Sunteți pe pagina 1din 44

264

CAPITOLUL 5 CONTABILITATEA TREZORERIEI


5.1. Delimitari, structuri si obiective ale contabilitatii valorilor de trezorerie
In cadrul unei entitati, activitatea curenta a acesteia presupune, atat operatii propriu-zise de obtinere a produselor, de executare a lucrarilor sau de prestare a serviciilor, cat si tranzactii financiare, ce se pot concretiza sub diverse forme. Conceptul de trezorerie se refera la ansamblul operatiilor financiare si monetare pe care le face o entitate pentru procurarea mijloacelor banesti si cheltuirea acestora in concordanta cu nevoile activitatii desfasurate. Sub aspect contabil, trezoreria entitatii este reprezentata de stocurile si fluxurile de numerar privind investitiile financiare pe termen scurt, disponibilitatile in conturile la banci/casierie, creditele bancare pe termen scurt si alte valori de trezorerie. Fluxurile de numerar reprezinta o baza rezonabila pentru estimarea capacitatii entitatilor de a genera numerar si echivalente de numerar, necesare pentru a face fata exigibilitatii datoriilor. Numerarul reprezinta lichiditatile monetare efective detinute in casieria entitatii sau in conturile bancare ale acesteia, iar echivalentele de numerar sunt reprezentate de investitiile financiare pe termen scurt extrem de lichide, care sunt usor convertibile in sume cunoscute de numerar si care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii. Investitiile (sub forma de titluri de plasament) sunt calificate, in mod normal, in echivalente de numerar doar atunci cand ele au o perioada scurta de scadenta, de regula, trei luni sau chiar mai putin de la data achizitiei. Prin urmare, investitiile de capital nu sunt cuprinse in aceasta categorie. Instrumentul financiar este reprezentat de orice contract ce genereaza simultan un activ financiar pentru o entitate si o datorie financiara sau un instrument de capitaluri proprii pentru o alta entitate. Instrumentele financiare se grupeaza in: a) active financiare, care, la randul lor, se identifica prin urmatoarele elemente: numerar; un drept contractual de a incasa numerar sau alte active financiare de la alta entitate; un drept contractual de a schimba instrumente financiare cu alta entitate, in conditiile in care sunt potential favorabile; un instrument de capitaluri proprii al unei alte entitati; b) datorii financiare, sunt reprezentate de orice datorie contractuala de a varsa numerar sau alt activ financiar unei alte entitati sau de a schimba instrumente financiare cu alta entitate in conditii in care sunt potential favorabile. Instrumentele financiare se delimiteaza in doua categorii: - instrumentele financiare primare care corespund unei tranzactii efective deja realizate si inregistrate in contabilitate (titluri de participare, titluri de plasament, imprumuturi acordate, imprumuturi contracte, etc.);
265

- instrumente financiare derivate sau secundare1, care reprezinta tranzactii ce comporta doua elemente de referinta 2 si se deruleaza in doua momente3. Principala deosebire dintre instrumentele derivate si alte instrumente financiare este ca, in cazul celor derivate, cumparatorul plateste doar o parte din valoarea activului de baza, insa poate beneficia integral de variatia pretului acestui activ. Instrumentele financiare se concretizeaza sub mai multe forme, dar cele, mai des, utilizate sunt contractele la termen, contractele swap si optiunile. Conform normelor legale din tara noastra, in structura trezoreriei intra

urmatoarele elemente sau active financiare: investitiile pe termen scurt, denumite, in literatura de specialitate, si valori mobiliare de plasament; valorile de incasat; disponibilitatile banesti, in lei si in devize, existente in conturi la banci; creditele bancare pe termen scurt, creditele externe si creditele de la trezoreria statului; disponibilitatile banesti in numerar, in lei si in devize; acreditivele in lei si in devize; avansurile de trezorerie; alte valori de trezorerie. Activele financiare sub forma titlurilor de valoare pot fi grupate in functie de diferite criterii. Astfel, in raport de scopul pentru care sunt achizitionate si forma concreta de existenta, se disting urmatoarele categorii: - valori de trezorerie detinute in scopul tranzactionarii care includ activele detinute in vederea revanzarii lor, pentru obtinerea unui beneficiu din specularea fluctuatiei pretului lor, intre momentul achizitiei si cel al vanzarii. In aceasta grupa se includ, de regula, titlurile cotate pe piata de capital (actiuni, obligatiuni si instrumente financiare derivate); - valori de trezorerie detinute pana la scadenta, care regrupeaza titlurile cu scadenta stabilita, pe care entitatea are intentia de ale detine pana la scadenta, in scopul incasarii unui venit financiar sub forma de dobanda, de exemplu obligatiunile, titlurile de stat si instrumentele financiare derivate, care se incadreaza in criteriul mentionat anterior; - valori financiare disponibile pentru vanzare care se refera la acele active financiare ce nu pot fi incluse in nici una din categoriile anterioare. In raport de perioada pentru care sunt detinute, titlurile de valoare se grupeaza in doua categorii: - investitii pe termen lung, ce regrupeaza valori financiare ce urmeaza a fi detinute o perioada mai mare de un an (investitii sub forma titlurilor de valoare detinute, fie in scopul exercitarii controlului asupra emitentului, fie pentru protejarea
1 Instrumentele

financiare derivate sunt reglementate de Normele BNR nr. 10/01.VII.2002, M.Of. nr. 610 din 16.VIII.2002. 2 Elementele de referinta sunt reprezentate de componenta cu pret variabil, a carei evolutie face obiectul contractului (cursul unei actiuni, cursul de schimb, rata dobanzii etc), numita suport sau baza si componenta notionala, reprezentata de o anumita cantitate de unitati dintr-un activ sau dintr-un pasiv determinat ce face obiectul variatiei de pret. 3 Momentele tranzactiei sunt incheierea contractului si plata contractului. 266

afacerilor, pentru dezvoltarea acestora sau chiar in vederea obtinerii unor venituri financiare). Asemenea titluri au fost prezentate in cadrul temei privitoare la imobilizarile financiare; - investitii pe termen scurt, denumite si investitii curente sau valori mobiliare de plasament, in care se includ valorile de trezorerie imediat realizabile sau pe care entitatea nu intentioneaza sa le pastreze o perioada indelungata (maxim 12 luni). In acest capitol ne vom ocupa de investitiile pe termen scurt, in care se incadreaza, in general, acele investitii efectuate de entitate, ce reprezinta resurse suplimentare ale trezoreriei. Ele sunt titluri de plasament, concretizate in: - investitii pe termen scurt la societati afiliate din cadrul grupului, acestea fiind acele actiuni achizitionate de la o alta societate comerciala afiliata, apartinand grupului; - obligatiuni emise si rascumparate reprezinta hartiile de valoare proprii, emise,

anterior pentru a primi imprumuturi de la alte societati comerciale (denumite imprumuturi obligatare), rascumparate la scadenta sau inainte de scadenta, in vederea anularii lor; - obligatiuni (cotate sau necotate), reprezentate de titluri negociabile achizitionate, ce confera entitatii o creanta asupra entitatii emitente; - alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate, care imbraca forma: titlurilor de stat, emise de BNR, de regula, in forma dematerializata; bonurilor de tezaur, emise de BNR, impreuna cu organele specializate ale administratiei publice centrale; certificatelor de depozit, emise de bancile comerciale. Detinerea unor astfel de investitii financiare pe termen scurt permite realizarea unor venituri financiare, sub forma de dividende, dobanzi si din diferenta favorabila dintre pretul de vanzare mai mare si pretul de cumparare mai mic. Valorile de incasat reprezinta valori financiare care, datorita naturii lor, sunt convertibile la timp sau la termen in disponibilitati banesti. Din aceasta categorie fac parte efectele comerciale (cambia si biletul la ordin), cecurile si alte cupoane primite de la platitori si depuse la banca spre scontare sau incasare. Disponibilitatile sau depozitele create in conturile de la banca pot functiona la vedere sau la termen. Depozitele la termen reprezinta o forma de imobilizare a lichiditatilor pana la un an, fara a fi transferabile sau utilizate inainte de termenul final. Procedand astfel dobanda este mai mare decat in cazul disponibilitatilor banesti la vedere, care, de regula, este mult mai mica. Daca incasarile prin contul curent sunt mai mari decat platile, soldul contului curent exprima disponibilitatile banesti, iar daca incasarile sunt mai mici decat platile, soldul reprezinta credite acordate de banca pentru nevoi temporare, care trebuie sa se incadreze intr-o anumita limita de creditare. Disponibilitatile, in lei si in valuta, sub forma numerarului in casierie, permit efectuarea decontarii operatiilor urgente, privind obligatiile fata de personalul entitatii si alte persoane fizice sau alte entitati, in cadrul unor limite legale, cu respectarea regulamentului operatiilor de casa. Creditele bancare pe termen scurt asigura completarea disponibilitatilor necesare in vederea desfasurarii unei activitati normale. Primirea acestora se face pe baza unui contract de credit si este conditionata de asigurarea existentei garantiilor materiale si morale din partea entitatii solicitante. Rambursarea (restituirea) creditelor se face la termenele precizate in contract. Pentru creditele primite se platesc dobanzi care se suporta de entitate pe cheltuieli financiare.
267

Acreditivele sunt reprezentate de disponibilitatile banesti rezervate in conturi distincte la dispozitia tertilor, in vederea efectuarii platilor pe masura livrarii bunurilor, executarii lucrarilor si prestarii serviciilor. Avansurile de trezorerie sunt reprezentate de disponibilitatile banesti acordate administratorilor sau altor persoane imputernicite de entitate, in vederea efectuarii de plati in favoarea acesteia. In categoria alte valori de trezorerie se cuprind timbrele fiscale si postale, biletele de tratament si odihna, tichetele si biletele de calatorie, tichetele de masa, bonurile pentru carburanti, alte asemenea valori. Operatiile de transferuri de disponibilitati banesti intre conturile la banci, precum si intre conturile la banci si casieria entitatii se inregistreaza in contabilitate prin intermediul unui cont de tranzit denumit viramente interne. Operatiile de trezorerie, respectiv, incasarile si platile se efectueaza in stransa corelatie cu decontarea drepturilor de creanta si a obligatiilor entitatilor. Ca urmare, contabilitatea trezoreriei se organizeaza in stransa corelatie cu realizarea si organizarea contabilitatii relatiilor economico-financiare cu tertii, persoane juridice sau fizice, care

genereaza, printre altele, modificari ale valorilor de trezorerie. Principalele obiective ale contabilitatii trezoreriei se refera la: executia si coordonarea operatiilor financiare si banesti; evidenta, controlul, gestiunea si valorificarea disponibilitatilor din conturile de la banci si a efectelor de incasat primite de la clienti si depuse la banci; efectuarea platilor la termenele scadente; respectarea legislatiei financiar - bancare si fiscale (regulamentul operatiunilor de casa, regulamente emise de Banca Nationala a Romaniei si alte reglementari in domeniu, emise de Ministerul Finantelor); valorificarea disponibilitatilor banesti temporare prin plasamente eficiente de trezorerie; alegerea si utilizarea eficienta a instrumentelor de trezorerie, precum si a celor mai avantajoase forme de decontare; asigurarea unui echilibru permanent intre operatiile de incasari ale disponibilitatilor si operatiile de achitare a datoriilor, etc. In contextul aplicarii reglementarilor conforme cu directivele CEE, informatiile privind valorile de trezorerie servesc la intocmirea unei componente a situatiilor financiare anuale denumita situatia fluxurilor de numerar, in care acestea sunt structurate pe trei activitati: a) fluxuri de numerar din activitati de exploatare, care sunt reprezentate de incasarile prin casa si banca din vanzarea produselor, lucrarilor si serviciilor, redeventelor, onorariilor, comisioanelor si altor venituri, precum si a platii datoriilor fata de furnizorii de bunuri si servicii destinate activitatilor curente, fata de angajati, inclusiv a datoriilor fiscale. b) fluxuri de numerar din activitati de investitii, care vizeaza platile prin casa si banca pentru achizitionarea de imobilizari corporale si necorporale, achizitiile de titluri de participare, precum si incasarile din eventualele cesionari ale acestora. c) fluxurile activitatii de finantare ce vizeaza incasarile din emisiunea de actiuni si obligatiuni, din contractari de credite si imprumuturi, precum si platile reprezentand achizitionarea sau rascumpararea actiunilor si obligatiunilor, respectiv rambursarea imprumuturilor.
268

5.2. Evaluarea elementelor de trezorerie


Evaluarea elementelor de trezorerie are o importanta deosebita in organizarea si conducerea contabilitatii, contribuind la respectarea unor principii de baza ale acesteia. Ea se face diferit in functie de natura valorilor si de momentul efectuarii evaluarii Probleme deosebite apar in cazul evaluarii investitiilor financiare pe termen scurt, a valorilor de incasat si a devizelor, celelalte elemente de trezorerie (disponibilitati, credite, acreditive si avansuri in lei) fiind evaluate la valoarea nominala. Evaluarea investitiilor financiare pe termen scurt, ca si in cazul celorlalte structuri contabile, componente ale bilantului, se realizeaza in patru momente: a) la intrarea in patrimoniu sau evaluarea initiala, denumita si evaluarea cu ocazia primei recunoasteri in contabilitate; b) cu ocazia inventarierii; c) la inchiderea conturilor sau la intocmirea bilantului (evaluarea bilantiera); d) la iesirea din entitate sau cu ocazia incetarii recunoasterii in contabilitate. 1. Evaluarea investitiilor pe termen scurt a) Evaluarea initiala a investitiilor pe termen scurt se realizeaza la costul de achizitie reprezentat, fie de pretul de cumparare, fie de valoarea determinata in baza unui contract de achizitie. Cheltuielile accesorii de cumparare a titlurilor in cauza, cum sunt comisioanele intermediarilor, spezele bancare si alte cheltuieli aferente, nu se includ in costul de achizitie, ci ele se inregistreaza direct in cheltuielile exercitiului. Precizare: Cheltuielile accesorii ocazionate cu procurarea titlurilor se includ in costul de achizitie. b) Evaluarea investitiilor pe termen scurt cu ocazia inventarierii se face la

valoarea actuala, estimata, in functie de pretul pietei si de utilitatea lor pentru entitate. Valoarea de utilitate este determinata pe baza costului mediu al ultimei luni, pentru titlurile cotate, sau pe baza valorii probabile de negociere, pentru titlurile necotate. c) La inchiderea conturilor sau evaluarea bilantiera, evaluarea se face pe categorii de titluri de aceeasi natura si presupune compararea valorii actuale cu valoarea de intrare, cu respectarea principiului prudentei. Potrivit acestui principiu diferentele in plus (valoarea actuala este mai mare decat valoarea de intrare) nu se inregistreaza in contabilitate, titlurile mentinandu-se la valoarea de intrare, iar pentru diferentele in minus (valoarea actuala este mai mica decat valoarea de intrare) se inregistreaza ajustarile pentru deprecierea investitiilor financiare pe termen scurt. d) Evaluarea la iesirea din patrimoniu a investitiilor financiare pe termen scurt, se realizeaza, de regula, la valoarea de intrare. In cazul in care titluri de plasament similare au preturi de intrare diferite, evaluarea acestora la iesirea din patrimoniu se face la costul mediu ponderat de cumparare sau prin aplicarea metodei prima intrare-prima iesire (FIFO) sau a altei metode ultima intrare-prima iesire (LIFO), in aceleasi conditii ca si in cazul elementelor de natura stocurilor. Diferenta intre pretul de vanzare (cesiune) si valoarea contabila reprezinta rezultatul activitatii financiare de vanzare a titlurilor respective si imbraca forma plusurilor sau minusurilor de valoare. 2. Evaluarea disponibilitatilor si a operatiilor exprimate in devize. Valorile de incasat (cecurile primite si depuse la banca si efectele comerciale, reprezentate de cambii sau bilete la ordin) se evalueaza la intrarea in patrimoniu la
269

valoarea nominala, iar la inventar si la inchiderea exercitiului financiar, evaluarea se face la valoarea posibila (probabila) de incasat (de recuperat). Evaluarea disponibilitatilor in devize, la intrarea in patrimoniu se realizeaza pe baza cursului de schimb in vigoare din ziua cand se face operatiunea, obtinandu-se echivalentul in lei al acestora. Operatiile de incasari si plati in devize necesita evaluarea la cursul de schimb in vigoare la data cand se efectueaza tranzactia (al zilei in care se face operatiunea). Diferentele de curs valutar intre data intrarii si iesirii devizelor influenteaza veniturile sau cheltuielile financiare, dupa cum sunt favorabile sau nefavorabile. La inchiderea exercitiului, disponibilitatile in devize se evalueaza la cursul de schimb in vigoare din ultima zi a exercitiului, iar diferentele de curs obtinute sunt recunoscute, fie ca venituri financiare, sau cheltuieli financiare, dupa cum sunt favorabile sau nefavorabile. Exceptie de la aceasta regula fac disponibilitatile valutare care reprezinta aport la capitalul social al actionarilor sau asociatilor, diferentele de curs aferente acestor disponibilitati fiind inregistrate ca alte rezerve, in sensul majorarii sau diminuarii, dupa caz. In situatia in care rezervele in cauza nu sunt suficiente, adica diferentele nefavorabile sunt mai mari decat rezervele existente, se efectueaza o prima operatiune de suplimentare a lor, dupa care se face regularizarea diferentelor constatate.

