Sunteți pe pagina 1din 109

CAPITOLUL 4

OPERATIUNI CU TITLURI SI
OPERATIUNI DIVERSE

Operatiunile cu titluri si operatiunile diverse sunt inregistrate in contabilitate cu


ajutorul conturilor din clasa 4.

4.1. OPERATIUNI CU TITLURI


Titlurile de valoare reprezinta inscrisuri care incorporeaza un drept de proprietate
sau de creanta. Clasificarea titlurilor se poate face dupa mai multe criterii:

1. Dupa natura titlului:


• valori mobiliare (actiuni si obligatiuni);
• titluri de stat (bonuri de tezaur, certificate de trezorerie);
• titluri de creanta negociabile;
• titluri de piata interbancare;
• alte titluri negociabile.

2. Dupa veniturile pe care le genereaza:


• titluri cu venit fix;
• titluri cu venit variabil.

3. Dupa intentia avuta in momentul achizitionarii, cu privire la durata detinerii:


• titluri de tranzactie;
• titluri de plasament;
• titluri de investitii;
• titluri de participare;
• parti in societati comerciale legate;
• titluri ale activitatii de portofoliu.

In cele ce urmeaza sunt prezentate mai pe larg cateva categorii de titluri.

Valorile mobiliare sunt titluri de proprietate sau de creanta, care ofera detinatorului lor
un drept de o anumita valoare. Transmiterea lor se realizeaza prin negociere la bursa de
valori. Sunt cuprinse in categoria valorilor mobiliare actiunile, obligatiunile, instrumente
financiare derivate si orice alte titluri stabilite de Comisia Nationala a Valorilor
Mobiliare.
Actiunile sunt titluri reprezentative ale unor parti unitare dintr-o societate de capitaluri.
Ele confera proprietarului calitatea de asociat, cu toate drepturile ce decurg din acest
statut:
- dreptul la dividende;
- dreptul dea participa la operatiunile de capital;
- dreptul de a fi informat;
- dreptul de a lua decizii prin vot.
Actiunile sunt negociabile si pot face obiectul unei cotari in bursa de valori sau pe
alte piete secundare.

Obligatiunile sunt titluri negociabile ce reprezinte creante asupra emitentului. Ele apar in
urma unui credit acordat de detinatorul lor emitentului, in schimbul platii de catre acesta
din urma a unei dobanzi.
Emisiunea de obligatiuni reprezinta pentru emitent un mijloc de procurare de
capitaluri pe termen lung, destinate finantarii unor investitii sau acoperirii deficitului
bugetar, in cazul statului.
Obligatiunile pot fi:
• obligatiuni ordinare;
• obligatiuni cu prima de emisiune;
• obligatiuni cu prima de rambursare;
• obligatiuni cu prima de emisiune si prima de rambursare.

Titlurile de stat, numite si efecte publice, sunt inscrisuri emise de organe specializate ale
administratiei de stat (Ministerul Finantelor) in scopul acoperirii cheltuielilor bugetare.
Intalnim urmatoarele titluri de stat:
a) bonuri de tezaur;
b) certificate de trezorerie;
c) obligatiuni de stat.
Titlurile de stat pot fi emise sub forma materiala sau in cont. Prima varianta este
utilizata atunci cand emisiunea se adreseaza populatiei. Ele sunt purtatoare de dobanzi,
negociabile si prezinta o lichiditate ridicata.

Titlurile de creante negociabile sunt titluri emise in general pe termen scurt, negociabile
pe o piata reglementata. In aceasta categorie sunt cuprinse biletele de trezorerie,
certificatele de depozit.

Titlurile pietei interbancare sunt emise numai de catre institutiile interbancare si sunt
negociabile doar pe piata interbancara. In aceasta categorie sunt incluse:
a) bilete la ordin negociabile (BON);
b) certificate interbancare cu dobanda platibila in avans (CIPA);
c) certificate interbancare cu dobanda platibila in fine (CIFIN).

Titlurile cu venit fix sunt acele titluri care ofera detinatorului un venit stabilit pe baza
unei rate de dobanda fixa, ca de exemplu: obligatiuni, certificate de trezorerie.
Titlurile cu venit variabil sunt actiunile, care ofera detinatorului un veni sub forma
dividendului, dimensionat in functie de profiturile obtinute de emitent.

Celelalte titluri, clasificate dupa intentia avuta la achizitionare cu privire la durata


detinerii, vor fi prezentate in continuare, odata cu regulile de contabilizare. Pentru a fi
mai usor de inteles, contabilizarea este redata pe tipuri de titluri si pe operatiuni cu titluri.

4.1.1. TITLURI DE TRANZACTIE

Titlurile de tranzactie sunt titluri cu venit fix sau cu venit variabil, achizitionate cu
intentia de a fi revandute pe termen scurt sau in conditiile in care nu exista inca definita o
intentie cu privire la perioada detinerii.
Pentru a fi incadrat in categoria titlurilor de tranzactie, un titlu trebuie sa
indeplineasca simultan trei conditii:
• sa fie tranzactionat inainte de scadenta, intr-un termen care sa nu depaseasca sase
luni;
• sa poata fi cotat in vederea tranzactionarii in orice moment pe o piata lichida;
• pretul de piata sa fie accesibil tertilor.
Tinand cont de faptul ca in aceasta categorie intra si titluri fata de care, in
momentul achizitionarii nu exista o intentie clara cu privire la durata detinerii, periodic
bancile trebuie sa analizeze portofoliul detinut pentru a face reclasari.
Aceste titluri fac obiectul activitatii de piata a bancilor in vederea derularii
urmatoarelor operatiuni:
- operatiuni de mentinere a pietei (market maker);
- operatiuni de arbitraj realizate in vederea obtinerii unui castig pe baza diferentelor
aparute intre cotarea aceluiasi titlu pe doua piete diferite;
- operatiuni speculative realizate in vederea obtinerii unui castig pe baza variatiei
anticipate a unui curs pe termen foarte scurt.

Evaluarea titlurilor de tranzactie in momentul achizitionarii se face la valoarea de


Achizitie, formata din pretul de cumparare ce cuprinde si cheltuielile de achizitie si
eventuale dobanzi, aparute in cazul obligatiunilor. Periodic, are loc o reevaluare a
titlurilor de tranzactie la pretul pietei. Diferentele favorabile sunt preluate pe venituri,
cele nefavorabile sunt preluate pe cheltuieli. Cesiunea titlurilor se face la pretul de
vanzare, eventualele diferente in raport de valoarea din contabilitate merg pe venituri sau
cheltuieli.

Contabilizarea operatiunilor

Contabilizarea operatiunilor se realizeaza cu ajutorul contului 302 – Titluri de


tranzactie:

302 – Titluri de tranzactie


3021 – Titluri de tranzactie
30211 – Efecte publice si valori asimilate
30212 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix
30213 – Actiuni si alte titluri cu venit variabil
30214 – Actiuni proprii
3025 – Titluri date cu imprumut
30251 – Efecte publice si valori asimilate
30252 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix
30253 – Actiuni si alte titluri cu venit variabil
30254 – Actiuni proprii
30257 – Creante atasate
3026 – Titluri luate cu imprumut
30261 – Efecte publice si valori asimilate
30262 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix
30263 – Actiuni si alte titluri cu venit variabil
30264 – Actiuni proprii
3027 – Datorii privind titlurile
30271 – Datorii privind titlurile luate cu imprumut
30272 – Alte datorii privind titlurile
30277 – Datorii atasate

Contul 302 se dezvolta pe trei conturi in functie de provenienta titlurilor si in


continuare pe conturi in functie de natura titlurilor (efecte publice, obligatiuni, actiuni,
actiuni proprii). Contul 3021 – Titluri de tranzactie este un cont de activ, debitandu-se la
achizitionarea titlurilor si creditandu-se la vanzarea acestora. Titlurile pot fi achizitionate
sau vandute in cont propriu, cu decontare in momentul realizarii operatiunii, folosind
contul curent sau pot fi tranzactionate printr-o societate de bursa, cu decontare la o data
ulterioara. In aceasta din urma varianta se utilizeaza contul bifunctional 333 – Contul
societatilor de bursa. Titlurile de tranzactie pot fi luate sau date cu imprumut in vederea
constituirii unor garantii. In aceste cazuri apare o dobanda de platit sau de incasat.

Exemple de contabilizare:

1. Achizitia de titluri de tranzactie in cont propriu:


3021 = 111
Titluri de tranzactie Cont curent la BNR

2. Achizitia de titluri de tranzactie prin societati de bursa:


3021 = 333
Titluri de tranzactie Contul societatilor de bursa

333 = 111
Contul societatilor de bursa Cont curent la BNR

3. Reevaluarea titlului in urma cresterii cursului:


3021 = 7032
Titluri de tranzactie Venituri din titluri de
tranzactie
4. Reevaluarea titlului in urma scaderii cursului:

6032 = 3021
Pierderi din titluri de tranzactie Titluri de tranzactie

5. Vanzarea titlurilor de tranzactie in cont propriu:

111 = 3021
Cont curent la BNR Titluri de tranzactie

6. Vanzarea titlurilor de tranzactie prin societati de bursa, in conditiile in care pretul de


vanzare este superior valorii din contabilitate:

333 = %
Conturile societatilor de bursa 3021
Titluri de tranzactie
7032
Venituri din titluri de
tranzactie

111 = 333
Cont curent la BNR Conturile societatilor de bursa

7. Vanzarea titlurilor de tranzactie prin societati de bursa, in conditiile in care pretul de


vanzare este inferior valorii din contabilitate:

% = 3021
333 Titluri de tranzactie
Conturile societatilor de bursa
6032
Pierderi din titluri de tranzactie

111 = 333
Cont curent la BNR Conturile societatilor de bursa

8. Reclasarea titlurilor de tranzactie la titluri de plasament:

3031 = 3021
Titluri de plasament Titluri de tranzactie

9. Titluri de tranzactie date cu imprumut:

3025 = 3021
Titluri date cu imprumut Titluri de tranzactie
10. Reevaluarea titlurilor de tranzactie date cu imprumut, in urma cresterii cursului:

3025 = 7032
Titluri date cu imprumut Venituri din titluri de
tranzactie

11. Inregistrarea dobanzii la titluri de tranzactie date cu imprumut:

30257 = 7037
Creante atasate Venituri diverse din operatiuni
cu titluri

12. Incasarea dobanzii la titluri de tranzactie date cu imprumut:

111 = 30257
Cont curent la BNR Creante atasate

13. Restituirea titlurilor de tranzactie date cu imprumut:

3021 = 3025
Titluri de tranzactie Titluri date cu imprumut

14. Titluri de tranzactie luate cu imprumut:

3026 = 30271
Titluri luate cu imprumut Datorii privind titlurile luate cu
imprumut

15. Restituirea titlurilor de tranzactie luate cu imprumut:

30271 = 3026
Datorii privind titlurile luate cu Titluri luate cu imprumut
imprumut

4.1.2. TITLURI DE PLASAMENT

Titlurile de plasament sunt titluri cu venit fix sau variabil achizitionate in vederea
detinerii lor o perioada mai mare de 6 luni, fara insa ca aceasta detinere sa fie obligtorie
pana la scadenta.
In categoria titlurilor de plasament pot fi clasate, de asemenea, urmatoarele titluri:
- titluri cu durata de detinere mai mica de 6 luni, dar care nu intrunesc conditiile de
piata pentru a fi clasate ca titluri de tranzactie;
- titluri de tranzactie pentru care intentia initiala a banci de a detine titlurile o
perioada de cel mult 6 luni s-a schimbat pentru o perioada mai mare;
- titluri achizitionate cu intentia de a le detine pana la scadenta, dar pentru care banca
nu dispune de mijloace de acoperire sau de finantare necesare titlurilor de investitii.

Evaluarea titlurilor de plasament se face la cumparare la pretul de achizitie, fara


cheltuieli de achizitie sau dobanzi scurse, in cazul titlurilor cu venit fix. In cazul in care
titlurile provin prin transfer din categoria titlurilor de tranzactie, vor fi inregistrate la
pretul pietei din ziua transferului. Periodic are loc o reevaluare a titlurilor la cursul pietei.
Daca apar diferente, acestea vor fi inregistrate diferit:
- diferentele favorabile nu se inregistreaza si nici nu folosesc la compensarea
diferentelor nefavorabile inregistrate de alte titluri;
- diferentele nefavorabile fac obiectul constituirii unor provizioane pentru depreciere.
Vaanzarea titlurilor de plasament se inregistreaza la pretul de cesiune negociat.
Eventualele diferente favorabile sau nefavorabile sunt preluate pe venituri sau cheltuieli.

Contabilizarea operatiunilor

Contabilizarea operatiunilor se face cu ajutorul contului 303 – Titluri de


plasament:

303 – Titluri de plasament


3031 – Titluri de plasament
30311 – Efecte publice si valori asimilate
30312 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix
30313 – Actiuni si alte titluri cu venit variabil
30314 – Actiuni proprii
3035 – Titluri date cu imprumut
30351 – Efecte publice si valori asimilate
30352 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix
30353 – Actiuni si alte titluri cu venit variabil
30354 – Actiuni proprii
3036 – Varsaminte de efectuat privind titlurile de plasament
3037 – Creante atasate
30371 – Efecte publice si valori asimilate
30372 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix
30373 – Actiuni si alte titluri cu venit variabil
30374 – Actiuni proprii

Contul 3031 – Titluri de plasament este un cont de activ, debitandu-se la achizitia


titlurilor sau la reclasarea lor ca titluri de plasament si creditandu-se la vanzarea titlurilor
sau la transferul lor catre alte categorii de titluri. Contul 3035 – Titluri date cu imprumut
este cont de acativ. El se debiteaza la imprumutarea titlurilor catre terti si de crediteaza la
restituirea acestora. Dobanzile de incasat sunt inregistrate cu ajutorul contului 3037 –
Creante atasate. Toate aceste conturi prezinta analitice in functie de natura conturilor
(efecte publice, obligatiuni, actiuni, actiuni proprii).
Pentru cheltuielile aparute la achizitia titlurilor se foloseste contul 60331 –
Cheltuieli de achizitie, iar pentru cele ocazionate de vanzarea titlului contul 6037 –
Cheltuieli diverse din operatiuni cu titluri sau 6039 – Comisioane. Diferentele de curs
inregistrate la vanzare sunt preluate pe conturi de venituri sau cheltuieli: 70336 – Venituri
din cesiune, 60336 – Pierderi din cesiune.

