tranzacţii care impun utilizarea acestor conturi.
Din punct de vedere al conţinutului economic, conturile de capitaluri proprii furnizează informaţii
privind existenţa şi mişcarea surselor proprii de finanţare (capital social, prime de capital, rezerve
din reevaluare, rezerve, rezultatul reportat şi rezultatul exerciţiului), informaţii necesare
cunoaşterii situaţiei nete a entităţilor economice. Funcţia contabilă a conturilor de capitaluri
proprii este de capitaluri proprii (C). Se creditează cu constituirea de capitaluri proprii prin:
capitalul subscris de asociaţi/acţionari; profitul realizat destinat creşterii capitalului; transformări
interne ale unor elemente de capitaluri proprii; şi din alte surse. Se debitează cu micşorarea
capitalurilor proprii prin: retragerea capitalului social de către asociaţi/acţionari; acoperirea
pierderilor din capitalurile proprii; transformări interne ale unor elemente de capitaluri proprii; şi
alte micşorări. Soldul final este creditor şi reflectă sursele proprii de finanţare existente în cadrul
întreprinderii la un moment dat.
Excepţie de la această regulă fac conturile de rezultate (Rezultatul exerciţiului şi Rezultatul
reportat) care sunt bifuncţionale, precum şi contul Repartizarea profitului, care are rol rectificativ
(A).
Exemple de tranzacţii privind capitalurile

Tranzacţia 1. Se constituie S.C. ALFA S.A. cu un capital social de 200.000 lei, împărţit în 200
acţiuni; 6 persoane subscriu să cumpere aceste acţiuni la valoarea nominală de 1.000 lei/acţiune.
19
Acţionarii aduc un aport în natură, sub forma unui teren în valoare de 120.000 lei, şi un aport în
numerar, în valoare de 80.000 lei.
Soluţie. Constituirea unei societăţi comerciale presupune parcurgerea a trei etape:
Etapa 1. Se înregistrează capitalul subscris de către acţionari: 200.000 acţiuni x 1.000

lei/acţiune valoare nominală. În această etapă, subscrierea de capital de către acţionari determină
creşterea dreptului de creanţă a întreprinderii asupra acţionarilor (A+), evidenţiată în contul 456
Decontări cu asociaţii privind capitalul şi creşterea capitalului subscris, dar nevărsat (C+),
evidenţiată în contul 1011 Capital subscris nevărsat.
456 Decontări cu asociaţii privind capitalul = 1011 Capital subscris nevărsat 200.000 lei
Etapa 2. Se înregistrează depunerea aporturilor subscrise, în natură şi în numerar. În această etapă,

depunerea aporturilor subscrise de acţionari va determina creşterea valorii elementelor de activ
corespunzătoare bunurilor primite (A+), care se înregistrează în debitul conturilor 211 Terenuri şi
512 Conturi curente la bănci, precum şi reducerea creanţei faţă de acţionari (A-), înregistrată în
creditul contului 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul.
% = 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul 200.000 lei

211 Terenuri 120.000 lei
512 Conturi curente la bănci 80.000 lei
Etapa 3. Se înregistrează transformarea capitalului subscris nevărsat în capital subscris vărsat. Ca

urmare, scade valoarea capitalului subscris nevărsat (C-), înregistrată în debitul contului 1011
Capital subscris nevărsat şi creşte valoarea capitalului subscris vărsat (C+), înregistrată în creditul
contului 1012 Capital subscris vărsat.
1011 Capital subscris nevărsat = 1012 Capital subscris vărsat 200.000lei
Tranzacţia 2. La solicitarea unor acţionari, AGA aproba restituirea către aceştia a capitalului social
subscris şi vărsat, în valoare de 60.000.000 lei, în numerar.
Soluţie. Restituirea către acţionarii care se retrag din societate a aportului subscris şi vărsat
presupune parcurgerea a două etape.
Etapa 1. Se înregistrează retragerea acţionarului sau diminuarea capitalului social cu valoarea
nominală a acţiunilor pe care le-a subscris acţionarul respectiv. Astfel, în debitul contului 1012
Capital subscris vărsat se înregistrează scăderea valorii capitalului subscris vărsat (C-), iar în
creditul contului 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul se înregistrează creşterea datoriei faţă
de acţionari (D+).
20
1012 Capital subscris vărsat = 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul 60.000
lei
Etapa 2. Se înregistrează plata către acţionari a sumelor reprezentând valoarea aportului retras.
Această tranzacţie reprezintă plata unei datorii, pentru care există un model la secţiunile
precedente.
Tranzacţia 3. După doi ani de la constituire, societatea ALFA, cu un capital social format din 200
acţiuni cu valoarea nominală de 1.000 lei/acţiune decide să îşi majoreze capitalul social cu 20.000
lei, pentru care emite 20 acţiuni cu valoarea nominală de 1.000 lei/acţiune. Acţiunile sunt vândute
la valoarea lor reală de 1.300 lei/acţiune.
Etapa 1. Se înregistrează subscrierea acţiunilor nou emise cu valoarea de emisiune (1.300 x 20) >
valoarea nominală (1.000 x 20). Din relaţia de calcul a valorii capitalului social, rezultă că valoarea
primei de emisiune este de 300 x 20 = 6.000 lei. Subscrierea unor acţiuni noi cu primă de emisiune
determină creşterea dreptului de creanţă asupra acţionarilor (A+), care se înregistrează în debitul
contului 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul şi, concomitent, o creştere a capitalului social
(C+) cu valoarea nominală a acţiunilor, reflectată în creditul contului 1011 Capital subscris
nevărsat şi o creştere a primelor de emisiune (C+) cu diferenţa dintre valoarea de emisiune şi cea
nominală a acţiunilor, reflectată în creditul contului 1041 Prime de emisiune.
456 Decontări cu asociaţii privind capitalul = % 26.000 lei

1011 Capital subscris nevărsat 20.000 lei
1041 Prime de emisiune 6.000 lei
Etapa 2. Se înregistrează încasarea contravalorii acţiunilor nou emise, de 1.300 lei/acţiune x 20

acţiuni = 26.000 lei prin contul la bancă (vezi pentru analiză tranzacţia 1).
512 Conturi curente la bănci = 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul 26.000 lei
Etapa 3. Se înregistrează transformarea capitalului subscris nevărsat în capital subscris vărsat, cu

valoarea nominală a acţiunilor emise: 1.000 lei/acţiune x 20 acţiuni = 20.000 lei (vezi pentru
analiză tranzacţia 1).
1011 Capital subscris nevărsat = 1012 Capital subscris vărsat 20.000 lei
Tranzacţia 6. Se înregistrează utilizarea primelor de emisiune astfel: 2.000 lei pentru majorarea
capitalului şi 3.000 lei pentru majorarea rezervelor.
Soluţie. Încorporarea primelor de emisiune în capital şi rezerve determină micşorarea valorii
primelor de emisiune (C-), care se înregistrează în debitul contului 1041 Prime de emisiune şi,
concomitent, o creştere a capitalului social (C+), reflectată în creditul contului 1012 Capital
subscris vărsat şi o creştere a rezervelor (C+), reflectată în creditul contului 106 Rezerve.
21
1041 Prime de emisiune = % 5.000 lei
1012 Capital subscris vărsat 2.000 lei
106 Rezerve 3.000 lei
Tranzacţia 7. S.C. ALFA constată ca terenul în valoare de 120.000 lei are o valoare justă de
150.000 lei şi decide reevaluarea acestuia.
Soluţie. Tranzacţia determină creşterea valorii terenului cu 30.000 lei (A+), care se înregistrează
în debitul contului 211 Terenuri precum şi recunoaşterea acestui plus de valoare ca rezervă din
reevaluare (C+), în creditul contului 105 Rezerve din reevaluare.
211 Terenuri = 105 Rezerve din reevaluare 120.000 lei
3.8. Conturile şi analiza contabilă privind veniturile, cheltuielile şi rezultatele

Am constatat pe parcursul secţiunilor anterioare că există anumite tranzacţii care generează
apariţia de cheltuieli şi/sau venituri. În cadrul acestei secţiuni vom realiza o sistematizare a
acestora. Pentru o a avea o perspectivă complexă asupra cheltuielilor şi veniturilor este necesar să
ne reamintim următoarele informaţii:
Definiţiile cheltuielilor şi veniturilor, ce au fost prezentate în Partea a-1-a, secţiunea Contul de
profit şi pierdere;
Gruparea cheltuielilor şi veniturilor pe două activităţi: exploatare și financiară, descrisă în
cadrul aceleiaşi părți.
3.8.1. Conturile de cheltuieli