5.3. Sistemul documentelor justificative si evidenta operativa a elementelor de trezorerie


Un sistem de documente judicios organizat care sa raspunda obiectivelor vizate de contabilitatea trezoreriei va fi capabil sa asigure exactitatea si operativitatea in sistemul de informare al entitatii. In functie de natura elementelor componente ale trezoreriei, a caror existenta, miscare si transformare trebuie evidentiate, documentele justificative se pot grupa in

trei mari categorii: documente privind investitiile financiare pe termen scurt, documente privind conturile la banci si documente pentru operatiile cu numerar si alte valori. Prezentam in figura nr. 5.1. schema privind forma de existenta a valorilor de trezorerie si a documentelor primare aferente, ce poate constitui ca punct de pornire in organizarea contabilitatii trezoreriei. Pentru investitiile financiare pe termen scurt, documentele primare din care reies achizitionarea, existenta si vanzarea acestora sunt: contractul de vanzare-cumparare, documentele specifice achizitionarii pe piata de capital, ordin de cumparare, ordin de vanzare, iar eventualele modificari ale titlurilor de valoare detinute se constata cu ocazia inventarierii pe baza registrului inventar. Toate operatiunile efectuate prin conturile curente la banci sunt inscrise de banca in documentul denumit extrasul de cont in care sunt inscrise toate operatiunile de incasari si plati efectuate pe baza de documente justificative. Este emis de fiecare banca si este transmis entitatii, zilnic sau periodic, cuprinzand urmatoarele informatii: data emiterii, soldul initial, incasarile si platile efectuate si soldul final.
270 INVESTIII FINANCIARE PE TERMEN SCURT Actiuni Obligatiuni - contract; - ordin de vanzare, ordin de cumparare la bursa; - documente de plata (cecuri, extrase de cont); - proces verbal de anulare; - registrul inventar. CONTURI LA BaNCI Valori de incasat: - cecuri de incasat - efecte de incasat - cec, cambie, bilet la ordin; - borderoul valorilor depuse spre incasare sau scontare; - extras de cont. Conturi la banci: - in lei - in valuta - sume in curs de decontare - extras de cont; - ordin de plata pentru decontarea operatiilor com.; - ordin de plata pentru decontarea cu trez. statului; - dispozitie de plata/incasare pentru decontarea cu bugetul asigurarilor sociale; - situatie privind calculul comisioanelor si dobanzii; - foaie de varsamant; - cec (de numerar), cecul barat, etc. Credite de trezorerie - contract de creditare; - extras de cont; - scadentar;

- nota (situatie) de calcul si incasare a dobanzilor. Acreditive: - in lei - in valuta - contract; - cerere de deschidere a acreditivului; - dispozitie de plata valutara externa; - extras de cont. NUMERAR SI ALTE VALORI Casa - in lei - in valuta - registrul de casa in lei (in valuta); - chitanta; - bon de comanda-chitanta; - dispozitie de plata/incasare catre casierie; - centralizatoare (rapoarte ale caselor de marcat); - cec (de numerar); - borderou de vanzare; - bon de achizitie; - foaie de varsamant-chitanta; - liste de plata; state de plata salarii; - referat de avans; - decont de cheltuieli; - cecuri de calatorie; - mandat postal; - inventar. Alte valori - timbre fiscale; - marci postale; - tichete de calatorie; - bilete de tratament si odihna; - bonuri valorice; - tichete de masa; - alte valori. AVANSURI DE TREZORERIE Avansuri de trezorerie (avansuri pentru deplasari) - referat de avans; - ordin de deplasare (delegatie); - decont de cheltuieli; - decont de cheltuieli (pentru deplasari externe); - dispozitie de plata/incasare catre casierie; - chitanta.

Figura nr. 5.1. Formele de existenta ale valorilor de trezorerie si documentele in care se consemneaza
271

Sumele reflectate in extrasul de cont, document ce atesta tranzactiile cu disponibilitati, sunt privite sub doua aspecte: al entitatii ce are deschis contul de

disponibil la banca (aspect ce il detaliem si noi in acest paragraf) si al bancii care il intocmeste. Se retine ca cele doua puncte de vedere sunt diametral opuse, in sensul ca ceea ce reprezinta o incasare la nivelul bancii inseamna o plata la entitate si invers. Extrasul de cont, fiind un document al bancii, sumele inscrise in debitul acestuia, reprezinta plati efectuate de entitate, iar sumele inscrise in credit reprezinta incasari de disponibilitati in contul curent. In vederea inregistrarii in contabilitatea entitatii, extrasul de cont este supus unor operatii de prelucrare in cadrul compartimentului financiar, astfel: - se verifica existenta documentelor pentru toate operatiunile de incasari si plati inscrise in extrasul de cont (ordin de plata, foaie de varsamant, borderoul valorilor depuse spre incasare, dispozitie de plata/incasare, situatie-nota privind calculul dobanzilor si comisioanelor bancare etc.), urmarindu-se autenticitatea, legalitatea, oportunitatea si necesitatea operatiunilor consemnate in aceste documente; - se conteaza documentele justificative, iar in extrasul de cont se trece in dreptul fiecarei sume contul corespondent; - se grupeaza sumele pe operatii de incasari si plati si in cadrul acestora pe conturi corespondente; - se reflecta in contabilitate operatiile de incasari si plati in instrumentele specifice fiecarei forme de contabilitate utilizate de entitate (jurnale de credit, situatii de debit, fise de cont cartea mare-sah sau fise de cont pentru operatii diverse). Evidenta operativa a existentei si miscarii numerarului in entitate se tine cu ajutorul registrului de casa care se intocmeste in doua exemplare, zilnic, de catre casier pe baza documentelor justificative a operatiilor de incasari si plati in numerar. Aceste documente au un regim special de intocmire si circulatie si se evidentiaza operativ, separat prin fisa formularelor cu regim special, dintre care mai importante sunt: - pentru incasari: cecul (de numerar), dispozitie de incasare in numerar, chitanta si alte documente cu functie similara, aprobate de organele competente; - pentru plati: foaia de varsamant-chitanta, dispozitii de plata in numerar, liste de plata, state de salarii, ordine de deplasare etc. Documentele de incasari si plati in numerar sunt supuse si aprobarii controlului financiar preventiv, inainte de efectuarea operatiunilor. Primul exemplar al registrului de casa, adica originalul, se detaseaza din registru si se preda compartimentului financiar-contabil, in aceeasi zi, sau cel mai tarziu a doua zi, impreuna cu documentele justificative, sub semnatura celui care l-a primit. Compartimentul financiar verifica existenta documentelor de incasari si plati, precum si daca soldul din registrul de casa este corect stabilit. Pentru inregistrarea in contabilitate a operatiilor de incasari si plati cu numerar, registrul de casa se prelucreaza astfel: - se controleaza documentele justificative ce au stat la baza operatiilor consemnate in registrul de casa sub aspectul legalitatii, oportunitatii, necesitatii si realitatii; - se controleaza corecta preluare a sumelor din documente in registrul de casa; - in ultima coloana a registrului de casa se inscriu conturile corespondente debitoare sau creditoare, dupa caz;
272

- se cumuleaza si se grupeaza sumele pe conturi corespondente, separat pentru incasari si, respectiv, pentru plati; - se inregistreaza operatiile de incasari si plati in instrumentele specifice formei de inregistrare contabila folosita de entitate.

5.4. Forme de decontare si instrumente de plata

Pentru realizarea activitatii in conditii normale, orice entitate intra in relatii de decontare cu alte entitati, cu bancile, cu autoritatile publice, cu proprii angajati, cu actionarii sau asociatii, pentru diverse operatii economice, financiare, sociale si fiscale care genereaza, implicit, si relatii de incasari si plati. Ansamblul operatiilor de incasari si plati in care este antrenata entitatea poarta numele de relatii de decontare. In functie de natura valorilor de trezorerie, care intervin in rezolvarea unor asemenea relatii de decontare, operatiile de decontare se pot grupa in doua mari categorii: decontari fara numerar si decontari cu numerar.

5.4.1. Forme de decontare fara numerar


Cea mai mare parte a operatiilor de incasari si plati pe care le efectueaza entitatea imbraca forma decontarilor fara numerar, prin intermediul bancilor. Pentru efectuarea acestor decontari, entitatile isi deschid conturi curente. In acest scop, ele trebuie sa indeplineasca mai multe conditii, printre care sa fie inscrise la Oficiul registrului comertului (care, conform ultimelor reglementari, functioneaza pe langa fiecare tribunal) si la Ministerul Finantelor Publice; sa dispuna de un patrimoniu reglementat juridic; sa organizeze contabilitate proprie si sa incheie situatii financiare anuale. Decontarile fara numerar constau in virarea unei sume datorate de cumparator sau alt platitor (debitor) catre un furnizor sau alt beneficiar de drepturi (creditor), adica trecerea scriptica a sumei din contul debitorului in contul creditorului, prin intermediul unitatilor bancare. Efectuarea incasarilor si platilor prin sistemul de decontari, reduce necesarul de bani aflati in circulatie, accelereaza manevrarea banilor in deplina siguranta. Prin sistemul de evidenta al bancilor se poate urmari, cu certitudine, data efectuarii operatiunilor de creare si stingere a obligatiilor, iar pentru disponibilitatile din conturi entitatea incaseaza dobanda. De aici, interesul entitatilor de a pastra disponibilitatile la societatile bancare si de a efectua operatiunile de incasari si plati prin virament. Deschiderea conturilor curente de decontare se face pe baza urmatoarelor documente, pe care entitatea le depune la societatea bancara si anume; (a) cerere pentru deschiderea contului de decontare; (b) hotararea Guvernului, sau decizia Administratiei locale de stat, dupa caz, privind constituirea unitatii; (c) copie certificata dupa certificatul de inregistrare in Registrul comertului si dovada de inregistrare la organele fiscale teritoriale; (d) extras din actul care confirma dreptul conducerii entitatii sau reprezentantilor sai de a dispune de conturi; (e) fisa cu specimenele de
273

semnaturi ale persoanelor autorizate sa dispuna de conturi si amprenta stampilei unitatii. Normele legale din tara noastra, elaborate de Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare specializate, ce reglementeaza decontarile fara numerar, prevad efectuarea acestora cu respectarea anumitor reguli, printre care mentionam: Organizatorul relatiilor de decontare dintre unitati este banca, ce efectueaza decontarile prin sistemul platilor prin virament, sau compensare, fara miscarea efectiva a banilor; Operatiile de virament din conturile unitatilor platitoare se efectueaza de catre banci numai cu consimtamantul titularului de cont, cu exceptia acelor plati care privesc obligatii constatate prin titluri executorii ramase definitive, sau pentru care dispozitiile legale prevad posibilitatea decontarii fara consimtamantul unitatilor platitoare; Platile trebuie sa se efectueze la data exigibilitatii obligatiilor, platitorul fiind obligat sa le efectueze, iar beneficiarul fiind interesat sa le ceara; Beneficiarul trebuie sa efectueze plata numai dupa receptia bunurilor, lucrarilor si serviciilor, cu exceptia cazurilor cand s-a convenit altfel;

Nici o cheltuiala nu trebuie sa se efectueze daca nu este avizata, in prealabil, de conducatorul compartimentului financiar contabil, sau a altei persoane imputernicita cu exercitarea controlului financiar preventiv; Entitatile au interesul sa prevada in contractele economice, forme si instrumente de decontare care sa asigure incasarea contravalorii productiei (produse, lucrari, servicii) vandute, intr-un timp cat mai scurt, precum si suportarea de penalizari in cazul neachitarii la termen, sau acordarea de bonificatii (sconturi, sau reduceri de valoare) pentru achitarea anticipata; Furnizorii de produse, lucrari, sau servicii, sunt indreptatiti sa pretinda clientilor lor, care intarzie, in mod repetat, plata, si le creeaza greutati financiare, sa le asigure anticipat sumele necesare efectuarii platilor, prin instrumente de plata adecvate; Platile din conturile entitatilor se efectueaza in limita disponibilitatilor din conturile curente si a creditelor bancare obtinute, in ordinea scadentei. Decontarile fara numerar se efectueaza la cererea entitatii pentru orice suma, fara stabilirea unor limite obligatorii, iar pentru fiecare operatie societatea bancara percepe comisioane, taxe si speze, care sunt incluse de fiecare unitate pe cheltuieli financiare. Pentru evitarea cresterii exagerate a volumului de operatii si documente, unitatile economice trebuie sa urmareasca decontarea cumulata a datoriilor marunte. Cadrul legislativ din Romania (Instrumente de plata BNR, octombrie,1994), privind efectuarea operatiilor de decontare, s-a actualizat avandu-se in vedere, atat standardele internationale, cat si stadiul actual de dezvoltare a sistemului de plati din tara noastra. Operatiile de decontare fara numerar (operatii de incasari si plati prin virament) se pot efectua folosind diferite forme de decontare si instrumente de plata, adecvate, care sa permita derularea cu operativitate a acestor operatii. Principalele forme de decontare si instrumente de plata ce pot fi utilizate de entitatile din tara noastra sunt urmatoarele: I. Acceptarea este cea mai raspandita forma de decontare care, asa cum ii spune si denumirea, platile intre entitati se efectueaza pe baza acordului (consimtamantului) platitorului (debitorului), dat prin depunerea la banca a documentelor de decontare emise de acesta.
274

In cadrul acceptarii se pot folosi urmatoarele instrumente de decontare: - ordinul de plata; - dispozitia de plata; - cambia; - biletul la ordin; - cecul; - forfetarea sau factoringul. 1. Ordinul de plata4 este o dispozitie neconditionata, data de catre emitentul acesteia unei societati bancare receptoare de a pune la dispozitia unui beneficiar o anumita suma de bani, la o anumita data. O astfel de dispozitie este considerata ordin de plata daca: - societatea bancara receptoare intra in posesia sumei respective, fie prin debitarea unui cont al emitentului, fie prin incasarea ei de la emitent si - nu prevede ca plata trebuie sa fie facuta la cererea beneficiarului. Ordinul de plata poate fi emis pe suport clasic (hartie) sau pe suport neconventional (magnetic, electronic). Se utilizeaza pentru decontarea valorii produselor, lucrarilor si serviciilor primite, precum si pentru decontarea obligatiilor entitatii fata de organismele publice (bugetul statului, bugetul asigurarilor sociale, fonduri speciale etc.). In cazul achitarii obligatiilor fata de organismele publice, ordinul

de plata este intocmit numai pe suport de hartie si are o forma speciala necesara prezentarii structurii si motivarii obligatiilor fiscale, sociale si fiscale ale entitatii. El se intocmeste de catre platitor in trei exemplare, este semnat de conducerea entitatii sau alte persoane imputernicite si se depune la societatea bancara ce il deserveste din care un exemplar se restituie platitorului, un exemplar se retine de catre societatea bancara initiatoare, iar altul se transmite, de catre banca, beneficiarului sumelor, ca anexa la extrasul de cont. (1) Contractarea produselor,
lucrarilor sau serviciilor PLaTITOR (2) Facturare produse, lucrari, servicii BENEFICIAR (primeste bunuri, (livreaza produse, servicii sau lucrari) (4) Se lichideaza creanta lucrari sau servicii) (3) Emiterea (5) Crediteaza ordinului de contul plata beneficiarului

BANCA (4) Executarea ordinului de plata BANCA INIIATOARE DESTINATARa


Figura nr. 5.2. Schema de circulatie a ordinului de plata
4 Regulamentul

BNR nr. 8/19.VIII.1994 privind ordinul de plata.

