Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Trezoreria reprezinta o sectiune importanta a contabilitatii si activitatii oricarui agent economic, avand
influenta importanta in ceea ce priveste desfasurarea normala a programului de activitate, pentru
mentinerea permanenta a echilibrului financiar.
Trezoreria sau conceptul de trezorerie poate fi definita prin totalitatea operatiilor financiare cu caracter
operational care asigura incasarile si platile curente, care la randul lor reprezinta operatii de trezorerie.
In structura trezoreriei, asa cum prevede Regulamentul contabil si Planul general de conturi, se cuprind,
in ordinea stabilita prin intermediul acestuia din urma, urmatoarele categorii sau feluri de operatii:
- titlurile de plasament sunt hartii de valoare care se pot transforma in disponibilitati, dintre care se
amintesc: actiunile si obligatiunile si alte titluri de plasament si creante similare achizitionate in vederea
revanzarii pentru obtinerea de profi;
- efecte comerciale primite anterior si depuse spre incasare sau scontate la banci;
Plasamentele amintite pot conferi un drept de proprietate, cum este cazul actiunilor (cotate sau
necotate)sau pot asigura un drept de creanta, ceea ce se realizeaza prin intermediul obligatiunilor
(cotate sau necotate). Indiferent de categoria in care se incadreaza, prin intermediul lor se urmareste,
pe de o parte, utilizarea temporara a unei parti din disponibilitatile banesti de care dispune unitatea, iar
pe de alta parte cresterea veniturilor acesteia prin obtinerea dividendelor, dobanzilor si \ sau prin
realizarea unui plus de valoare cu prilejul revanzarii.
Efectele comerciale, denumite si valori de incasat, se refera la diferite titluri de credit, dintre care se
amintesc: cecul, cambia, biletul la ordin, trata, mandatul si warantul. Aceste instrumente de plata se
emit de catre clienti, care, in contul datoriilor pe care le au, le predau furnizorilor (creditorilor) in
vederea decontarii lor, la termenele stabilite, prin intermediul unitatii bancare.
In grupa disponibilitatilor in numerar sunt incadrate si elementele patrimoniale denumite "alte valori",
unde se incadreaza timbrele fiscale si postale, biletele de tratament si odihna, tichetele si biletele de
calatorie.
Avandu-se in vedere cele prezentate anterior se poate forma o imagine de amsamblu asupra categoriilor
sau componentelor trezoreriei unitatii patrimoniale. Totodata, se poate aprecia ca organizarea
contabilitatii elementelor patrimoniale in cauza reprezinta o problema relativ complexa, fiid necesar,
printre altele, sa se aiba in vedere mai multe obiective, dintre care amintesc:
- realizarea unei coordonari riguroase a tuturor operatiilor financiare privind, pe de o parte activele
circulante banesti, iar pe de alta parte operatiile de plati astfel incat sa existe create premisele necesare
pentru realizarea permanenta a decontarii datoriilor.
- alegerea si utilizarea eficinta a instrumentelor de trezorerie, precum si a celor mai avantajoase forme
de decontare;
- contractarea si utilizarea creditelor bancare pe baza unei analize detaliate si numai in masura in care
acestea sunt necesare pentru reglarea lichiditatilor si mentinerea capacitatii de plata, precum si pentru
alte destinatii bine definite si totodata eficiente;
- asigurarea premiselor informationale necesare pentru elaborarea unui buget de trezorerie real, in
deplina concordanta cu posibilitatile financiare ale unitatii patrimoniale.
b. Evaluarea titlurilor de plasament cu ocazia inventarierii se face la valoarea lor actuala, estimata in
functie de pretul pietei si utilitatea lor pentru exercitiu.
Valoare de utilitate este o valoare probabila de negociat care are in vedere costulmediu al ultimei luni, in
cazul tutlurilor cotate, sau valoarea posibila de negociere, pentru titlurile necotate. Aceasta ultima
valoare se determina in functie de pretul celor mai recente tranzactii cu asemenea titluri, a valorii
matematice, maririi profitului, volumului creditelor.
d. Evaluarea titlurilor de plasament la iesirea din patrimoniu se face la valoarea lor de intare sau
contabila. Totodata, se are in vedere si pretul de vanzare (cesiune) care este inscris in actul de vanzare-
cumparare si care nu este influentat, in sensul diminuarii, de cheltuielile de vanzare ce se include in
cheltuielile de exploatare ale exercitiului.
In cazul in care vanzarea se face numai pentru o parte din totalul titlurilor de plasament este necesar sa
se facaevalareainfunctie de pretul mediu ponderat de cumparare (intrare) sau prin folosirea metodei
F.I.F.O., dupa caz.