În momentul în care este recunoscută în contabilitate o cheltuială, cauza apariţiei acesteia o
reprezintă fie diminuarea unui activ, fie apariţia unei noi datorii. Reciproca însă nu este valabilă,
adică nu orice diminuare de activ implică recunoaşterea simultană a unei cheltuieli, după cum nici
orice majorare a datoriilor nu generează în mod automat o cheltuială.
Cheltuielile sunt reflectate în contabilitate cu ajutorul conturilor sintetice din Clasa 6 Cheltuieli.
Funcţia contabilă a conturilor de cheltuieli este asociată în mod indirect capitalurilor proprii.
Astfel, apariţia unei cheltuieli este reflectată în contabilitate ca o diminuare de capitaluri proprii
(C-), dat fiind faptul că efectul produs este acela de diminuare a rezultatului exerciţiului şi, în mod
implicit, a capitalurilor proprii. Se debitează cu valoarea recunoscută în contabilitate ca urmare a
diminuării unui activ sau apariţiei unei datorii. Se creditează cu valoarea cheltuielilor transferate
în contul de profit şi pierdere, la sfârşitul fiecărei perioade (luni), în vederea determinării
rezultatului exerciţiului. La sfârşitul lunii, conturile de cheltuieli nu prezintă sold.
Recunoaşterea unei cheltuieli ca urmare a diminuării unui activ

Am amintit anterior că există tranzacţii în cadrul cărora diminuarea unui activ poate avea drept
consecinţă apariţia unei cheltuieli. În funcţie de cauza care a dus la apariţia cheltuielii respective
(activitatea de exploatare sau financiară) cheltuiala se va încadra în una din aceste trei categorii.
În acest sens distingem:
• Cheltuieli de exploatare generate de diminuarea unui activ, ca de exemplu micşorarea
unui stoc sau a unui activ imobilizat, ca urmare a ieşirii acestuia prin consum sau vânzare.
În această categorie putem sesiza existenţa a două situaţii: diminuarea activului este
recunoscută în mod direct (prin tranzacţii cunoscute, ca de exemplu consum de materii
22
prime, descărcarea gestiunii în cazul bunurilor vândute) sau diminuarea activului este
recunoscută în mod indirect, prin intermediul elementelor rectificative: amortizări sau
ajustări pentru depreciere (prin tranzacţii cunoscute, ca de exemplu înregistrarea
amortizărilor sau a ajustărilor pentru depreciere).
• Cheltuieli financiare generate de diminuarea unui activ, ca de exemplu pierderile din
diferenţe de curs valutar constatate la decontarea unei creanţe sau datorii în valută sau la
regularizarea lunară a sumelor în valută;
Tranzacţia 1. Pornind de la situaţia explicată anterior, se înregistrează în contabilitate plata sumei

de 10 lei, generată de creşterea cursului valutar.
Soluţie. Plata suplimentară a sumei de 10 lei, reprezentând diferenţa nefavorabilă de curs valutar,
determină o diminuare a disponibilităţilor în valută (A-), înregistrată în creditul contului 5124
Conturi la bănci în valută şi, concomitent, recunoaşterea cheltuielii financiare (C-) în debitul
contului 665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar.
665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar = 5124 Conturi la bănci în valută 10 lei
Tranzacţia 2. Ca urmare a ruperii unui dig, depozitul unei societăţi comerciale este inundat, iar
mărfurile aflate în interiorul acestuia, în valoare de 1.000 lei, sunt distruse integral.
Soluţie. Distrugerea mărfurilor ca urmare a unei inundaţii determină o diminuare a stocului de
mărfuri (A-), înregistrată în creditul contului 371 Mărfuri şi, concomitent, recunoaşterea unei
cheltuieli din exploatare (C-) în debitul contului 6587 Cheltuieli privind calamităţile şi alte
evenimente similare.
6587 Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente similare = 371 Mărfuri 1.000 lei
Recunoaşterea unei cheltuieli ca urmare a apariţiei unei datorii

Recunoaşterea unei cheltuieli ca urmare a apariţiei unei noi datorii este generată de cele mai multe
ori de operaţiuni de exploatare, respectiv financiare.
• Cheltuielile de exploatare generate de apariţia unei noi datorii cuprind, în principal,
cheltuielile generate de următoarele tipuri de datorii: (1) datorii generate de servicii şi/sau
utilităţi primite de la terţi (ex. energie, apă, servicii poştale, servicii de telecomunicaţii)
sau salariaţi; (2) datorii generate de obligaţii legale (impozite, taxe şi contribuţii directe i);
(3) datorii generate de obligaţii contractuale (înregistrarea chiriei, înregistrarea unei
asigurări); (4) datorii probabile (înregistrarea unui provizion); (5) datorii ce sunt
recunoscute ca urmare a aplicării unor principii contabile.
• Cheltuielile financiare generate de apariţia unei noi datorii includ cheltuielile generate,
de regulă, de recunoaşterea unei obligaţii contractuale (înregistrarea unei dobânzi aferente
unui împrumut contractat) sau de aplicarea unor principii contabile (recunoaşterea
diferenţelor de curs valutar ca urmare a principiului independenţei exerciţiilor).
Tranzacţia 3. Societatea ALFA are ca obiect de activitate producerea de televizoare. Acestea au

o perioadă de garanţie de 3 ani. Pe baza experienţei anterioare, s-a constatat că valoarea
23
defecţiunilor intervenite în perioada de garanţie, pentru fiecare lot de televizoare distribuite într-
un an este, în medie, de 2.000 lei.
Soluţie. Tranzacţia determină apariţia unei datorii probabile generate de defecţiunile potenţiale ce
vor trebui remediate în perioada de garanţie (D+), reflectată în creditul contului 1512 Provizioane
pentru garanţii acordate clienţilor şi, concomitent, se recunosc cheltuielile de exploatare
corespunzătoare (C-), care se înregistrează în debitul contului 6812 Cheltuieli de exploatare
privind provizioanele.
6812 Cheltuieli de exploatare privind =1512 Provizioane pentru garanţii acordate 2.000
provizioanele clienţilor
Tranzacţia 4. Societatea ALFA înregistrează dobânda de 12% anual, aferentă unui credit bancar
de 10.000 lei, contractat la 1 decembrie 200N, pe o perioada de 5 ani. Dobânda aferentă lunii
decembrie: 10.000 lei x 12% x 1 lună/12 luni = 100 lei.
Soluţie. Tranzacţia determină apariţia unei datorii faţă de bancă, reprezentată de dobânda aferentă
creditului bancar pe termen lung (D+), reflectată în creditul contului 1682 Dobînzi aferente
creditelor bancare pe termen lung şi, concomitent, se recunoaşte apariţia unei cheltuieli financiare
(C-), care se înregistrează în debitul contului 666 Cheltuieli cu dobânzile.
666 Cheltuieli cu dobânzile = 1682 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung 100 lei
3.8.2. Conturile de venituri

În momentul în care este recunoscut în contabilitate un venit, cauza apariţiei acestuia o reprezintă
fie apariţia unui activ, fie diminuarea unei datorii. Raţionamentul invers nu este valabil, adică nu
orice apariţie a unui activ implică recunoaşterea simultană a unui venit, după cum nici orice
diminuare a unei datorii nu generează în mod automat apariţia unui venit.
Veniturile sunt reflectate în contabilitate cu ajutorul conturilor sintetice din Clasa 7 Venituri.
Funcţia contabilă a conturilor de venituri este asociată funcţiei capitalurilor proprii, prin efectul
pe care îl produce în mod indirect apariţia unui venit la nivelul acestora. Astfel, apariţia unui venit
este reflectată în contabilitate ca o majorare de capitaluri proprii (C+), dat fiind faptul că efectul
produs este acela de creştere a rezultatului exerciţiului şi, în mod implicit, a capitalurilor proprii.
Se creditează cu valoarea recunoscută în contabilitate ca urmare a creşterii unui activ; sau
diminuării unei datorii. Se debitează cu valoarea veniturilor transferate în contul de profit şi
pierdere, la sfârşitul fiecărei perioade (luni), în vederea determinări rezultatului exerciţiului. La
sfârşitul lunii, conturile de venituri nu prezintă sold.
Recunoaşterea unui venit ca urmare a apariţiei unui activ