275

In decontarea operatiilor comerciale pe baza ordinului de plata (figura 5.2.) se retin urmatoarele etape: 1. Contractarea operatiei comerciale de livrare de produse, executare de lucrari sau prestari de servicii cu decontare pe baza ordinului de plata. 2. Livrarea catre furnizor a produselor, executarea lucrarilor sau prestarea serviciilor, receptia la platitor si emiterea facturii de beneficiar; 3. Emiterea ordinului de plata de catre cumparator (platitor), pentru achitarea obligatiei fata de beneficiar si transmiterea acestuia bancii la care are deschis contul curent (banca initiatoare); 4. Efectuarea succesiva, de catre Banca initiatoare, a operatiunilor de receptie, autentificare, acceptare si in final de executare a ordinului de plata catre banca la care are deschis contul beneficiarul; 5. In momentul acceptarii ordinului de plata de catre banca destinatara transferul-credit este finalizat, creditand contul clientului sau (beneficiarului) cu suma inscrisa in ordinul de plata. Ca urmare, in vederea aducerii la indeplinire a dispozitiei platitorului, exprimata prin emiterea ordinului de plata, societatile bancare participante in cadrul transferuluicredit respectiv, trebuie sa efectueze urmatoarele operatiuni: a) receptia procedura de recunoastere a primirii ordinului de plata; b) autentificarea procedura prin care se stabileste ca ordinul de plata a fost emis de persoana indicata ca emitent pe ordinul de plata; c) acceptarea - procedura prin care se recunoaste ca valabil un ordin de plata receptionat; d) refuzul procedura utilizata in cazul in care o societate bancara decide ca nu este posibil sa execute un ordin de plata dat de un emitent sau ca executarea ar atrage costuri excesive ori intarzieri in finalizarea transferului-credit; e) executarea procedura de punere a mijloacelor banesti la dispozitia beneficiarului, in baza ordinului de plata acceptat anterior. In derularea operatiilor, denumite transfer credit pot interveni societati bancare intermediare, altele decat societatea bancara initiatoare sau societatea bancara destinatara. O varianta particulara a ordinului de plata o constituie Ordinul de plata in relatie cu trezoreria statului. 2. Cambia5 reprezinta un instrument de plata si, in acelasi timp, un titlu de

credit, sub semnatura privata, prin care tragatorul, care emite titlul, plateste o datorie fata de o anumita persoana (beneficiar) prin intermediul altei persoane (tras) care are datorie fata de tragator. In circuitul sau, cambia pune in legatura trei persoane: tragatorul, trasul si beneficiarul. Tragatorul, in calitate de creditor, emite titlul si da ordin debitorului sau, numit tras, sa plateasca o suma determinata, la o anumita data, sau la vedere, unui beneficiar, sau la ordinul acestuia din urma. Referitor la emiterea, circulatia si executarea cambiei se retin mai multe operatii. Acceptarea consta in angajamentul luat de catre tras fata de orice posesor legitim de a plati cambia la scadenta. Trasul nu este obligat prin lege sa accepte, insa daca accepta el devine debitorul (obligatul) principal. Acceptarea este inscrisa intr-o rubrica speciala pe cambie si se exprima prin inscrierea in cadrul rubricii, a cuvantului acceptat sau orice alta expresie echivalenta si este semnata de tras. Simpla semnatura a trasului pusa pe fata cambiei este socotita acceptare. Posibilitatile de circulatie (transmitere) a cambiei sunt doua:
5 Legea

58/1934, asupra cambiei si biletului la ordin, modificata prin Legea nr. 83/1994.

276

a) prin gir, caz in care posesorul cambiei, numit girant, transfera altei persoane, toate drepturile ce izvorasc din cambie. Girul poate fi facut, chiar, in folosul trasului, indiferent daca a acceptat sau nu, al tragatorului sau al oricarui alt obligat. Acestia pot sa gireze din nou cambia. Girul trebuie sa fie neconditionat si semnat de catre girant. b) prin cesiune de creanta ordinara, in cazul in care tragatorul a inscris in cambie mentiunea nu la ordin (adica creditorul transfera dreptul sau de creanta unei alte persoane). Spre deosebire de gir, cesiunea de creanta devine valabila numai din momentul notificarii ei debitorului sau din momentul in care debitorul o accepta prin act autentic. Avalizarea reprezinta angajamentul neconditionat prin care un tert sau un semnatar al cambiei (avalistul), altul decat tragatorul sau acceptantul, devine garant pentru obligatiile unui co-obligat fata de cambie (avalizatul). Scadenta este termenul la care cambia trebuie platita. Ea trebuie sa indice cu precizie ziua sau termenul maxim in interiorul caruia creditorul trebuie sa se prezinte la plata. Scadenta poate fi: a) la vedere; b) la un anumit timp de la vedere; c) la un anumit timp de la data emiterii si d) la o data fixa. Pentru plata cambiei care nu este platibila la vedere, posesorul trebuie sa se prezinte la plata in ziua scadentei sale sau cel mult la doua zile de la aceasta si in locul desemnat (indicat) pe cambie. Cel care plateste cambia poate pretinde ca aceasta sa-i fie predata cu mentiunea de achitare scrisa de posesor. Posesorul nu poate refuza o plata partiala. In aceasta situatie de plata partiala, cel care plateste (trasul) poate cere sa i se faca pe cambie mentiunea de plata si sa i se dea o chitanta. Trasul care face plata inainte de scadenta o face pe riscul sau. Scontul este o forma de credit, ce se acorda de catre o banca posesorului cambiei. La prezentarea pentru scontare, banca ii achita contravaloarea, inainte de scadenta, percepandu-i un comision (taxa scontului), ea devenind beneficiarul cambiei. In caz de neplata la scadenta de catre tras, posesorul unei cambii trebuie sa faca un protest inainte de a putea face recurs impotriva celorlalti semnatari ai cambiei (care sunt solidar obligati fata de el). Daca o cambie este incasata de catre o banca (este ultimul posesor ce solicita incasarea), aceasta trebuie sa faca protestul in caz de neplata. In figura 5.3. se prezinta schema privind circulatia unei cambii cunoscandu-se urmatoarele date: Societatea MEGA S.A. a livrat la data de 30.V.2002 societatii comerciale STAR S.A. materii prime, in valoare de 50 milioane lei, termenul de plata fiind 1.VII.2002; de asemenea, societatea comerciala MEGA S.A. trebuie sa

restituie Bancii comerciale X ultima rata a unui credit in valoare de 50 milioane lei, scadent tot la 1.VII.2002. Societatea comerciala MEGA S.A. emite o cambie care trebuie platita de societatea comerciala STAR S.A. direct Bancii X. Din momentul completarii si acceptarii cambiei, societatea comerciala MEGA S.A. are calitatea de tragator, societatea comerciala STAR S.A. se afla in pozitie de tras, iar Banca X este beneficiarul cambiei. Societatea comerciala MEGA S.A. remite cambia Bancii X. La data de 1.VII.2002 Banca X incaseaza suma de pe cambie de la societatea comerciala STAR S.A. . In acest fel se achita creditul acordat societatii comerciale MEGA S.A. de catre Banca X si, totodata, se stinge datoria societatii comerciale STAR S.A. fata de societatea comerciala MEGA S.A.
277 2) Incheierea contractului de vanzare-cumparare 5) Se stinge creanta
3) S.C. MEGA S.A. trage o cambie 4) Remite cambia trasa asupra SC STAR SA
asupra S.C. STAR S.A. 5) Se stinge datoria 1) Banca X acorda credit SC MEGA SA

6) La scadenta se achita suma

Figura nr. 5.3 Schema de circulatie a cambiei 3. Biletul de ordin este un instrument de decontare prin care emitentul isi ia angajamentul de a plati, la o anumita data, o suma determinata beneficiarului, sau celui care este posesorul legitim al instrumentului. Ca titlu de credit, este emis de client (debitor) prin care se obliga sa plateasca o suma de bani la un anumit termen, sau la prezentarea unui beneficiar, aflat in calitatea de creditor. Ca urmare, el pune in legatura doua persoane: emitentul si beneficiarul. Acest instrument este o promisiune de a plati si nu un mandat de plata. El se poate transmite prin girare, obligatiile rezultand dintrun bilet la ordin se supun acelorasi reguli generale ca si cele care rezulta dintr-o cambie. Regulile referitoare la plata, scadenta, girarea, protestul cambiei sunt aplicabile si biletului la ordin, mai putin acceptarea care este implicita. Pentru exemplificare, prezentam in figura 5.4. modalitatea de circulatie a unui bilet la ordin, in care Societatea comerciala Beta S.A. incheie un contract cu SC Construct S.A. pentru construirea unei sectii de productie in valoare de 800 milioane lei, urmand ca suma sa fie achitata intr-un termen de 30 zile de la receptia sectiei. Dupa incheierea contractului, SC Beta S.A. completeaza un bilet la ordin prin care se obliga sa plateasca suma de 800 milioane lei societatii comerciale Construct S.A. Figura nr. 5.4. Circulatia biletului la ordin
SC MEGA SA

(TRaGaTOR)
S.C. STAR S.A. (TRAS)
BANCA X (BENEFICIAR)

( 2) Lucrare efectuata prezinta la


plata biletul la ordin (1)Incheierea contractului (4) La scadenta se achita suma (3) Emitere bilet la ordin
S.C. BETA S.A. EMITENT S.C. CONSTRUCT S.A. BENEFICIAR

278

In acest exemplu SC Beta SA se afla in pozitia de emitent, iar SC Construct

SA este beneficiarul biletului la ordin. La scadenta, acesta din urma prezinta biletul la ordin, pentru incasarea sumei, fie la SC Beta SA, fie bancii acesteia, primind contravaloarea biletului la ordin. 4. Dispozitia de plata/incasare privind asigurarile sociale de stat reprezinta un ordin dat de unitatea economica bancii sale de a pune la dispozitia organelor Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale - o anumita suma; ea indeplineste si functia unui decont privind contributia adusa / cheltuielile suportate la/din fondurile asigurarilor sociale de stat. Se intocmeste in patru exemplare din care un exemplar ramane la emitent, altul la banca ce il deserveste, unul la Trezoreria Statului si altul la beneficiarul sumei D.M.P.S. 5. Cecul este un instrument de plata utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil corespunzator in aceste conturi din vanzarea productiei sau din credite. In circuitul sau el pune in legatura trei persoane: tragatorul, trasul si beneficiarul. Instrumentul este creat de tragator, care in baza unui disponibil constituit in prealabil la o societate bancara, da un ordin neconditionat acesteia, care se afla in pozitia de tras, sa plateasca la prezentare, o suma determinata unei terte persoane sau insusi tragatorului aflat in pozitie de beneficiar. Cele trei persoane care sunt puse in legatura prin intermediul cecului executa toate operatiile legate de acest instrument in nume propriu: tragatorul emite cecul, posesorul legitim il incaseaza, iar trasul il plateste. Pentru ca tragatorul sa poata emite cecuri, banca sa ii elibereaza formulare de cecuri in alb, daca acesta detine un disponibil corespunzator in cont. Posesorul carnetului de cecuri completeaza formularul, il semneaza si-l preda beneficiarului care, la randul sau, il va prezenta bancii sale pentru incasare. Transmiterea cecului se poate face prin : a) simpla remitere cazul cecului la purtator care, in momentul emiterii, nu indica expres beneficiarul sumei, sau poarta mentiunea la purtator. Acest cec va fi platit, fie persoanei desemnate ca beneficiar, fie detinatorului cecului. b) cesiune de creanta ordinara atunci cand cecul este emis pe numele unei anumite persoane si contine mentiunea nu la ordin. In acest caz, numai persoana nominalizata poate sa-l incaseze. c) girare operatiune prin care se transmit, odata cu remiterea, si toate drepturile rezultate din cec. Ea este o mentiune speciala facuta pe versoul cecului in favoarea oricui, inclusiv in favoarea tragatorului. Noul beneficiar poate, la randul sau, sa gireze cecul. Cecul este platibil numai la vedere, adica la prezentare, in termenul legal (care poate fi de 8 zile, daca cecul este platibil in localitatea in care a fost emis sau 15 zile, in celelalte cazuri). Prezentarea cecului dupa expirarea termenului legal are ca efect pierderea dreptului legal de actiune impotriva girantilor anteriori in cazul in care cecul nu ar fi platit. Toate persoanele care, in orice calitate, s-au obligat prin cec (tragator, giranti) sunt responsabile solidar in ceea ce priveste plata cecului respectiv, cu toate ca obligatiile au fost asumate in momente diferite.
279

Principalele tipuri de cecuri sunt: cecul la purtator in care nu se indica expres denumirea beneficiarului, sau poarta mentiunea la purtator (este cel prezentat anterior); cecul barat, cecul certificat si cecul de calatorie. Cecul barat consta in inscrierea, de catre tragator, a doua linii paralele, orizontale, sau oblice pe fata cecului. Bararea cecului inseamna ca beneficiarul va trebui sa recurga la serviciile unei banci pentru incasarea sumei inscrisa pe cec, deoarece incasarea in numerar, direct de la banca tragatorului, nu este posibila. Bararea poate fi : generala, daca nu prezinta nici o mentiune intre cele doua linii

si speciala, daca intre cele doua linii este mentionata denumirea unei banci. Bararea generala se poate transforma in barare speciala, dar operatiunea inversa este interzisa. Cecul certificat este acel cec prin care banca (trasul) confirma pe cec existenta disponibilului necesar efectuarii platii, iar persoana care a emis cecul nu mai poate retrage din contul sau aceasta suma pana la expirarea perioadei de prezentare. Cecul de calatorie prin care tragatorul poate conditiona plata acestuia de identitatea dintre semnatura persoanei care a primit cecul (posesorul) si semnatura persoanei care incaseaza cecul la prezentare. Se retine ca, posesorul pune o prima semnatura pe cec in momentul primirii acestuia si a doua semnatura in momentul incasarii, in prezenta functionarului societatii bancare, sau in momentul efectuarii unei plati, in prezenta beneficiarului. Acest tip de cec reprezinta un mijloc de plata sigur si se utilizeaza cu usurinta. Cecurile, ca de altfel toate instrumentele de decontare, se completeaza cu cerneala sau pasta, mentionandu-se, atat pe blanchete, cat si pe cotor urmatoarele date: felul, numarul, data si valoarea documentului achitat, precum si felul marfurilor livrate, lucrarilor executate sau serviciilor prestate si se semneaza de persoanele imputernicite sa dispuna de sumele din cont. Cecurile se achita, mai intai, din contul platitorului, dupa care suma respectiva este inregistrata in contul beneficiarului sumei, de aceea beneficiarul trebuie sa prezinte cecurile primite de la banca platitorului. Beneficiarul prezinta cecurile cu borderou de incasare, mai putin in cazul asa numitului cec de numerar in care borderoul nu mai este necesar intrucat beneficiarul sumelor (numerarului) este insusi tragatorul. Borderoul de incasare se intocmeste in trei exemplare cu urmatoarea destinatie: exemplarul 1 se retine la banca beneficiarului pentru evidenta, exemplarul 2 impreuna cu cecul se remite trasului (banca platitorului), iar exemplarul 3 se restituie beneficiarului ca dovada de prezentare spre incasare. - Societatea comerciala ALFA S.A. achizitioneaza marfuri, in valoare de 20 milioane lei, de la magazinul societatii comerciale SIGMA S.A. - Societatea comerciala ALFA S.A. are contul curent deschis la Banca X, iar societatea comerciala SIGMA S.A. are contul curent deschis la Banca Y; - In baza disponibilului din contul curent, Banca X elibereaza un carnet de cecuri societatii comerciale ALFA S.A.; - La achizitia marfii, reprezentantul societatii comerciale ALFA S.A. completeaza o fila din carnetul de cecuri, cu datele necesare si suma reprezentand contravaloarea marfurilor cumparate, o semneaza si o inmaneaza reprezentantului magazinului societatii comerciale SIGMA S.A.; - Din acest moment ALFA S.A. se afla in calitatea de tragator, Banca X are calitatea de tras, iar SIGMA S.A. fiind beneficiarul;
280