- operatiile comerciale de decontare in devize, precum si cele de incasari si plati in devize necesita
evaluarea la cursul de schimb in vigoare la data cand se efectueaza, al zilei operatiunii;
- diferentele de curs valutar stabilite intre data inregistrarii creantelor si datoriilor in devize si data
incasarii, respectiv a platii lor, influenteaza veniturile sau cheltuielile financiare, dupa cum sunt
favorabile sau nefavorabile;
- diferentele nefavorabile de curs valutar aferente creditelor in valuta pentru investitii, precum si
furnizorilor externi de imobilizari se inregistreaza in cheltuielile privind diferentele de curs valutar.
- la incheierea exercitiului, creantele si datoriile in devizese evalueaza la cursul in vigoare din ultima zi
anului, iar diferentele de curs valutar, fata de data inregistrarii lor in contabilitate, sese reflecta in
conturile de diferente de conversie in activ (nefavorabile) sau de pasiv (favorabile), dupa caz, si se reiau
la deschiderea exercitiului urmator, neadmitandu-se compensari intre ele. Pentru diferentele de
conversie nefavorabile se constituie provizioane pentru deprecierea creantelor. Referitor la aceste
provizioane se retine ca sunt deductibile fiscal numai la nivelul pierderii nete din diferentele de curs
valutar, respectiv dintre valoarea creantelor si datoriilor evaluate la cursul din ultima zi a exercitiului
financiar;
Fac exceptie de la aceasta regula diferentele aferente disponibilitatilor in devize reprezentand capitalul
social, care se inrtegistreaza in contul 1068 "Alte rezerve", analitic distinct, fara a influenta rezultatele
financiare.
In situatia in care rezervele in cauza nu sunt suficiente, diferentele nefavorabile sunt mai mari decat
rezervele existente, se efectueaza o prima operatiune de suplimentare a lor, dupa care se face
regularizarea diferentelor constatate.
Titlurile de plasament sunt titluri achizitionate de intreprindere in vederea realizarii unui castig de
capital sau de venit pe termen scurt
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta actiunilor cotate si necotate, cumparate in vederea obtinerii de
venituri financiare intr-un termen scurt.
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta altor titluri de plasament si creante asimilate, cumparate.
Contul 508 "Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate" este un cont de activ.
In debitul contului 508 "Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate" se inregistreaza:
- valoarea la cost de achizitie a altor investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate cumparate
(509, 512, 531);
- diferentele favorabile de curs valutar aferente altor valori de trezorerie cum sunt titluri de stat in
valuta si depozite pe termen scurt in valuta, la incheierea exercitiului financiar (765).
In creditul contului 508 "Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate" se inregistreaza:
- valoarea altor investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate cedate (512, 531, 664);
- diferentele nefavorabile de curs valutar aferente altor valori de trezorerie cum sunt titluri de stat in
valuta si depozite pe termen scurt in valuta, la incheierea exercitiului financiar sau lichidarea lor (665).
Soldul contului reprezinta valoarea altor investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate
existente.
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta varsamintelor de efectuat pentru investitii financiare pe termen
scurt cumparate.
Contul 509 "Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt" este un cont de pasiv.
- valoarea datorata pentru investitii financiare pe termen scurt cumparate (501, 502, 503, 505, 506,
508).
Soldul contului reprezinta valoarea datorata pentru investitiile financiare pe termen scurt cumparate.
Conturile amintite, cu exciptia celui de varsaminte, au mai multe trasaturi comune, dintre care se retin:
- sunt conturi de bilant, putand avea solduri finale debitoare care reprezinta titlurile de plasament
existente in patrimoniul unitatii;
- se inscriu in activul bilantului contabil in grupa a II-a "Active circulante", in subgrupa a II-a "Alte active";
- soldurile finale debitoare, diminuate cu soldul creditor al contului 590 "Provizioane pentru deprecierea
titlurilor de plasament" se inscriu intr-un singur post bilantier, denumit "Titluri de plasament".
Exemplu:
Se rascumpara 300 de actiuni de catre societatea comerciala emitenta, referitor la care se cunosc:
-actiunile sunt rascumparate cu decontare imediata din contul de disponibil pentru suma de 300 lei si cu
decontare ulterioara pentru 210 lei;
-rascumpararea se face prin intermediul unei unitati specializate careia I se datoreaza un comision de
10% din costul de achizitie;
-200 de actiuni se revand angajatilor proprii, la pretul unitar de 1.6, atat cu incasare imediata in numerar
(50 de actiuni), cat si cu decontare ulteriora (150 de actiuni);
-diferenta de minus intre costul de achizitie (mai mare) si pretul de vanzare (redistribuire) este de 1 lei/
actiune, deci in total 20 lei.