În cazul recunoaşterii unui venit ca urmare a apariţiei unui activ, distingem:
• Veniturile din exploatare generate de apariţia unui activ sunt rezultate din tranzacţii
cunoscute, cum ar fi: vânzarea (livrarea) unui bun; prestarea unui serviciu; obţinerea din
producţie proprie/în regie proprie a unui bun (produs finit, clădire etc.)
• Veniturile financiare generate de apariţia unui activ includ, în principal: dobânda
disponibilităţilor păstrate în contul bancar; câştigurile ce pot surveni în situaţia în care o
24
întreprindere derulează tranzacţii cu parteneri comerciali din alte ţări şi deţin creanţe sau
datorii în valută.
Tranzacţia 5. La sfârşitul lunii în curs, se calculează şi înregistrează în contabilitate dobânda

aferentă disponibilităţilor păstrate în contul bancar, în valoare de 20 lei.
Soluţie. Operaţia determină o creştere a disponibilităţilor bancare (A+) care se înregistrează în
debitul contului 5121 Conturi la bănci în lei şi, simultan, creşterea veniturilor din dobânzi (C+)
care se înregistrează în creditul contului 766 Venituri din dobânzi.
5121 Conturi la bănci în lei = 766 Venituri din dobânzi 20 lei
Tranzacţia 6. La data de 31 decembrie a anului precedent societatea avea o creanţă faţă de un

client în valoare de 100 Euro. La data contractării acesteia cursul valutar leu/euro era de 3,7
lei/euro, iar la data de 31 decembrie de 3,8 lei/euro.
Soluţie. Operaţia determină o creştere a creanţelor faţă de clienţi (A+) care se înregistrează în
debitul contului 4111 Clienţi şi, simultan, creşterea veniturilor din diferenţe de curs valutar (C+)
care se înregistrează în creditul contului 765 Venituri din diferenţe de curs valutar.
4111 Clienţi = 765 Venituri din diferenţe de curs valutar 10 lei
Tranzacţia 7. Societatea ALFA SA primeşte o subvenţie de 2.000 lei pentru refacerea unei
exploatări agricole afectată de inundaţii ca urmare a ruperii unui dig.
Soluţie. Primirea unei subvenţii pentru refacerea unei exploatări agricole determină o majorare la
nivelul disponibilităţilor (A+), înregistrată în debitul contului 5121 Conturi la bănci în lei şi,
concomitent, recunoaşterea unui venit din exploatare (C+) în creditul contului 7417 Venituri din
subvenţii de exploatare în caz de calamități și alte evenimente similare.
Formula contabilă este
5121 Conturi la bănci în lei = 7417 Venituri din subvenţii de exploatare în caz de 2.000 lei
calamități și alte evenimente similare
Recunoaşterea unui venit ca urmare a diminuării unei datorii

Recunoaşterea unui venit ca urmare a diminuării unei datorii este un caz întâlnit mai rar şi este
generată de cele mai multe ori de operaţiuni de exploatare. În consecinţă, vom prezenta doar
următoarea situaţie: anularea (diminuarea) unei datorii probabile, de exemplu anularea
(diminuarea) unui provizion.
Tranzacţia 8. SC ALFA SA câştigă procesul intentat de un partener pentru care constituise la
sfârşitul anului precedent un provizion pentru litigii în valoare de 4.000 lei.
Soluţie. Câştigarea procesului determină anularea provizionului pentru litigii constituit (D-), care
se înregistrează în debitul contului 1511 Provizioane pentru litigii şi, concomitent, o creştere a
veniturilor din provizioane (C+) prin creditarea contului 7812 Venituri din provizioane.
25
1511 Provizioane pentru litigii = 7812 Venituri din provizioane 4.000 lei
3.8.3. Determinarea rezultatului exerciţiului

Determinarea rezultatului exerciţiului ce este prezentat în cadrul situaţiilor financiare implică
parcurgerea următoarelor etape:
• Determinarea rezultatului contabil. La sfârşitul fiecărei luni are loc determinarea
rezultatului contabil, ca diferenţă între venituri şi cheltuieli. Dat fiind faptul că veniturile
şi cheltuielile sunt contabilizate pe parcursul fiecărei perioade în mod distinct, pentru
determinarea rezultatului este necesar transferul acestora într-un singur cont, 121 Profit şi
pierdere, la nivelul căruia se determină rezultatul exerciţiului. Astfel, cheltuielile, care pe
parcursul perioadei au fost înregistrate în debit, sunt transferate tot în partea de debit a
contului 121 Profit şi pierdere, iar veniturile, care pe parcursul perioadei au fost
înregistrate în credit, sunt transferate tot în partea de credit a contului 121 Profit şi
pierdere. Aceste două operaţiuni poartă denumirea de închiderea conturilor de cheltuieli,
respectiv închiderea conturilor de venituri.
• Determinarea rezultatului fiscal. Pentru determinarea rezultatului impozabil (fiscal), la
sfârşitul exerciţiului se recurge la corectarea rezultatului (soldul contului 121 Profit şi
pierdere) cu o serie de elemente deductibile (care diminuează baza impozabilă), respective
nedeductibile (care sunt reintegrate în bază de impozitare), astfel:
Rezultatul Rezultatul exerciţiului Cheltuieli Deduceri

= + -
fiscal înainte de impozitare nedeductibile fiscale
Potrivit legislaţiei fiscale în vigoare, cota impozitului pe profit este de 16%. Impozitul pe profit se
calculează lunar, cumulat de la începutul anului, dar se achită trimestrial.
Dintre cheltuielile pentru care nu se admite deducerea, sau este admisă doar parţial, în funcţie de
anumiţi algoritmi prezentaţi în cadrul legislaţiei în vigoare, amintim: impozitul pe profit datorat;
amenzile şi penalităţile datorate statului; sumele utilizate pentru constituirea, majorarea rezervelor
şi provizioanelor peste limitele legale. Din categoria deducerilor fiscale, amintim doar veniturile
din dividende încasate de la o persoană juridică română sau străină şi veniturile corespondente
unor cheltuieli nedeductibile.
Determinarea rezultatului exerciţiului (rezultatului net contabil). Rezultatul net contabil
(rezultatul exerciţiului) se calculează scăzând din rezultatul contabil înainte de impozitare
cheltuiala cu impozitul pe profit, astfel:
Rezultatul net al Rezultatul înainte de Cheltuiala cu impozitul
= -
exerciţiu impozitare pe profit
Exemplu. Prezentăm, pe baza tranzacţiilor înregistrate în cadrul acestui capitol, închiderea

conturilor de cheltuieli şi venituri:
Închiderea conturilor de cheltuieli:
26
121 Profit şi = % 3.110 lei
pierdere 665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar 10 lei
6587 Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente 1.000 lei
similare 2.000
6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele lei
666 Cheltuieli privind dobânzile 100 lei
Închiderea conturilor de venituri:

% = 121 Profit şi 6.030lei
766 Venituri din dobânzi pierdere 20 lei
765 Venituri din diferenţe de curs valutar 10 lei
7417 Venituri din subvenţii de exploatare în caz de calamități și alte 2.000 lei
evenimente similare
7812 Venituri din provizioane 4.000 lei
În urma efectuării acestor operaţii, contul de profit şi pierderi reflectă în credit suma veniturilor
exerciţiului, iar în debit suma cheltuielilor. Soldul intermediar debitor sau creditor al contului 121
Profit şi pierdere reprezintă rezultatul exerciţiului înainte de impozitare (rezultatul contabil).
Reluând datele exemplului de mai sus, avem următoarea situaţie:
Rezultat contabil = 6.030 lei – 3.110 lei =