Exemple de contabilizare:

1. Achizitia unei actiuni in cont propriu:


2.
% = 111
30313 Cont curent la BNR
Actiuni si alte titluri cu venit
variabil
60331
Cheltuieli de achizitie

3. Achizitia unei obligatiuni prin societati de bursa. Titlul prezinta o dobanda scursa:
4.
% = 333
30312 Conturile societatilor de bursa
Obligatiuni si alte titluri cu
venit fix
3037
Creante atasate
60331
Cheltuieli de achizitie

333 = 111
Conturile societatilor de bursa Cont curent la BNR

5. Incasarea dividendului in cont propriu:


6.
111 = 70333
Cont curent la BNR Dividende si venituri asimilate

7. Inregistrarea periodica a dobanzii scurse la o obligatiune:


8.
3037 = 70331
Creante atasate Dobanzi

9. Incasarea dobanzii la o obligatiune:


10.
111 = 3037
Cont curent la BNR Creante atasate
11. Vanzarea unei actiuni in conditiile in care pretul de cesiune este mai mare decat
valoarea din contabilitate:
111 = %
Cont curent la BNR 30313
Actiuni si alte titluri cu venit
variabil
70336
Venituri din cesiune

12. Vanzarea unei obligatiuni in conditiile in care pretul de cesiune este mai mare decat
valoarea din contabilitate. Banca a inregistrat pentru perioada detinerii o dobanda
scursa de incasat:

111 = %
Cont curent la BNR 30312
Obligatiuni si alte titluri cu
venit fix
3037
Creante atasate
70336
Venituri din cesiune

13. Inregistrarea cheltuielilor de vanzare in cazul unui titlu de plasament:

6039 = 111
Comisioane Cont curent la BNR

14. Anularea sau diminuarea provizioanelor constituite pentru deprecierea unei


obligatiuni:

39112 = 76311
Provizioane pentru deprecierea Venituri din provizioane
obligatiunilor si a altor titluri cu pentru deprecierea titlurilor de
venit fix plasament

15. Titluri de plasament date cu imprumut:

3035 = 3031
Titluri date cu imprumut Titluri de plasament

4.1.3. TITLURI DE INVESTITII

Titlurile de investitii sunt titluri cu venit fix, achizitionate de banca cu intentia de


a le pastra o perioada indelungata de timp, in principiu, pana la scadenta. Aceste titluri
aduc titularului venituri regulate sub forma de dobanzi. In aceasta categorie sunt cuprinse
obligatiunile, efectele publice si alte titluri cu venit fix. Titlurile de investitii trebuie
protejate contra deprecierii sau variatiilor de dobanda.

Evaluarea titlurilor de investitii se face la cumparare la pret de achizitie, fara cheltuieli


de achizitie sau dobanda pentru perioada scursa. In cazul in care pretul de achizitie este
mai mare decat valoarea de rambursare spunem ca titlul are o prima. Daca pretul de
achizitie este mai mic decat valoarea de rambursare spunem ca titlul decoteaza. Si intr-un
caz si in celalalt, prima sau decotarea sunt esalonate pe durata de viata ramasa a titlului
(prorata temporis), pe venituri sau cheltuieli. Titlurile de investitii care provin din
categoria titlurilor de tranzactie sunt preluate la pretul zilei, iar cele care sunt transferate
din categoria titlurilor de portofoliu sunt peluate la valoarea de achizitie.
Pe perioada de detinere a titlului, eventualele diferente de curs, favorabile sau
nefavorabile, nu vor afecta valoarea contabila. Tinand cont de faptul ca, in principiu,
titlurile ies din portofoliu la scadenta, cand se incaseaza valoarea de rambursare, putem
ignora variatiile curente de curs. Ca exceptie se constituie provizioane in caz de
depreciere atunci cand exista o mare probabilitate de vanzare a titlului inainte de scadenta
sau in cazul riscului de faliment la emitent.

Contabilizarea operatiunilor

Contabilizarea operatiunilor cu titluri de investitii se face cu ajutorul contului 304


– Titluri de investitii:

304 – Titluri de investitii


3041 – Titluri de investitii
30411 – Efecte publice si valori asimilate
30412 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix
3045 – Titluri date cu imprumut
30451 – Efecte publice si valori asimilate
30452 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix
3046 – Diferente de conversie
30461 – Efecte publice si valori asimilate
30462 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix
3047 – Creante atasate
30471 – Efecte publice si valori asimilate
30472 – Obligatiuni si alte titluri cu venit fix

Contul 3041 – Tituri de investitii este un cont de activ. Se debiteaza cu valoarea


titlurilor de investitii intrate in portofoliu si se crediteaza cu valoarea titlurilor vandute,
transferate spre alte categorii de titluri sau date cu imprumut. Pentru inregistrarea
dobanzilor de incasat exista contul 3047 – Creante atasate. Titlurile date cu imprumut
apar in debitul contului 3045 – Titluri date cu imprumut, iar la restituirea titlului in
creditul aceluiasi cont. Toate aceste conturi prezinta analitice pentru efecte publice si
pentru obligatiuni.
Exemple de contabilizare

1. Achizitia unui titlu de stat in cont propriu. Nu exista dobanda scursa:

% = 111
3041 Cont curent la BNR
Titluri de investitii
60347
Cheltuieli de achizitie

2. Achizitia unei obligatiuni prin societati de bursa. Pentru obligatiune vanzatorul si-a
inregistrat dobanda:

% = 333
3041 Conturile societatilor de bursa
Titluri de investitii
3047
Creante atasate
60347
Cheltuieli de achizitie

333 = 111
Conturile societatilor de bursa Cont curent la BNR

3. Inregistrarea periodica a dobanzii pe perioada de viata ramasa:

3047 = 70341
Creante atasate Venituri din titluri de investitii

4. Amortizarea primei rezultata din diferenta nefavorabila:

60342 = 3041
Cheltuieli cu amortizarea Titluri de investitii
primelor

5. Esalonarea diferentei favorabile in cazul decotarii:

3041 = 70342
Titluri de investitii Venituri din titluri de investitii

6. Rambursarea titlurilor de investitii la valoare de rambursare, prin intermediul unei


societati de bursa:

333 = 3041
Conturile societatilor de bursa Titluri de investitii
111 = 333
Cont curent la BNR Conturile societatilor de bursa

7. Vanzarea titlurilor de investitii prin societati de bursa, in conditiile existentei unei


diferente favorabile:

333 = %
Conturile societatilor de bursa 3041
Titluri de investitii
7462
Venituri din cesiunea
imobolizarilor financiare

8. Titluri de plasament luate cu imprumut:

3026 = 30271
Titluri luate cu imprumut Datorii privind titlurile luate cu
imprumut

9. Incasarea dobanzii la titlurile date cu imprumut:

111 = 3047
Cont curent la BNR Creante atasate

4.1.4. OPERATIUNI DE PENSIUNE CU TITLURI

Operatiumile de pensiune reprezinta cesiuni de titluri in schimbul unor lichiditati,


cu conditia rascumpararii lor la scadenta, la un pret stabilit contractual.
Pensiunea de titluri poate fi simpla sau livrata. In continuare ne vom ocupa de
pensiunea livrata. Pensiunea simpla a fost abordata in cadrul capitolelor 2 si 5.

Contabilizarea operatiunilor

Operatiunile de pensiune livrata fac obiectul contului 301 – Titluri primite sau
date in pensiune livrata. Functionarea conturilor este asemanatoare cu a conturilor
prezentate la pensiunea simpla.

301 – Titluri primite sau date in pensiune livrata


3011 – Titluri primite in pensiune livrata
30111 – Titluri primite in pensiune livrata
30117 – Creante atasate
3012 – Titluri date in pensiune livrata
30121 – Titluri date in pensiune livrata
30127 – Datorii atasate
Exemple de contabilizare

1. Acordarea unui credit catre un client printr-o operatiune de primire in pensiune:

30111 = 2511
Titluri primite in pensiune Conturi curente
livrata

2. Acordarea unui credit catre o alta banca printr-o operatiune de primire in pensiune
livrata:

30111 = 111
Titluri primite in pensiune Cont curent la BNR
livrata

3. Imprumut primit de la alta banca printr-o operatiune de dare in pensiune livrata:

111 = 30121
Cont curent la BNR Titluri date in pensiune livrata

4. Inregistrarea dobanzii de incasat:

30117 = 7031
Creante atasate Dobanzi de la titlurile primite
in pensiune livrata

5. Inregistrarea dobanzii de platit:

6031 = 30127
Dobanzi la titlurile date in Datorii atasate
pensiune livrata

6. Incasarea dobanzii la creditul acordat:

2511 = 30117
Conturi curente Creante atasate

7. Rambursarea creditului acordat clientului printr-o operatiune de primire in pensiune


livrata:

2511 = 3011
Conturi curente Titluri primite in pensiune
livrata
8. Rambursarea imprumutului primit de la o banca printr-o operatiune de cedare in
pensiune livrata:

30121 = 111
Titluri date in pensiune livrata Cont curent la BNR

4.1.5. EMISIUNEA DE TITLURI

Emisiunea de titluri reprezinta o modalitate de imprumut prin care banca poate


atrage resurse de pe pietele de capital. In functie de necesitati si de categoria de titluri
emise, banca poate sa obtina lichiditati pe termen scurt, mediu sau lung.
Titlurile emise de banca sunt:
• titluri de piata interbancara – sunt emise de banci pe piata interbancara pentru a
obtine lichiditati pe termen scurt. Aceste titluri imbraca forma certificatelor
interbancare cu dobanda platita in avans sau in fine si a biletelor la ordin negociabile.
• titluri de creante negociabile – aduc bancilor resurse pe termen scurt si mediu. Aici
sunt cuprinse biletele de trezorerie si certificatele de depozit.
• obligatiuni – sunt emise de banci, in special pentru atragerea de resurse pe termen
mediu si lung.
• alte titluri.

Contabilizarea operatiunilor

Operatiunile de emitere de titluri sunt evidentiate in contabilitate utilizand


conturile din grupa 32 – Datorii constituite prin titluri:

Grupa 32 – Datorii constituite prin titluri


321 – Titluri de piata interbancara
3211 – Titluri de piata interbancara
3217 – Datorii atasate
322 – Titluri de creante negociabile
3221 – Titluri de creante negociabile
3227 – Datorii atasate
325 – Obligatiuni
3251 – Obligatiuni
3257 – Datorii atasate
326 – Alte datorii constituite prin tituri
3261 – Alte datorii constituite prin tituri
3267 – Datorii atasate

Conturile din grupa 32 sunt conturi de pasiv ce se crediteaza la emiterea titlurilor


si se debiteaza la rambursarea lor, de obicei in contrapartida cu un cont de trezorerie.
Valoarea la care se inregistreaza in contabilitate este valoarea de rambursare a titlurilor
emise. Cheltuielile de emisiune pot fi cuprinse in totalitate pe conturile de cheltuieli
aferente unui singur exercitiu sau pot fi esalonate cu ajutorul contului 3749 – Alte
cheltuieli de repartizat, pe mai multe exercitii. Pentru dobanzile datorate de banca exista
pentru fiecare categorie de titlu un cont de datorii atasate (ct. 3217, 3227, 3257, 3267).
Pentru dobanzi platite in avans exista contul 375 – Cheltuieli inregistrate in avans.
In cazul in care emisiunea s-a realizat cu acordarea unor prime de emisiune sau de
rambursare, se utilizeaza pentru inregistrarea si esalonarea acestora pana la scadenta,
contul 374 – Cheltuieli de repartizat. Daca titlurile sunt numai subscrise fara a fi platite
se apeleaza la contul 3556 – Alti debitori diversi.

Exemple de contabilizare

1. Emiterea unui certificat de depozit cu dobanda platita in fine:

111 = 3221
Cont curent la BNR Titluri de creante negociabile

2. Emiterea unui bilet de trezorerie cu dobanda platita in avans:

% = 3221
111 Titluri de creante negociabile
Cont curent la BNR
375
Cheltuieli inregistrate in avans

3. Emiterea unei obligatiuni cu prima de emisiune:

% = 3251
111 Obligatiuni
Cont curent la BNR
3741
Prime de emisiune privind
titlurile cu venit fix

4. Subscrierea unei obligatiuni:

3556 = 3251
Alti debitori diversi Obligatiuni

5. Plata obligatiunilor subscrise:

111 = 3556
Cont curent la BNR Alti debitori diversi

6. Inregistrarea periodica a dobanzii de platit in fine sau la o data ulterioara emisiunii la


o obligatiune:
60363 = 3257
Dobanzi privind obligatiunile Datorii atasate
7. Plata dobanzii la o obligatiune:

3257 = 111
Datorii atasate Cont curent la BNR

8. Amortizarea primei de emisiune la o obligatiune:

60369 = 3741
Alte cheltuieli privind datoriile Prime de emisiune privind
pe titluri titlurile cu venit fix

9. Rambursarea la scadenta a unui certificat interbancar:

3211 = 111
Titluri de piata interbancara Cont curent la BNR

10. Rambursarea la scadenta a unui certificat de depozit:

3221 = 111
Titluri de creante negociabile Cont curent la BNR

4.2. OPERATIUNI DIVERSE

In cadrul acestor operatiuni se evidentiaza relatiile bancii cu personalul,


asigurarile si protectia sociala, bugetul statului si cu actionarii. Tot aici sunt contabilizate
intrarile si consumurile de stocuri, precum si provizioanele constituite pentru acestea.
Operatiunile diverse apar inregistrate in contabilitate prin internediul conturilor
din clasa 3 – Operatiuni cu titluri si operatiuni diverse. Inregistrarile sunt in mare parte
asemanatoare cu cele din contabilitatea celorlalte societati nebancare.

4.2.1. DATORII SI CREANTE PRIVIND PERSONALUL

Datoriile si creantele privind personalul apar in urma prestatiilor individuale ale


salariatilor, prestatii ce sunt remunerate de banca. Astfel, acestia primesc remuneratii sub
forma salariului de baza, sporurilor, adaosurilor, premiilor, indemnizatiilor pentru
concedii de odihna si pentru situatii de incapacitate temporara de munca si a altor
avantaje sub forma materiala sau financiara. De asemenea, banca realizeaza o serie de
retineri din remuneratia personalului in conformitate cu legislatia in viguare, cu decizii
judecatoresti sau in baza unor obligatii contractuale ale angajatilor. Plata salariilor nete,
ramase dupa oprirea retinerilor, se face in numerar prin casierie sau prin virament in cont
bancar.
Contabilizarea operatiunilor

Datoriile si creantele privind personalul sunt inregistrate in contabilitate cu


ajutorul contului 351 – Personal si conturi asimilate, dezvoltat pe mai multe analitice:

351 – Personal si conturi asimilate


3511 – Personal – remuneratii datorate
3512 – Personal – ajutoare materiale datorate
3513 – Participarea personalului la profit
3514 – Avansuri acordate personalului
3515 – Drepturi de personal neridicate
3516 – Retineri din remuneratii datorate tertilor
3519 – Alte datorii si creante in legatura cu personalul
35191 – Alte datorii in legatura cu personalul
35192 – Alte creante in legatura cu personalul

Conturile 3511, 3512, 3513, 3515, 3516 si 35191 sunt conturi de pasiv ce se
crediteaza cu sumele datorate de banca salariatilor si se debiteaza la plata acestor sume
catre salariati. Contul 3514 – Avansuri acordate personalului este un cont de activ, ce se
debiteaza la plata avansului catre salariati si se crediteaza la deducerea acestuia din
salariu, in corespondenta cu contul 3511 – Personal – remuneratii datorate.