- Societatea SIGMA S.A. prezinta cecul (barat) la banca sa (Y) care il trimite Bancii X pentru decontare (incasare); - Banca X achita cecul Bancii Y, astfel se stinge datoria societatii comerciale ALFA S.A. fata de societatea comerciala SIGMA S.A. Decontarea drepturilor/obligatiilor intre cele doua entitati pe baza cecului (la purtator), presupune urmatoarele etape care se pot observa in figura nr. 5.5.
2. Livrarea de produse, executarea de lucrari si prestarea de servicii S.C. ALFA 4. Remite cecul tras asupra Bancii X S.C. (TRaGaTOR) (BENEFICIAR) 7. Se stinge creanta/obligatia 6. Prezentarea cecului la plata

SIGMA

BANCA X BANCA Y
(Tras) (Banca beneficiar) 7. Achitarea cecului

Figura nr. 5.5 Schema de circulatie a cecului 6. Forfetarea sau factoringul, ca instrumente de plata garantate, presupun etapele: a) forfetarea este un contract prin care un vanzator sau prestator de servicii isi vinde creantele pe care le are fata de un cumparator sau beneficiar unei societati bancare sau unei institutii financiare specializate, contra unei taxe de forfetare; b) factoringul este un contract incheiat intre o parte, denumita aderent, furnizoare de marfuri sau prestatoare de servicii si o societate bancara sau institutie financiara specializata, denumita factor, prin care aceasta din urma asigura finantarea, urmarirea creantelor si protectia riscurilor de credit, iar aderentul cedeaza factorului, cu titlu de vanzare sau de gaj, creantele nascute din vanzarea de bunuri sau prestarea de servicii pentru terti. II. Acreditivul constituie o alta forma de decontare si, in acelasi timp, un mijloc banesc, ce asigura cu anticipatie sumele necesare efectuarii platilor. Se utilizeaza frecvent in relatiile comerciale internationale, iar pentru decontarea datoriilor interne, in cazul in care cumparatorul intarzie, in mod repetat, platile catre furnizor. Acreditivul
1. Se elibereaza carnetul de cecuri 3. SC ALFA trage un cec asupra bancii sale 5. Prezentarea cecului spre incasare 281

creeaza o garantie suplimentara ca se va asigura, pe aceasta cale, plata datoriilor intr-un timp normal. Acreditivul este forma de decontare prin care platile se efectueaza pe masura livrarii marfurilor, executarii lucrarilor si prestarii serviciilor, dintr-o suma rezervata (din disponibilitati sau credite bancare) in acest scop si tinuta la dispozitia furnizorului, la unitatea bancara la care acesta isi are deschis contul curent. Utilizarea acreditivului, in lei sau in devize, impune, in primul rand, existenta unui contract comercial, prin care unitatile partenere au convenit decontarea pe baza de acreditiv. Deschiderea acreditivului se face la cererea unitatii platitoare din disponibilitatile banesti ale acestuia, aflate la banca si consta in emiterea unui inscris (unei cereri), prin care banca emitenta se angajeaza ferm la plata in favoarea vanzatorului, in conditiile termenelor si documentelor, potrivit instructiunilor primite de la cumparator. In cererea de deschidere a acreditivului se inscriu urmatoarele elemente: - suma acreditivului; - denumirea furnizorului, sediul acestuia si unitatea bancara ce il deserveste; - felul si calitatea marfurilor, lucrarilor, serviciilor ce fac obiectul contractului, pentru care se deschide acreditivul; - termenul de valabilitate al acreditivului; - termenul de livrare precizat in contract si documentele pe care trebuie sa le prezinte furnizorului pentru decontare. Valoarea acreditivului deschis se vireaza la banca furnizorului, din disponibilitatile cumparatorului si se inregistreaza la banca intr-un cont distinct: Acreditive deschise.

In cazul folosirii acestei forme de decontare, furnizorul procedeaza ca si in cazul altor vanzari, cu particularitatea ca, pe masura ce depune documentele de livrare si decontare la banca, acesta incaseaza, imediat, sumele de la client. Acreditivul se inchide la folosirea integrala a sumei, la expirarea valabilitatii sau la cererea cumparatorului cu acordul furnizorului. Revocarea sau reducerea acreditivului se face pe baza unei scrisori transmisa de cumparator la banca furnizorului. La primirea consimtamantului scris al furnizorului se restituie suma in contul platitorului (cumparatorului). Referitor la acreditivul in devize, acesta are o documentatie6 specifica de deschidere, alcatuita din Cererea de deschidere a acreditivului (CDA) si Dispozitia de plata valutara externa (DPVA), formulare cu regim special., tiparite de RA Imprimeria Bancii Nationale a Romaniei. Etapele pe care le presupune deschiderea si utilizarea acreditivului sunt prezentate, in mod schematic, in figura 5.6. III. Scrisoarea de garantie este forma de decontare prin care banca, ce deserveste pe platitor, confirma, la cererea acestuia, ca pentru anumite cazuri bine precizate, va asigura, pe o anumita perioada si in limita unei sume determinate, efectuarea platilor prevazute in scrisoare, din credite bancare, in cazul in care la data solicitarii platii de catre furnizor, platitorul nu va avea alte posibilitati de plata.
6 BNR

a elaborat Normele privind circuitul formularelor DPVE si CDA (M. Of. nr. 395/31. XII.1997). 282

Figura nr. 5.6 Schema privind etapele derularii unui acreditiv

5.4.2. Decontarile cu numerar


Entitatile pot efectua o serie de decontari in numerar, care pot fi in lei si in valuta. Operatiile de incasari si plati in numerar au o pondere redusa in totalul decontarilor si constau in virarea efectiva (cash) a unei sume datorate de debitor creditorului sau. Banca Nationala a Romaniei este imputernicita sa emita bancnote si monede prin care se realizeaza circulatia monetara oficiala din tara noastra, atat din punct de vedere cantitativ, cat si calitativ7. Incasarile in lei pot sa provina din vanzarea de produse din productie proprie, din vanzarea de marfuri, incasarea unor sume de la debitori, ridicari de numerar din conturile deschise la banca. Platile in lei se pot face pentru achitarea veniturilor salariale, plata ajutoarelor materiale, a premiilor si altor drepturi cuvenite salariatilor, dividendelor, plata avansurilor spre decontare, cumparari de bunuri, depuneri de numerar la banca.
7 Sisteme

de plati in Romania, BNR, Bucuresti, 1996, pag. 3. (5) Expedierea bunurilor (3) Deschidere acreditiv (1) Incheie contractul de vanzare-cumparare (4) Notificarea vanzatorului (7) Plata c/v documentelor (6) Documente privind expedierea bunurilor (2) Deschiderea acreditivului (10) Transmiterea documentelor (8) Remitere documente (9) Achitarea sumelor BANCA

VANZaTORULUI ELBA SA BANCA CUMPaRaTORULUI ANDO SA (11) Achitarea c/v documentelor CUMPaRaTOR SC ANDO SA VANZaTOR SC ELBA SA 283

Aceste operatiuni se efectueaza prin casieria unitatii, potrivit reglementarilor normative8 cu privire la operatiile cu numerar prin care se precizeaza o serie de reguli obligatorii, intre care pot fi mentionate: a) Operatiunile cu numerar se fac de persoanele imputernicite in acest scop, numite casieri, care sunt considerati gestionari si trebuie sa indeplineasca o serie de conditii cu privire la studii, vechime in munca, corectitudine si sa aiba constituite garantiile materiale necesare. b) Casieria trebuie sa functioneze intr-o incapere distincta, prevazuta cu casa de bani, ambele dotate cu incuietori speciale si cu sisteme de asigurare impotriva furturilor. c) Incasarile si platile cu numerar dintre entitate si alte persoane juridice se pot face pana la o limita stabilita de Ministerul Finantelor Publice. Legislatia9 in domeniu, prevede anumite exceptii (de la prevederile art. 5, aliniatul 2, lit. c din OG nr. 15/1996) privind depunerile de numerar in conturile persoanelor juridice, deschise la banci, in sensul ca acestea pot fi facute si de alte persoane juridice, in baza documentelor de livrare legal intocmite, in situatia in care sumele respective reprezinta cumparari de marfuri, prestari de servicii, achitari de taxe, care nu au putut fi achitate prin instrumente de plata fara numerar. In vederea respectarii cu strictete a disciplinei de casa operatiile efectuate prin casierie se verifica zilnic, la preluarea registrului de casa si a documentelor anexate de la casier, de catre conducatorul compartimentului financiar-contabil sau alta persoana imputernicita. Numerarul si alte valori din casierie se verifica inopinat, cel putin o data pe luna, de catre conducatorul compartimentului financiar-contabil sau inlocuitorul sau. Instrumentul principal prin care se realizeaza incasarea contravalorii unor drepturi sau achitarea unor obligatii cu ajutorul numerarului este chitanta. Alte documente utilizate sunt: chitanta fiscala (document de livrare si incasare /achitare), cec numerar, state de salarii si liste de plata a avansurilor chenzinale, etc. In cazul operatiunilor cash in valuta se utilizeaza documente justificative si de evidenta operativa distincte (chitanta pentru operatii in valuta, cod 14-4-1/a, registrul de casa in valuta, cod 14-4-7/aA).

5.5. Contabilitatea investitiilor pe termen scurt


Contabilitatea valorilor mobiliare de plasament sau a investitiilor pe termen scurt se realizeaza cu ajutorul conturilor din clasa 5, denumita Conturi de trezorerie, grupa 50 Investitii pe termen scurt care include urmatoarele conturi: Contul 501 Actiuni detinute la societatile afiliate Contul 505 Obligatiuni emise si rascumparate Contul 506 Obligatiuni
8 Legea

nr. 88/1998, privind aprobarea O.G. nr. 26/1997, pentru modificarea si completarea O.G. 15/1996, privind intarirea disciplinei financiar-valutare (M.Of. nr. 169/29.IV.1998).

9 H.G.

nr. 479/12.VIII.1998 (M.Of. nr. 302/18.VIII. 1998), pentru modificarea si completarea Normelor metodologice pentru aplicarea O.G. nr. 15/1996. 284

Contul 508 Alte investitii pe termen scurt si creante asimilate cu urmatoarea structura: - Contul 5081 Alte titluri de plasament - Contul 5088 Dobanzi la obligatiuni si titluri de plasament Contul 509 Varsaminte de efectuat pentru investitii pe termen scurt, cu urmatoarea structura: - Contul 5091 Varsaminte de efectuat pentru actiunile detinute la societatile afiliate; - Contul 5098 Varsaminte de efectuat pentru alte investitii pe termen scurt. Toate conturile din aceasta grupa, cu exceptia contului 509 Varsaminte de efectuat pentru investitii pe termen scurt, au functie contabila de activ. Se debiteaza cu valoarea la cost de achizitie a investitiilor pe termen scurt (actiuni, obligatiuni si alte titluri), cumparate sau rascumparate (din propriile emisiuni). Se crediteaza cu valoarea la cost de achizitie a titlurilor vandute sau anulate, dupa caz. Pot avea sold debitor, care reprezinta titluri de plasament aflate in portofoliul entitatii. Contabilitatea analitica a titlurilor de plasament se organizeaza pe categorii de titluri si gestiuni de portofoliu create. In ceea ce priveste contul 509 Varsaminte de efectuat pentru investitii pe termen scurt se retine faptul ca asigura urmarirea datoriilor (varsamintelor de efectuat) provenite din achizitionarea investitiilor pe termen scurt cumparate cu decontare ulterioara, functionand in mod similar ca si celelalte conturi de obligatii fata de terti. Este un cont de pasiv. Se crediteaza cu valoarea datorata (de varsat) pentru investitiile pe termen scurt cumparate, in corespondenta cu debitul conturilor care arata natura investitiilor pe termen scurt (achizitionate si neachitate) si se debiteaza pentru a inregistra valoarea achitata a investitiilor pe termen scurt cumparate, in corespondenta cu creditul conturilor de disponibilitati. Soldul contului este creditor, ce reprezinta valoarea datorata pentru investitiile financiare pe termen scurt cumparate. O problema strans legata de achizitia titlurilor de valoare o reprezinta contabilizarea cheltuielilor ocazionate cu achizitia si, respectiv, vanzarea acestor titluri, reprezentate de comisioanele de intermediere sau alte cheltuieli accesorii care, se pot reflecta in debitul contului 627 Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate, daca se au in vedere reglementarile de pe piata valorilor mobiliare, situatie in care comisionul retinut de operatorii de pe aceasta piata (care pot face tranzactii numai cu SVM-uri) din contul clientilor lor. Se pot folosi si alte modalitati de inregistrare a acestora ca de exemplu, in debitul contului 668 Alte cheltuieli financiare. Achizitia, existenta si circulatia investitiilor pe termen scurt determina reflectarea in contabilitate a numeroase operatii economice privitoare la acestea. Prezentam in continuare numai cateva pe care le consideram reprezentative. 1. Societatea comerciala ALFA S.A., componenta a unui grup, achizitioneaza in luna martie 2004 de la o societate afiliata grupului, 5.000 actiuni la costul de achizitie 20 lei/actiune, pe care le achita imediat in proportie de 50% cu disponibil din contul curent, iar diferenta se achita in termen de 6 luni. In luna octombrie 2004 revinde 1.000 de actiuni la pretul de vanzare de 23 lei/actiune si 500 actiuni la un pret de vanzare de 18 lei/actiune. Decontarea ulterioara a obligatiei create in momentul achizitiei actiunilor, si, respectiv, incasarea acestora in momentul revanzarii se fac prin viramente bancare.
285

a) cumpararea actiunilor (5.000 actiuni x 20 lei/actiune = 100.000 lei): 501 = % 100.000 lei

Actiuni detinute la societatile afiliate

5121
Conturi la banci n lei

50.000 lei 5091 50.000 lei


Varsaminte de efectuat pentru actiunile detinute la societatile afiliate

b) efectuarea varsamintelor in luna octombrie pentru actiunile achizitionate in luna martie 2004: 5091 = 5121 50.000 lei
Varsaminte de efectuat pentru actiunile detinute la societatile afiliate Conturi la banci n lei

c) vanzarea actiunilor la pretul de vanzare mai mare decat costul de achizitie: valoarea la pret de vanzare 23.000 lei (1.000 actiuni x 23 lei/actiune); valoarea in costuri de achizitie 20.000 lei (1.000 actiuni x 20 lei/actiune); rezulta o diferenta favorabila (un castig) din vanzarea actiunilor, in valoare de 3.000 lei: 5121 = % 23.000 lei Conturi la banci n lei 501
Actiuni detinute la societatile afiliate