2.920 lei + Cheltuieli nedeductibile:
cheltuieli cu provizioanele 2.000 lei
- Deduceri fiscale
venituri din provizioane (4.000) lei
= Rezultat fiscal 920 lei
Continuând exemplul prezentat anterior, rezultatul net contabil (ce figurează în bilanţ) se
determină astfel:
Cheltuiala cu impozitul pe profit = 16 % x 920 lei = 147,2 lei
Rezultatul net al exerciţiului = 2.920 lei – 147,2 lei = 2.772,8 lei
Din punct de vedere al formalizării contabile, înregistrarea prin care rezultatul din contul 121 este
afectat prin transferul impozitului pe profit este următoarea:
121 Profit şi pierdere = 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit 147,2 lei
Rezultatul net al exerciţiului poate fi profit sau pierdere. Profitul realizat, ce figurează ca sold
creditor în contul 121 Profit şi pierdere, respectiv pierderea înregistrată, ce se regăseşte sub formă
de sold debitor al aceluiaşi cont sunt repartizate sau reportate, după caz.
27
3.9. Teste de evaluare
Testul 1
A. La S.C. ALFA S.A., la data de 01.12.200N, soldurile conturilor se prezintă astfel:
1011 Capital subscris nevărsat 10.000 lei
104 Prime de capital 30.000 lei
106 Rezerve 5.000 lei
117 Rezultat reportat 10.000 lei
161 Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 65.000 lei
5121 Conturi la bănci în lei 130.000 lei
456 Decontări cu asociaţii privind capitalul 10.000 lei (sold debitor)
În cursul lunii decembrie au loc următoarele tranzacţii:
01.12.200N Se încasează suma de 10.000 lei în numerar, reprezentând tranşa a doua a aportului în
numerar de la acţionari;
05.12.200N Se contractează un credit bancar pe termen lung, în valoare de 150.000 lei;
07.12.200N Se încorporează în capitalul social prime de capital în valoare de 1.000 lei şi rezerve
în valoare de 2.000 lei;
08.12.200N Se emit 1.000 acţiuni: valoare nominală 1 leu/acţiune, preţ de emisiune 1,2 lei/acţiune
şi se vând acţionarilor; încasarea se realizează prin contul curent la banca;
09.12.200N Se rambursează prin contul curent la bancă împrumutul din emisiunea de obligaţiuni
în valoare de 65.000 lei;
10.12.200N Se rambursează prin contul curent la bancă prima rată a creditului în valoare de
5.000 lei;
15.12.200N AGA aprobă retragerea din societate a unui acţionar, posesor a 500 acţiuni; aportul
iniţial i se rambursează acestuia prin contul la bancă;
22.12.200N AGA aprobă acoperirea unei pierderi reportate în valoare de 9.000 lei din capitalul
social; restul pierderii se acoperă din rezerve.
Cerinţe.
A. Efectuaţi analiza contabilă a tranzacţiilor şi stabiliţi cu ajutorul conturilor valoarea capitalurilor
proprii ale societăţii ALFA la 31.12.200N.
B. La ce valoare se găsesc acţiunile/părţile sociale în capitalul social?
C. Indicaţi modul de calcul al capitalului social când se emit noi acţiuni. Cum se calculează
valoarea primele de capital?
D. Care este formula contabilă corectă de înregistrare a operaţiei de transformare a capitalului din
categoria 1011 Capital subscris nevărsat în categoria 1012 Capital subscris vărsat?
a. Decontări cu asociaţii privind capitalul = Conturi la bănci în lei 100 lei

b. Decontări cu asociaţii privind capitalul = Casa în lei 100 lei
c. Capital subscris nevărsat = Decontări cu asociaţii privind capitalul 100 lei
28
d. Capital subscris vărsat = Capital subscris nevărsat 100 lei
e. Capital subscris nevărsat = Capital subscris vărsat 100 lei
Testul 2
A. La S.C. BETA S.A., la data de 1.11.200N, situaţia în conturi se prezintă astfel:
2111 Terenuri 10.000 lei
212 Construcţii 100.000 lei
208 Alte imobilizări necorporale (programe informatice) 17.000 lei
261 Titluri de participare 22.000 lei
2812 Amortizarea construcţiilor 80.000 lei
2808 Amortizarea altor imobilizări necorporale 7.000 lei 2911 Ajustări pentru deprecierea
terenurilor 2.000lei
În cursul lunii noiembrie au loc următoarele tranzacţii:
08.11.200N Se emit 1.000 acţiuni cu valoarea nominală 100 lei/acţiune pentru a remunera un aport
în natură al unui acţionar, constând într-un autoturism în valoare de 120.000 lei;
05.11.200N Se achiziţionează 200 acţiuni ca titluri de participare, la preţul de 2 lei/acţiune;
07.11.200N Se achiziţionează mobilier de birou la preţul de 30.000 lei, TVA 19%;
09.11.200N Se achiziţionează un echipament tehnologic la preţ de cumpărare 200.000 lei, TVA 19%.
În cursul lunii decembrie, la societatea BETA au loc următoarele tranzacţii:

08.12.200N Se vinde autoturismul primit de la acţionar la preţ de vânzare de 125.000 lei, TVA
19%;
31.12.200N Se anulează ajustarea pentru deprecierea terenului, în valoare de 2.000 lei;
31.12.200N Se înregistrează o ajustare pentru deprecierea clădirii, în valoare de 6.000 lei;
31.12.200N Se înregistrează amortizarea echipamentelor tehnologice: regimul de amortizare ales
este cel liniar, pe o durata de viaţă utilă de 5 ani.
31.12.200N Se înregistrează amortizarea aferenta imobilizărilor deţinute, astfel: amortizarea
construcţiilor,
1.000 lei, amortizarea programelor informatice, 500 lei; 31.12.200N
Se închid conturile de venituri şi cheltuieli;
31.12.200N Se înregistrează regularizarea TVA.
Cerinţe. Efectuaţi analiza contabilă a tranzacţiilor şi stabiliţi cu ajutorul conturilor valoarea brută
şi valoarea bilanţieră a imobilizărilor societăţii ALFA la 31.12.200N.
B. Analizaţi semnificaţia informaţiilor :

a. rulajul debitor al contului 211 Terenuri;
b. soldul final al contului 2133 Mijloace de transport;
c. rulajul creditor al contului 2812 Amortizarea construcţiilor;
d. rulajul creditor al contului 2911 Ajustări pentru deprecierea terenurilor.
Testul 3
29
A. Societatea comerciala X S.A. prezintă la data de 1.05.200N următoarele solduri iniţiale pentru
conturile de stocuri: 301 Materii prime – 200.000 lei, 371 Mărfuri – 30.000 lei, 345 Produse
finite – 800.000 lei. În cursul lunii mai au loc următoarele tranzacţii:
10.05.2003 se achiziţionează mărfuri la preţ de cumpărare 100.000 lei şi materii prime la preţ de cumpărare
8.000 lei, TVA 19%, de la acelaşi furnizor, pe bază de factura;
12.05.2003 se consumă întregul stoc disponibil de materii prime în procesul de producţie;
13.05.2003 se obţin produse reziduale la cost de producţie 50.000 lei.
15.03.2003 se vând mărfuri la preţ de vânzare de 200.000 lei, TVA 19%. Costul de achiziţie al mărfuri lor
vândute este de 80.000 lei;
15.05.2003 se obţin produse finite la cost de producţie de 300.000 lei.
Cerinţe. Efectuaţi analiza contabilă a tranzacţiilor de mai sus şi întocmiţi fişele de cont la sfârşitul
lunii mai pentru conturile de stocuri.
B. Care este formula contabilă corectă de înregistrare a tranzacţiei de descărcare din gestiune a
mărfurilor în valoare de 100 lei constatate lipsă la inventar?
a. Mărfuri = Alte cheltuieli din exploatare 100 lei
b. Cheltuieli cu ajustările pentru deprecierea activelor circulante = Ajustări pentru
deprecierea mărfurilor 100 lei
c. Cheltuieli privind mărfurile = Mărfuri 100 lei
d. Cheltuieli privind calamităţile = Mărfuri 100 lei
e. Mărfuri = Cheltuieli cu mărfurile 100 lei
C. Societatea X S.A. prezintă la începutul lunii martie 200N următoarele solduri iniţiale pentru
conturile de stocuri: 371 Mărfuri – 180.000 lei, 345 Produse finite – 260.000 lei, 302 Materiale
consumabile 10.000 lei. În cursul lunii martie au loc următoarele tranzacţii:
1.03.200N societatea achiziţionează de la furnizori materiale consumabile (hârtie de scris) la preţ de
cumpărare 100.000 lei, TVA 20%;
2.03.200N se vând mărfuri la preţ de vânzare 200.000 lei, TVA 19%. Costul de achiziţie al mărfurilor
vândute este de 160.000 lei;
4.03.200N se vând produse finite la preţ de vânzare 300.000 lei, TVA 19%. Costul de producţie al
produselor finite vândute este de 120.000 lei;
28.03.200N se primeşte factura de energie electrică în valoare totală de 124.000 lei, din care TVA 19%;
30.03.200N se achită prin contul curent la bancă factura de energie electrică şi contravaloarea materialelor
consumabile cumpărate;
30.03.200N se înregistrează regularizarea TVA.
lunii martie pentru conturile de stocuri şi de TVA.
30
Testul 4
A. Societatea X prezintă la 1.02.200N următoarea situaţie a conturilor de creanţe şi datorii pe
termen scurt (lei): Furnizori – 20.000, Personal-salarii datorate – 23.000, TVA de plată –
160.000, Contribuţia la asigurările sociale – 80.000, Contribuţia la asigurări sociale de
sănătate – 60.000. În luna februarie au loc următoarele tranzacţii:
12.02.200N se achită TVA de plată aferentă lunii precedente din disponibilul în contul la bancă;
13.02.200N se achită în numerar salariile datorate personalului;
24.02.200N se acordă salariaţilor un avans chenzinal în valoare de 6.000 lei, în numerar;
28.02.200N se înregistrează pe baza statului de salarii salariile datorate personalului angajat în valoare de
30.000 lei;
28.02.200N se înregistrează reţinerile din salarii: CAS 300 lei, CASS 500 lei, impozit pe salarii 1.000 lei
şi avansuri 6.000 lei;
28.02.200N se achită datoriile fiscale şi sociale aferente lunii precedente din disponibilul în contul la
bancă.
lunii februarie 200N pentru conturile din clasa 4 - Terţi.
B. Ce reprezintă rulajul creditor al contului 4426 TVA de plată?
C. Care este formula contabilă corectă de înregistrare a tranzacţiei de reţinere a avansului în