Exemple de contabilizare

1. Acordarea avansului din salariu:

3514 = 2511
Avansuri acordate personalului Conturi curente

2. Inregistrarea salariului brut cuvenit personalului:

611 = 3511
Cheltuieli cu remuneratiile Personal – remuneratii datorate
personalului

3. Inregistrarea retinerilor din salariu (in ordine: impozit pe salariu, contributii la pensia
suplimentara si la ajutorul de somaj, avansul din salariu platit, popriri, alte datorii):

3511 = %
Personal – remuneratii datorate 3533
Impozitul pe salarii
35212
Contributia personalului pentru
pensia suplimentara
35222
Contributia personalului la
fondul de somaj
3514
Avansuri acordate personalului
3516
Retineri din remuneratii
datorate tertilor
35191
Alte datorii in legatura cu
personalul

4. Contributia pentru fondul de sanatate, retinuta din impozitul pe salarii:

3533 = 35211
Impozitul pe salarii Contributia unitatii la
asigurarile sociale

5. Plata in numerar a salariului net catre personal:

3511 = 101
Personal – remuneratii datorate Casa

4.2.2. DATORII SI CREANTE PRIVIND ASIGURARILE SI PROTECTIA


SOCIALA

Datoriile si creantele bancii privind asigurarile si protectia sociala sunt legate de


contributia bancii la alimentarea fondurilor de asigurari sociale si de somaj.

Contabilizarea operatiunilor

Pentru evidentierea datoriilor si creantelor privind asigurarile si protectia sociala


se utilizeaza contul 352 – Asigurari sociale, protectie sociala si conturi asimilate:

352 – Asigurari sociale, protectia sociala si conturi asimilate


3521 – Asigurari sociale
35211 – Contributia unitatii la asigurarile sociale
35212 – Contributia personalului pentru pensia suplimentara
3522 – Ajutor de somaj
35221 – Contributia unitatii la fondul de somaj
35222 – Contributia personalului la fondul de somaj
3526 – Alte datorii si creante sociale
35261 – Alte datorii sociale
35262 – Alte creante sociale
Aceste conturi sunt de pasiv (exceptie face contul 35262 – Alte creante sociale).
Ele sunt creditate la inregistrarea datoriei de plata fata de bugetele asigurarilor si
protectiei sociale si sunt debitate la stingerea acestor obligatii, prin efectuarea
varsamintelor.

Exemple de contabilizare

1. Contributia bancii la asigurarile sociale:

6121 = 35211
Cheltuieli privind contributia Contributia unitatii la
unitatii la asigurarile sociale asigurarile sociale / asigurari
sociale

2. Contributia unitatii la fondul de sanatate:

6121 = 35211
Cheltuieli privind contributia Contributia unitati la
unitatii la asigurarile sociale asigurarile sociale / fond de
sanatate

3. Virarea contributiei bancii la asigurarile sociale catre buget:

35211 = 111
Contributia unitatii la Cont curent la BNR
asigurarile sociale

4. Contributia unitatii la fondul de somaj:

6122 = 35221
Cheltuieli privind contributia Contributia unitatii la fondul
unitatii pentru fondul de somaj de somaj

5. Virarea contributiei bancii la fondul de somaj:

35221 = 111
Contributia unitatii la fondul de Cont curent la BNR
somaj

4.2.3. DATORII SI CREANTE FATA DE BUGETUL STATULUI

Bancile sunt obligate sa participe, alaturi de alte unitati economice, la alimentarea


bugetului statului sau a unor fonduri speciale. Astfel ele efectueaza varsaminte in contul
impozitului pe profit, impozitului pe salarii, taxei pe valoarea adaugata si a altor impozite
si taxe asimilate. Totodata, ele pot beneficia de venituri din partea statului sub forma
unor subventii.
Impozitul pe profit se determina prin aplicarea unei cote procentuale la profitul
impozabil determinat.
Impozitul pe salarii este suportat de salariati sau de colaboratori din veniturile
brute obtinute pe parcursul unei luni si este platit de banca. Impunerea se realizeaza pe
transe de venit lunar impozabil prin aplicarea unor cote progresive de impozit.
Societatile bancare sunt exceptate de la plata taxei pe valoarea adaugata. Totusi,
ele sunt obligate sa plateasca aceasta taxa, in conditiile legii, pentru bunuri livrate si
servicii prestate, care nu se incadreaza in specificul bancar. Suma de plata (TVA de plata)
se stabileste lunar prin diferenta dintre valoarea taxei aferente bunurilor si serviciilor
valorificate (TVA colectata) si valoarea taxei pentru bunuri si servicii achizitionate (TVA
deductibila). In cazul in care diferenta este negativa (TVA de recuperat), aceasta poate
compensa taxa de plata din luna urmatoare. Daca valoarea sumei de recuperat depaseste
un anumit plafon, in conditiile legii poate fi returnata de la buget.
Subventiile de care pot beneficia bancile reprezinta sume de bani primite gratuit
de la stat pentru finantarea unor cheltuieli de investitii, de exploatare (de exemplu credite
cu dobanda redusa) sau pentru acoperirea unor pierderi.

Contabilizarea operatiunilor

In contabilitate, datoriile si creantele bancii fata de bugetul statului sunt


evidentiate cu ajutorul urmatoarelor conturi:

353 – Bugetul statului, fonduri speciale si conturi asimilate


3531 – Impozitul pe profit
3532 – Taxa pe valoarea adaugata
35323 – TVA de plata
35324 – TVA de recuperat
35326 – TVA deductibila
35327 – TVA colectata
35328 – TVA neexigibila
3533 – Impozitul pe salarii
3534 – Subventii
3536 – Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate
3538 – Fonduri speciale – taxe si varsaminte asimilate
3539 – Alte datorii si creante cu bugetul statului
35391 – Alte datorii fata de bugetul statului
35392 – Alte creante privind bugetul statului
35393 – Datorii fata de stat
35394 – Creante in legatura cu statul

Conturile 3531 – Impozitul pe profit, 3533 – Impozitul pe salarii, 3536 – Alte


impozite, taxe si varsaminte asimilate sunt conturi de pasiv, ce se crediteaza la
constituirea obligatiei de plata si se debiteaza la efectuarea platii, in corespondenta cu
creditul contului 111 – Cont curent la BNR. Contul 3534 – Subventii este un cont de
activ. El este debitat la inregistrarea subventiei si este creditat la incasarea ei.
Contul 35327 – TVA colectata este un cont de pasiv. El se crediteaza la vanzarea
acelor bunuri sau servicii pentru care banca plateste taxa pe valoarea adaugata si se
debiteaza la sfarsitul lunii in contrapartida cu contul 35326 – TVA deductibila si cu
contul 35323 – TVA de plata, daca valoarea colectata este mai mare decat cea
deductibila.Contul 35326 – TVA deductibila este un cont de activ care este debitat la
achizitionarea unor bunuri sau servicii, purtatoare de TVA si este creditat la regularizare
in corespondenta cu debitul contului 35327 – TVA colectata si cu debitul contului 35324
– TVA de recuperat, in cazul in care valoarea taxei deductibile este mai mare decat
valoarea taxei colectate. Contul 35323 – TVA de plata este un cont de pasiv, ce se
crediteaza cu suma datorata bugetului, in corespondenta cu contul 35327 si se debiteaza
la virarea sumei catre buget, in corespondenta cu contul 111 – Cont curent la BNR sau la
compensarea sumei de plata cu o suma de recuperat din lunile precedente, in
corespondenta cu contul 35324 – TVA de recuperat. Acest ultim cont (35324) este un
cont de activ, ce se debiteaza cu suma de recuperat de la buget, in corespondenta cu
contul 35326 – TVA deductibila si se crediteaza cu suma primita de la buget, in
corespondenta cu contul 111 – Cont curent la BNR sau cu suma ce diminueaza obligatia
de plata in luna urmatoare, in corespondenta cu contul 3323 – TVA de plata.

Exemple de contabilizare

1. Inregistrarea impozitului pe profit datorat:


691 = 3531
Cheltuieli cu impozitul pe profit Impozitul pe profit

2. Virarea la buget a impozitului pe profit:


3531 = 111
Impozitul pe profit Cont curent la BNR

3. Inregistrarea impozitului pe salariu:


% = 3533
3511 Impozit pe salarii
Personal – remuneratii
3512
Personal – ajutoare materiale
datorate
3513
Participarea personalului la
profit

4. Virarea la buget a impozitului pe salariu:

3533 = 111
Impozit pe salarii Cont curent la BNR
5. Inregistrarea taxei pe valoarea adaugata pentru bunuri si servicii valorificate, altele
decat cele bancare:

3556 35327
Alti debitori diversi TVA colectata

6. Virarea taxei pe valoarea adaugata de plata catre buget:

35323 = 111
TVA de plata Cont curent la BNR

7. Inregistrarea impozitului pe dividende:

354 = 3536
Dividende de plata Alte impozite, taxe si
varsaminte asimilate

8. Virarea impozitului pe dividende catre buget:

3536 = 111
Alte impozite, taxe si Cont curent la BNR
varsaminte asimilate

4.2.4. DEBITORI SI CREDITORI DIVERSI

Debitorii diversi apar in urma operatiunilor privind avansuri nedecontate, pagube


materiale, amenzi, penalitati, echipamente de lucru date personalului. Creditorii diversi
reprezinta rezultatul operatiunilor cu depozite de garantii primite la operatiunile de
leasing si locatie simpla si al unor datorii fata de furnizorii de bunuri si servicii.

Contabilizarea operatiunilor

Pentru a evidentia contabil operatiunile privind debitorii si creditorii diversi se


folosesc urmatoarele conturi:

355 – Debitori diversi


3551 – Depozite de garantii varsate
3552 – Debitori din avansuri spre decontare
3556 – Alti debitori diversi
3557 – Creante atasate
356 – Creditori diversi
3561 – Depozite de garantii pentru leasing si locatie simpla
3566 – Alti creditori diversi
3567 – Datorii atasate
Conturile de debitori sunt conturi de activ, ce se debiteaza la constatarea
creantelor bancii fata de debitori si se crediteaza la stingerea acestor creante. Conturile
de creditori diversi sunt conturi de pasiv. Ele inregistreaza pe credit datoria bancii fata de
creditori si pe debit stingerea acestor datorii.

Exemple de contabilizare

1. Constituirea de depozite de garantii si cautiuni la alte banci:

3551 = 111
Depozite de garantii varsate Cont curent la BNR

2. Garantii si cautiuni restituite bancii:

111 = 3551
Cont curent la BNR Depozite de garantii varsate

3. Garantii primite pentru operatiuni de leasing si locatie simpla:

2511 = 3561
Conturi curente Depozite de garantii pentru
leasing si locatie simpla

4. Restituirea de catre banca a garantiei primita pentru operatiuni de leasing si locatie


simpla:

3561 = 2511
Depozite de garantii pentru Conturi curente
leasing si locatie simpla

4.2.5. STOCURI

Stocurile societatilor bancare sunt asemanatoare cu cele ale societailor nebancare,


dispunand de conturi ce reflecta natura lor.

Contabilizarea operatiunilor

Contabilizarea operatiunilor privind stocurile se realizeaza cu ajutorul conturilor


din grupa 6 – Conturi de stocuri:

Grupa 36 – Conturi de stocuri


361 – Valori din aur, metale si pietre pretioase
362 – Materiale
363 – Obiecte de inventar
364 – Uzura obiectelor de inventar
365 – Stocuri aflate la terti
367 – Alte stocuri si asimilate
368 – Alte bunuri diverse

Exceptand contul 364 – Uzura obiectelor de inventar, toate celelalte conturi


de stocuri sunt de activ. Ele se debiteaza la intrarea bunurilor respective in patrimoniul
bancii sau la trimiterea lor la terti, in cazul contului 365 – Stocuri aflate la terti si se
crediteaza la iesirea bunurilor din evidenta bancii sau la returnarea lor de catre terti.
Contul 364 este un cont de pasiv ce se crediteaza la includerea pe cheltuieli a valorii
obiectelor de inventar si se debiteaza la scoaterea acestora din evidenta bancii.

Exemple de contabilizare:

1. Aur achizitionat de la populatie:

361 = 101
Valori din aur, metale si pietre Casa
pretioase

2. Materiale cumparate:

362 = 111
Materiale Cont curent la BNR

3. Materiale consumate:

631 = 362
Cheltuieli cu materiale Materiale

4. Vanzarea de imprimate bancare:

649 = 362
Alte cheltuieli diverse de Materiale
exploatare

5. Obiecte de inventar achizitionate de la un client:

363 = 2511
Obiecte de inventar Conturi curente

6. Vanzarea obiectelor de inventar:

2511 = 7499
Conturi curente Alte venituri
7. Formulare cu regim special, timbre si bilete de calatorie cumparate de banca:

367 = 3566
Alte stocuri si asimilate Alti creditori diversi

8. Bunuri provenite din executarea creantelor bancii prin adjudecare:

368 = 3566
Alte bunuri diverse Alti creditori diversi

4.2.6. EXEMPLE DE INTREBARI

1. Titlurile de tranzactie: definire, caracterizare si evaluare.

2. Titlurile de investitii: definire, caracterizare si evaluare

3. Comparati si exemplificati contabil modul de evaluare a titlurilor de tranzactie, de


plasament si de investitii.