20.000 lei 7642 3.000 lei


Cstiguri din investitii pe termen scurt cedate

d) vanzarea actiunilor la pretul de vanzare mai mic decat costul de achizitie: valoarea la pret de vanzare 9.000 lei (500 actiuni x 18 lei/actiune); valoarea in costuri de achizitie 10.000 lei (5.000 actiuni x 20 lei/actiune); rezulta o diferenta nefavorabila (o pierdere) din vanzarea actiunilor, in valoare de 1.000 lei. % = 501 10.000 lei 5121
Conturi la banci n lei Actiuni detinute la societatile afiliate

9.000 lei 6642 1.000 lei


Pierderi din investitii pe termen scurt cedate

2. Se rascumpara 500 de obligatiuni, in vederea anularii, la care se cunosc urmatoarele elemente: valoarea nominala unitara este de 10 lei, valoarea totala este de 5.000 lei; dobanda anuala este de 20%, ceea ce reprezinta 1.000 lei. Folosindu-se aceste date se inregistreaza operatiile economice de mai jos: a) dobanda de 20% datorata creditorilor si inscrisa in nota de contabilitate: 666 = 1681 1.000 lei
Cheltuieli privind dobnzile Dobnzi aferente mprumuturilor din emisiunea de obligatiuni

b) rascumpararea obligatiunilor, cu decontare imediata pentru suma de 3.000 lei si cu decontare ulterioara pentru 2.000 lei, asa cum reiese din registrul de casa si din nota de contabilitate:

286

505 = % 5.000 lei


Obligatiuni emise si rascumparate 5311 Casa n lei

3.000 lei 5098 2.000 lei


Varsaminte de efectuat pentru alte investitii financiare pe termen scurt

c) decontarea ulterioara in numerar a obligatiunilor rascumparate, conform registrului de casa: 5098 = 5311 2.000 lei
Varsaminte de efectuat pentru alte investitii pe termen scurt Casa n lei

d) anularea obligatiunilor, consemnate in borderoul acestora si in nota de contabilitate: 161 = 505 5.000 lei
mprumuturi din emisiuni de obligatiuni Obligatiuni emise si rascumparate

e) plata dobanzilor datorate, pe baza registrului de casa: 1681 = 5311 1.000 lei
Dobnzi aferente mprumuturilor din emisiuni de obligatiuni Casa n lei

Precizare: In cazul in care valoarea de vanzare a obligatiunilor este inferioara celei de rambursare, diferenta, in cauza, reprezinta prima de rambursare si se inregistreaza cu ocazia subscrierii obligatiunilor, debitandu-se contul 169 Prime privind rambursarea obligatiunilor in corespondenta cu creditul contului 161 Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni. 3. O societate comerciala achizitioneaza, prin intermediul unei societati de valori mobiliare (SVM), un pachet de 1.000 obligatiuni, la un cost de achizitie de 50 lei/obligatiune, cu decontare ulterioara prin virament in termen de doua luni; obligatiunile sunt revandute, astfel: 950 obligatiuni la un pret de vanzare de 55 lei/obligatiune; 50 obligatiuni la un pret de vanzare de 49,50 lei/obligatiune; comisionul SVM-ului, retinut de acesta, este de 2% din valoarea tranzactiilor. a) achizitionarea obligatiunilor, cu decontare ulterioara, folosindu-se borderoul acestora si nota de contabilitate: valoare totala de 50.000.000 lei (1.000 obligatiuni x 50.000 lei/obligatiune) ; comisionul in suma de 1.000 lei (50.000 lei x 2%): 506 = 5098 50.000 lei
Obligatiuni Varsaminte de efectuat pentru alte investitii pe termen scurt

b) plata comisionului: 627


Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate

= 5121
Conturi la banci n lei

1.000 lei c) decontarea ulterioara a obligatiunilor cumparate, pe baza extrasului de cont si a ordinului de plata anexat:

5098 = 5121 50.000 lei


Varsaminte de efectuat pentru alte investitii pe termen scurt Conturi la banci n lei 287

d) vanzarea obligatiunilor la un pret mai mare decat costul de achizitie: valoarea in preturi de vanzare 52.250 lei (950 actiuni x 55 lei/actiune); valoarea in costuri de achizitie 47.500 lei (950 actiuni x 50 lei/actiune); se stabileste un castig din vanzarea actiunilor in valoare de 4.750 lei: 5121
Conturi la banci n lei

=% 506
Obligatiuni

52.250 lei 47.500 lei 7642


Cstiguri din investitii pe termen scurt cedate

4.750 lei e) inregistrarea comisionului retinut de SVM in suma de 1.045 lei (52.250 lei x 2 %): 627
Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate

= 5121
Conturi la banci n lei

1.045 lei f) vanzarea obligatiunilor la un pret mai mic decat costul de achizitie: valoarea in preturi de vanzare 2.475 lei (50 actiuni x 49,50 lei/actiune); valoarea in costuri de achizitie 2.500 lei (50 actiuni x 50 lei/actiune; se stabileste o pierdere din vanzarea actiunilor, in suma de 25 lei. % = 506 2.500 lei 5121
Conturi la banci n lei Obligatiuni 2.475 lei

6642
Pierderi privind investitiile pe termen scurt cedate

25 lei g) inregistrarea comisionului retinut de SVM, in suma de 49,50 lei (2.475 lei x 2%): 627
Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate

= 5121
Conturi la banci n lei

49,50 lei 4. La data de 1.X.2005, o societate comerciala achizitioneaza un pachet de 1.000 de obligatiuni de stat (publice) cu scadenta la 31.III.2006, la un cost de achizitie de 1.000 lei/obligatiune si o dobanda de 20%, platibila la scadenta. Decontarea acestora se face jumatate in numerar si jumatate cu disponibil din cont.

a) cumpararea obligatiunilor de stat in anul 2005, in valoare de 1.000.000 lei (1.000 obligatiuni x 1.000 lei/obligatiune): 5081
Alte titluri de plasament

=% 5121
Conturi la banci n lei

1.000.000 lei 500.000 lei 5311


Casa n lei

500.000 lei b) inregistrarea dobanzilor aferente anului 2005, in suma de 50.000 lei (1.000.000 lei x 20% x 3/12 luni): 5088
Dobnzi la obligatiuni si titluri de plasament

= 766
Venituri din dobnzi

50.000 lei
288

c) in anul 2006 se incaseaza obligatiunile de stat si dobanzile aferente (dobanzile aferente celor trei luni, sunt in suma de 50.000 lei (1.000.000 x 20% x 3/12 luni): 5121
Conturi la banci n lei

=% 5081
Alte titluri de plasament

1.100.000 lei 1.000.000 lei 5088


Dobnzi la obligatiuni si titluri de plasament

50.000 lei 766


Venituri din dobnzi

50.000 lei

5.6. Contabilitatea operatiilor efectuate prin conturile curente la banci


Disponibilitatile banesti gestionate prin conturile curente reprezinta o componenta de baza a valorilor de trezorerie, deoarece cu ajutorul lor se efectueaza o multitudine de tranzactii privind activitatea economica cum sunt: incasari, plati, transferuri de mijloace banesti din gestiunea unei entitati in gestiunea altei entitati, relatii cu bugetul de stat, cu bugetul asigurarilor sociale etc. Prin intermediul conturilor de la banci se delimiteaza si se inregistreaza operatiile care se refera la: valorile de incasat, disponibilitatile in lei si in devize, creditele bancare pe termen scurt, precum si dobanzile aferente disponibilitatilor si creditelor bancare. Pentru fiecare din categoriile mentionate se utilizeaza cate un cont sintetic de gradul I si II din cadrul grupei 51, denumita "Conturi la banci" din clasa 5 a Planului general de conturi.

5.6.1. Contabilitatea valorilor de incasat

In cadrul valorilor de incasat se includ cecurile si efectele comerciale primite de la clienti pentru produsele livrate, lucrarile executate si serviciile prestate de entitate, depuse la banca pentru incasare, inclusiv pentru scontare. Contabilitatea acestora se realizeaza prin intermediul contului 511 Valori de incasat, cont de activ, ce se desfasoara pe urmatoarele conturi sintetice de gradul II: 5112 Cecuri de incasat 5113 Efecte de incasat 5114 Efecte remise spre scontare Se debiteaza cu valoarea cecurilor si efectelor comerciale primite de la clienti si depuse la banca spre incasare, respectiv scontare. Se crediteaza cu valoarea cecurilor si efectelor comerciale incasate, precum si a sconturilor acordate, in cazul incasarii sumelor inainte de scadenta. Soldul contului poate fi debitor si reprezinta valoarea cecurilor si efectelor comerciale depuse la banca si neincasate. Valorile de incasat determina reflectarea in contabilitate a urmatoarelor operatiuni economice:
289

1. Societatea comerciala SIGMA S.A. primeste de la societatea comerciala ALFA S.A. un cec pentru suma de 23.800 lei, reprezentand contravaloarea marfurilor vandute anterior: 5112 = 4111 23.800 lei
Cecuri de ncasat Clienti

2. Cecul, primit anterior se depune la banca in ziua urmatoare, conform borderoului de depunere, dupa care urmeaza operatia de incasare, iar pe baza extrasului de cont, se inregistreaza: 5121 = 5112 23.800 lei
Conturi la banci n lei Cecuri de ncasat

Precizare: In legatura cu celelalte valori de incasat, reprezentate de cambia si biletul la ordin, se retine faptul ca entitatea, ce primeste asemenea efecte de comert, are urmatoarele variante (posibilitati): - sa le foloseasca inainte de scadenta platind, la randul ei, furnizorii fata de care are datorii, operatie ce se numeste andosare (inscrierea noului beneficiar), aceasta reprezentand o transferare a dreptului de creanta de catre beneficiarul titlului, in favoarea unui furnizor, sau creditor al sau, in scopul decontarii partiale sau totale a unei datorii. Astfel, efectul comercial este scos din portofoliul de valori de catre client (debitor), care inscrie noul beneficiar, dupa care il preda acestuia; - sa se prezinte cu ele la banca, inainte de scadenta, in vederea scontarii lor, operatie ce atrage acordarea scontului (dobanda + comision) bancii, care devine proprietara acestora; - sa astepte scadenta si sa incaseze banii de la beneficiarul sau. 3. Societatea comerciala detine in portofoliul sau o cambie acceptata de un client pentru suma de 59.500 lei, care este scadenta la 1.VII.2006; in vederea incasarii sumei inscrise in cambie societatea comerciala poate alege una din variante: A. remiterea cambiei la banca, pentru incasare la scadenta; B. remiterea cambiei la banca, spre scontare, inainte de scadenta la 16.VI.2006, rata scontului fiind egala cu 40%. Varianta A: remiterea cambiei spre incasare la scadenta, presupune urmatoarele operatiuni contabile: a) remiterea efectului comercial la banca, spre incasare: 5113 = 413 59.500 lei
Efecte de ncasat Efecte de primit

b) incasarea efectului comercial la scadenta:

5121 = 5113 59.500 lei


Conturi la banci n lei Efecte de ncasat

Varianta B: remiterea cambiei spre scontare, inainte de scadenta, presupune urmatoarele inregistrari in contabilitate: a) remiterea efectului comercial la banca, spre scontare: 5114 = 413 59.500 lei
Efecte remise spre scontare Efecte de primit

Concomitent se debiteaza contul extrabilantier 8037 Efecte scontate neajunse la scadenta cu suma de 59.500 lei.
290

b) incasarea efectului comercial scontat: Incasarea efectului comercial se efectueaza inainte de scadenta, prin scontare, motiv pentru care societatea comerciala va plati bancii un scont, calculat ca o dobanda simpla dupa relatia: 992 lei 360 100 59.500 40 15 360 100 Vn Rs Nz S = = = in care: S = scontul; Vn = valoarea nominala a efectului comercial; Rs = rata scontului; Nz = numarul de zile dintre data scontarii si data scadentei efectului comercial; Suma neta incasata este 58.508 lei si se determina ca diferenta intre 59.500 lei (valoarea cambiei) 992 lei (scontul acordat): % = 5114 59.500 lei 5121 Efecte remise spre scontare 58.508 lei
Conturi la banci n lei

667 992 lei


Cheltuieli privind sconturile acordate

5.6.2. Contabilitatea operatiilor efectuate prin conturile curente deschise la banci


Societatile bancare au obligatia sa asigure, prin conturile unitatilor deschise la banci, atat pastrarea disponibilitatilor banesti aflate in asemenea conturi, cat si efectuarea decontarilor (operatiilor de incasari si plati) fara numerar, denumite si operatii prin virament. Pentru reflectarea in contabilitate a acestor operatiuni se foloseste contul 512 Conturi curente la banci, care tine evidenta disponibilitatilor, in lei si in devize, aflate in conturi la banci, a sumelor in curs de decontare, precum si a miscarii acestora. Se dezvolta in urmatoarele conturi sintetice de gradul II: 5121 Conturi la banci in lei 5124 Conturi la banci in valuta 5125 Sume in curs de decontare.

Din punct de vedere al functiei contabile, conturile sintetice de gradul II, 5121 Conturi la banci in lei si 5124 Conturi la banci in valuta sunt conturi bifunctionale, datorita naturii soldurilor. Pot avea, fie sold final debitor, ce reprezinta disponibilitatile banesti existente in conturile de la banci, fie sold final creditor care reprezinta creditele de trezorerie (credite pentru plati), primite de entitate, pentru acoperirea decalajului dintre valoarea elementelor de natura stocurilor si cheltuielilor efectuate, pe de o parte, si totalul incasarilor, pe de alta parte. Altfel spus, soldul creditor inseamna creditele acordate de banca, prin conturile curente, in cadrul unei limite de creditare stabilita in contract (adica platile efectuate de banca, la o anumita data, pot fi mai mari decat disponibilitatile banesti pe care le are entitatea in contul curent).
291

Contul 512 Conturi curente la banci, cu conturile sale sintetice de gradul II, 5121 Conturi la banci in lei si, respectiv, 5124 Conturi la banci in valuta, inregistreaza in debit incasarile de disponibilitati, in corespondenta cu creditul conturilor care arata sursa incasarilor respective. In credit se inregistreaza platile efectuate din conturile curente, in corespondenta cu debitul conturilor care arata destinatia sumelor platite. Conturile curente la banci se dezvolta in analitic pe fiecare banca in parte. Pentru conturile in devize, evidenta analitica se detaliaza pe tipuri de valute. Contul 5125 Sume in curs de decontare se utilizeaza, de regula, la sfarsitul exercitiului financiar pentru inregistrarea urmatoarelor operatii: sumele virate de terti, dar neaparute in extrasul de cont; sumele depuse la banca prin mandat postal si neaparute in extrasul de cont; sumele consemnate in conturi separate la banci pentru participarea la licitatii, in vederea cumpararii de valuta. A. Operatiile de incasari si plati prin conturile curente sunt diverse, dar pentru exemplificare prezentam urmatoarele: 1. Pe data de 10.XI.2005, in baza extrasului de cont, entitatea inregistreaza urmatoarele operatii: incasarea facturii trimisa unui client, in suma de 185.000 lei; plata impozitului pe salarii, in suma de 15.000 lei, a contributiilor unitatii la asigurarile sociale de 25.500 lei, precum si comisionul retinut de societatea bancara, pentru operatiile efectuate, in suma de 2.800 lei. a) incasarea sumei de la client conform extrasului si a ordinului de plata anexat: 5121 = 4111 185.000 lei
Conturi la banci n lei Clienti

b) inregistrarea platilor prin contul de disponibil de la banca: % = 5121 43.300 lei 444 Conturi la banci n lei 15.000 lei
Impozit pe venituri de natura salariilor