valoare de 100 lei plătit salariaţilor la sfârşitul lunii curente?
a. Avansuri acordate personalului = Casa în lei 100 lei
b. Avansuri acordate personalului = Cheltuieli cu salariile 100 lei
c. Salarii datorate personalului = Cheltuieli cu salariile 100 lei
d. Salarii datorate personalului = Avansuri acordate personalului 100 lei
e. Salarii de plătit = Conturi curente la bănci 100 lei
Testul 5
A. Societatea comercială X prezintă la data de 1.03.200N următoarele solduri iniţiale ale
conturilor de trezorerie: 5121 – 20.000 lei, 5191 – 6.000 lei, 501 – 1.000 lei, 5311 – 60.000
lei, 5124 – 42.000 lei (1.000 Euro x 4,2 lei/Euro).
În luna martie au loc următoarele tranzacţii:
1.03.200N se contractează un credit bancar pe termen scurt în valoare de 15.000 lei;
5.03.200N se înregistrează şi se achită dobânda aferentă creditelor bancare pe termen scurt în valoare de
1.000 lei;
7.03.200N se rambursează suma de 6.000 lei reprezentând rata scadentă a unui credit bancar pe termen
scurt;
12.03.200N se încasează suma de 6.000 Euro de la un client; cursul valutar este de 4,25 lei/Euro; la data
evidenţierii creanţei, cursul valutar era de 3,8 lei/Euro;
16.03.200N se achiziţionează acţiuni în scop speculativ la preţul de 3.000 lei, cu plata imediată din contul
curent la bancă;
28.03.200N se vând acţiunile deţinute la preţul de 12.000 lei, cu încasarea imediată prin contul curent la
bancă.
31
30.03.200N se ridică din contul curent la bancă suma de 1.000 lei şi se depune în casierie, în scopul
achitării datoriilor faţă de furnizori.
lunii martie 200N pentru conturile din Clasa 5 - Trezorerie.
B. Care dintre următoarele elemente nu reprezintă o componentă a trezoreriei: a. conturi la bănci;

b. investiţii financiare pe termen scurt;
c. casa;
d. titluri de participare;
e. acreditive.
C. Cum se înregistrează transferurile de disponibilităţi băneşti între conturile bancare şi casierie?
3.10. Răspunsuri şi comentarii la testele de evaluare
Notă. Răspunsurile la testele de autoevaluare ataşate, sunt prezentate folosind forma sintetică a
analizei contabile, în următoarea succesiune de etape: identificarea modificărilor bilanţiere,
identificarea contului corespondent fiecărei modificări, aplicarea regulilor de funcţionare a
conturilor.
Testul 1
A. Analiza contabilă a tranzacţiilor
01.12.200N Încasare aport în numerar
Etapa 1 – încasarea aportului de la acţionari, în numerar
• scade creanţa faţă de acţionari, 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul, A – Credit
• creşte valoarea disponibilului din casierie, 5311 Casa în lei, A + Debit
5311 = 456 10.000 lei
Etapa 2 – transformarea capitalului subscris nevărsat în capital subscris vărsat
•scade valoarea capitalului subscris nevărsat, 1011 Capital subscris nevărsat, C – Debit
•creste valoarea capitalului subscris vărsat, 1012 Capital subscris vărsat, C + Credit
1011= 1012 10.000 lei
05.12.200N Contractare credit bancar pe termen lung
• creşte valoarea datoriilor pe termen lung, 1621 Credite bancare pe termen lung, D + Credit
• creşte valoarea disponibilului din contul bancar, 5121 Conturi la bănci în lei, A + Debit
5121 = 1621 150.000 lei
07.12.200N Încorporare prime şi rezerve în capitalul social
• creşte valoarea capitalului social, 1012 Capital subscris vărsat, C + Credit
• scade valoarea primelor de capital, 104 Prime de capital, C – Debit
• scade valoarea rezervelor, 106 Rezerve, C – Debit
% = 1012 3.000.lei
106 2.000.lei
104 1.000.lei
08.12.200N Emisiune acţiuni, cu încasare în numerar, la preţ de emisiune > valoarea
nominală
32
Etapa 1 – emisiunea acţiunilor
• creşte valoarea capitalului social, 1011 Capital subscris nevărsat, C + Credit
• creşte valoarea creanţei faţă de acţionari, 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul, A +
Debit creşte valoarea primelor de capital, 104 Prime de capital, C + Credit
456 = % 1.200 lei
1011 1.000 lei
104 200 lei
Etapa 2 – vânzarea acţiunilor (încasarea preţului de emisiune)
• scade creanţa faţă de acţionari, 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul, A – Credit
• creşte valoarea disponibilului din contul bancar, 5121 Conturi la bănci în lei, A + Debit
5121 = 456 1.200 lei
Etapa 3 – transformarea capitalului subscris nevărsat în capital subscris vărsat (numai pentru
valoarea nominală a acţiunilor)
• scade valoarea capitalului subscris nevărsat, 1011 Capital subscris nevărsat, C – Debit
• creşte valoarea capitalului subscris vărsat, 1012 Capital subscris vărsat, C + Credit
1011 = 1012 1.000 lei
09.12.200N Rambursare împrumut din emisiunea de obligaţiuni
• scade datoria pe termen lung, 161 Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, D – Debit
• scade valoarea disponibilului din contul bancar, 5121 Conturi la bănci în lei, A – Credit
161 = 5121 65.000 lei
10.12.200N Rambursare credit bancar pe termen lung
• scade datoria pe termen lung, 1621 Credite bancare pe termen lung, D – Debit
• scade valoarea disponibilului din contul la bancă, 5121 Conturi la bănci în lei, A –
Credit 1621 = 5121 5.000 lei
15.12.200N Retragere acţionar şi rambursare aport prin contul bancar
Etapa 1 – reducerea capitalului social
• scade valoarea capitalului social, 1012 Capital subscris vărsat, C – Debit
• creşte datoria faţă de acţionari, 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul, D + Credit
1012 = 456 500 lei (valoarea nominală x nr. acţiuni rambursate)
Etapa 2 – plata sumelor datorate acţionarului
• scade datoria faţă de acţionar, 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul, D – Debit
• scade valoarea disponibilului din contul la bancă, 5121 Conturi la bănci în lei, A – Credit
456 = 5121 500 lei
22.12.200N Acoperire pierdere reportată din rezerve şi capital social
• scade valoarea pierderii reportate, 117 Rezultat reportat (cont bifuncţional), A – Credit
• scade valoarea capitalului social, 1012 Capital subscris vărsat, C – Debit
• scade valoarea rezervelor, 106 Rezerve, C – Debit
% = 117 10.000 lei
1012 9.000 lei
106 1.000 lei
Remarcă. Valoarea bilanţieră a capitalurilor proprii la sfârşitul perioadei se calculează însumând
soldurile finale ale conturilor de capitaluri proprii care rezultă din rezolvarea de mai sus.
B. Acţiunile sunt evaluate la valoarea nominală.
33
C. Capitalul social este evaluat pe baza formulei de calcul: număr acţiuni aflate în circulaţie x
valoarea nominală a unei acţiuni. Primele de capital se calculează ca diferenţă între valoarea
de emisiune şi valoarea nominală a acţiunilor emise în scopul majorării capitalului social.
D. Răspuns corect: e
Testul 2
08.11.200N Aport în natură
• creşte valoarea imobilizărilor corporale, 2133 Mijloace de transport, A + Debit
• creşte valoarea capitalului social, 1012 Capital subscris vărsat, C + Credit
• creşte valoarea primelor de capital, 104 Prime de capital, C + Credit
2133 = % 120.000 lei
1012 1 00.000 lei
104 20.000 lei
05.11.200N Achiziţie titluri de participare
• creşte valoarea imobilizărilor financiare, 261 Titluri de participare, A + Debit
• creşte valoarea datoriilor, 404 Furnizori de imobilizări, D + Credit
261 = 404 400 lei
07.11.200N Achiziţie mobilier de birou
• creşte valoarea imobilizărilor corporale, 214 Mobilier, aparatura birotică etc., A + Debit
• creşte valoarea creanţei fiscale, 4426 TVA deductibilă, A + Debit
• creşte valoarea datoriei faţă de furnizorii de imobilizări, 404 Furnizori de imobilizări, D +
Credit
% = 404 35.700 lei
214 30.000 lei
4426 5.700 lei
09.11.200N Achiziţie echipament tehnologic
• creşte valoarea imobilizărilor corporale, 2131 Echipamente tehnologice, A + Debit
• creşte valoarea creanţei fiscale, 4426 TVA deductibilă, A + Debit
• creşte valoarea datoriei faţă de furnizori, 404 Furnizori de imobilizări, D + Credit
% = 404 238.000 lei
2131 200.000 lei
4426 38.000 lei
08.12.200N Vânzare autoturism
neamortizat Etapa 1 – vânzarea propriu –
zisă
• creşte creanţa faţă de debitorii diverşi, 461 Debitori diverşi, A + Debit
• creşte valoarea veniturilor din exploatare, 7583 Venituri din cedarea activelor şi alte
operaţii de capital, C + (V+) Credit
• creşte valoarea datoriei fiscale privind TVA, 4427 TVA colectată, D + Credit
461 = % 148.750 lei
7583 125.000 lei
34
4427 23.750 lei
Etapa 2 – descărcarea din gestiune (cazul unei imobilizări neamortizate)
• scade valoarea imobilizărilor corporale, 2133 Mijloace de transport, A – Credit
• creşte valoarea cheltuielilor de exploatare, 6583 Cheltuieli cu cedarea activelor şi alte
operaţii de capital, C – (Ch +) Debit
6583 = 2133 120.000 lei
31.12.200N Anularea ajustării pentru deprecierea terenului
• scade valoarea ajustărilor pentru depreciere, 2911 Ajustări pentru deprecierea terenurilor,
A + Debit
• creşte valoarea veniturilor din exploatare, 7813 Venituri din ajustări pentru deprecierea
imobilizărilor, C+ (V +) Credit
2911 = 7813 2.000 lei
31.12.200N Înregistrare ajustare pentru deprecierea clădirii
• creşte valoarea cheltuielilor de exploatare, 6813 Cheltuieli de exploatare cu ajustările
pentru deprecierea imobilizărilor, C – (Ch +) Debit
• creşte valoarea ajustărilor pentru depreciere, 2912 Ajustări pentru deprecierea
construcţiilor, A – Credit
6813 = 2912 6.000 lei
31.12.200N Înregistrarea amortizării echipamentelor