4. Prezentati creantele fata de buget folosind exemple de inregistrare contabila

5. Care dintre urmatoarele raspunsuri nu apare la achizitia unui titlu de tranzactie prin societati
de bursa ?
a. se debiteaza contul 333
b. se crediteaza contul 111
c. se debiteaza contul 3021
d. se crediteaza contul 3021
e. se crediteaza contul 333

6. Care dintre operatiunile urmatoare reprezinta o reevaluare a unui titlu de tranzactie in urma
scaderii cursului ?
a. 6032 = 3021
b. 6032 = 3027
c. 3021 = 7032
d. 3021 = 6032
e. 3027 = 7032

7. Care este explicatia urmatoarei operatiuni: 3047 = 70341 ?


a. inregistrarea dobanzii de incasat la un titlu de investitii
b. inregistrarea dobanzii de platit la un titlu de investitii
c. plata dobanzii la un titlu de investitii
d. inregistrarea diferentei de curs favorabile la un titlu de investitii
e. inregistrarea diferentei de curs nefavorabile la un titlu de tranzactie
8. Cum se inregistreaza contabil plata in numerar a salariului net ?
a. 3511 = 101
b. 2511 = 101
c. 101 = 2511
d. 101 = 3511
e. 3511 = 2511

9. Care dintre urmatoarele operatiuni inregistreaza contributia unitatii la fondul de somaj ?


a. 35221 = 111
b. 111 = 35221
c. 6122 = 35221
d. 35221 = 2511
e. 2511 = 35221

10. Care este explicatia urmatoarei inregistrari contabile: 631 = 362 ?


a. cumparare de materiale
b. consum de materiale
c. amortizarea materialelor
d. plata materialelor
e. vanzare de materiale
CAPITOLUL 5

VALORI IMOBILIZATE

Clasa 4 de conturi – Valori imobilizate - este utilizata pentru evidentierea


contabila a operatiunilor cu imobilizari.

5.1. IMOBILIZARI FINANCIARE

Imobilizarile financiare reprezinta utilizari pe termen lung ale unor resurse la


crearea capitalurilor altor societati. Aceste utilizari pot imbraca forma unor credite,
intalnite la debitor ca datorii asimilate capitalurilor, sau a unor titluri prezentate in
continuare.
Creditele subordonate reprezinta creante pe termen lung, neconsemnate sub forma
unui titlu, pentru care banca accepta rambursarea, in caz de lichidare, dupa satisfacerea
celorlalti creditori, iar in caz de redresare juridica accepta suspendarea drepturilor sale
pana la sfarsitul perioadei de redresare. In functie de modul de stabilire a scadentei
creditele subordonate pot fi la termen sau pe durata nedeterminata. Cele mai
reprezentative credite subordonate la termen sunt creditele participative.
Partile in societatile comerciale legate reprezinta actiuni si alte titluri cu venit
variabil, detinute de banca la societati. In mod obligatoriu, banca trebuie sa fie proprietara
a cel putin 50 % din capitalul acestor societati, ceea ce ii permite sa le poata controla
exclusiv si sa le poata integra intr-un ansamblu consolidabil.
Titlurile de participare sunt constituite din actiuni si alte titluri cu venit variabil,
altele decat partile in societatile comerciale legate, care ii permit bancii sa se implice in
procesul decizional al societatilor respective prin cel putin una dintre urmatoarele
conditii:
- detinerea de titluri sa se ridice la cel putin 10 % din capitalul societatii;
- societatea emitenta sa fie condusa de administratori comuni cu ai bancii;
- societatea emitenta sa detina participatii la banca;
- decizai sa se ia de un grup de control comun.
Titlurile activitatii de portofoliu sunt actiuni si alte titluri cu venit variabil,
achizitionate de banca pentru o perioada mare de timp in scopul obtinerii unor venituri.
Aceste titluri nu permit bancii sa se implice in procesul decizional la nivelul emitentilor.
Societatile bancare pot da cu imprumut imobilizari financiare materializate sub
forma de titluri, ceea ce le permite sa incaseze venituri sub forma de dobanzi
Contabilizarea operatiunilor

Imobilizarile financiare sunt inregistrate in contabilitate cu ajutorul urmatoarelor


conturi din grupele 40 - Credite subordonate si 41 – Parti in cadrul societatilor
comerciale legate, titluri de participare si titluri ale activitatii de portofoliu:

Grupa 40 – Credite subordonate


401 – Credite subordonate la termen
4011 – Credite participative
4019 – Alte creite subordonate la termen
402 – Credite subordonate pe durata nedeterminata
407 – Creante atasate

Grupa 41 – Parti in cadrul societatilor comerciale legate, titluri de participare si


titluri ale activitatii de portofoliu
411 – Parti in societatile comerciale legate
4111 – Parti in societati bancare
4112 – Parti in societati cu caracter financiar
4113 – Parti in alte societati cu caracter nefinanciar
412 – Titluri de participare
4121 - Titluri de participare la societati bancare
4122 - Titluri de participare la societatile cu caracter financiar
4123 - Titluri de participare la alte societati cu caracter nefinanciar
413 – Titluri ale activitatii de portofoliu
414 – Diferente de conversie
415 – Titluri date cu imprumut
417 – Creante atasate
418 – Varsaminte de efectuat pentru parti in societati comerciale legate, pentru titluri
de participare si pentru titluri ale activitatii de portofoliu

Conturile 401 – Credite subordonate la termen, 402 – Credite subordonate pe


durata nedeterminata, 411 – Parti in societati comerciale legate, 412 – Titluri de
participare si 413 – Titluri ale activitatii de portofoliu sunt conturi de activ. Acestea se
debiteaza la acordarea creditelor sau la achizitia titlurilor si se crediteaza la rambursare
sau la vanzare in contrapartida cu un cont de trezorerie. Dobanzile de incasat la credite
apar in contul 407 – Creante atasate.

Exemple de contabilizare

1. Acordarea unui credit subordonat la termen catre o alta institutie bancara:

401 = 111
Credite subordonate la termen Cont curent la BNR
2. Acordarea unui credit subordonat pe durata nedeterminata, acordat unui client:

402 = 2511
Credite subordonate pe durata Conturi curente
nedeterminata

3. Inregistrarea dobanzii la creditul subordonat la termen:

407 = 7051
Creante atasate Dobanzi de la creditele
subordonate

4. Rambursarea creditului subordonat la termen si incasarea dobanzii:

111 = %
Cont curent la BNR 401
Credite subordonate la termen
407
Creante atasate

5. Achizitia de titluri de participare de la alta societate bancara:

4121 = 111
Titluri de participare la societati Cont curent la BNR
bancare

6. Vanzarea titlurilor de participare la un pret mai mic decat valoarea lor contabila:

% = 4121
111 Titlurile de participare la
Cont curent la BNR societati bancare
6462
Pierderi din cesiunea
imobilizarilor financiare

7. Parti in societatile comerciale legate date cu imprumut:

415 = 411
Titluri date cu imprumut Parti in societatile comerciale
legate
5.2. IMOBILIZARI NECORPORALE

Imobilizarile necorporale reprezinta active de lunga durata de natura fondului


comercial, cheltuielilor de constituire, brevetelor, concesiunilor, licentelor, programelor
informatice, etc.
Fondul comercial participa intr-o maniera directa sau indirecta la pastrarea sau
cresterea potentialului de dezvoltare al bancii. In cadrul lui intalnim clientela, prestigiul,
reputatia, vadul si alte elemente necorporale.
Cheltuielile de constituire apar la crearea bancii, la extinderea sau modificarea
activitatii ei. Astfel intalnim cheltuieli de inscriere si inmatriculare, cheltuieli legate de
emiterea si vanzarea actiunilor sau cheltuieli de prospectare a pietei si de publicitate.
Imobilizarile corporale sunt supuse amortizarii. Ele sunt amortizate liniar intr-o
perioada de cel mult 5 ani.

Contabilizarea operatiunilor

Imobilizarile necorporale sunt inregistrate in contabilitate folosind urmatoarele


conturi:

Grupa 43 – Imobilizari in curs


431 – Imobilizari necorporale in curs

Grupa 44 – Imobilizari ale activitatii de exploatare


441 – Imobilizari necorporale ale activitatii de exploatare
4411 – Fondul comercial
4412 – Cheltuieli de constituire
4419 – Alte imobilizari necorporale ale activitatii de exploatare

Grupa 45 – Imobilizari in afara activitatii de exploatare


451 – Imobilizari necorporale in afara activitatii de exploatare

Grupa 46 – Amortizari privind imobilizarile


461 – Amortizari privind imobilizarile activitatii de exploatare
4611 – Amortizarea imobilizarilor necorporale
46111 – Amortizarea fondului comercial
46112 – Amortizarea cheltuielilor de constituire
46119 – Amortizarea altor imobilizari necorporale
462 – Amortizari privind imobilizarile in afara activitatii de exploatare
4621 – Amortizarea imobilizarilor necorporale

Conturile de imobilizari necorporale sunt conturi de activ. Acestea se debiteaza la


intrarea imobilizarilor in patrimoniu si se crediteaza la iesirea lor, dupa amortizarea
completa.
Conturile de amortizare a imobilizarilor necorporale sunt conturi de pasiv ce se
crediteaza periodic in corespondenta cu un cont de cheltuili cu amortizarea si se debiteaza
la iesirea din patrimoniu a imobilizarilor, in corespondenta cu un cont de imobilizari
corporale.

Exemple de contabilizare

1. Cheltuieli efectuate cu reclama:

4412 = 111
Cheltuieli de constituire Cont curent la BNR

2. Achizitia de programe informatice de la un client:

4419 = 2511
Alte imobilizari necorporale ale Conturi curente
activitatii de exploatare

3. Amortizarea imobilizarilor necorporale:

651 = 4611
Cheltuieli cu amortizarea Amortizarea imobilizarilor
imobilizarilor necorporale necorporale

4. Scoaterea din evidenta a imobilizarilor necorporale complet amortizate:

4611 = 441
Amortizarea imobilizarilor Imobilizari necorporale ale
necorporale activitatii de exploatare

5.3. IMOBILIZARI CORPORALE

Imobilizarile corporale sunt bunuri ce indeplinesc conditiile legale de valoare si


de durata normala de functionare. In aceasta categorie intra terenurile si mijloacele fixe
clasificate in:
- cladiri;
- constructii speciale;
- masini, utilaje si instalatii de lucru;
- aparate si instalatii de masurare, control si reglare;
- mijloace de transport;
- unelte, dispozitive, instrumente, mobilier si aparatura birotica;
- animale si plantatii;
- alte imobilizari corporale.
In acelasi timp, contabilitatea bancara urmareste distinct imobilizarile corporale
din activitatea de exploatare, din afara acestei activitati si imobilizarile corporale in curs.
Valoarea imobilizarilor corporale este actualizata periodic prin intermediul
amortizarii.

Contabilizarea operatiunilor

Evidenta contabila a imobilizarilor corporale este tinuta cu ajutorul urmatoarelor


conturi:

Grupa 43 – Imobilizari in curs


432 – Imobilizari corporale in curs

Grupa 44 – Imobilizari ale activitatii de exploatare


442 – Imobilizari corporale ale activitatii de exploatare
4421 – Terenuri
44211 – Terenuri
44212 – Amenajari de terenuri
4422 – Mijloace fixe
44221 – Cladiri
44222 – Constructii speciale
44223 – Masini, utilaje si instalatii de lucru
44224 – Aparate si intalatii de masurare, control si reglare
44225 – Mijloace de transport
44227 – Unelte, dispozitive, instrumente, mobilier si aparatura birotica
44228 – Alte active corporale mobile

Grupa 45 – Imobilizari in afara activitatii de exploatare


452 – Imobilizari corporale in afara activitatii de exploatare
4521 – Terenuri
45211 – Terenuri
45212 – Amenajari de terenuri
4522 – Mijloace fixe
45221 – Cladiri
45222 – Constructii speciale
45223 – Masini, utilaje si instalatii de lucru
45224 – Aparate si intalatii de masurare, control si reglare
45225 – Mijloace de transport
45226 – Animale si plantatii
45227 – Unelte, dispozitive, instrumente, mobilier si aparatura birotica
45228 – Alte active corporale mobile
Grupa 46 – Amortizari privind imobilizarile
461 – Amortizari privind imobilizarile activitatii de exploatare
4612 – Amortizarea imobilizarilor corporale
46121 – Amortizarea amenajarilor de terenuri
46122 – Amortizarea cladirilor
46123 – Amortizarea constructiilor speciale
46124 – Amortizarea masinilor, utilajelor si instalatiilor de lucru
46125 – Amortizarea aparatelor si instalatiilor de masurare, control si reglare
46126 – Amortizarea mijloacelor de transport
46127 – Amortizarea uneltelor, dispozitiv. instrum , mobilier, aparat birotica
46128 – Amortizarea altor active corporale mobile
462 – Amortizari privind imobilizarile in afara activitatii de exploatare
4622 – Amortizarea imobilizarilor corporale
46221 – Amortizarea amenajarilor de terenuri
46222 – Amortizarea cladirilor
46223 – Amortizarea constructiilor speciale
46224 – Amortizarea masinilor, utilajelor si instalatiilor de lucru
46225 – Amortizarea aparatelor si instalatiilor de masurare, control, reglare
46226 – Amortizarea mijloacelor de transport
46227 – Amortizarea animalelor si plantatiilor
46228 – Amortizarea uneltelor, instrumentelor, mobilierului, aparaturii birotice
46229 – Amortizarea altor active corporale mobile

Conturile de imobilizari corporale din grupele 43 – Imobilizari in curs, 44 –


Imobilizari ale activitatii de exploatare si 45 – Imobilizari din afara activitatii de
exploatare sunt conturi de activ. Ele sunt debitate la intrarea in patrimoniu a activului
imobilizat, in corespondenta cu un cont ce indica sursa de provenienta si se crediteaza la
iesirea din patrimoniu a activului, dupa amortizarea sa completa. Conturile de amortizare
a imobilizarilor corporale din grupa 46 sunt conturi de pasiv ce se crediteaza periodic cu
valoarea amortizata, in corespondenta cu un cont de cheltuieli cu amortizarea si se
debiteaza la iesirea din patrimoniu a acestor imobilizari, in corespondenta cu conturile de
imobilizari corporale.