431 25.500 lei


Asigurari sociale

627 2.800 lei


Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate

2. Pe baza extrasului de cont in lei din data de 15.XI.2005, se inregistreaza urmatoarele operatii de incasari: - numerarul depus din casierie: 80.000 lei; - primirea unui credit pe termen lung: 240.000 lei; - depunerea de catre asociati a aportului in numerar: 50.000 lei; - dobanda acordata de banca pentru disponibilul pastrat in cont: 6.000 lei. 5121 = % 376.000 lei Conturi la banci n lei 581 80.000 lei

Viramente interne

1621 240.000 lei


Credite bancare pe termen lung

456 50.000 lei


Decontari cu asociatii privind capitalul

766 6.000 lei


Venituri din dobnzi 292

3. Se reflecta in contabilitate operatiile de plati inscrise in extrasul contului de disponibil in lei din data de 25.XI.2005, dupa cum urmeaza: - decontarea la scadenta a obligatiei fata de furnizor, pe baza unui efect comercial, acceptat anterior, in valoare de 80.000 lei; - rambursarea ratei scadente de 10.000 lei, din creditul pe termen lung primit anterior; - plata sumei de 4.000 lei, reprezentand impozit pe profit datorat bugetului statului; - achitarea taxei pe valoarea adaugata datorata bugetului statului in suma de 6.000 lei. % = 5121 100.000 lei 403 Conturi la banci n lei 80.000 lei
Efecte de platit

1621 10.000 lei


Credite bancare pe termen lung

441 4.000 lei


Impozitul pe profit

4423 6.000 lei


TVA de plata

B. In cazul in care decontarile pe baza instrumentelor de plata se fac in devize in contabilitate se utilizeaza contul 5124 Conturi la banci in valuta, ce reflecta, atat operatiile exprimate in devize, cat si in lei. Normele contabile din tara noastra, prevad ca operatiunile privind disponibilitatile in devize sa fie inregistrate in contabilitate dupa metoda cursului zilei sau dupa metoda cursului fix. La finele exercitiului, disponibilitatile in valuta existente in conturi la banci se evalueaza la cursul de schimb al pietei valutare in vigoare la acea data (cursul din ultima zi a exercitiului financiar, comunicat de Banca Nationala Romaniei). In acest caz, diferentele favorabile de curs valutar se vor concretiza in venituri financiare, ce se vor inregistra in contul 765 Venituri din diferente de curs valutar, iar diferentele nefavorabile de curs se vor concretiza in cheltuieli financiare ce se vor inregistra in contul 665 Cheltuieli din diferente de curs valutar. De asemenea, in momentul decontarii (incasarii) creantelor si, respectiv platii datoriilor, exprimate in devize, diferentele de curs valutar rezultate ca urmare a acestor operatiuni se evidentiaza cu ajutorul aceleasi conturi de venituri si cheltuieli din diferente de curs valutar. Exemplu: La data de 17.XI. 2005 se fac urmatoarele operatiuni prin contul curent in devize: - incasarea unei facturi emise la data de 10.X.2005, reprezentand marfuri livrate unui client extern, pentru suma de 10 000 euro; - plata unei facturi primite la data de 20.IX.2005 de la un furnizor extern, pentru suma de 6 000 euro. Cursurile valutare sunt urmatoarele: 10.X.2005 20.IX. 2005 17.XI.2005 31.12.2005

33,20 lei/euro 33,40 lei/euro 33,50 lei/euro 33,70 lei/euro Reflectarea in contabilitate:
293

1. Inregistrarea incasarii creantei in devize la data de 17.XI. 2005; se stabileste si se inregistreaza o diferenta favorabila de curs valutar, deoarece cursul de schimb valutar din momentul incasarii creantei este mai mare decat cel din momentul crearii creantei : 5124 = % 33.500 lei Conturi la banci n valuta 4111 33.200 lei
(10.000 euro x 33,50 lei/euro) Clienti (10.000 euro x 33,20 lei/euro)

765 300 lei


Venituri din diferente de curs valutar [10.000 euro x (33,50 lei-33,20 lei)]

2. Plata datoriei in devize; concomitent, se stabileste si se inregistreaza o diferenta nefavorabila de curs valutar, deoarece cursul de schimb valutar din momentul platii datoriei este mai mare decat cel din momentul crearii datoriei respective: % = 5124 20.100 lei 401 Conturi la banci n valuta 20.040 lei
Furnizori (6.000 euro x 33,50 lei/euro) (6.000 euro x 33,40 lei/euro)

665 60 lei
Cheltuieli din diferente de curs valutar [6.000 euro x (33,50 lei-33,40 lei)]

Pentru rezolvarea problemei privind evaluarea la iesire a disponibilitatilor in devize, indiferent daca acestea sunt mai mult sau mai putin numeroase, se recomanda a fi utilizate metodele de evaluare prevazute de Regulamentul contabil pentru evaluarea stocurilor la iesire, respectiv metoda costului mediu ponderat, metoda prima intrare-prima iesire sau a metodei ultima intrare-prima iesire. Se poate utiliza, de asemenea, si metoda identificarii specifice. 3. La incheierea exercitiului se inregistreaza evaluarea soldului contului 5124 Conturi la banci in valuta, la cursul din momentul evaluarii (31.XII.2005). Pe baza datelor din operatiile efectuate anterior se stabileste situatia contului 5124 Conturi la banci in valuta, la data de 31.XII. 2005: D 5124 Conturi la banci in valuta C
(1) 10. 000 euro x 33,50 lei/euro = 33.500 lei (2) 6.000 euro x 33,50 lei/euro = 20.100 lei Sold debitor 4.000 euro x 33,50 lei/euro = 13.400 lei (3) Ajustarea soldului 4.000 euro x (33,70-33,20) lei/euro = 80 lei Sold final debitor la 31.XII.2005

4.000 euro x 33,70 lei/euro = 13.480 lei 294

Soldul debitor al contului 5124 la inchiderea exercitiului se calculeaza, atat in devize, cat si in lei, pe baza datelor inregistrate in cont si se compara cu soldul evaluat la cursul valutar din momentul inchiderii exercitiului. In exemplificarea realizata, soldul contului, avand in vedere operatiile inregistrate, este de 4 000 euro, reprezentand 13.400 lei; la 31.XII.2005, soldul contului evaluat la cursul de schimb din momentul inchiderii exercitiului este de 13.480 lei (4 000 euro x 33,70 lei/$). Din compararea celor doua valori in lei, a soldului in devize, rezulta o diferenta favorabila de curs valutar, in suma de 80 lei (13.480 lei 13.400 lei), care se evidentiaza astfel:

5124 = 765 80 lei


Conturi la banci n valuta Venituri din diferente de curs valutar

Aceasta operatiune reprezinta o ajustare a soldului contului 5124 Conturi la banci in valuta, astfel incat la inchiderea exercitiului (31.12.N) acesta sa reflecte disponibilul in devize evaluat la valoarea actuala in lei (exprimat la cursul valutar in vigoare la acea data). Se retine faptul ca diferentele de curs valutar aferente disponibilitatilor in devize se inregistreaza pe seama veniturilor sau cheltuielilor financiare, dupa caz. Conform legislatiei actuale pierderile din diferente de curs valutar au o deductibilitate fiscala specifica. C. Inregistrarea sumelor in curs de decontare ce pot sa apara in unele situatii, de regula, la sfarsitul lunii, cand sumele virate sau depuse de terti (clienti, beneficiari, subunitati proprii, unitati din cadrul grupului, debitori, etc.) nu intra in contul de disponibil al entitatii, datorita timpului necesar circulatiei documentelor intre societatile bancare sau pe parcursul postal. Tot in cadrul sumelor in curs de decontare se cuprind si operatiile de consemnare a unor disponibilitati banesti in conturi separate, pentru participarea la licitatiile pentru cumparare de valuta. Pentru evidentierea mijloacelor banesti in curs de incasare, entitatile platitoare, subunitatile sau unitatile din grup intocmesc si prezinta entitatii care incaseaza, documente justificative din care rezulta depunerea sau virarea sumelor la banca, sau prin mandat postal, pe baza carora se inregistreaza valorile in contul 5125 Sume in curs de decontare. 1. Primirea mandatelor postale pentru vanzarile pe baza de colete postale, in valoare de 3.400 lei, iar ulterior incasarea mandatelor postale prin contul de disponibil de la banca. a) primirea mandatelor postale din care rezulta virarea sumelor de catre clienti: 5125 = 4111 3.400 lei
Sume n curs de decontare Clienti

b) incasarea sumelor respective in contul de la banca: 5121 = 5125 3.400 lei


Conturi la banci n lei Sume n curs de decontare

2. Pe data de 15.XII.2005, se consemneaza intr-un cont distinct suma de 7.000, in vederea participarii la o licitatie, pentru cumpararea de 2.000 euro. La data de 8.01.2006 se adjudeca suma de 2.000 de euro, la cursul de 3,40 lei/euro, iar comisionul bancar este de 1% din valoarea valutei adjudecate, adica 68 lei. a) consemnarea sumei in lei, in contul bancar separat, pentru participarea la licitatia valutara:
295

581 = 5121 7.000 lei


Viramente interne Conturi la banci n lei

si concomitent: 5125 = 581 7.000 lei


Sume n curs de decontare Viramente interne

b) adjudecarea cumpararii de euro, respectiv primirea valutei in cont cu achitarea comisionului corespunzator: % = 5125 6.868 lei 581 Sume n curs de decontare 6.800 lei
Viramente interne

627 68 lei
Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate

si concomitent, pentru contul de devize (euro): 5124 = 581 6.800 lei


Conturi la banci n valuta Viramente interne

c) virarea sumei neutilizate in contul de disponibil: 581 = 5125 132 lei


Viramente interne Sume n curs de decontare

si concomitent: 5121 = 581 132 lei


Conturi la banci n lei Viramente interne

5.6.3. Contabilitatea operatiilor privind dobanzile


In activitatea practica, dobanzile bancare incasate pentru soldurile debitoare ale conturilor curente majoreaza disponibilul din cont (se inregistreaza in debitul contului 512 Conturi curente la banci) si veniturile financiare din dobanzi (creditul contului 766 Venituri din dobanzi), iar dobanzile bancare platite pentru soldurile creditoare ale conturilor curente majoreaza cheltuielile financiare din dobanzi si micsoreaza disponibilul din cont. Daca dobanzile bancare aferente exercitiului financiar expirabil nu apar in extrasul de cont din ultima zi bancara a acestuia, ca fiind incasate sau bonificate de banca, potrivit principiului independentei exercitiilor financiare, se impune utilizarea contului 518 Dobanzi. Din punct de vedere al functiei contabile, este un cont bifunctional. Se dezvolta in doua conturi sintetice de gradul II: 5186 Dobanzi de platit, cont de pasiv; 5187 Dobanzi de incasat, cont de activ. Contul 5186 Dobanzi de platit se crediteaza cu dobanzile datorate de unitate pentru creditele primite direct in conturile curente si se debiteaza cu dobanzile platite. Soldul poate fi creditor si reprezinta dobanzile calculate de unitate ca fiind datorate, dar neplatite. Contul 5187 Dobanzi de incasat este un cont de activ ce se debiteaza cu dobanzile cuvenite entitatii, la finele lunii, pentru disponibilitatile aflate in conturile
296

curente. Se crediteaza, in exercitiile urmatoare, cu dobanzile incasate. Soldul contului este debitor si reflecta dobanzile pe care le are unitatea de incasat, la sfarsitul exercitiului. 1. Pe baza notei de calcul, intocmita de banca, la sfarsitul lunii august 2005, se inregistreaza dobanda datorata de entitate, pentru creditele acordate de aceasta direct in conturile curente, in suma de 2.950 lei: 666 = 5186 2.950 lei
Cheltuieli privind dobnzile Dobnzi de platit

2. In luna septembrie 2005, pe baza ordinului de plata si a extrasului de cont, se inregistreaza plata dobanzii aferenta exercitiului financiar anterior: 5186 = 5121 2.950 lei
Dobnzi de platit Conturi la banci n lei

3. La sfarsitul lunii octombrie 2005, pe baza notei de calcul, se inregistreaza dobanda cuvenita entitatii pentru disponibilul din contul curent in lei si neincasata de la banca, in suma de 500 lei: 5187 = 766 500 lei
Dobnzi de ncasat Venituri din dobnzi

4. Pe data de 15 noiembrie 2005, conform extrasului de cont, entitatea incaseaza dobanda aferenta exercitiului financiar anterior, in suma de 500 lei: 5121 = 5187 500 lei
Conturi la banci n lei Dobnzi de ncasat

5.6.4. Contabilitatea creditelor bancare pe termen scurt


In completarea surselor proprii, un rol important, in asigurarea disponibilitatilor banesti necesare desfasurarii in conditii normale a activitatii, de productie sau comercializare, il ocupa creditul bancar. Pentru primirea creditelor entitatea, trebuie sa depuna la banca ce o deserveste o documentatie compusa din: - cerere de credit; - situatia economico-financiara (surse proprii, cheltuieli, venituri) in perioada prezenta si in perspectiva, pana la rambursarea integrala a creditului; - lista cheltuielilor care fac obiectul creditului; - copia licentei de import export (in cazul creditelor externe); - documente privind garantiile materiale si financiare pentru creditul solicitat. La baza acordarii creditelor se tine seama de o serie de reguli generale de creditare universal valabile, cum sunt: _ creditele se acorda pe destinatii precise, in limita unor plafoane de creditare de care dispune banca; _ respectarea unei proportii intre creditul acordat si garantia materiala, financiara si morala oferita de cel care solicita creditul; _ creditul este rambursabil la un anumit termen (scadenta); _ creditul este purtator de dobanda. Creditele pentru finantarea productiei si circulatiei se acorda pe diverse termene: - pe termen scurt sub un an;
297

- pe termen mijlociu pana la cinci ani; - pe termen lung peste cinci ani. Dintre acestea, creditele pe termen scurt fac obiectul operatiilor de trezorerie, iar creditele pe termen mijlociu si lung sunt asimilate operatiilor de capital datorita perioadei indelungate in care acestea se afla la dispozitia entitatii. Creditele acordate de banci pe termen scurt se reflecta cu ajutorul contului 519 Credite bancare pe termen scurt, ce se dezvolta in conturi sintetice de gradul II, in functie de natura creditului, astfel: 5191 Credite bancare pe termen scurt 5192 Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta 5193 Credite externe guvernamentale 5194 Credite externe garantate de stat 5195 Credite externe garantate de banci 5196 Credite de la trezoreria statului 5197 Credite interne garantate de stat 5198 Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt Contul 519 Credite bancare pe termen scurt are functie contabila de pasiv. Se crediteaza cu creditele bancare pe termen scurt primite, prin conturi bancare distincte, inclusiv dobanda datorata si se debiteaza cu plata datoriilor, respectiv cu creditele bancare pe termen scurt restituite, inclusiv dobanzile platite. Soldul contului poate fi creditor si reprezinta datorii financiare neachitate reprezentate de creditele bancare pe termen scurt nerestituite, respectiv dobanda neplatita. Contul 5198 Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt este un cont de pasiv, care reflecta datoria, reprezentand dobanzile aferente creditelor pe termen scurt, neplatita pana la finele exercitiului, la care se refera. In virtutea principiului independentei exercitiilor, dobanda neplatita, pana la finele lunii, trebuie inregistrata pe cheltuielile financiare ale acelei perioade.