• creşte valoarea cheltuielilor de exploatare, 6811 Cheltuieli de exploatare privind
amortizarea imobilizărilor, C – (Ch +) Debit
• creşte valoarea amortizărilor, 2813 Amortizarea echipamentelor, instalaţiilor etc., A –
Credit 6811 = 2813 3.333 lei
(200.000 lei : 5 ani = 40.000 lei/an; 40.000 lei/an : 12 luni = 3.333 lei/lună)
31.12.200N Înregistrarea amortizării pentru construcţii şi programe informatice
• creşte valoarea cheltuielilor de exploatare, 6811 Cheltuieli de exploatare privind
amortizarea imobilizărilor, C – (Ch +) Debit
• creşte valoarea amortizărilor, 2812Amortizarea construcţiilor, A – Credit
• creşte valoarea amortizărilor, 2808 Amortizarea altor imobilizări necorporale, A – Credit
6811 = % 1.500 lei
2812 1.000 lei
2808 500 lei
31.12.200N Închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli

Închiderea conturilor de cheltuieli:
• scade valoarea cheltuielilor prin transfer asupra rezultatului, C + (Ch –) Credit
• scade valoarea rezultatului exerciţiului prin preluarea cheltuielilor, 121 Profit şi pierdere,
C – Debit
121 = % 130.833 lei
6583 120.000 lei
6813 6.000 lei
6811 4.833 lei
Închiderea conturilor de venituri:
• scade valoarea veniturilor prin transfer asupra rezultatului, C – (V –) Debit
35
•creşte valoarea rezultatului exerciţiului prin preluarea veniturilor, 121 Profit şi pierdere,
C + Credit
% = 121 127.000 lei
7583 125.000 lei
7813 2.000 lei
31.12.200N Se înregistrează regularizarea TVA

TVA deductibilă înregistrată în cursul lunii decembrie = 0 (creanţă fiscală)
TVA colectată înregistrată în cursul lunii decembrie = 30.000 lei (datorie fiscală)
La sfârşitul lunii, întreprinderea are o datorie fiscală privind TVA: TVA de plată
• scade datoria fiscală înregistrată în contul temporar 4427 TVA colectată, D – Debit
• creşte datoria fiscală înregistrată în contul permanent 4423 TVA de plată, D + Credit
4427 = 4423 30.000 lei
Remarcă. Valoarea brută a activelor imobilizate se calculează însumând soldurile finale ale
conturilor de imobilizări rezultate în urma rezolvărilor de mai sus. Valoarea bilanţieră a activelor
imobilizate se calculează prin deducerea din valoarea brută a deprecierilor de valoare, sub forma
soldurilor creditoare ale conturilor de amortizări şi ajustări pentru depreciere.
B. Semnificaţia este:
a. Rulaj debitor 2111 Terenuri: creşterile de valoare ale terenurilor înregistrate în cursul
perioadei, în urma tranzacţiilor de achiziţie, aport la capitalul social, donaţie, reevaluare
etc.
b. Sold final debitor 2133 Mijloace de transport: valoarea brută a mijloacelor de transport
deţinute de o entitate la sfârşitul perioadei.
c. Rulaj creditor 2812 Amortizarea construcţiilor: creşterile de valoare aferente amortizării
construcţiilor în cursul perioadei, ca urmare a tranzacţiilor de înregistrare a amortizării
construcţiilor sau de majorare în cazul reevaluării unor clădiri prin metoda valorii brute.
d. Rulaj creditor 2911 Ajustări pentru deprecierea terenurilor: creşterile de valoare aferente
ajustărilor pentru deprecierea terenurilor în cursul perioadei, ca urmare a constatării
acestor deprecieri la sfârşitul perioadei.
Testul 3
10.05.200N Achiziţie mărfuri şi materii prime
• creşte valoarea stocurilor de mărfuri, 371 Mărfuri , A + Debit
• creşte valoarea stocurilor de materii prime, 301 Materii prime, A + Debit
• creşte creanţa fiscală privind TVA, 4426 TVA deductibilă, A + Debit creşte valoarea
datoriei faţă de furnizori, 401 Furnizori, D + Credit
% = 401 128.520 lei
371 100.000 lei
301 8.000 lei
4426 20.520 lei (108.000 x 19%)
12.05.200N Consum materii prime
36
• creşte valoarea cheltuielilor de exploatare, 601 Cheltuieli cu materiile prime, C – (Ch +)
Debit
• scade valoarea stocului de materii prime, 301 Materii prime, A – Credit
601 = 301 208.000 lei
(valoarea stocului de materii prime la un moment dat se determina calculând soldul intermediar al
contului 301 Materii prime: 200.000 stoc iniţial + 8.000 cumpărări)
13.05.200N Obţinere produse reziduale
• creşte valoarea produselor reziduale, 346 Produse reziduale, A + Debit
• creşte valoarea veniturilor din exploatare, 711 Venituri aferente costului stocurilor de
produse, C +
(V+) Credit
346 = 711 50.000 lei
15.03.200N Vânzare mărfuri

Etapa 1 – vânzarea propriu – zisă, la preţ de vânzare 200.000 lei
• creşte valoarea creanţei faţă de clienţi, 4111 Clienţi, A + Debit
• creşte valoarea veniturilor din exploatare, 707 Venituri din vânzarea mărfuri lor, C + (V+)
Credit
4111 = % 238.000 lei

707 200.000 lei
4427 38.000 lei
Etapa 2 – descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute, la cost de achiziţie de 80.000 lei
• scade valoarea stocului de mărfuri, 371 Mărfuri , A – Credit
• creşte valoarea cheltuielilor de exploatare, 607 Cheltuieli privind mărfuri le, C – (Ch +)
Debit 607 = 371 80.000 lei
15.05.200N Obţinere produse finite
• creşte valoarea stocului de produse finite, 345 Produse finite, A + Debit
• creşte valoarea veniturilor din exploatare, 711 Venituri aferente costului stocurilor de
produse, C+ (V +) Credit
345 = 711 300.000 lei Remarcă. Tranzacţia care a avut loc la data de 15.03 nu va fi luată în
considerare la întocmirea situaţiei în conturi pentru luna mai.
B. Răspuns corect: c
C. Analiza contabilă a tranzacţiilor