Exemple de contabilizare

1. Achizitionarea unui mijloc de transport pentru activitatea de baza:


44225 = 3566
Mijloace de transport Alti creditori diversi

2. Amenajarea unui teren pe parcursul mai multor exercitii:


432 = 7494
Imobilizari corporale in curs Venituri din productia de
imobilizari
3. Amortizarea unui mijloc fix:

652 = 4612
Cheltuieli cu amortizarile Amortizarea imobilizarilor
imobilizarilor corporale corporale

4. Scoaterea din functiune a unui mijloc fix amortizat complet:

4612 = 4422
Amortizarea imobilizarilor Mijloace fixe
corporale

5. Vanzarea unui mijloc fix complet amortizat:

3556 = 7461
Alti debitori diversi Venituri din cesiunea
imobilizarilor corporale si
necorporale

5.4. LEASING SI LOCATIE SIMPLA

Leasingul reprezinta o operatiune prin care o persoana numita locator cedeaza


unei alte persoane, numita locatar, dreptul de a utiliza un bun contra unei chirii, cu
optiune de cumparare la scadenta, la un pret convenit initial. Caracteristic leasingului este
faptul ca locatorul achizitioneaza bunul la cererea locatarului si pentru a-i satisface
acestuia anumite necesitati. Pe toata durata inchirierii, locatorul calculeaza si
inregistreaza amortizare pentru bunul dat in inchiriere. La scadenta, locatorul poate vinde
bunul locatarului. Daca acesta nu doreste cumpararea, locatorul il poate utiliza intr-o alta
operatiune de leasing, il poate vinde sau poate fi considerat pierdere.
Operatiunea de leasing este, in principiu, asemanatoare cu o operatiune de
creditare, deoarece este practicata de banci ca o operatiune de plasare a resurselor,
acestea detinand proprietatea asupra bunului dat in inchiriere pe toata durata operatiunii,
fiind remunerate prin dobanzi si comisioane. Bunul in cauza se constituie in garantie
pentru operatiune.
Spre deosebire de operatiunea de leasing, in cazul locatiei simple nu exista
optiune de cumparare la finele contractului.
Contabilizarea operatiunilor

Pentru a evidentia in contabilitate operatiunile de leasing si de locatie simpla se


folosesc urmatoarele conturi din grupa 47:

Grupa 47 – Leasing, locatie simpla si operatiuni asimilate


471 – Operatiuni de leasing si asimilate
4711 – Leasing mobiliar
4712 – Leasing imobiliar
4713 – Leasing cu active necorporale
4717 – Creante atasate
472 – Operatiuni de leasing privind imobilizarile in curs
4721 – Leasing mobiliar
4722 – Leasing imobiliar
4723 – Leasing cu active necorporale
473 – Imobilizari neinchiriate din leasing reziliat
474 – Bunuri date in locatie simpla
4741 – Bunuri date in locatie simpla
4747 – Creante atasate
476 – Amortizari
4761 – Amortizari privind operatiuni de leasing
4762 – Amortizari privind operatiuni de locatie simpla

Conturile de leasing mobiliar, imobiliar si cu active corporale (4711, 4712, 4713,


4721, 4722, si 4723) sunt conturi de activ. Ele sunt debitate la cumpararea bunurilor ce
constituie obiectul leasingului si sunt creditate la vanzarea loc catre locatar, la scoaterea
lor din evidenta dupa amortizarea completa sau la rezilierea contractului de leasing, cand
bunurile vor fi reinchiriate altor locatari.
Chiriile aferente operatiunilor de leasing sunt inregistrate in contul 376 – Venituri
inregistrate in avans, in cazul incasarii avansului sau in contul 4717 - Creante atasate, in
cazul chiriilor de primit.
Contul 473 – Imobilizari neinchiriate din leasing reziliat, cont de activ, se
debiteaza si se crediteza, in principal, in corespondenta cu un cont de leasing, la preluarea
bunului in urma rezilierii contractului, respectiv la reinchirierea lui catre un alt locatar.
Pentru bunurile date in locatie simpla se folosesc in mod asemanator leasingului
conturile de activ 4741 – Bunuri date in locatie simpla, pentru urmarirea bunului si 4747
– Creante atasate, pentru urmarirea chiriei.
Amortizarea operatiunilor de leasing si de locatie simpla se evidentiaza in
conturile de pasiv 4761 si 4762. Acestea sunt creditate la inregistrarea amortizari, in
corespondenta cu un cont de cheltuieli cu amortizarea si sunt debitate la iesirea bunului
din patrimoniu, in corespondenta cu contul de imobilizari in care este inregistrat bunul.
Exemple de contabilizare

1. Bunuri achizitionate pentru a fi date in leasing:


4711 = 2511
Leasing mobiliar Conturi curente

2. Virarea la venituri curente a chiriei incasate anticipat la operatiunea de leasing:


376 = 70411
Venituri inregistrate anticipat Venituri din chirii

3. Virarea la venituri curente a chiriei incasate anticipat la operatiunea de locatie simpla:


376 = 70421
Venituri inregistrate anticipat Venituri din chirii

4. Inregistrarea chiriei de incasat la operatiunea de leasing:


4717 = 70411
Creante atasate Venituri din chirii

5. Incasarea chiriei la operatiunea de leasing:

2511 = 4717
Conturi curente Creante atasate

6. Incasarea in numerar a chiriei la operatiunea de locatie simpla:


101 = 4747
Casa Creante atasate

7. Inregistrarea amortizarii la bunurile date in leasing:


60411 = 4761
Cheltuieli cu amortizarea Amortizari privind operatiun
de leasing

8. Vanzarea bunului catre locatar, prin exercitarea optiunii de cumparare la operatiunea


de leasing:
% = 4711
4761 Leasing mobiliar
Amortizari privind operatiunile
de leasing
60413
Pierderi din cesiunea
imobilizarilor date in leasing
9. Scoaterea din evidenta a unor bunuri amortizate complet, care au facut obiectul unui
contract de leasing si pentru care nu s-a exercitat optiunea de cumparare:

4761 = 4712
Amortizari privind operatiuni Leasing imobiliar
de leasing

10. Redarea bunurilor din operatiuni de leasig reziliat in alta operatiune de leasing:

4711 = 473
Leasing mobiliar Imobilizari neinchiriate din
leasing reziliat

5.5. PROVIZIOANE PENTRU VALORI IMOBILIZATE

Pentru valorile imobilizate, banca poate constituii provizioane care sa acopere


pierderile previzibile si reversibile de valoare. In contabilitate, provizionarea
imobilizarilor poate fi privita ca o rectificare a valorii contabile a acestora. Provizioanele
sunt constituite sau majorate pe seama cheltuielilor si sunt anulate sau diminuate pe
seama veniturilor.

Contabilizarea operatiunilor

Pentru a tine evidenta provizioanelor pentru valori imobilizate se folosesc


conturile grupei 49:

Grupa 49 – Provizioane pentru valori imobilizate


491 – Provizioane pentru deprecierea partilor detinute in cadrul societatilor comerciale
legate, a titlurilor de participare si a titlurilor activitatii de portofoliu
492 – Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor
4921 – Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in curs
49211 – Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale in curs
49211 – Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale in curs
4922 – Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor activitatii de exploatare
49221 - Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale ale activ de
exploatare
49222 - Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale ale activ de
exploatare
4923 – Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in afara activitatii de
exploatare
49231 - Provizioane pentru deprecierea imobiliz necorporale ale in afara activit
de exploatare
49232 - Provizioane pentru deprecierea imobiliz corporale ale in afara activit de
exploatare
493 – Provizioane pentru operatiuni de leasing
494 – Provizioane pentru operatiuni de locatie simpla
499 – Provizioane pentru creante restante si indoielnice

Toate aceste conturi de provizioane sunt conturi de pasiv. Ele sunt creditate la
constituirea sau majorarea provizioanelor, in corespondenta cu un cont de cheltuieli cu
provizioanele si sunt debitate la anularea sau diminuarea provizioanelor, in
corespondenta cu un cont de venituri din provizioane.

Exemple de contabilizare

1. Constituirea sau majorarea unui provizion pentru deprecierea titlurilor de participare:


6641 = 491
Cheltuieli pentru provizioane Provizioane pentru deprecierea
pentru deprecierea partilor partilor detinute in societatile
detinute in societatile comerciale legate, a titlurilor
comerciale legate, a titlurilor de de participare si a titlurilor
participare si a titlurilor activitatii de portofoliu
activitatii de portofoliu

2. Constituirea sau majorarea unui provizion pentru deprecierea imobilizarilor


necorporale si corporale:

6642 = 492
Cheltuieli cu provizioane pentru Provizioane pentru deprecierea
deprecierea imobilizarilor imobilizarilor

3. Diminuarea sau anularea unui provizion pentru deprecierea imobilizarilor necorporale


si corporale:

491 = 7461
Provizioane pentru deprecierea Venituri din provizioane din
imobilizarilor deprecierea imobilizarilor

4. Diminuarea sau anularea unui provizion pentru operatiuni de leasing:

493 = 70414
Provizioane pentru operatiuni Venituri din provizioane din
de leasing operatiuni de leasing
5.6. EXEMPLE DE INTREBARI

1. Prezentati si inregistrati contabil operatiunile cu imobilizari financiare.

2. Cum se inregistreaza in contabilitata societatilor bancare operatiunile de leasing ?

3. Ce sunt imobilizarile necorporale si cum sunt inregistrate in contabilitate ?

4. Care este explicatia contabila a urmatoarei inregistrari: 4717 = 70411 ?


a. se incaseaza chiria la o operatiune de leasing
b. se inregistreaza venitul din vanzarea bunului dat in leasing
c. se plateste chiria la o operatiune de leasing
d. se inregistreaza chiria la o operatiune de leasing
e. se inregistreaza cheltuiala cu achizitia bunului dat in leasing

5. Care dintre urmatoarele operatiuni se intalneste la rambursarea unui credit subordonat si


incasarea dobanzii ?
a. se crediteaza contul 111
b. se crediteaza contul 2511
c. se debiteaza contul 407
d. se crediteaza contul 407
e. se debiteaza contul 401

6. La diminuarea sau anularea unui provizion pentru operatiuni de leasing se face urmatoarea
inregistrare contabila:
a. 493 = 70414
b. 491 = 70414
c. 70414 = 493
d. 60414 = 493
e. 491 = 60414
CAPITOLUL 6

CAPITALURI PROPRII SI ASIMILATE

Capitalul poate fi definit ca expresia baneasca a obligatiilor bancii fata de


persoanele fizice si juridice care au participat la constituirea sa.
Banca Nationala a Romaniei defineste si reglementeaza capitalurile bancare.
Astfel, intalnim doua categorii de capital:
a) capital propriu;
b) capital suplimentar.
Pe ansamblu, capitalul bancar include capitalul social varsat, prime legate de
capital, profitul nerepartizat din anii anteriori si reportat pentru exercitiul curent,
rezultatul net al exercitiului curent, rezerve, diferente din reevaluare, subventii,
provizioane reglementate pentru riscuri si cheltuieli si imprumuturi pe termen lung
reprezentand datorii subordonate.
Pentru evidentiere in contabilitate, capitalurile dispun de clasa 5 – Capitaluri
poprii, asimilate si provizioane din planul de conturi pentru societatile bancare.

6.1. CAPITAL SOCIAL

Capitalul social este alcatuit din totalitatea valorilor nominale al actiunilor emise
de banca. Actiunile pot fi nominale sau la purtator. Pentru societatile bancare, Banca
Nationala a Romaniei stabileste si actualizeaza nivelul minim al capitalului social.
Bancile comerciale pot majora nivelul capitalului social in baza hotararii
actionarilor si cu acordul BNR utilizand urmatoarele surse:

a) emiterea de noi actiuni;


b) prime legate de capital ramase dupa acoperirea cheltuielilor legate de operatiunile
respective;
c) rezerve constituite din profitul net;
d) diferente din reevaluarea patrimoniului;
e) obligatiuni, dividende si datorii convertibile in actiuni;
f) rezerve constituite din diferente favorabile de curs valutar, conform normelor legale.

Diminuarea capitalului social se poate face prin rascumpararea actiunilor proprii,


prin acoperirea pierderilor din exercitiile financiare anterioare sau prin alte operatiuni,
conform normelor legale.
Contabilizarea operatiunilor

Pentru evidentierea capitalului social se folosesc urmatoarele conturi:

Grupa 50 – Capital
501 – Capital social
5011 – Capital subscris nevarsat
5012 – Capital subscris varsat
502 – Elemente asimilate capitalului
503 – Diferente de conversie
508 – Actionari sau asociati

Contul 501 – Capital social este un cont de pasiv, ce prezinta analitice pentru
capitalul varsat si cel nevarsat. De asemenea, exista analitice pentru fiecare actionar sau
aociat. Contul se crediteaza la constituirea capitalului social sau la majorarea lui si se
debiteaza la diminuarea acestuia prin anularea actiunilor si acoperirea pierderilor
inregistrate de banca.

Exemple de contabilizare

1. Subscrierea capitalului social in lei de catre actionari sau asociati:


508 = 5011
Actionari sau asociati Capital subscris nevarsat

2. Varsarea capitalului social subscris:


5011 = 512
Capital subscris nevarsat Capital subscris varsat

3. Majorare de capital social prin includerea profitului net si a rezultatului reportat din
anii anteriori:
% = 5012
581 Capital subscris varsat
Rezultatul reportat
592
Repartizarea profitului

4. Reducerea capitalului social pentru acoperirea unor pierderi reportate sau unor
pierderi inregistrate la sfarsitul exercitiului:
5012 = %
Capital subscris varsat 581
Rezultatul reportat
591
Profit sau pierdere
6.2. PRIME LEGATE DE CAPITAL

Primele legate de capital apar ca un plus de valoare inregistrat la valoarea de


emisiune fata de valoarea nominala, in cazul actiunilor sau partilor sociale si imbraca
urmatoarele forme:

a) prime de emisiune – apar la emisiunile de actiuni, in conditiile in care valoarea de


emisiune este mai mare decat valoarea nominala a titlului;
b) prime de aport – apar ca diferenta intre valoarea majorarii de capital in natura si
valoarea nominala a actiunilor emise;
c) prime de fuziune – se intalnesc in cazul in care societatea absorbita la fuziune aduce
un aport contabil mai mare decat valoarea lui nominala;
d) prime de sciziune – reprezinta diferenta dintre valoarea contabila a aportului rezultat
in urma unei operatiuni de sciziune si valoarea lui nominala;
e) prime de conversie – apar atunci cand obligatiuni emise, datorii sau dividende
neplatite sunt transformate in actiuni.

Contabilizarea operatiunilor

Evidentierea contabila a primelor legate de capital se face utilizand urmatoarele


conturi din grupa 51 – Prime legate de capital:

511 – Prime legate de capital


5111 – Prime de emisiune sau de aport
5112 – Prime de fuziune, de sciziune, de conversie
5119 – Alte prime

Contul 511 – Prime legate de capital este un cont de pasiv. El este creditat cu
valoarea primelor rezultate in corespondenta cu debitul contului 508 – Actionari sau
asociati, la emisiuni, aport, fuziuni si sciziuni,cu debitul conturilor 3251 – Obligatiuni
sau 354 – Dividende de plata, la conversii de obligatiuni sau dividende sau cu debitul
contului 3722 – Contravaloarea pozitiei de schimb, in cazul primelor in devize.
Contul este debitat prin creditul conturilor 501 – Capital social, daca primele sunt
incorporate in capital sau 519 – Alte rezerve, daca primele sunt incorporate la rezerve.