Pe baza datelor de mai sus se inregistreaza operatiile economice care se prezinta in continuare.
= % 510
Varsaminte de efectuat
= 401 51
Comisioanele si onorariile
c. Plata in numerar, conform registrului de casa, a actiunilor achizitionate cu decontare ulterioara:
= 5311 210
Pentru titluri de
Plasament
= % 200
Actiuni proprii
Alte rezerve
= 502 340
Actiuni proprii 80
Casa in lei
Decontari cu asociatii
Privind capitalul
De plasament cedate
Operatiile de incasari si plati se efectueaza atat in numerar, cat si prin intermediul conturilor deschise de
unitatea patrimoniala la una sau mai multe banci, ceea ce este cunoscut sub denumirea de decontari
fara numerar sau prin virament.
De altfel, tendinta generala este ca decontarile in numerar sa-si piarda treptat popularitatea si sa fie
inlocuite cu alte mijloace de plata cunoscute sub denumirea curenta de instrumente de plata fara
numerar. Acestea elimina dezavantajele folosirii numerarului in sensul ca sumele mari in numerar
necesita spatii voluminoase de depozitare si prezinta riscuri de manevrare, cum este cazul distrugerilor
accidentale, furtunilor.
In vederea realizarii unui asemenea deziderat s-a actualizat cadrul legislativ privind cecul, cambia si
biletul la ordin, avandu-se in vedere standardele internationale si stadiul actual de dezvoltare a
sistemului de plati din tara noastra.
Conturile deschise la banci asigura efectuarea categoriilor de operatii care se refera la: valorile de
incasat, cum sunt cecurile si efectele comerciale depuse la banci, disponibilitatile in lei si in devize,
creditele bancare pe termen scurt, precum si dobanzile aferente disponibilitatilor si creditelor bancare.
Pentru fiecare din categoriile de operatii amintite se utilizeaza cate un cont sintetic de gradul I si II, asa
cum se prezinta in continuare, in ordinea in care sunt simbolizate in Planul general de conturi, in grupa
51 "Conturi la banci".
In categoria valorilor de incasat sunt incluse efectele comerciale remise spre incasare, inclusiv spre
scontare.
In ceea ce priveste valorile de incasat si in speta efectele comerciale, unde se incadreaza cecul, cambia si
biletul la ordin, apreciem ca este util sa prezentam aspectele mai importante prin care acestea se
caracterizeaza.
Cecul este un instrument de plata utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil creat din vanzari
sau credite. El reprezinta o instructiune scrisa, sub forma unui formular special, data unei banci de a plati
unui tert sau insusi emitentului valoarea pentru care este emisa (mentionata).
In procesul circulatiei cecului sunt puse in legatura trei persoane si: tragatorul, trasul si beneficiarul.
Tragatorul sau emitentul creeaza instrumentul de plata, prin procurarea de la banca, pe baza de cerere
si in masura existentei disponibilului in contul sau, a unui carnet de cecuri in alb, cu un anumit numar de
file. Ulterior, pe baza fiecarei file de cec completata, da ordin neconditionat bancii, care se afla in pozitia
de tras, sa plateasca la prezentare o suma determinata unei terte persoane sau insusi tragatorului aflat
in pozitie de beneficiar.
Posesorul carnetului de cecuri completeaza o fila de cec, o semneaza si o preda beneficiarului, care o
prezinta bancii sale spre incasare, scadenta fiind la vedere, iar cecul completat poate fi si la purtator,
nefiind necesar sa fie acceptat.
Cecul, prin forma sa, nu reprezinta un act de comert, insa este incadrat in legislatia referitoare la
cambie, desi in realitate este tratabil in contextul operatiilor de banca.
Cambia este ordinal dat de o anumita persoana in calitate de creditor , unei alte persoane numita
debitor, de a plati o anumita suma, la o anumita data si intr-un anumit loc. Cambia pune in legatura trei
persoane: persoana care ordona plata numita "tragator", persoana care va plati suma, numita "tras" si
persoana care va primi suma, numita "beneficiar". Cambia contine urmatoarele elemente: acceptarea,
transmiterea, avalizarea, scadenta, plata, scontul si protestul.
Acceptarea este angajamentul luat de catre tras fata de orice posesor legitim de a plati cambia la
scadenta. Acceptarea poate fi facultativa daca este facut oricand in cadrul termenului de scadenta,
sau obligatorie cand tragatorul a fixat précis data in cadrul termenului.
Girul este actul prin care posesorul cambiei numit girant transfera dreptul sau de creanta unei alte
persoane numita cesionar.