1.03.200N Achiziţie materiale consumabile
• creşte valoarea materialelor consumabile, 302 Materiale consumabile, A + Debit
• creşte valoarea datoriei faţă de furnizori, 401 Furnizori, D + Credit
• creşte valoarea creanţei fiscale privind TVA, 4426 TVA deductibilă, A + Debit
% = 401 119.000 lei
302 100.000 lei
4426 19.000 lei
37
2.03.200N Vânzare mărfuri
Etapa 1 – vânzarea propriu – zisă
• creşte valoarea veniturilor din exploatare, 707 Venituri din vânzarea mărfurilor, C + (V+)
Credit
4111 = % 238.000 lei
707 200.000 lei
4427 38.000 lei
Etapa 2 – descărcarea din gestiune a mărfuri lor vândute
• scade valoarea stocului de mărfuri, 371 Mărfuri , A – Credit
• creşte valoarea cheltuielilor de exploatare, 607 Cheltuieli privind mărfuri le, C – (Ch+)
Debit 607 = 371 160.000 lei
4.03.200N Vânzare produse finite
Etapa 1 – vânzarea propriu – zisă
• creşte valoarea veniturilor din exploatare, 701 Venituri din vânzarea produselor finite, C
+ (V+) Credit
4111 = % 357.000 lei

701 300.000 lei
4427 57.000 lei
Etapa 2 – descărcarea din gestiune a produselor finite vândute
• scade valoarea stocului de produse finite, 345 Produse finite, A – Credit
• scade valoarea veniturilor din exploatare, 711 Venituri aferente costului stocurilor de
produse, C–
(V–) Debit
711 = 345 120.000 lei
28.03.200N Înregistrare factură (consum) energie electrică
• creşte valoarea datoriilor comerciale, 401 Furnizori, D + C
• creşte valoarea cheltuielilor de exploatare, 605 Cheltuieli cu energia şi apa, C – (Ch+)
Debit
• creşte valoarea creanţei fiscale privind TVA, 4426 TVA deductibilă, A + Debit
% = 401 119.000 lei
605 100.000 lei
4426 19.000 lei
30.03.200N Plată furnizori
• scade valoarea datoriei faţă de furnizori, 401 Furnizori, D – Debit
401 = 5121 238.000 lei (119.000 + 119.000)
30.03.200N Regularizarea TVA
TVA deductibilă înregistrată în cursul lunii = 40.000 lei (creanţa fiscală)
TVA colectată înregistrată în cursul lunii = 120.000 lei (datorie fiscală)
La sfârşitul lunii, societatea are o datorie fiscală de 120.000 – 48.000 = 72.000 lei
38
• scade creanţa fiscală înregistrată în contul temporar 4426 TVA deductibilă, A – Credit
• scade datoria fiscală înregistrată în contul temporar 4427 TVA colectată, D – Debit
• creşte datoria fiscală înregistrată în contul permanent 4423 TVA de plată, D + Credit
4427 = % 95.000 lei
4426 38.000 lei
4423 57.000 lei
Testul 4
12.02.200N Plata TVA
• scade valoarea datoriei fiscale, 4423 TVA de plata, D – Debit
4423 = 5121 160.000 lei (vezi soldul iniţial)
13.02.200N Plata salariilor
• scade datoria faţă de salariaţi, 421 Personal – salarii datorate, D – Debit scade valoarea
disponibilului în casierie, 5311 Casa în lei, A – Credit
421 = 5311 23.000 lei
24.02.200N Plată avans la salarii
• scade valoarea disponibilului în casierie, 5311 Casa în lei, A – Credit
• creşte valoarea creanţei faţă de salariaţi, 425 Avansuri acordate personalului, A + Debit
425 = 5311 6.000 lei
28.02.200N Înregistrarea datoriilor privind salariile lunii curente
• creşte valoarea datoriei faţă de salariaţi, 421 Personal – salarii datorate, D + Credit
• creşte valoarea cheltuielilor cu salariile, 641 Cheltuieli cu salariile personalului, C –
(Ch+) Debit 641 = 421 30.000 lei
28.02.200N Înregistrarea reţinerilor din salarii: CAS, şomaj, impozit, avansuri
• scade valoarea datoriei faţă de salariaţi, 421 Personal – salarii datorate, D – Debit
• creşte valoarea datoriei privind contribuţia personalului la asigurările sociale, 4315 D +
Credit
• creşte datoria privind contribuţia personalului la fondul de şomaj, 4316 D + Credit
• creşte datoria privind impozitul pe salarii, 444 Impozit pe salarii, D + Credit
• scade creanţa faţă de salariaţi, 425 Avansuri acordate personalului, A – Credit
421 = % 7.800 lei
4315 300 lei
4316 500 lei
444 1.000 lei
425 6.000 lei
28.02.200N Plata datoriilor fiscale şi sociale aferente lunii precedente
B. Rulajul creditor al contului 4426 TVA deductibilă reprezintă reducerea de valoare a TVA aferentă
tranzacţiilor de cumpărare din cursul lunii, înregistrată la sfârşitul lunii prin operaţia de regularizare a TVA;
fie prin compensarea TVA colectată, fie prin transfer în contul de TVA de recuperat.
C. Răspuns corect: c
39
Testul 5

1.03.200N Contractare credit bancar pe termen scurt
• creşte valoarea datoriilor faţă de bancă, 519 Credite bancare pe termen scurt, D + Credit
• creşte valoarea disponibilului din contul la bancă, 5121 Conturi la bănci în lei, A + Debit
5121 = 519 15.000 lei
5.03.200N Înregistrarea şi plata dobânzii aferente creditului bancar pe termen
scurt Etapa 1 – înregistrarea dobânzii datorate:
• creşte valoarea datoriilor pe termen scurt, 5198 Dobânzi aferente creditelor bancare pe
termen scurt, D + Credit
• creşte valoarea cheltuielilor financiare, 666 Cheltuieli privind dobânzile, C – (Ch+) Debit
666 = 5198 1.000 lei Etapa 2 – plata dobânzii:
• scade valoarea datoriilor pe termen scurt, 5198 Dobânzi aferente creditelor bancare pe
termen scurt,
D – Debit
5198 = 5121 1.000 lei
sau (direct)
• creşte valoarea cheltuielilor financiare, 666 Cheltuieli privind dobânzile, C- (Ch+) Debit
666 = 5121 1.000 lei
7.03.200N Rambursare credit bancar pe termen scurt
scade valoarea datoriei pe termen scurt, 519 Credite bancare pe termen scurt, D – Debit
519 = 5121 6.000 lei
12.03.200N Încasare creanţă în valută
• creşte valoarea disponibilului în contul la bancă, 5124 Conturi la bănci în valută, A + Debit
(cu suma de 600 EURO transformată în lei la cursul zilei = 6.000 x 4,25 = 25.500 lei)
• scade valoarea creanţei faţă de clienţi, 4111 Clienţi, A – Credit (cu valoarea înregistrată
în contul 411 Clienţi, de 6.000 EURO, la cursul din ziua înregistrării creanţei: 6.000 x 3,8
= 22.800 lei)
• creşte valoarea veniturilor financiare, 765 Venituri din diferenţe de curs valutar, C + (V+)
Credit (cu diferenţa favorabilă de curs valutar: 6.000 x 0,45 = 2.700 lei)
5124 = % 25.500 lei
4111 22.800 lei
765 2.700 lei
16.03.200N Achiziţie titluri de plasament

• creşte valoarea investiţiilor financiare pe termen scurt, 501 Acţiuni deţinute la entităţi
afiliate, A + Debit
40
501 = 5121 3.000 lei
sau, dacă plata nu se efectuează
imediat: Etapa 1 – achiziţia
acţiunilor
• creşte valoarea investiţiilor financiare pe termen scurt, 501 Acţiuni deţinute la entităţi
afiliate, A + Debit
• creşte valoarea datoriilor, 462 Creditori diverşi, D + Credit
503 = 462 3.000 lei Etapa 2 – plata datoriei
scade valoarea disponibilului din contul la bancă, 5121 Conturi la bănci în lei, A –
Credit scade valoarea datoriei, 462 Creditori diverşi, D – Debit
462 = 5121 3.000 lei
28.03.200N Vânzare investiţii financiare pe termen scurt (titluri de plasament), la un preţ
superior costului de achiziţie.
• scade valoarea acţiunilor, 503 Acţiuni deţinute la entităţile afiliate, A – Credit (cu costul
de achiziţie de 2.000 lei = sold iniţial 1.000 + cumpărări 1.000)
• creşte valoarea disponibilului din contul la bancă, 5121 Conturi la bănci în lei, A + Debit
(cu preţul de vânzare de 12.000 lei)
• creşte valoarea veniturilor financiare, 7642 Câştiguri din cedarea investiţiilor financiare
pe termen scurt, C+ (V+) Credit
5121 = % 12.000 lei