Exemple de contabilizare

1. Subscrierea de capital in conditiile existentei unei prime de emisiune in lei:

508 = 5111
Actionari sau asociati Prime de emisiune sau de aport
2. Prime de conversie aparute la obligatiuni convertibile in actiuni

3251 = 5112
Obligatiuni Prime de fuziune, de sciziune,
de conversie

3. Prime de emisiune sau de aport incluse in capitalul social:

511 = 5012
Prime de emisiune sau de aport Capital subscris varsat

6.3. REZERVE

Normele in vigoare permit societatilor bancare sa-si constituie mai multe categorii
de rezerve. Astfel intalnim urmatoarele rezerve bancare:

a) rezerva legala – este folosita pentu acoperirea pierderilor din activitatea bancara.
b) rezerva generala pentru riscul de credit – se constituie pentru acoperirea pierderilor
din creditele nerecuperate din profitul brut si din profitul net, in baza
reglementarilor existente.
c) rezerva statutara – se constituie si se utilizeaza in conformitate cu prevederile
statutului bancii. Sursa de constituire o reprezinta profitul net.

In afara acestor rezerve, bancile isi pot constituii si altele la dorinta actionarilor
(rezerve facultative), la cerinta bancii centrale (rezerva minima obligatorie) sau in situatii
exceptionale favorabile (rezerve din reevaluarea activelor).

Contabilizarea operatiunilor

Inregistrarea in contabilitate a rezervelor bancare se face apeland la conturi din


grupa 51 – Prime legate de capital si rezerve:

512 – Rezerve legale


5121 – Rezerve legate de profitul brut
5122 – Rezerve legate de profitul net
513 – Rezerve statutare
514 – Rezerva generala pentru riscul de credit
5141 – Rezerva generala pentru riscul de credit din profitul brut
5142 – Rezerva generala pentru riscul de credit din profitul net
516 – Diferente din reevaloare
519 – Alte rezerve
Conturile de rezerve sunt conturi de pasiv. Ele sunt creditate la constituirea
rezervelor din profitul brut, profitul net sau din profitul reportat din anii anteriori, in
corespondenta cu debitul conturilor 592 – Repartizarea profitului sau 581 – Rezultatul
reportat. Debitarea conturilor se face la utilizarea rezervelor pentru acoperirea pierderii
bancii, pentru acoperirea creditelor nerecuperate sau prin trecere pe venituri a rezervei
generale pentru riscul de credit, in cazul in care depaseste procentul ce se poate deduce
din profitul brut. Debitarea se face in corespondenta cu creditele conturilor 591 – Profit
sau pierdere, 781 – Venituri din reluarea rezervei generale pentru riscul de credite sau cu
un cont din clasa 1 sau 2, in cazul acoperirii pierderilor din credite.

Exemple de contabilizare

1. Constituirea rezervei legale din profitul brut sau net:

592 = 512
Repartizarea profitului Rezerve legale

2. Constituirea rezervei generale pentru riscul de credit din profitul brut sau net:

592 = 514
Repartizarea profitului Rezerva generala pentru riscul
de credit

3. Utilizarea rezervei legale pentru acoperire unei pierderi:

512 = 591
Rezerve legale Profit sau pierdere

4. Utilizarea rezervei generale de risc pentru acoperirea unor credite nercuperabile:

514 = 2821
Rezerva generala pentru riscul Creante indoielnice
de credit

6.4. FONDURI, DATORII SUBORDONATE, SUBVENTII

Fondul de dezvoltare este utilizat la executarea sau achizitia de mijloace fixe. El


este alimentat din amortizarea inclusa pe cheltuieli, din sume obtinute la vanzarea sau
dezmembrarea unor mijloace fixe si din sume repartizate din profitul net realizat in
exercitiile financiare precedente si reportat in exercitiul financiar curent.
Datoriile subordonate reprezinta imprumuturi primite in urma unor emisiuni de
titluri sau imprumuturi subordonate, cu o scadenta indepartata sau nedeterminata, a caror
rambursare este conditionata de anumite clauze contractuale. Acestea defavorizeaza
creditorul din punct de vedere al prioritatii la rambursare in caz de lichidare a bancii sau
pot suspenda rambursarea in cazul in care banca se afla intr-un program de redresare.
Datoriile subordonate sunt incluse in categoria capitalului suplimentar bancar, pana la
nivelul de 50 % din capitalul propriu
Subventiile pentru investitii reprezinta sume primite cu titlu nerambursabil de la
bugetul statului sau al unor institutii publice pentru achizitionarea sau crearea de
imobilizari. Tot subventii pentru investitii sunt si imobilizarile primite cu titlu gratuit.

Contabilizarea operatiunilor

Pentru a evidentia in contabilitate operatiunile cu fonduri, datorii subordonate si


subventii exista urmatoarele conturi:

Grupa 52 – Fonduri
521 – Fondul de dezvoltare
528 – Alte fonduri
529 – Repartizari la fondul de dezvoltare

Grupa 53 – Datorii subordonate


531 – Datorii subordonate la termen
5311 – Titluri subordonate la termen
5312 – Imprumuturi participative
5319 – Alte imprumuturi subordonate la termen
532 – Datorii subordonate pe durata nedeterminata
5321 – Titluri subordonate pe durata nedeterminata
5322 – Imprumuturi subordonate pe durata nedeterminata
537 – Datorii atasate

Grupa 54 – Subventii si fonduri publice alocate


541 – Subventii pentru investitii
5411 – Subventii pentru investitii inregistrate la venituri
542 – Fonduri publice alocate

Contul 521 – Fondul de dezvoltare este un cont de pasiv ce se crediteaza la


constituirea fondului, in corespondenta cu conturile 529, 592 sau 591, care arata
provenienta surselor de alimentare ale fondului si se debiteaza la utilizarea lui.
Conturile de datorii subordonate sunt conturi de pasiv. Ele sunt creditate la
obtinerea imprumutului si sunt debitate la rambursarea sau la capitalizarea lui, in
corespondenta cu un cont de trezorerie, de debitori sau de capital. Dobanzile de platit
sunt evidentiate in contul 537 – Datorii atasate.
Subventiile pentru investitii primite sunt inregistrate in creditul contului de pasiv
541 – Subventii pentru investitii. Debitul acestui cont inregistreaza preluarea pe venituri
a acestor subventii.

Exemple de contabilizare

1. Majorarea fondului de dezvoltare pe baza includerii profitului net reportat din


exercitiile anterioare:

581 = 521
Rezultat reportat Fondul de dezvoltare

2. Primirea unui imprumut in baza unor tituri emise:

111 = 531
Cont curent la BNR Datorii subordonate la termen

6.5. PROVIZIOANE ASIMILATE CAPITALURILOR

Sunt asimilate capitalurilor urmatoarele tipuri de provizioane:


• provizioane pentru riscuri si cheltuieli;
• provizioane reglementate.
Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sunt constituite, de regula, la sfarsitul
exercitiului pentru elemente de patrimoniu a caror realizare sau plata este incerta sau
pentru cheltuieli exigibile in perioadele urmatoare. In aceasta categorie se constituie
urmatoarele categorii de comisioane:
a) provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prin semnatura – acestea
compenseaza eventualele pierderi in cazul in care debitorii garantati de banca nu isi
onoreaza obligatiile de plata;
b) provizioane pentru facilitati acordate personalului – apar in special in cazul unor
credite fara garantii, acordate personalului;
c) provizioane pentru riscuri de tara – sunt create pentru compensarea unor pierderi in
cazul plasamentelor externe;
d) alte provizioane pentru riscuri si cheltuieli – vizeaza, in special, provizioane pentru
cheltuieli ce se vor efectua in exercitii viitoare.
Provizioanele reglementate se pot constituii facutativ, in conformitate cu normele
in vigoare, pentru a beneficia de unele facilitati fiscale, legate preponderent de infiintarea
de subunitati in strainatate.
Constituirea unui provizion reprezinta o cheltuiala pentru banca. Anularea sau
diminuarea lui datorita manifestarii riscului, datorita eliminarii riscului sau datorita lipsei
obiectului pentru care s-a provizionat, se face prin cresterea veniturilor bancii.
In practica, gestiunea provizioanelor vizeaza protectia impotriva riscurilor. Uneori
se urmareste si majorarea provizioanelor in scopul reducerii impozitului pe profit. In
realitate avem de-a face doar cu o amanare la plata a impozitului, pana la expirarea
perioadei de provizionare.

Contabilizarea operatiunilor

Pentru contabilizarea operatiunilor cu provizioane asimilate capitalurilor se


folosesc urmatoarele conturi:

Grupa 55 – Provizioane pentru riscuri si cheltuieli


551 – Provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prin semnatura
552 – Provizioane pentru facilitati acordate personalului
553 – Provizioane pentru riscuri de tara
559 – Alte provizioane

Grupa 56 – Provizioane reglementate


561 – Provizioane reglementate

Toate aceste conturi de provizioane sunt conturi de pasiv. Ele sunt creditate la
constituirea sau majorarea provizionaului in corespondenta cu debitul unui cont de
cheltuieli (665, 666) si sunt debitate la anularea sau diminuarea provizionaului, in
corespondenta cu creditul unui cont de venituri (765, 766).

Exemple de contabilizare

1. Constituirea de provizioane pentru riscul de tara:

6653 = 553
Cheltuieli cu provizioane pentru Provizioane pentru riscul de
riscul de tara tara

2. Diminuarea sau anularea provizioanelor pentru riscul de tara:

553 = 7653
Provizioane pentru riscul de Venituri din provizioane
tara pentru riscul de tara

3. Constituirea de provizioane reglementate:

666 = 561
Cheltuieli cu provizioane Provizioane reglementate
reglementate
4. Diminuarea sau anularea provizioanelor reglementate:

561 = 766
Provizioane reglementate Venituri din provizioane
reglementate

6.6. REZULTATUL EXERCITIULUI

La sfarsitul exercitiului, societatile bancare isi stabilesc rezultatul exercitiului sub


forma de profit sau de pierdere. Acesta cuprinde:
• rezultatul curent;
• rezultatul exceptional, care este obtinut din operatiuni exceptionale, in afara activitatii
curente bancare.
Pentru obtinerea rezultatului exercitiului, acesta preia soldurile conturilor de
venituri si cheltuieli. Cu aceasta ocazie aceste conturi se inchid. Diferenta rezultata
reprezinta profitul brut (sold creditor) sau pierdere bruta (sold debitor). Din profitul brut
se pot deduce anumite cheltuieli, inainte de stabilirea impozitului pe profit, dar numai
cele permise de normele in vigoare si in limitele prevazute legal (pierdere din anii
precedenti, rezerva legala, rezerva generala pentru riscul de credit)
Eliminand impozitul pe profit se obtine profitul net al exercitiului. Acesta se va
repartiza pe destinatii (rezerve, dividende, fond de participare a salariatilor la profit) sau
poate fi reportat pentru exercitiul urmator.

Contabilizarea operatiunilor

Evidentierea contabila a rezultatelor se face apeland la urmatoarele conturi:

Grupa 58 – Rezultatul reportat


581 – Rezultatul reportat

Grupa 59 – Rezultatul exercitiului


591 – Profit sau pierdere
592 – Repartizarea profitului

Contul 581 – Rezultatul reportat este un cont bifunctional. Se crediteaza cu


profitul net realizat in exercitiile financiare precedente sau, in cazul preluarii unei
pierderri, cu acoperirea acesteia din rezerve sau capital social. Se debiteaza cu pierderile
realizate in exercitiile financiare precedente sau, in cazul preluarii unui profit, cu
destinatiile care i se dau acestuia: capital social, rezerve dividende, fond de dezvoltare.
Contul 591 – Profit sau pierdere este, de asemenea, un cont bifunctional. El este
creditat la preluarea veniturilor pentru stabilirea rezultatelor sau la acoperirea pierderilor
din exercitiul financiar curent, prin diminuarea capitalului social sau diminuarea
rezervelor. Debitarea lui se face la preluarea cheltuielilor pentru stabilirea rezultatelor
exercitiului, la preluarea profitului net nerepartizat in exercitii financiare precedente sau
la repartizarea profitului din exercitiul curent.
Contul 592 – Repartizarea profitului este un cont de activ ce se debiteaza cu
destinatiile profitului repartizat si se crediteaza la inchidere prin contul 591.

Exemple de contabilizare

1. Descarcarea conturilor de cheltuieli la sfarsitul exercitiului:

591 = %
Profit sau pierdere 601
Cheltuieli cu operatiunile de
trezorerie si operatiunile
interbancare
/
/
/
677
Alte cheltuieli exceptionale

2. Descarcarea conturilor de venituri la sfarsitul exercitiului:

% = 591
701 Profit sau pierdere
Venituri din operatiunile de
trezorerie si operatiunile
interbancare
/
/
/
777
Alte venituri

3. Constituirea rezervelor din profitul brut:

592 = %
Repartizarea profitului 512
Rezerve legale
514
Rezerva generala pentu riscul
de credit
4. Inregistrarea si deducerea impozitului pe profit:

691 = 3531
Cheltuieli cu impozitul pe profit Impozit pe profit

591 = 691
Profit sau pierdere Cheltuieli cu impozitul pe
profit

5. Constituirea rezervelor din profitul net:

592 = %
Repartizarea profitului 512
Rezerve legale
513
Rezerve statutare
519
Alte rezerve

6. Repartizarea dividendelor catre actionari:

592 = 354
Repartizarea profitului Dividende de plata

7. Profit net ramas nerepartizat din exercitiul anterior:

581 = 591
Rezultat reportat Profit sau pierdere

8. Inchiderea contului de rezultate la inceputul exercitiului urmator:

591 = 592
Profit sau pierdere Repartizarea profitului
6.7. EXEMPLE DE INTREBARI

1. Care sunt sursele din care se poate realiza o majorare de capital social ?

2. Prezentati din punct de vedere contabil primele legate de capital si dati exemple de
inregistrari .

Prezentati din punct de vedere contabil rezervele si dati exemple de inregistrari .


3. Care este explicatia urmatoarei inregistrari contabile ?
a. retragerea de capital social subscris in lei
b. cresterea capitalului pe baza profitului net
c. cresterea capitalului pe baza rezervelor
d. subscrierea capitalului social in lei
e. varsarea capitalului social subscris

4. Diminuarea unui provizion pentru risc de tara se inregistreaza astfel:


a. 553 = 7653
b. 561 = 766
c. 7653 = 553
d. 553 = 766
e. 766 = 561

5. La inregistrarea si deducerea impozitului pe profit se face urmatoarea inregistrare


in cont:
a. se debiteaza contul 3531
b. se debiteaza contul 591
c. se crediteaza contul 791
d. se debiteaza contul 791
e. se crediteaza contul 591
CAPITOLUL 7

CHELTUIELI SI VENITRURI BANCARE

7.1. CHELTUIELI BANCARE

Cheltuielile bancare cuprind sumele si valorile platite sau de platit pentru resurse
imprumutate sau atrase, pentru materiale consumate, servicii si lucrari prestate de terti, pentru
remunerarea personalului si executarea unor obligatii legale sau contractuale. Tot in categoria
cheltuielilor bancare intra si cheltuielile cu amortizarile si provizioanele, pierderile si alte
cheltuieli exceptionale
Dupa natura lor, cheltuielile bancare pot fi impartite in urmatoarele categorii, care
stau si la baza crearii grupelor de conturi de cheltuieli din clasa 6 – Cheltuieli:

• cheltuieli de exploatare bancara;


• cheltuieli cu personalul;
• impozite si taxe;
• cheltuieli cu materiale, lucrari si servicii efectuate de terti;
• cheltuieli diverse de exploatare;
• cheltuieli cu amortizarile privind imobilizarile;
• cheltuieli cu provizioane si pierderi din creante nerecuperabile;
• cheltuieli exceptionale;
• cheltuieli cu impozitul pe profit.