Avalul este angajamentul neconditionat prin care un tert devine garant pentru obligatiile unui co-obligat
fata de cambia. Avalul se da utilizand expresiile "pentru aval" sau pentru "garantie", urmate de
semnatura avalistului, acesta fiind obligat sa indice persoana pentru care se da avalul.
Scadenta este termenul in care cambia trebuie platita, precizat prin ziua sau termenul maxim in
interiorul caruia trebuie facuta plata.
Scontul este dobanda cuvenita unitatii bancare sub forma taxei scontului, daca scontarea cambiei s-a
efectuat inainte de scadenta.
Nr.z = numarul de zile intre termenul de scadenta si data scontarii inainte de scadenta.
Bilet la ordin este emis de debitor (client) si reprezinta un angajament la acestuia de a plati creditorului
o anumita suma la odata fixa sau la vedere, nefiind necesara acceptarea, cum este cazul cambiei. Altfel
spus el este subscris de un client infavoarea furnizorului si beneficiaza de aceleasi facilitati de circulatie si
detransmitere prin andosare ca si cambia.
Efectele comerciale, prin functia lor de instrumente de credit, pot fi scontate de catre creditor in sensul
incasarii lor inainte de scadenta. Aceasta operatie consta in aceea ca banca ii deconteaza creditorului
efectul comercial neajuns la scadenta, creditandu-I astfel suma pentru care este emis.
Scontarea se efectueaza de banca prin retinerea din valorea efectului comercial a dobanzii si
comisionului percepute, denumite scont, iar instrumentul de credit in cauza intra in portofoliul de valori
al bancii.
Efectele comerciale amintite anterior, in masura in care ajuns la scadenta se remit bancii spre incasare,
pe baza de borderou. In intervalul de timp de la depunerea la banca si pana la incasarea lor in contul de
disponibil sunt urmarite in contabilitate cu ajutorul contului 5113 "Efecte de incasat ", care se prezinta in
continuare.
In creditul contului analizat se reflecta efectele comerciale incasate, inscrise in extrasul de cont, prin
debitul contului 5121 "Conturi la banci in lei" sau 5124 "Conturi la banci in devize".
Soldul contului in cauza poate fi debitor si reprezinta efectele comerciale depuse la banca spre incasare,
dar neincasate.
Exemplu:
Se primesc si se accepta doua efecte comerciale in sume de 300 lei si 500 lei. Primul dintre cele doua
titluri se incaseaza la scadenta, iar ultimul devine nerecuperabil datorita insolubilitatii clientului. Pe baza
titlurilor de valoare, a borderoului si a extrasului de cont se inregistreaza operatiile economice care se
prezinta in continuare.
In cazul in care clientul datoreaza o anumita dobanda, aceasta mareste valoarea efectului comercial si se
reflecta in creditul contului 766 "Venituri din dobanzi" prin corespondenta cu debitul contului 403
"Efecte de platit".
In contabilitatea clientului, pentru efectele comerciale predate sau acceptate in favoarea furnizorului,
se debiteaza contul 401 "Furnizori" prin corespondenta cu creditul contului 403 "Efecte de platit".
In situatia in care efectul comercial se plateste de catre client inainte de scadenta se debiteaza contul
5121 "Conturi la banci in lei" sau
In masura in care aceasta ultima creanta se reactiveaza, are loc debitarea contului 411 "Clienti" prin
creditul conturilor 754 "Venituri din creante reactivate" si 4427 "T.V.A. colectata", iar ulterior cand se
incaseaza suma cuvenita se efectueaza debitarea contului 512 "Conturi curente la banci", prin creditul
contului 411 "Clienti".
In situatia andorsarii unui efect comercial, beneficiarul acestuia isi stinge obligatia pe care o are fata de
furnizorul sau, transferandu-I titlul de credit in cauza. Aceasta operatie se inregistreaza in creditul
contului 413"Efecte de primit" si debitul contului 401 "Furnizori", analitic distinct deschis pentru
unitatea careia ii preda efectul comercial andorsat. Noul beneficiar al efectului comercial efectueaza
inregistrarea obisnuita de primire a unui asemenea titlu, debitand contul 413 "Efecte de primit" prin
corespondenta cu creditul contului 411 "Clienti", analitic distinct deschis pentru unutatea predatoare
aflata in situatia de client. In contabilitatea debitorului (trasului) nu se face nici o inregistrare contabila
deoarece datoria acestuia ramane nemodificata si totodata inregistrata in creditul contul "Efete de
platit".