Exemplu: Se contracteaza si se incaseaza un credit pe termen scurt, in suma de 200.000 lei, la data de 1 iulie 2005, scadent la data de 30 octombrie 2005, cu o dobanda anuala de 30%, ce se plateste la scadenta. Creditul nu poate fi rambursat la data scadenta, ci la data de 31 noiembrie 2005, fapt pentru care entitatea trebuie sa plateasca o dobanda penalizatoare de 1% pentru fiecare zi de intarziere. 1. Conform extrasului de cont din data de 1.VII.2005, se inregistreaza primirea creditului bancar pe termen scurt: 5121 = 5191 200.000 lei
Conturi la banci n lei Credite bancare pe termen scurt

2. Pe baza notei de calcul, se contabilizeaza dobanda de plata in suma de 20.000 lei (200.000 lei x 30% x 4/12): 666 = 5198 20.000 lei
Cheltuieli privind dobnzile Dobnzi aferente creditelor bancare pe termen scurt

3. La scadenta, respectiv la data de 30.X.2005, creditul bancar pe termen scurt se trece in categoria creditului bancar pe termen scurt nerambursat la scadenta:
298

5191 = 5192 200.000 lei


Credite bancare pe termen scurt Credite bancare pe termen scurt neramburs. la scadenta

4. La data de 31.XI.2005, conform extrasului de cont si a ordinului de plata, se inregistreaza rambursarea creditului restant in suma de 200.000 lei: 5192 = 5121 200.000 lei
Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta Conturi la banci n lei

5. Se plateste dobanda curenta si dobanda penalizatoare la data de 31.XI.2005. Calculul dobanzilor: - dobanzi curente (200.000 x 30 % x 5/12) = 25.000 lei; - dobanzi penalizatoare (200.000 x 0,1% x 30 de zile) = 6.000 lei; - total dobanzi de plata = 31.000 lei. % = 5121 31.000 lei 5198 Conturi la banci n lei 20.000 lei
Dobnzi aferente creditelor bancare pe termen scurt

666 11.000 lei


Cheltuieli privind dobnzile

Precizare: In cazul in care entitatea primeste credite externe garantate de guvern, stat, banci sau credite de la trezoreria statului, filiera inregistrarilor contabile este asemanatoare, cu deosebirea ca in locul contului 5191 Credite bancare pe termen scurt se folosesc conturile analitice de gradul II ale contului 519, corespunzator naturii creditului primit. Creditele in valuta se inregistreaza prin intermediul contului 5124 Conturi la banci in valuta, pentru evidentierea sumelor ce se deconteaza in devize. Cheltuielile cu dobanzile si pierderile din diferente de curs valutar sunt deductibile fiscal la calculul impozitului pe profit, in functie gradul de indatorare al entitatii.

5.7. Contabilitatea operatiilor de trezorerie in numerar si a altor valori


Conform legislatiei in vigoare, entitatile din tara noastra, gestioneaza prin intermediul casieriei mijloace banesti in numerar, in lei si in devize, si alte valori de trezorerie asimilate lichiditatilor in numerar. In clasa 5 a Planului de conturi general a

fost rezervata grupa 53 Casa, care cuprinde conturi prin care se inregistreaza si se urmareste existenta si miscarea acestor active financiare.

5.7.1. Contabilitatea operatiilor de trezorerie in numerar


Operatiile de incasari si plati in numerar desi au o pondere redusa in totalul operatiilor de trezorerie se caracterizeaza prin mare diversitate si frecventa, necesitand un control riguros sub aspect gestionar si o evidenta supusa unor reglementari specifice. Cu timpul acestea vor fi inlocuite cu instrumente de plata fara numerar, datorita avantajelor pe care le prezinta.
299

Incasarile in numerar pot sa provina din vanzarea de produse din productia proprie, din vanzarea de marfuri, din recuperarea unor creante de la debitori (terti sau angajatii entitatii), ridicari de numerar de la banca, aport in bani la constituirea sau majorarea capitalului entitatii, etc. Platile in numerar se pot face pentru achitarea veniturilor salariale, plata ajutoarelor materiale din fondul asigurarilor sociale, avansuri spre decontare pentru deplasari, cumparari de bunuri, depuneri de numerar la banca etc. Contabilitatea mijloacelor banesti aflate in casieria unitatii, precum si a miscarii acestora, ca urmare a incasarii si platilor in numerar se tine distinct, in lei si in devize, si se realizeaza cu ajutorul contului 531 Casa, cont de activ, care se structureaza pe urmatoarele conturi sintetice de gradul II: 5311 Casa in lei; 5314 Casa in valuta. Contul 531 Casa se debiteaza cu operatiunile de incasari, in lei si in devize, in corespondenta cu conturile care arata natura sau sursa incasarilor si cu diferentele de curs valutar favorabile (pozitive), aferente devizelor existente in casierie; se crediteaza cu toate operatiile de plati, in lei sau in devize, in corespondenta cu conturile care arata destinatia sau felul platilor, precum si cu diferentele de curs valutar nefavorabile, aferente devizelor existente in casieria entitatii. Are sold debitor, care reprezinta numerarul existent in casierie la un moment dat. Exemple privind reflectarea in contabilitate a operatiilor de incasari si plati in numerar: 1. Pe data 30 octombrie 2005, conform registrului de casa si a documentelor justificative anexate, se inregistreaza urmatoarele operatii de incasare in lei: - ridicarea numerarului de la banca, in suma de 50.000 lei; - incasarea produselor livrate clientilor, in suma de 20.000 lei; - incasarea unui debit de la terti, in suma de 1.500 lei; - incasarea din vanzari de marfuri cu amanuntul (inclusiv taxa pe valoarea adaugata), in valoare de 5.950 lei (TVA aferenta vanzarilor reprezinta 950 lei); - plus de numerar constatat la inventariere, in suma de 550 lei. 5311 = % 78.000 lei Casa n lei 581 50.000 lei
Viramente interne

4111 20.000 lei


Clienti

461 1.500 lei


Debitori diversi

707 5.000 lei


Venituri din vnzarea marfurilor

4427 950 lei


TVA colectata

668 550 lei

Alte cheltuieli financiare

2. Pe data de 15 noiembrie 2005, se inregistreaza operatiile de plati, inscrise in registrul de casa si in documentele justificative anexate: - depunerea de numerar la banca in suma de 80.000 lei;
300

- plata furnizorului pentru aprovizionarea de materiale auxiliare 12.000 lei; - plata salariilor nete cuvenite angajatilor 40.000 lei; - achitarea indemnizatiilor suportate din contributia angajatorului la asigurarile sociale, in suma de 15.000 lei; - acordarea unui avans spre decontare unui salariat, in suma de 1.500 lei. % = 5311 148.500 lei 581 Casa n lei 80.000 lei
Viramente interne

401 12.000 lei


Furnizori

421 40.000 lei


Personal salarii datorate

423 15.000 lei


Personal ajutoare materiale - datorate

542
Avansuri de trezorerie

1.500 lei Referitor la operatiile cu numerar in devize se retine ca se contabilizeaza, atat in valuta, cat si in lei, la cursul zilei, fiind inscrise zilnic in registrul de casa intocmit distinct pe feluri de valute. La randul lor, inregistrarile contabile sunt similare cu cele privind operatiile in devize efectuate prin contul de la banca (5124 Conturi la banci in valuta). 3. La data de 15 octombrie 2005 se incaseaza 100 euro pentru produsele vandute la export, cunoscandu-se cursul de schimb la data vanzarii, de 3,27 lei/euro si din ziua incasarii de 3,30 lei/euro, ceea ce determina o diferenta favorabila de curs valutar de 3 lei (100 euro x 0,03 lei/euro): 5314 = % 330 lei Casa n valuta 4111 327 lei
Clienti

765 3 lei
Venituri din diferente de curs valutar

4. In cursul lunii noiembrie 2005 se plateste datoria fata de un furnizor extern, in suma de 500 euro, la cursul zilei de 3,38 lei/euro, cursul din ziua primirii facturii fiind de 3,37 lei/euro, rezultand o diferenta nefavorabila de 5 lei = 500 euro x (3,38 lei - 3,37 lei): % = 5314 1.690 lei 401 Casa n valuta 1.685 lei
Furnizori

665 5 lei
Cheltuieli din diferente de curs valutar

5. Pentru actualizarea valorii devizelor existente in casieria entitatii, la data de 31 noiembrie 2005 se inregistreaza diferente de curs valutar pozitive, deoarece cursul zilei (actual) este mai mare decat cursul de schimb utilizat la inregistrarea in contabilitate a acestora, astfel: pentru devize dobandite din activitatea curenta, diferentele sunt in suma de 600 lei, iar pentru devizele depuse de actionari, ca aport la capitalul social al entitatii, in suma de 150 lei.

301

5314 = % 750 lei Casa n valuta 1068 600 lei


Alte rezerve

765 150 lei


Venituri din diferente de curs valutar

5.7.2. Contabilitatea altor valori de trezorerie


Datorita posibilitatilor de transformare rapida in mijloace banesti si indeplinirii unor functii asemanatoare lichiditatilor, este asimilata, activelor de trezorerie, si categoria denumita alte valori, ce se gestioneaza prin casieria entitatii. Sub denumirea generica de alte valori se inregistreaza timbrele fiscale si postale, biletele de tratament si odihna, tichetele si biletele de calatorie si alte valori. Aceste valori de trezorerie sunt inregistrate cu ajutorul contului 532 Alte valori, care este un cont sintetic, de activ, ce se dezvolta in conturi sintetice de gradul II corespunzatoare fiecarui fel de valoare, astfel: Contul 5321 Timbre fiscale si postale, de utilitate, oarecum, redusa, deoarece, in conditiile fluctuatiilor frecvente ale taxelor fiscale si postale, entitatile prefera sa le plateasca prin viramente bancare sau in numerar, pe masura aparitiei lor. Contul 5322 Bilete de tratament si odihna, se utilizeaza, indeosebi, de catre societatile comerciale specializate in activitati de turism, care contracteaza si efectueaza astfel de actiuni turistice in colaborare cu unitatile ministerului de resort. Contul 5323 Tichete si bilete de calatorie, cu o utilitate relativ redusa, datorita schimbarilor, la intervale destul de scurte, a tarifelor de calatorie, motiv pentru care entitatile prefera sa deconteze contravaloarea acestora prin intermediul avansurilor de trezorerie. Contul 5328 Alte valori, se utilizeaza pentru a inregistra, de regula, bonurile valorice de carburanti si tichetele de masa, acestea din urma acordandu-se angajatilor in limita prevederilor bugetului de stat sau, dupa caz, a bugetelor locale, pentru activitatile din sectorul bugetar si in limita bugetelor de venituri si cheltuieli aprobate, pentru celelalte categorii de angajatori. Contul 532 Alte valori, inregistreaza in debit pretul de cumparare al valorilor achizitionate, iar in credit, valorile iesite din gestiune, pe diferite cai. Soldul contului poate fi debitor si reprezinta alte valori existente in gestiunea trezoreriei. Contabilitatea analitica se tine pe feluri de valori si pe gestiuni create. 1. Se achizitioneaza cu plata in numerar timbre postale in valoare de 50 lei si tichete de calatorie 150 lei, TVA, aferenta 38 lei. Se inregistreaza utilizarea timbrelor postale in suma de 30 lei si tichete de calatorie, in valoare de 80 lei. - achizitionarea de alte valori platite in numerar: % = 5311 238 lei 5321 Casa n lei 150 lei
Timbre fiscale si postale

5323 50 lei
Tichete si bilete de calatorie

4426 38 lei
TVA deductibila 302

- utilizarea timbrelor postale: 626 = 5321 30 lei


Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii Timbre fiscale si postale

- utilizarea tichetelor de calatorie: 624 = 5323 80 lei


Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal Tichete si bilete de calatorie

2. Conform prevederilor contractului colectiv de munca se achizitioneaza si se distribuie angajatilor bilete de tratament, in valoare de 5.000 lei, TVA 19%: % = 401 5.950 lei 5322 Furnizori 5.000 lei
Bilete de tratament si odihna

4426
TVA deductibila

950 lei 3. Se distribuie biletele de tratament angajatilor entitatii, care suporta 50% din costul efectiv de cumparare, iar 50% se suporta de entitate. % = 5322 5.000 lei 6588
Alte cheltuieli de exploatare Bilete de tratament si odihna 2.500 lei

4282 2.500 lei


Alte creante n legatura cu personalul

4. Se achizitioneaza bonuri de benzina, in valoare de 3.000 lei, TVA aferenta 570 lei si se utilizeaza partial pentru procurarea de benzina in valoare de 2.200 lei. a) intrarea in gestiune a bonurilor de combustibil : % = 401 3.570 lei 5328 Furnizori 3.000 lei
Alte valori/analitic bonuri combustibil

4426 570 lei


TVA deductibila

b) aprovizionarea cu benzina pe baza de bonuri valorice: 3022


Combustibili

= 5328
Alte valori/analitic bonuri combustibil

2.200 lei 5. In situatia in care tichetele10 de masa apar in activitatea curenta a entitatii, ele se inregistreaza astfel: a) achizitionarea tichetelor de masa de la unitatile emitente:
10 Tichetele

de masa se acorda in baza Legii nr. 142/1998 (publicata in M. Of. nr. 260/13.VII.1998) si a H.G. nr.5/1999 pentru aprobarea N.M. de aplicare a Legii 142/1998 (M. Of. nr. 26/25.I.1999). 303

% 5328/ = 401
Furnizori
- cu valoarea totala a facturii de livrare a tichetelor de masa

Alte valorianalitic tichete de masa

- cu valoarea totala nominala a


tichetelor de masa achizitionate

628/
Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti

- costul imprimatelor
(tichetelor de masa)

4426
TVA deductibila

- TVA deductibila, aferenta


costului imprimatelor

b) decontarea contravalorii tichetelor de masa catre unitatile emitente: 401


Furnizori

= 5121
Conturi la banci n lei

- cu valoarea totala a facturii c) includerea pe cheltuieli a contravalorii tichetelor de masa acordate angajatilor: 604
Cheltuieli privind materialele nestocate

= 5328/
Alte valori/ analitic tichete de masa

- cu valoarea nominala a
tichetelor de masa acordate

d) restituirea de catre salariati, la sfarsitul lunii, a tichetelor de masa nefolosite: 5328/


Alte valori analitic: tichete de masa

= 758/
Alte venituri din exploatare/ analitic distinct

- cu valoarea nominala a
tichetelor de masa nefolosite

In cazul in care cheltuielile, reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, depasesc limitele prevederilor legii anuale a bugetului de stat, acestea devin nedeductibile, la calculul impozitului pe profit. e) returnarea catre unitatile emitente a tichetelor de masa nefolosite, pe baza facturii si, ulterior, incasarea contravalorii acestora: 4111
Clienti

=% 5328/
- cu valoarea totala a facturii privind tichetele de masa

Alte valori analitic tichete de masa


- cu valoarea totala nominala a tichetelor de masa returnate

4427
TVA colectata

-TVA colectata, aferenta imprimatelor returnate

5121
Conturi la banci n lei

= 4111
Clienti
- cu valoarea totala a facturii

5.8. Contabilitatea altor operatii de trezorerie


5.8.1. Contabilitatea acreditivelor
Acreditivul reprezinta, o forma de decontare intre furnizor si cumparator si, in acelasi timp, disponibilitati, in lei si valuta, puse de cumparator la dispozitia vanzatorului din care acesta din urma isi incaseaza contravaloarea bunurilor livrate, lucrarilor executate sau serviciilor prestate, la prezentarea documentelor justificative, precizate in cadrul unui contract comercial, de banca vanzatorului bancii cumparatorului. In principiu, aceasta modalitate de decontare se utilizeaza in relatiile
304

cu partenerii externi, fiind impusa de furnizorii sau prestatorii respectivi, pentru a avea garantia incasarii contravalorii bunurilor, lucrarilor si serviciilor vandute. Operatiile efectuate prin intermediul acreditivelor in valuta se evalueaza la cursul de schimb in vigoare la data respectiva, iar diferentele de curs valutar stabilite cu ocazia platii datoriilor, sau la sfarsitul exercitiului, pentru acreditivele existente in valuta, se reflecta in contabilitate pe cheltuieli sau venituri financiare, dupa caz. Contabilitatea operatiilor privind acreditivele, in lei si in valuta, se organizeaza cu ajutorul contului 541 Acreditive, ce se dezvolta in doua conturi sintetice de gradul II si anume: 5411 Acreditive in lei 5412 Acreditive in valuta Contul 541 Acreditive este un cont ce tine evidenta acreditivelor deschise la banci, pentru efectuarea de plati in favoarea tertilor. Are functie contabila de activ. Se debiteaza pentru a inregistra valoarea acreditivelor deschise la dispozitia tertilor, precum si cu diferentele favorabile de curs valutar, aferente soldului la incheierea exercitiului financiar, privind acreditivele deschise in valuta. Se crediteaza pentru a inregistra sumele platite tertilor sau virate in conturile de disponibilitati, ca urmare a incetarii valabilitatii acreditivului, precum si cu diferentele nefavorabile de curs valutar, aferente operatiunilor efectuate in valuta in cursul exercitiului sau soldului privind acreditivele deschise in valuta, la incheierea exercitiului financiar sau la lichidarea acestora. Soldul poate fi debitor si reprezinta valoarea acreditivelor deschise la banci si nefolosite. Exemple privind deschiderea si utilizarea acreditivelor: 1. Pe baza extrasului de cont si a ordinului de plata anexat, societatea comerciala ALFA inregistreaza deschiderea unui acreditiv in lei, in suma de 100.000 lei, in favoarea societatii comerciale BETA: 581 = 5121 100.000 lei
Viramente interne Conturi la banci n lei

si: 5411 = 581 100.000 lei


Acreditive n lei Viramente interne

2. Din acreditivul deschis se deconteaza obligatia fata de un furnizor de marfuri, in suma de 80.000 lei: 401 = 5411 80.000 lei
Furnizori Acreditive n lei