In continuare sunt prezentate cateva dintre cele maireprezentative cheltuieli ale


societatilor bancare, punand accent pe specificul activitatii acestor societati.

7.1.1. CHELTUIELI DE EXPLOATARE BANCARA

Cheltuielile de exploatare bancara sunt generate de activitatea de baza a societatii


bancare si formeaza cea mai numeraoasa grupa de cheltuieli. In marea lor majoritate, acestea
sunt cheltuieli ce privesc exercitiul financiar curent.
Dobanzile platite de banca pentru remunerarea resurselor obtinute sub forma de
imprumuturi sau depozite reprezinta cele mai importante cheltuieli de exploatare. Alte cheltuieli
sunt constituite din comisioane platite de banca si din pierderi inregistrate la variatiile de curs sau
la cesiunea titlurilor si devizelor.
O categorie distincta de cheltuieli de exploatare o formeaza cheltuielile legate de
operatiunile de leasing si locatie simpla. Sunt cuprinse aici cheltuielile cu amortizarile bunurilor
date in inchiriere, provizioanele create pentru acestea si eventualele pierderi inregistrate.
Mai apar inregistrate la cheltuieli de exploatare si cheltuielile privind datoriile
subordonate si fondurile publice alocate, cheltuielile privind operatiuni din afara bilantului si
cheltuielile cu gestionarea mijloacelor de plata.

Contabilizarea operatiunilor

Cheltuielile de exploatare bancara sunt inregistrate contabil in grupa 60 – Cheltuieli


de exploatare bancara:

Grupa 60 – Cheltuieli de exploatare bancara


601 – Cheltuieli cu operatiunile de trezorerie si operatiunile interbancare
6011 – Dobanzi la BNR
6012 – Dobanzi la conturile de corespondent
6013 – Dobanzi la depozitele bancilor
60131 – Dobanzi la depozitele la vedere
60132 - Dobanzi la depozitele la termen
60133 - Dobanzi la depozitele colaterale
6014 – Dobanzi la imprumuturile de la banci
60141 – Dobanzi la imprumuturile de pe o zi pe alta
60142 – Dobanzi la imprumuturile la termen
60143 – Dobanzi la imprumuturile financiare
6015 – Dobanzi la valorile date in pensiune
60151 – Dobanzi la valorile date in pensiune de pe o zi pe alta
60152 - Dobanzi la valorile date in pensiune la termen
6017 – Alte cheltuieli cu dobanzile
60171 – Dobanzi privind titlurile cu posibilitate de rascumparare
60172 – Report / deport
60179 – Cheltuieli diverse cu dobanzile
6019 – Comisioane
602 – Cheltuieli cu operatiunile cu clientela
6021 – Dobanzi la conturile de factoring
6022 – Dobanzi la imprumuturile primite de la clientela financiara
60221 – Dobanzi la imprunuturile de pe o zi pe alta
60222 – Dobanzi la imprumuturile la termen
6023 – Dobanzi la valorile date in pensiune
60231 – Dobanzi la valorile date in pensiune de pe o zi pe alta
60232 – Dobanzi la valorile date in pensiune la termen
6024 – Dobanzi la conturile curente
6025 – Dobanzi la conturile de depozite
60251 – Dobanzi la conturile de depozite la vedere
60252 – Dobanzi la conturile de depozite la termen
60253 – Dobanzi la conturile de depozite colaterale
6026 – Dobanzi la certificatele de depozit, carnetele si libretele de economii
6027 – Alte cheltuieli cu dobanzile
60271 – Dobanzi privind titlurile cu posibilitate de rascumparare
60272 – Report /deport
60279 – Cheltuieli diverse cu dobanzile
6029 – Comisioane
603 – Cheltuieli pentru operatiunile cu titluri
6031 – Dobanzi la titluri date in pensiune livrata
6032 – Pierderi la titluri de tranzactie
6033 – Cheltuieli cu titlurile de plasament
60331 – Cheltuieli de achizitie
60336 – Pierderi din cesiune
6034 – Cheltuieli cu titluri de investitii
60341 – Cheltuieli de achizitie
60342 – Cheltuieli cu amortizarea primelor
6036 – Cheltuieli privind datorii constituite prin titluri
60361 – Dobanzi privind titlurile de piata interbancara
60362 – Dobanzi privind titlurile de creante negociabile
60363 – Dobanzi privind obligatiunile
60369 – Alte cheltuieli privind datoriile constituite prin titluri
6037 – Cheltuieli diverse privind operatiunile cu titluri
6039 – Comisioane
604 – Cheltuieli cu operatiunile de leasing, locatie simpla si asimilate
6041 – Cheltuieli cu operatiunile de leasing si asimilate
60411 – Cheltuieli cu amortizarea
60412 – Pierderi din deprecierea imobilizarilor date in leasing si asimilate
60413 – Pierderi din cesiunea imobilizarilor date in leasing si asimilate
60414 – Cheltuieli cu provizioane pentru operatiuni de leasing si asimilate
60419 – Alte cheltuieli cu operatiuni de leasing si asimilate
6042 – Cheltuieli cu operatiunile de locatie simpla
60421 – Cheltuieli cu amortizarea
60422 – Pierderi din deprecierea imobilizarilor date in locatie simpla
60423 – Pierderi din cesiunea imobilizarilor date in locatie simpla
60424 – Cheltuieli cu provizioane pentru operatiuni de locatie simpla
60429 – Alte cheltuieli cu operatiuni de locatie simpla
605 – Cheltuieli privind datoriile subordonate si fondurile publice
6051 - Cheltuieli privind datoriile subordonate la termen
6052 - Cheltuieli privind datoriile subordonate pe durata nedeterminata
6053 - Cheltuieli privind fondurile publice alocate
606 – Cheltuieli privind operatiunile de schimb
6061 – Pierderi din operatiunile de schimb si arbitraj
6069 – Comisioane
607 – Cheltuieli privind operatiunile din afara bilantului
6071 – Cheltuieli cu angajamentele de finantare
60711 – Cheltuieli cu angajamentele de finantare primite de la alte banci
60712 – Cheltuieli cu angajamentele de finantare primite de la clientela
6072 – Cheltuieli cu angajamentele de garantie
60721 – Cheltuieli cu angajamentele de garantie primite de la alte banci
60722 – Cheltuieli cu angajamentele de garantie primite de la clientela
6077 –Cheltuieli cu alte angajamente primite
608 – Cheltuieli cu prestatiile de servicii financiare
6081 – Cheltuieli cu mijloacele de plata
6082 – Alte cheltuieli cu prestatiile de servicii financiare
609 – Alte cheltuieli de exploatare bancara
6092 – Cota-parte privind operatiunile de exploatare bancara efectuate in comun
6093 – Venituri retrocedate privind operatiunile de exploatare bancara efectuate in comun
6099 – Cheltuieli diverse de explatare bancara

Conturile din grupa cheltuielilor de exploatare bancara sunt conturi de activ. Ele se
debiteaza, in cele mai multe cazuri, la aparitia cheltuielii in contrapartida cu un cont de creante
atasate, daca este vorba de inregistrarea unei dobanzi de platit, cu un cont de trezorerie , in cazul
in care banca plateste comisioane, cu un cont de titluri, la deprecierea acestora sau cu contul
3722 – Contravaloarea pozitiei de schimb, la aparitia unor pierderi din operatiuni cu devize. In
cazul unor dobanzi platite in avans, contul creditat va fi 375 – Cheltuieli inregistrate in avans.
Creditarea conturilor de cheltuieli de exploatare se face la descarcarea acestora, la
sfarsitul exercitiului, prin debitul contului 591 – Profit si pierdere sau al contului 341 –
Decontari intrabancare, daca este cazul unei subunitati ce nu este organizata ca centru de profit.

Exemple de contabilizare

1. Dobanzi pentru imprumuturile de refinantare primite de la BNR:

6011 = 1172
Dobanzi la Banca Nationala a Datorii atasate
Romaniei
2. Dobanzi la un depozit la termen deschis de o alta banca:
60132 = 1327
Dobanzi la depozitele la termen Datorii atasate

3. Dobanzi la un imprumut de pe o zi pe alta, primit de la o alta banca:


60141 = 1427
Dobanzi la imprumuturile de pe Datorii atasate
o zi pe alta

4. Comisioane platite pentru operatiuni interbancare:

6019 = 111
Comisioane Cont curent

5. Dobanzi creditoare la contul curent al unei persoane fizice:

6024 = 25172
Dobanzi la conturile curente Datorii atasate

6. Dobanzi la un depozit la termen, deschis de un agent economic:

60252 = 2537
Dobanzi la depozitele la termen Datorii atasate

7. Dobanzi platite in avans la certificate de depozit:

6026 = 375
Dobanzi la certificatele de Cheltuieli inregistrate in avans
depozit, carnetele si libretele de
economii

8. Reevaluarea unui titlu de tranzactie, in urma scaderii cursului:

6032 = 3021
Pierderi din titluri de tranzactie Titluri de tranzactie

9. Reevaluarea titlurilor de tranzactie date cu imprumut, in urma scaderii cursului:

6032 = 3025
Pierderi din titluri de tranzactie Titluri date cu imprumut
10. Cheltuieli la achizitia unei obligatiuni prin societati de bursa:

60331 = 333
Cheltuieli de achizitie Conturile societatilor de bursa

11. Pierderi inregistrate la vanzarea unei actiuni in conditiile in care pretul de cesiune este mai
mic decat valoarea din contabilitate:

60336 = 30313
Pierderi din cesiune Actiuni si alte titluri cu venit
variabil

12. Amortizarea primei la un titlu de investitii:

60342 = 3041
Cheltuieli cu amortizarea Titluri de investitii
primelor

13. Dobanzii de platit la o emisiune de obligatiuni:

60363 = 3257
Dobanzi privind obligatiunile Datorii atasate

14. Inregistrarea diferentei de curs nefavorabile la operatiuni in devize:

6061 = 3722
Pierderi din operatiuni de Contravaloarea pozitiei de
schimb sau arbitraj schimb

15. Esalonarea pe cheltuieli a deportului de platit la o operatiune in devize:

60172 = 377
Report /deport Cheltuieli de platit
7.1.2. CHELTUIELI DIVERSE DE EXPLOATARE

Cheltuielile diverse de exploatare cuprind veniturile retrocedate si cheltuielile


refacturate legate de operatiunile de exploatare nebancara efectuate in comun sau pierderile din
cesiunea imobilizarilor.

Contabilizarea operatiunilor

Pentru contabilizarea acestor operatiuni se utilizeaza grupa de conturi 64 – Cheltuieli


diverse de exploatare:

Grupa 64 – Cheltuieli diverse de exploatare


641 – Venituri retrocedate privind operatiunile de exploatare nebancara efectuate in comun
642 – Cota-parte privind operatiunile de exploatare nebancara efectuate in comun
643 – Cota-parte din cheltuielile sediului social
646 – Pierderi din cesiunea imobilizarilor
6461 – Pierderi din cesiunea imobilizarilor necorporale si corporale
6462 – Pierderi din cesiunea imobilizarilor financiare
649 – Alte cheltuieli diverse de exploatare

Conturile de cheltuieli diverse de exploatare sunt conturi de activ. Acestea se


debiteaza in general prin creditul contului 377 – Cheltuieli de platit sau al unui cont de
imobilizari (grupa 44), in cazul pierderilor din cesiune.

Exemple de contabilizare

1. Venituri datorate coparticipantilor din contractele derulate in comun, reprezentand venituri


retrocedate de banci:

641 = 377
Venituri retrocedate privind Cheltuieli de platit
operatiunile de exploatare
nebancara efectuate in comun

2. Cheltuieli ce revin banci din din operatiuni de exploatare nebancara efectuate in comun:

642 = 377
Cota-parte privind operatiunile Cheltuieli de platit
de exploatare nebancare
efectuate in comun
3. Pierderi inregistrate la vanzarea unei cladiri:

6461 = 44221
Pierderi din cesiunea Cladiri
imobilizarilor necorporale si
corporale

7.1.3. CHELTUIELI CU PROVIZIOANE SI PIERDERI DIN CREANTE


NERECUPERABILE

Cheltuielile cu provizioanele se fac in scopul crearii anumitor rezerve, utilizabile in


viitor pentru finantarea pierderii sau deprecierii unui element de activ (creanta, titlu, imobilizari)
sau pentru acoperirea unei cheltuieli cu probabilitate mare de aparitie dupa inchiderea
exercitiului.
Provizioanele constituite de banca se pot incadra in trei categorii:
• provizioane pentru deprecierea sau pierderea unor creante sau imobilizari;
• provizioane pentru riscuri si cheltuieli;
• provizioane reglementate.

Contabilizarea operatiunilor

Evidentierea contabila a cheltuielilor cu provizioane si a pierderilor din creante


nerecuperabile se face cu ajutorul conturilor din grupa 66:

Grupa 66 – Cheltuieli cu provizioane si pierderi din creante nerecuperabile


661 – Cheltuieli cu provizioane pentru creante din operatiuni interbancare
6611 – Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de credit
6612 – Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de dobanda
662 – Cheltuieli cu provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela
6621 – Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de credit
6622 – Cheltuieli cu provizioane specifice de risc de dobanda
663 – Cheltuieli cu provizioane privind operatiunile cu titluri si operatiunile diverse
6631 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea titlurilor
66311 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament
66312 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea titlurilor de investitii
6632 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea stocurior
6637 – Cheltuieli cu provizioane pentru creante restante si indoielnice
664 – Cheltuieli cu provizioane pentru valori imobilizate
6641 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea partilor detinute in cadrul societatilor
comerciale legate, a titlurilor de participare si a titlurilor activitatii de portofoliu
6642 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizarilor
66421 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in curs
66422 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizarilor activitatii de
exploatare
66423 – Cheltuieli cu provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in afara activitatii
de explatare
6647 – Cheltuieli cu provizioane pentru creante restante si indoielnice
665 – Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri si cheltuieli
6651 – Cheltuieli cu provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prin
semnatura
6652 – Cheltuieli cu provizioane pentru facilitatile acordate personalului
6653 – Cheltuieli cu provizioane pentru risc de tara
6657 – Cheltuieli cu provizioane pentru alte riscuri si cheltuieli
666 – Cheltuieli cu provizioane reglementate
667 – Pierderi din creante nerecuperabile acoperite cu provizioane
668 – Pierderi din creante nerecuperabile neacoperite cu provizioane

Conturile din grupa 66 sunt conturi de activ. Conturile de cheltuieli cu provizioanele


se debiteaza in corespondenta cu creditul unui cont de provizioane, specific activului pentru care
se provizioneaza. In cazul utilizarii devizelor, se crediteaza contul 3722 – Contravaloarea
pozitiei de schimb. Conturile 667 – Pierderi din creante nerecuperabile acoperite cu
provizioane si 668 – Pierderi din creante nerecuperabile neacoperite cu provizioane se
debiteaza prin creditul conturilor de creante indoielnice, dobanzi indoielnice si creantele atasate
acestora. Creditarea conturilor din grupa 66 se face in corepondenta cu conturile 591 – Profit si
pierdere sau 341 – Decontari intrabancare.