Contul 5114 "Efecte remise pentru scontare" reflecta in debit valoarea efectelor comerciale depuse
spre scontare la banca sau la bursa de valori, prin corespondenta cu creditul contului 413 "Efecte de
primit". In credit oglindeste valoarea efectelor comerciale scontate (vandute), prin corespondenta cu
debitul conturilor 5121 "Conturi la banci in lei" sau 5124 "Conturi la banci in devize", pentru suma
efectiv incasata, si 667 "Cheltuieli privind sconturile acordate", pentru scontul cedat din valoarea titlului
in cauza.
Soldul este debitor si reprezinta valoarea efectelor comerciale a caror scontare n-a fost finalizata sau
altfel spus, incasarea lor nu s-a efectuat.
Conturile deschise la banci asigura, pe de o parte, concentrarea disponibilitatilor banesti, iar pe de alta
parte efectuarea platilor fara numerar sau altfel spus prin virament. Pentru urmarirea in conatbilitate a
acestor operatii se utilizeaza contul sintetic 512 "Conturi curente la banci", care se dezvolta in
urmatoarele conturi de gradul II: 5121 "Conturi la banci in lei", 5124 "Conturi la banci in devize" si 5125
"Sume in curs de decontare".
Conturile amintite au functia contabila de activ implicit solduri finale debitoare, care reprezinta
disponibilitatile banesti existente in conturile de la banci, inscriindu-se in grupa activelor circulante din
cadrul bilantului contabil.
In ceea ce priveste conturile 5121 "Conturi la banci in lei" si 5124 "Conturi la banci in devize" se retine
particulartatea ca pot avea sold creditor atunci cand unitatea patrimoniala, pe baza de contract incheiat
cu banca, beneficiaza de credite de trezorerie sau pentru activitatea curenta in vederea diferentei in
plus intre platile angajate la un moment dat si disponibilitatile banesti pe care le are in cont, denumite si
credite pentru plati. In asemenea situatii soldul creditor reprezinta creditul acordat de banca prin
contul de disponibil si in consecinta cele doua conturi in cauza, analizate sub aspectul soldului, pot fi
incadrate in categoria conturilor bifunctionale.
Conturile 5121 " Conturi la banci in lei" si 5124 "Conturi la banci in devize" functioneaza in mod similar,
inregistrand in debit sumele in lei si respectiv in devize, la cursul de schimb al zilei, aferente
incasarilor prin banca, prin creditul conturilor care arata natura incasarilor.
In creditul celor doua conturi se reflecta platile care se efectueaza prin banca, in lei si in devize evaluate
la cursul zilei, prin debitul conturilor corespunzatoare naturii acestora.
- plata contributiei unitatii si a personalului la constituirea fondului pentru ajutorul de somaj (437);
Exemple:
1.Se vand la export produse finite la pretul total de 200 dolari. Cursul de schimb din ziua vanzarii este de
10.800 lei, iar cel din data incasarii de 11.000 lei. Pe baza facturii si a extrasului de cont, se inregistreaza
operatiile care urmeaza:
Produselor finite
b. Incasarea creantei de la clientul extern:
5124 = % 2.200.000
In devize Clienti
40.000
De curs valutar
In cazul in care cursul de schimb din ziua incasarii este inferior celui de la data vanzarii, se crediteaza
contul 411 "Clienti" prin debitul conturilor 5124 "Conturi la banci in devize" si 665 "Cheltuieli din
diferente de curs valutar".
2. O societate comerciala are in contul sau de la banca suma de 1.000 de dolari, evaluati la 10.800 lei,
care se vinde integral. Pe baza extraselor de cont si a notei de calcul se inregistreaza operatiile financiare
care se prezinta in continuare.
In lei
In situatia in care unitatea bancara percepe un comision, acesta se retine in mod obisnuit, reflectandu-se
in creditul contului 5121 "Conturi la banci in lei", prin corespondenta cu debitul contului 627 "Cheltuieli
cu serviciile bancare si asimilate".
Creditele pe termen scurt, precum si dobanzile aferente se urmaresc in contabilitate cu ajutorul unor
conturi sintetice distincte incadrate in grupa 51 "Conturi la banci" din cadrul clasei a 5-a "Conturi de
trezorerie" deoarece reprezinta elemente strcturale ale pasivelor de trezorerie. Pentru dobanzile
aferente creditelor acordate de banci prin conturile curente, asa cum s-a prezentat in paragraful
anterior, se utilizeaza contul 518 "Dobanzi", iar pentru creditele distincte, cu destinatie stabilita prin
contractele incheiate cu banca, pentru activitatea de productie, comert, servicii, cu termen de
rambursare de maxim un an, se foloseste contul 519 "Credite bancare pe termen scurt", conturi care se
analizeaza in mod succint.