501 4.000 lei (sold iniţial 1.000 + achiziţii 3.000)
7642 8.000 lei
Remarcă. Prin excepţie, în cazul vânzării de investiţii financiare pe termen scurt, nu se parcurg
două etape în înregistrare (vânzarea la preţ de vânzare şi descărcarea din gestiune la cost), ci una
singură: diferenţa dintre preţul de vânzare şi cost este înregistrată, după caz, ca venit financiar sau
cheltuială financiară.
30.03.200N Ridicare numerar din casierie şi depunere în contul bancar
Etapa 1 – ridicarea numerarului din contul la bancă
• creşte valoarea numerarului aflat în tranzit între două elemente de trezorerie, 581
Viramente interne,
A + Debit
581 = 5121 1.000 lei Etapa 2 – depunerea
numerarului în casierie
• scade valoarea numerarului aflat în tranzit între două elemente de trezorerie, 581
Viramente interne, A – Credit
• creşte valoarea disponibilului din casierie, 5311 Casa în lei, A + Debit
5311 = 581 1.000.000 lei
Remarcă. Contul 581 se foloseşte şi în cazul depunerii numerarului din casierie la bancă, pe
perioada transferului de sume între casierie şi contul bancar.
B. Răspuns corect: d Transferul de sume între cele două elemente de trezorerie se înregistrează
C. în două etape, corespunzătoare ridicării şi respectiv depunerii numerarului, folosind contul 581
41
Viramente interne pentru a evidenţia disponibilităţile aflate în tranzit între contul bancar şi casierie.
3.11. Bibliografia
 Caraiani, C., Lungu, C., Dascălu, C., (2017) – INTRODUCERE ÎN CONTABILITATE, Ed. ASE
 Caraiani, C., Dumitrana, M. (coord.) (2010) - INTRODUCERE ÎN CONTABILITATE, Ed.
Universitară, Bucureşti
 Caraiani, C., Dumitrana, M. (coord.) (2010) - INTRODUCERE ÎN CONTABILITATE. Aplicaţii şi
studii de caz, Ed. Universitară, Bucureşti
 Manea, L., Nichita, M., Irimescu, A., Rapcencu, C., (2017) - INTRODUCERE ÎN
CONTABILITATE. Aplicaţii, Ed. ASE
 Dumitrana, M., Vulpoi, M. şi Nichita, M. (2007) – Principles of Accounting, Ed. Universităţii
Româno-Britanice, Bucureşti
 Ristea, M., Dumitru, C. (2005), INTRODUCERE ÎN CONTABILITATE, Ed. Universitară, Bucureşti
 Călin, O., Ristea, M. (200N) – INTRODUCERE ÎN CONTABILITATE, Ed. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti
3.12. Lucrarea de verificare nr. 2

1. Prezentaţi şi exemplificaţi funcţia economică şi funcţia contabilă a conturilor de stocuri.
2. Care este semnificaţia rulajului creditor al contului 1011 Capital subscris nevărsat?
3. Societatea comercială ALFA S.A. prezintă următoarea situaţie la data de 01.01.N (lei):
Capital social 20.000 Furnizori 16.000
Conturi curente la bănci 5.000 Materii prime 3.000
Construcţii 30.000 Rezerve 2.000
În cursul lunii ianuarie au loc următoarele tranzacţii:
• 05.01 Se încorporează rezerve în valoare de 1.000 lei în capitalul social.
• 08.01 Se achiziţionează mărfuri la preţul de cumpărare de 4.000 lei.
12.01 Se achită prin contul bancar o datorie faţă de furnizori în valoare
de 2.000 lei.
Cerinţe:
a. analiza contabilă a tranzacţiilor şi stabilirea formulei contabile;
b. înregistrarea sistematică a tranzacţiilor în conturi.
42

Marketing Curs Contabilitate Partea A 3-A

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Marketing Curs Contabilitate Partea A 3-A

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Partea a 3-a

3. Recunoaşterea în contabilitate a tranzacţiilor şi evenimentelor de bază

3.2. Conturile şi analiza contabilă privind imobilizările

3.2.1. Conturile de active imobilizate

3.2.2. Conturile de amortizări privind imobilizările

3.2.3. Conturile de ajustări pentru deprecierea imobilizărilor

Reguli pentru conturile de amortizări și ajustări privind deprecierea

4. Soldul final CREDITOR

3.2.4. Exemple de tranzacţii privind activele imobilizate, amortizările şi ajustările pentru

Tranzacţia 1. Se achiziţionează un program informatic la cost de achiziţie de 9.000 lei.

Tranzacţia 3. La data de 31.12 se înregistrează amortizarea în valoare de 1.000 lei aferentă

• 6811 Cheltuieli privind amortizarea imobilizărilor, cresc cheltuielile, Ch + (sau CP-) 

Tranzacţia 4. Se casează un utilaj, complet amortizat, costul de achiziţie de 3.500 lei.

281 Amortizări privind imobilizările = 2131 Echipamente tehnologice 3.500 lei

5.2 Descărcarea din gestiune.

% = 2133 Mijloace de transport 9.000 lei

Tranzacţia 6. Se înregistrează la data de 31.12 o ajustare pentru deprecierea programului

3.3. Conturile şi analiza contabilă privind stocurile

3.3.1. Conturile de stocuri şi producţie în curs de execuţie

3.3.2. Conturile de diferenţe de preţ aferente stocurilor

3.3.3. Conturile de ajustări pentru deprecierea stocurilor

3.3.4. Exemple de tranzacţii privind stocurile

301 Materii prime = 401 Furnizori 250 lei

601 Cheltuieli cu materii prime = 301 Materii prime 140 lei

607 Cheltuieli privind mărfurile = 371 Mărfuri 2.500 lei

3.4. Conturile şi analiza contabilă privind creanţele

512 Conturi curente la bănci = 411 Clienţi 10.000 lei

425 Avansuri acordate personalului = 531 Casa 15.000 lei

Tranzacţia 5. Acţionarii depun capitalul subscris în numerar direct în contul de disponibil de la

3.5. Conturile şi analiza contabilă privind trezoreria

Exemple de tranzacţii privind trezoreria

401 Furnizori = 512 Conturi curente la bănci 10.000 lei

Tranzacţia 2. Societatea ALFA achiziţionează de pe piaţa de capital 100 de acţiuni la preţul de

581 Viramente interne = 512 Conturi curente la bănci 300 lei

4.2 Depunerea numerarului în casierie. Depunerea numerarului în casieria întreprinderii

531 Casa = 581 Viramente interne 300 lei

542 Avansuri de trezorerie = 531 Casa 1.000 lei

% = 542 Avansuri de trezorerie 1.000lei

3.6. Conturile şi analiza contabilă privind datoriile

Exemple de tranzacţii privind datoriile

Tranzacţia 1. Societatea ALFA înregistrează pe baza facturii de energie primite de la furnizori

605 Cheltuieli privind energia şi apa = 401 Furnizori 1.500 lei

641 Cheltuieli cu salariile personalului = 421 Personal-salarii datorate 60.000 lei

421 Personal-salarii datorate = % 25.000 lei

Notă. Asemănător tranzacţiei nr 3 se înregistrează contribuţia de orice natură aferente salariilor,

Tranzacţia 5. Se înregistrează contribuția asiguratorie pentru muncă în valoare de 1.350 lei

691 Cheltuieli cu impozitul pe profit = 441 Impozitul pe profit 700 lei

Taxa pe valoarea adăugată (TVA)

Tranzacţia 8. Se achiziţionează de la furnizori mărfuri în valoare de 7.000 lei, cheltuielile de

Tranzacţia 9. Societatea ALFA înregistrează factura de energie de la furnizori în valoare de 1.500

411 Clienţi = % 18.683 lei

4427 TVA colectată = % 2.983 lei

RD 0 RC 1. 235 RD 2 .983 RC 2 .983

3.7. Conturile şi analiza contabilă privind capitalurile proprii

Exemple de tranzacţii privind capitalurile

Etapa 1. Se înregistrează capitalul subscris de către acţionari: 200.000 acţiuni x 1.000

Etapa 2. Se înregistrează depunerea aporturilor subscrise, în natură şi în numerar. În această etapă,

% = 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul 200.000 lei

Etapa 3. Se înregistrează transformarea capitalului subscris nevărsat în capital subscris vărsat. Ca

1011 Capital subscris nevărsat = 1012 Capital subscris vărsat 200.000lei

456 Decontări cu asociaţii privind capitalul = % 26.000 lei

Etapa 2. Se înregistrează încasarea contravalorii acţiunilor nou emise, de 1.300 lei/acţiune x 20

Etapa 3. Se înregistrează transformarea capitalului subscris nevărsat în capital subscris vărsat, cu