3. La expirarea termenului de valabilitate se inchide acreditivul neutilizat in suma de 20.000 lei, iar pe baza ordinului de plata si a extrasului de cont se efectueaza inregistrarile contabile: 581 = 5411 20.000 lei
Viramente interne Acreditive n lei

si concomitent: 5121 = 581 20.000 lei


Conturi la banci n lei Viramente interne

Referitor la acreditivele deschise in valuta apar particularitati in privinta evaluarii operatiilor de incasari si plati si a disponibilului din contul de acreditive, si,
305

implicit, la inregistrarea diferentelor de curs valutar care se determina cu ocazia acestor operatiuni. 4. Societatea comerciala Ando S.A. deschide un acreditiv in suma de 30.000 euro, in favoarea societatii comerciale Elba, de la care urmeaza sa cumpere echipamente tehnologice; cursul valutar la deschiderea acreditivului este de 3,40 lei/euro. Se primeste factura externa, in valoare de 25.000 euro, cursul valutar la data primirii facturii fiind de 3,37 lei/euro, curs la care se face decontarea din acreditivul deschis in favoarea furnizorului extern. Societatea comerciala Ando S.A inchide acreditivul neutilizat, la un curs valutar de 3,45 lei/euro. a) deschiderea acreditivului in valoare de 102.000 lei (30.000 euro x 3,40 lei/euro): 581
Viramente interne

= 5124
Conturi la banci n valuta

102.000 lei 5412


Acreditive n valuta

= 581
Viramente interne

102.000 lei b) primirea si decontarea din acreditiv a facturii externe, in suma de 84.250 lei (25.000 euro x 3,37 lei/euro): b1) valoarea acreditivului utilizat, la cursul valutar de deschidere 85.000 lei (25.000 euro x 3,40 lei/euro) b2) valoarea acreditivului utilizat, la cursul valutar de decontare 84.250 lei (25.000 euro x 3,37 lei/euro) b3) diferenta nefavorabila de curs valutar (b1 b2) 750 lei 2131
Echipamente tehnologice

= 404
Furnizori de imobilizari

84.250 lei % = 5412 850.00 lei 404


Furnizori de imobilizari Acreditive n valuta 84.250 lei

665
Cheltuieli din diferente de curs valutar

750 lei

c) inchiderea acreditivului neutilizat: c1) valoarea acreditivului neutilizat, la cursul valutar de deschidere 17.000 lei (5.000 euro x 3,40 lei/euro) c2) valoarea acreditivului neutilizat, la cursul valutar de inchidere 17.250 lei (5.000 euro x 3,45 lei/euro) c3) diferenta favorabila de curs valutar (c2 - c1 ) 250 lei 581
Viramente interne
= 5412

Acreditive n valuta

17.000 lei 5124 = % 17.250 lei


Conturi la banci n valuta 581 Viramente interne

17.000 lei 765


Venituri din diferente de curs valutar

250 lei
306

5.8.2. Contabilitatea avansurilor de trezorerie


Avansurile de trezorerie sunt reprezentate de sumele acordate de entitate, fie angajatilor acesteia, fie unor terte persoane, in vederea efectuarii unor plati in favoarea entitatii. Cel mai edificator exemplu al unor asemenea avansuri il reprezinta sumele acordate pentru deplasari, in vederea procurarii unor bunuri necesare entitatii sau realizarii unor sarcini in interesul acesteia (incheierea unor contracte, participarea la diferite targuri si expozitii, etc.). Normele legale in vigoare prevad reguli precise de acordare si justificare a avansurilor, intre care mentionam: sumele acordate angajatilor proprii, cu titlu de avansuri pentru aprovizionari diverse au regimul platilor catre persoanele juridice, adica nu pot depasi limita de 30 milioane lei; avansul pentru deplasari se acorda angajatilor pe baza unui referat de necesitate, aprobat de persoanele competente; justificarea avansului si transformarea, totala sau partiala, a acestuia in cheltuieli efective se face, pe baza unui decont de cheltuieli, care trebuie depus, la compartimentul financiar-contabil, in termen de trei zile de la sosirea din deplasare; nu se admite transmiterea avansului de la o persoana la alta; sumele neconsumate din avans se depun la casieria entitatii in 24 de ore de la intoarcerea din delegatie; pentru neincadrarea in acest termen se calculeaza majorari de intarziere, ce se imputa persoanelor in cauza. Reflectarea in contabilitate a acestor operatii se realizeaza cu ajutorul contului 542 Avansuri de trezorerie, cont cu functie contabila de activ. Se debiteaza pentru a inregistra sumele virate in conturi la banci sau acordate in numerar, precum si diferentele favorabile de curs valutar, aferente avansurilor de trezorerie in valuta, la incheierea exercitiului financiar. Se crediteaza pentru avansurile de trezorerie justificate (prin achizitia bunurilor de natura stocurilor, plata unor furnizori, cheltuieli de deplasare efectuate, etc.), sumele depuse la casierie, ca avansuri neutilizate, precum si diferentele nefavorabile de curs valutar, aferente avansurilor de trezorerie in valuta, la decontarea acestora sau la incheierea exercitiului financiar. Soldul contului poate fi debitor, ce reprezinta sumele acordate ca avansuri de trezorerie si nedecontate. Avansurile de trezorerie se pot acorda in lei si in valuta. Daca se acorda avansuri de trezorerie in devize, apar probleme specifice referitoare la evaluarea si inregistrarea

devizelor la cursul zilei cand se efectueaza decontarea, respectiv, la sfarsitul exercitiului financiar, operatii care pot sa genereze cheltuieli financiare sau venituri
financiare dupa caz.

Evidenta analitica a avansurilor de trezorerie se organizeaza pe persoane ce au primit asemenea avansuri. In contabilitate se reflecta urmatoarele operatii economice privind avansurile de trezorerie: 1. Pe baza registrului de casa si a dispozitiei de plata catre casierie, se inregistreaza acordarea unui avans de trezorerie in suma de 185 lei: 542 = 5311 185 lei
Avansuri de trezorerie Casa n lei

2. Se justifica avansul de trezorerie acordat anterior, cu bilete de tren, dusintors, chitante de cazare si diurna legala, in valoare totala de 120 lei, cheltuieli de
307

protocol platite din avans, in suma de 45 lei, iar diferenta neconsumata, in suma de 20 lei se restituie la casierie, fiind inscrisa in registrul de casa si decontul de cheltuieli: % = 542 185 lei 625 Avansuri de trezorerie 120 lei
Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari

623
Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate

45 lei 5311
Casa n lei

20 lei Avansurile nejustificate in termen se inregistreaza in debitul contului 4282 Alte creante in legatura cu personalul, unde se includ si penalitatile pentru intarziere, prin creditul contului 758 Alte venituri din exploatare 3. Se acorda un avans spre decontare in suma de 500$, la cursul de schimb de 3,40 lei/euro. Decontul de cheltuieli, intocmit de delegat la intoarcerea din deplasare se justifica astfel: - cheltuieli de deplasare (diurna, transport, cazare)..450 euro; - avans neutilizat si depus la casierie 50 euro; Cursul valutar la data intocmirii decontului si restituirii avansului de trezorerie este de 3,35 lei/euro. 542 = 5314 1.700 lei
Avansuri de trezorerie Casa n valuta

4. Justificarea avansului de trezorerie: a) valoarea avansului de trezorerie acordat 1.700,00 lei b) valoarea avansului de trezorerie la decontare 1.675,00 lei (500 euro x 3,35 lei/euro) din care: - cheltuieli cu deplasarea (450 euro x 3,35 lei/euro) 1.507,50 lei - avans neutilizat depus la casierie (50 $ x 3,35 lei/euro) 167,50 lei c) se stabileste diferenta nefavorabila de curs valutar 25,00 lei % = 542 1.700,00 lei 625
Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari Avansuri de trezorerie 1.507,50 lei

5314
Casa n valuta

167,50 lei 665


Cheltuieli din diferente de curs valutar

25,00 lei Daca la justificarea avansului si, respectiv, intocmirea decontului de cheltuieli rezulta diferente favorabile de curs valutar, acestea se inregistreaza in creditul contului 765 Venituri din diferente de curs valutar.
308

5.8.3. Contabilitatea viramentelor interne


Viramentele interne constituie transferuri de disponibilitati banesti efectuate intre conturile bancare, deschise la diferite banci, sau intre acestea si casieria entitatii. Fiecare din aceste operatii de trezorerie se inregistreaza in mai multe registre auxiliare (de incasari si plati, deschise pe conturi bancare distincte), unul aferent contului din care se face virarea sumei, iar celalalt pentru contul in care se depune suma virata, insa cele doua momente nu coincid in timp. De regula, astfel de operatii au la baza acelasi document justificativ, ca de exemplu foaia de varsamant, cecul de numerar, toate acestea anexate la extrasul de cont. Totodata, se retine si faptul ca exista un anumit risc privind contabilizarea dubla a viramentelor efectuate in sensul inregistrarii lor, pe baza documentelor de virare (de transferare dintr-un cont), cat si a celor in care s-a consemnat intrarea sumelor pentru care s-a dispus transferul, de regula, in cazul in care operatiile respective nu sunt inregistrate in conturi de aceeasi persoana. In contabilitate pentru inregistrarea viramentelor interne se utilizeaza un cont ajutator, contul 581 Viramente interne, care este un cont temporar, de tranzit, ce da posibilitatea ca, dintr-o formula contabila, sa se intocmeasca doua formule contabile, in cadrul carora sa se interpuna acest cont. Sub aspectul functiei contabile, contul 581 Viramente interne este un cont de activ. Se debiteaza pentru a inregistra sumele virate dintr-un cont de trezorerie in alt cont de trezorerie (512, 531, 541, 542). Se crediteaza pentru a inregistra sumele intrate intr-un cont de trezorerie din alt cont de trezorerie (512, 531, 541, 542). Contul analizat nu prezinta sold la sfarsitul exercitiului, ceea ce rezulta ca toate sumele care se vireaza trebuie sa fie inregistrate in conturile pentru care s-a dispus transferul. Exemple privind inregistrarea in contabilitate: 1. Pe baza registrului de casa din data de 27 noiembrie 2005 si a foii de varsamant chitanta anexata la acesta, se inregistreaza depunerea la banca a sumei de 1.200 lei: 581 = 5311 1.200 lei
Viramente interne Casa n lei

2. In ziua urmatoare, pe baza extrasului de cont primit de la banca, se inregistreaza intrarea sumei de 1.200 lei in contul de disponibil: 5121 = 581 1.200 lei
Conturi la banci n lei Viramente interne

Deoarece contul 581 Viramente interne, nu prezinta sold la incheierea exercitiului, nu este un cont bilantier (nu este inscris in bilantul contabil). In situatii de exceptie, cand sumele virate in ultima zi a exercitiului n-au intrat in contul pentru care s-a dispus transferul (viramentul), se poate adopta solutia ca soldul debitor al contului 581 Viramente interne, sa se vireze in contul 5125 Sume in curs de decontare, cont al carui sold se inscrie in activul bilantul contabil.
309

5.9. Intrebari recapitulative si teste grila


a. Intrebari din ansamblul capitolului 1. Ce reflecta conceptul de trezorerie? 2. Care sunt categoriile de instrumente financiare? 3. Ce sunt titlurile de plasament? 4. Ce sunt valorile de incasat? 5. Cum se evalueaza la inchiderea exercitiului investitiile pe termen scurt? 6. Descrieti modul de evaluare a disponibilitatilor si a operatiilor exprimate in devize. 7. In ce consta operatia de prelucrare a extrasului de cont ca care acesta este supus in cadrul compartimentul financiar? 8. Care este rolul registrului de casa? 9. Descrieti procedura de deschidere a contului curent. 10. Ce este ordinul de plata si cum se utilizeaza? 11. Ce este cambia? 12. In ce constau operatiunile de avalizare si de scontare? 13. Descrieti modul de utilizare a biletului la ordin. 14. Ce este cecul si cum se poate realiza transmiterea acestuia? 15. Care sunt tipurile de cecuri frecvent utilizate? 16. In ce consta factoringul sau forfetarea? 17. Descrieti acreditivul. 18. Ce este scrisoarea de garantie? 19. Ce reguli obligatorii cunoasteti cu privire la operatiile in numerar? 20. Descrieti circuitul cambiei. b. Exemple de intrebari tip grila 1. Ce semnifica inregistrarea contabila 5313 = 413 ? a. valoarea efectelor comerciale remise spre scontare la banca; b. valoarea bunurilor incasate de la clienti; c. valoare de platit furnizorilor; d. valoarea efectelor comerciale acceptate de la clienti; e. valoarea produselor vandute. 2. Datoriile rezultate din achizitionare actiunilor entitatilor afiliate se reflecta astfel: a. 503 = 509; b. 501 = 456; c. 501 = 509; d. 501 = 401; e. 503 = 404. 3. Acordarea unui avans spre decontare acordat unui salariat se inregistreaza astfel: a. 428 = 511; b. 461 = 512;
310

c. 461 = 531; d. 425 = 531; e. 542 = 531. 4. Dobanda datorata bancii pentru creditul de trezorerie primit de la aceasta se inregistreaza astfel: a. 518 = 512; b. 666 = 512; c. 666 = 518; d. 168 = 512;

e. 444 = 168. 5. Cumpararea de timbre postale se inregistreaza astfel: a. 532 = 401; b. 626 = 401; c. 635 = 531; d. 626 = 531; e. 635 = 401. 6. Justificarea avansului de catre un salariat caruia i-a fost acordat anterior: a. 531 = 425; b. 421 = 425; c. 531 = 542; d. 581 = 542; e. 511 = 542. 7. Care dintre formulele contabile de mai jos nu este in concordanta cu explicatia data: a. 542 = 5311, acordarea unui avans pentru o deplasare; b. 541 = 5121, deschiderea unui acreditiv c. 446 = 5121, plata prin virament a taxei vamale; d. 5121 = 456, subscrierea de capital social; e. 403 = 5121, decontarea unui efect comercial 8. Care este semnificatia urmatoarei formule contabile: 161 = 505
mprumuturi din emisiuni de obligatiuni Obligatiuni emise si rascumparate

a. conversia obligatiunilor in actiuni; b. anularea obligatiunilor; c. rascumpararea obligatiunilor; d. subscrierea obligatiunilor emise de alte societati; e. amortizarea primelor de rambursare a obligatiunilor.