Contul 518 "Dobanzi" este bifunctional si are in structura sa doua conturi sintetice de gradul II si anume:
5186 "Dobanzi de platit", de pasiv si 5187 "Dobanzi de incasat", de activ.
Exemple:
se inregistreaza dobanda datorata bancii pentru creditele acordate de aceasta direct in conturile curente
si nedecotata, in suma de 75 lei.
666 = 5186 75
Cheltuieli privind
5186 = 5121 75
inregstreaza dobanda cuvenita unitatii patrimoniale pentru disponibilul din conturile curente si
neincasata de la banca, in suma de 50 lei.
5187 = 766 50
4. In primele zile ale perioadei de gestiune urmatoare, unitat ea bancara efectueaza calculul necesar si
stabileste ca datoreaza unitatii patrimoniale, pentru disponibilul din conturile curente o dobanda de 52
lei, facand viramentul necesar si inscriind operatia in extrasul de cont:
5121 = % 52
Conturi la banci 5187 50
766 2
In situatia in care dobanda calculata de banca este mai mica decat cea stabilita de unitatea patrimoniala
se debiteaza conturile 5121 "Conturi la banci in lei", pentru suma efectiv primita, si 666 "Cheltuieli
privind dobanzile", pentru diferenta determinata in plus de unitate, prin corespondenta cu creditul
contului "Dobanzi de incasat".
Contul 519 "Credite bancare pe termen scurt" este de pasiv si este structurat in urmatoarele conturi
sintetice de gradul II: 5191 "Credite bancare pe termen scurt", 5192 "Credite bancare pe termen scurt
nerambursate la scadenta", 5193 "Credite externe guvernamentale", 5194 "Credite externe garantate
de stat", 5195 "Credite externe garantate de banci", 5196 "Credite de la trezoreria statului", 5198
"Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt".
Conturile sintetice de gradul II amintite mai sus, cu exceptia celui privind dobanzile (5198), functioneaza
in mod similar, reflectand in credit datoria creata din creditele pe termen scurt sau pentru nevoi
temporare primite de unitate, prin debitul contului 5121 "Conturi la banci in lei" sau 5124 "Conturi la
banci in devize". In debit se oglindesc creditele pe care unitatea patrimoniala le ramburseaza, prin
creditul conturilor de disponibilitati (5121 sau 5124). Soldul este creditor si reprezinta creditele pe
termen scurt nerambursate.
In ceea ce priveste conturile 5191 "Credite bancare pe termen scurt" si 5192 "Credite bancare pe
termen scurt nerambursate la scadenta" se mentioneaza ca pot intra in corespondenta directa in sensul
ca primul se poate debita prin corespondenta cu creditul celui de al doilea si aceasta atunci cand
unitatea nu-si poate rambursa la scadenta creditul primit sau ratele acestuia.
Exemple:
5191 = % 500
In lei
200
666 = 5198 40
Termen scurt
4. Se inregistreaza decontarea dobanzilor datorate, de 40 lei, si a creditului restant in suma de 200 lei,
sume inscrise in extrasele de cont:
% = 5121 240
Dobanzi aferente
Creditelor bancare
Pe termen scurt
200
Credite bancare pe
Termen scurt
Nerambursate la
Scadenta
Creditele in valuta se inregistreaza prin intermediul contului 5124 "Conturi la banci in devize". Totodata,
se retine ca dobanda ce se deconteaza in luna la care se refera se reflecta in creditul contului de
disponibil (512) si debitul contului privind cheltuielile cu dobanzile (666).
Prin intermediul casieriei unitatii patrimoniale se gestioneaza si alte valori de trezorerie, asimilate
lichiditatilor in numerar, care se reflecta in contabilitate prin intermediul contului 532 "Alte valori",
incadrat in grupa 53 "Casa" din cadrul clasei a 5-a a Planului general de conturi, denumita "Conturi de
trezorerie". Acest cont se dezvolta in patru conturi sintetice de gradul II, dupa cum urmeaza: 5321
"Timbre fiscale si postale", 5322 "Bilete de tratament si odihna", 5323 "Tichete si bilete de calatorie" si
5328 "Alte valori".
Conturile amittite au functia contabila de activ si implicit solduri debitoare, care reprezinta
disponibilitatile banesti si alte valori existente in casierie, solduri care se inscriu in grupa activelor
circulante din cadrul bilantului contabil.
Conturile 5311 "Casa in lei" si 5314 " Casa in devize" functioneaza in mod similar, inregistrand in debit
sumele in lei si in valuta evaluata la cursul de schimb al zilei, aferente incasarilor efectuate in numerar,
prin creditul conturilor corespunzatoare naturii incasarilor.
In creditul conturilor analizate se oglindesc platile care se efectueaza prin casierie, in lei si in devize
evaluate la cursul zilei, prin debitul conturilor care arata natura platilor.
Dintre categoriile de incasari in numerar se amintesc cele care se efectueaza in mod frecvent, dupa cum
urmeaza:
incasari de la clienti in limita unui anumit plafon, pentru livrari de produse, marfuri, materiale si prestari
servicii (411);
Categoriile de plati efectuate in mod curent prin intermediul casieriei se prezinta astfel:
Exemple:
1. Pe baza registrului de casa si a documentatiei justificative anexate, cum sunt: cecul de numerar,
chitanta pentru incasari de la clienti, debitori, centralizatoare - monetare pentru vanzari de marfuri cu
amanuntul, se inregistreaza urmatoarele operatii de incasari in lei:
produselor livrate 20
Amanuntul 38
5311 = % 377
Viramente interne
20
Clienti
15
Debitori diversi
200
Venituri din
Vanzarea marfurilor
38
T.V.A. colectata
668 4
Alte cheltuieli
Financiare
materiale 24
% = 5311 275
Viramente interne
24
Furnizori 421 86
Personal
Remuneratii datorate
10
Personal - ajutoare
Materiale datorate
Avansuri de trezorerie
3. La sfarsitul lunii decembrie 2004, cu prilejul incheierii exercitiului, se reevalueaza cei 40 de dolari
existenti in casierie la cursul zilei de 220 lei, rezultand o diferenta favorabila de curs valutar de 8 lei.
5314 = 765 8
In urma acestei ultime inregistrari contabile, valuta existenta in cont este reflectata la cursul de reerinta
al Bancii Nationale a Romaniei de la dat de 31 decembrie 2004.
Acreditivele reprezinta o forma de decontare care consta in rezervarea disponibilitatilor banesti, in lei
sau in devize, intr-un cont bancar distinct, la dispozitia unui furnizor, in vederea efectuarii platilor pe
masura livrarii marfurilor, executarii lucrarilor sau prestarii serviciilor.
Acreditivul se deschide la cererea furnizorului, atunci cand, in mod repetat, clientul intarzie sa-si
deconteze obligatiile. El are un anumit disponibil banesc, convenit cu furnizorul, un termen de
valabilitate si un singur beneficiar, urmarindu-se in contabilitate cu ajutorul contului 541 "Acreditive",
care contine doua conturi sintetice de gradul II si anume 5411 "Acreditive in lei" si 5412 "Acreditive in
devize".
Se pot deschide mai multe feluri de acreditive, fapt pentru care se impune clasificarea acestora dupa
mai multe criterii, astfel:
b. Dupa locul de deschidere acreditivele pot fi: acrditive deschise in tara cumparatorului, acreditive
deschise in tara vanzatorului, acreditive deschise intr-o alta tara.
Avansurile de trezorerie se refera la sumele depuse la banci, precum si cele in numerar puse la dispozitia
personalului si a tertilor, persoane juridice sau fizice imputernicite de unitate in vederea efectuarii unor
plati in favoarea acesteia pentru procurarea de bunuri, decontarea unor lucrari sau servicii, deplasari in
interes de serviciu la reuniuni, congrese, expozitii sau in alte scopuri. Ele se reflecta in contabilitate cu
ajutorul contului 542 "Avansuri de trezorerie".
Soldul contului analizat poate fi debitor atunci cand unitatea dispune de mijloace banesti in conturile de
acreditive deschise la banci.
Exemple:
1. Se deschide un acreditiv de 1200 lei pentru un furnizor al uniatii, iar pe baza extraselor de cont se
efectueaza inregistrarile contabile:
In lei
2. Din acreditivul deschis se deconteaza obligatia fata de furnizor in suma de 1,160 lei, ceea ce se
inregistreaza astfel:
Contul 542 "Avansuri de trezorerie" este de activ si reflecta in debit sumele virate in conturi la banci sau
acordate in numerar administratorilor sau altor persoane fizice sau juridice, imputernicite de unitatea
patrimoniala sa efectueze plati in favoarea sa, prin creditul contului 512 "Conturi curente la banci" sau
531 " Casa". In credit se oblindeste avansurile care se justifica pe baza documentelor de plati prezentate
de administratori sau alte persoane fizice sau juridice, prin debitul conturilor care arata natura platilor
efectuate, dintre care se amintesc: 300 "Materii prime", 301 "Materiale consumabile", 371 "Marfuri",
pentru aprovizionarile cu valori materiale cu plata imediata, 623 "Cheltuieli de protocol, reclama si
publicitate", 624 "Cheltuieli cu transport de bunuri si de personal", 625 "Cheltuieli cu deplasari, detasari
si transferari", pentru cheltuieli cu asemenea destinatii, 531 "Casa", cu sumele neconsumate si
restituite, 665 "Cheltuieli din diferente de curs valutar", cu diferentele de curs valutar determinate cu
ocazia lichidarii avansurilor de trezorerie. Soldul poate fi debitor, reprezentand avansurile acordate si
nejustificate de beneficiarii acestora.
In legatura cu organizarea contabiliatii avansurilor de trezorerie acordate in numerar mentionam ca nu
este necesar sa se utilizeze contul 581 "Viramente interne". Acest cont, asa cum prevede Regulamentul
contabil, este justificat sa se utilizeze numai pentru operatiunile de transferuri de disponibilitati banesti
intre conturile de la banci ale aceleiasi unitati si intre acestea si casieria proprie. Totodata, apreciem ca
nu se impune utilizarea contului in cauza nici in cazul acordarii de avansuri prin viramente interne in
conturile de la banci intrucat aceste conturi, in mod normal, apartin administratorilor unitatii
patrimoniale, nefiind conturi curente ale acesteia, ceea ce este confirmat este faptul ca evidenta lor se
organizeaza cu ajutorul contului 542 "Avansuri de trezorerie" si nu prin intermediul contului 512
"Conturi curente la banci".
Exemple:
1. Pe baza registrului de casa si a dispozitiei de plata catre casierie, se inregistreaza acordarea unui avans
de trezorerie in suma de 315 lei:
Se justifica avansul de trezorerie acordat anterior, cu tichete de calatorie, achitante de cazare si diurna
legala, in valoare totala de 312 lei, iar diferenta neconsumata de 3 lei se restituie la casierie, fiind inscrisa
in registrul de casa si decontul de cheltuieli:
% = 542 315
Cheltuieli cu deplasari,
Detasari si transferari
Casa in lei
O categorie distincta de operatii de natura contabila o constituie cele privind viramentele interne sau
altfel spus transferurile de disponibilitati banesti efectuate intre conturile de al banci, precum si intre
aceste ultime conturi si casieria unitatii patrimoniale. Fiecare din aceste operatii de trezorerie se
inregistreaza in cate doua registre auxiliare, unul aferent contului din care se face virarea sumei, iar
celalalt pentru contul in care se depune suma virata, insa cele doua momente nu coincid in timp. Intre
momentul virarii sumei, pe baza de documente justificative, si cel privind consemnarea ei in contul unde
s-a dispus transferul intervine un anumit interval de timp, ceea ce nu permite inregistrarea operativa a
operatiei efectuate.
Totodata, se retine si faptul ca exista un anumit risc privind contabilizarea dubla a viramentelor
efectuate in sensul inregistrarii lor atat pe baza de documente de virare (de transferare dintr-un cont),
cat si a celor in care s-a consemnat intrarea sau primirea sumelor pentru care s-a dispus transferul.
In vederea eliminarii acestor neajunsuri se utilizeaza contul 581 "Viramente interne", care are functia
contabila de activ. Acest cont se debiteaza in momentul dispunerii efectuarii viramentului sau
transferului sumelor dintr-un cont de trezorerie in alt cont, de asemenea, de trezorerie, prin creditul
urmatoarelor conturi: 512 "Conturi curente la banci", 531 " Casa" si 541 "Acreditive".
Contul analizat, de regula, nu prezinta sold, ceea ce denota ca toate sumele care se vireaza trebuie sa fie
inregistrate in conturile pentru care s-a dispus transferul.
Exemple:
1. Pe baza registrului de casa si a chitantei - foaie de varsamant, se inregistreaza depunerea la banca a
sumei de 300 lei:
2. In ziua urmatoare, pe baza extrasului de cont primit de la banca se inregistreaza intrarea sumei de 300
lei in contul de disponibil:
Conturi la banci in lei Viramente interne Contul 581 "Viramente interne", datorita faptului ca nu prezinta
sold la incheierea exercitiului, nu se inscrie in bilantul contabil, nefiind stabilit vreun post bilantier in
acest sens. In situatii de exceptie, cand sumele virate in ultima zi a exercitiului n-au intrat in contul
pentru care s-a dispus transferul, se poate adopta solutia ca soldul debitor al contului 581 "Viramente
interne" sa se mentina in contul de disponibil bancar in sensul insumarii lui cu soldul debitor al contului
din care s-a efectuat viramentul, iar rezultatul obtinut sa se inscrie la postul bilantier corespunzator
acestui ultim cont.