Exemple de contabilizare

1. Constituirea de provizioane pentru operatiuni interbancare:

6611 = 1911
Cheltuieli cu provizioane Provizioane specifice de risc
specifice de risc de credit de credit

6612 = 1912
Cheltuieli cu provizioane Provizioane specifice de risc
specifice de risc de dobanda de dobanda
2. Constituirea de provizioane pentru operatiuni cu clientela:

6621 = 2911
Cheltuieli cu provizioane Provizioane specifice de risc
specifice de risc de credit de credit

6622 = 2912
Cheltuieli cu provizioane Provizioane specifice de risc
specifice de risc de dobanda de dobanda

3. Constituirea de provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament si titlurilor de


investitii:

6631 = 391
Cheltuieli cu provizioane pentru Constituiri de provizioane
deprecierea titlurilor pentru deprecierea titlurilor

4. Constituirea de provizioane pentru creante restante si indoielnice:

6637 = 399
Cheltuieli cu provizioane pentru Provizioane pentru creante
creante restante si indoielnice restante si indoielnice

5. Constituirea de provizioane pentru creante restante si indoielnice in devize:

6637 = 3722
Cheltuieli cu provizioane pentru Contravaloarea pozitiei de
creante restante si indoielnice schimb

7.1.4. CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT

Reprezinta o cheltuiala facuta cu impozitul pe profit datorat de banca. Din punct de


vedere contabil exista contul de cheltuieli 691 – Cheltuieli cu impozitul pe profit, ce se debiteaza
in corespondenta cu contul 3531 – Impozit pe profit:

691 = 3531
Cheltuieli cu impozitul pe profit Impozitul pe profit
La sfarsitul exercitiului, contul de cheltuieli 691 se descarca in contul de 591 pentru stabilirea
rezultatului sau prin contul 341 in cazul in care rezultatul se stabileste la un nivel superior, la
sucursala sau centrala:

591 = 691
Profit si pierdere Cheltuieli cu impozitul pe
profit
sau
341 = 691
Decontari intrabancare Cheltuieli cu impozitul pe
profit

7.2. VENITURILE BANCARE

Veniturile bancare reprezinta, in principal, contravaloarea serviciilor realizate de


banca in baza functiilor de intermediere si de gestiune a mijloacelor de plata. Astfel, banca
incaseaza dobanzi la creditele acordate sau la depozitele create la alte unitati bancare, incaseaza
comisioane, chirii la operatiuni de leasing si alte venituri exceptionale, ce nu caracterizeaza
activitatea curenta bancara. Putem clasifica toate aceste venituri in urmatoarele grupe, ce
corespund si grupelor de conturi din planul contabil pentru societatile bancare:

• venituri din activitatea de exploatare bancara;


• venituri diverse de exploatare;
• venituri din provizioane si recuperari de creante amortizate;
• venituri exceptionale;
• venituri din reluarea rezervei generale pentru riscul de credit.

Contabilitatea veniturilor se tine folosind conturi din clasa 7. Comun acestor conturi
este faptul ca sunt conturi de pasiv, ce incep a functiona prin a se credita in timpul exercitiu;ui
financiar si se debiteaza la sfarsitul anului prin descarcare in contul 591 – Profit sau pierdere sau
in contul 341 – Decontari intrabancare, daca rezultatul nu se stabileste la nivelul subunitatii
bancare.
7.2.1. VENITURI DIN ACTIVITATEA DE EXPLOATARE BANCARA

Veniturile din activitatea de exploatare bancara reprezinta cea mai diversa si mai
importanta categorie de venituri. Acestea sunt detaliate in mod asemanator cheltuielilor cu
activitatea de exploatare, find compuse din dobanzi incasate la operatiuni de creditare si la
depozite create la banci, din comisioane incasate, din dobanzi, dividende si diferente favorabile
inregistrate la operatiunile cu titluri si devize, ca si din venituri create la operatiunile de finantare
prin leasing. Cesiunile de imobilizari pot crea, de asemenea venituri de exploatere bancara.

Contabilizarea operatiunilor

Veniturile din activitatea de exploatare bancara sunt inscrise in contabilitate folosin


conturile grupei 70:

Grupa 70 – Venituri din activitatea de exploatare bancara


701 – Venituri cu operatiunile de trezorerie si operatiunile interbancare
7011 – Dobanzi de la BNR
7012 – Dobanzi de la conturile de corespondent
7013 – Dobanzi de la depozitele bancilor
7014 – Dobanzi de la creditele acordate bancilor banci
7015 – Dobanzi de la valorile primite in pensiune
7017 – Alte venituri din dobanzi
7018 – Dobanzi din creante restante si indoielnice
7019 – Comisioane
702 – Venituri din operatiuni cu clientela
7021 – Dobanzi de la creante comerciale si credite acordate clientelei
7022 – Dobanzi de la credite acordate clientelei financiare
7023 – Dobanzi de la valorile primite in pensiune
7024 – Dobanzi de la conturile curente debitoare
7027 – Alte venituri din dobanzi
7028 – Dobanzi din creante restante si indoielnice
7029 – Comisioane
703 – Venituri pentru operatiunile cu titluri
7031 – Dobanzi de la titluri primite in pensiune livrata
7032 – Venituri de la titluri de tranzactie
7033 – Venituri din titlurile de plasament
7034 – Venituri din titluri de investitii
7036 – Venituri din datorii constituite prin titluri
7037 – Venituri diverse din operatiunile cu titluri
7038 – Dobanzi din creante restante si indoielnice
7039 – Comisioane
704 – Venituri din operatiunile de leasing, locatie simpla si asimilate
7041 – Venituri din operatiunile de leasing si asimilate
7042 – Venituri din operatiunile de locatie simpla
7048 – Venituri din creante restante si indoielnice
705 – Venituri din credite subordonate, parti in cadrul societatilor comerciale legate, titluri de
participare, titluri ale activitatii de portofoliu
7051 – Dobanzi de la creditele subordonate la termen
7052 – Dobanzi de la creditele subordonate pe durata nedeterminata
7053 – Dividende si venituri asimilate
7058 – Dobanzi din creante restante si indoielnice
706 – Venituri privind operatiunile de schimb
7061 – Venituri din operatiunile de schimb si arbitraj
7069 - Comisioane
707 – Venituri din operatiunile din afara bilantului
7071 – Venituri din angajamentele de finantare
7072 – Venituri din angajamentele de garantie
7077 –Venituri din alte angajamente date
708 – Venituri din prestatiile de servicii financiare
7083 – Comisioane din activitati de asistenta si consultanta
7085 – Venituri privind mijloacele de plata
7087 – Alte venituri din prestatiile de servicii financiare
709 – Alte venituri de exploatare bancara
7092 – Cota-parte privind operatiunile de exploatare bancara efectuate in comun
7093 – Venituri refacturate privind operatiunile de exploatare bancara efectuate in comun
7094 – Transferuri de cheltuieli de exploatare bancara
7099 – Venituri diverse de explatare bancara

Toate conturile de venituri din grupa 70 sunt conturi de pasiv si incep a functiona
prin creditare. Creditarea se face, de regula, in corespondenta cu debitarea unor conturi de
creante atasate, pentru veniturile din dobanzi, de titluri, pentru veniturile create de acestea sau
prin debitarea contului 3722 – Contravaloarea pozitiei de schimb, in cazul unor venituri la
operatiunile in devize.

Exemple de contabilizare:

16. Dobanzi din operatiuni cu BNR:

1172 7011
Creante atasate Dobanzi de la BNR
17. Dobanzi de la credite acordate bancilor corespondente:

1272 7012
Creante atasate Dobanzi de la conturile de
corespondent

18. Dobanzi de la un credit la termen acordat unei alte banci:

1417 70142
Creante atasate Dobanzi de la creditele la
termen

19. Dobanzi de la un credit la termen in devize acordat unei alte banci:

3722 70142
Contravaloarea pozitiei de Dobanzi de la creditele la
schimb termen

20. Dobanzi la operatiuni de primire in pensiune:

1517 7015
Creante atasate Dobanzi de la valorile primite
in pensiune

21. Dobanzi de la operatiuni de scontare:

376 = 70211
Venituri inregistrate in avans Dobanzi din operatiuni de
scont si asimilate

22. Dobanzi de la operatiuni de factoring:

376 = 70212
Venituri inregistrate in avans Dobanzi din operatiuni de
factoring

23. Dobanzi debitoare la contul curent al unei persoane fizice:


25171 7024
Creante atasate Dobanzi de la conturile curente
debitoare
24. Comisioane incasate pentru operatiuni cu clientela:

2511 7029
Conturi curente Comisioane

25. Reevaluarea titlului de tranzactie in urma cresterii cursului:

3021 = 7032
Titluri de tranzactie Venituri din titluri de
tranzactie

26. Diferenta favorabila inregistrata la vanzarea titlurilor de tranzactie prin societati de bursa, in
conditiile in care pretul de vanzare este superior valorii din contabilitate:

333 = 7032
Conturile societatilor de bursa Venituri din titluri de
tranzactie

27. Incasarea dividendului in cont propriu la un titlu de plasament (actiune):

111 = 70333
Cont curent la BNR Dividende si venituri asimilate

28. Inregistrarea periodica a dobanzii scurse la o obligatiune:

3037 = 70331
Creante atasate Dobanzi

29. Esalonarea diferentei favorabile in cazul decotarii unui titlu de investitii:

3041 = 70342
Titluri de investitii Venituri din titluri de investitii

30. Inregistrarea diferentei de curs favorabile la operatiuni in devize:

3722 = 7071
Contravaloarea pozitiei de Venituri din operatiuni de
schimb schimb sau arbitraj
31. Preluarea pe venituri sau cheltuieli a diferentelor favorabile la operatiuni in devize:

3722 = 7061
Contravaloarea pozitiei de Venituri din operatiuni de
schimb schimb si arbitraj

32. Esalonarea pe venituri a deportului de primit la operatiuni in devize:

378 = 70172
Venituri de primit Report /deport

7.2.2. VENITURI DIVERSE DIN EXPLOATARE

Veniturile diverse din exploatare reprezinta transferuri de cheltuieli catre alte banci
sau subunitati bancare, venituri din operatiuni efectuate in comun sau venituri din activitatea
subunitatilor bancare din strainatate. Tot aici mai sunt cuprinse si venituri realizate la cesiunea
imobilizarilor sau cote-parti din subventiile de investitii.

Contabilizarea operatiunilor

Contabilizarea acestor operatiuni se face cu ajutorul conturilor din grupa 74 –


Venituri diverse din exploatare:

Grupa 74 – Venituri diverse din exploatare


741 – Cheltuieli refacturate
7411 – Cheltuieli refacturate societatilor grupului
7412 – Cheltuieli refacturate altor societati
742 – Cota-parte privind operatiunile de exploatare nebancare efectuate in comun
743 – Cota-parte din cheltuielile sediului social
746 – Venituri din cesiunea imobilizarilor
7461 – Venituri din cesiunea imobilizarilor necorporale si corporale
7462 – Venituri din cesiunea imobilizarilor financiare
747 – Venituri accesorii
7471 – Venituri privind imobilele legate de exploatare
7472 – Venituri din activitati nebancare
7479 – Alte venituri accesorii
749 – Alte venituri diverse din exploatare
7491 – Transferuri de cheltuieli de exploatare nebancara
7492 – Cota-parte din subventiile de investitii trecuta la venituri
7493 – Venituri din subventii de exploatare
7494 – Venituri din productia de imobilizari
7495 – Venituri privind bunurile mobile si imobile din executarea creantelor
7499 – Alte venituri

Conturile pentru venituri diverse din exploatare sunt conturi de activ. Se pot credita
in corespondenta cu conturi din clasa 3, in cazul unor venituri de primit sau al debitorilor, cu
contul 5412, pentru subventii de primit sau cu contul 3722, pentru venituri in devize.

Exemple de contabilizare

1. Venituri in devize aferente activitatii subunitatilor din strainatate:

3722 = 743
Contravaloarea pozitiei de Cota-parte din cheltuielile
schimb sediului social

2. Venituri din cesiunea imobilizarilor:

3556 = 7461
Alti debitori diversi Venituri din cesiunea
imobilizarilor necorporale si
corporale

3. Venituri din valorificarea unor bunuri la executarea garantiilor:

3556 = 7495
Alti debitori diversi Venituri privind bunurile
mobile si imobile din
executarea creantelor

7.2.3. VENITURI DIN PROVIZIOANE SI DIN CREANTE NERECUPERABILE

Veniturile din provizioane apar atunci cand se anuleaza total sau partial un provizion
datorita faptului ca activul pentru care s-a provizionat este vandut sau iese din evidenta bancii.
La fel se procedeaza si in cazul diminuarii sau disparitiei riscurilor pentru care s-a provizionat.
Contabilizarea operatiunilor

Evidenta acestor operatiuni se tine cu ajutorul urmatoarelor conturi de venituri:

Grupa 76 – Venituri din provizioane si venituri din creante nerecuperabile


761 – Venituri din provizioane pentru creante din operatiuni interbancare
7611 – Venituri din provizioane specifice de risc de credit
7612 – Venituri din provizioane specifice de risc de dobanda
762 – Venituri din provizioane pentru creante din operatiuni cu clientela
7621 – Venituri din provizioane specifice de risc de credit
7622 – Venituri din provizioane specifice de risc de dobanda
763 – Venituri din provizioane privind operatiunile cu titluri si operatiunile diverse
7631 – Venituri din provizioane pentru deprecierea titlurilor
7632 – Venituri din provizioane pentru deprecierea stocurior
7637 – Venituri din provizioane pentru creante restante si indoielnice
764 – Venituri din provizioane pentru valori imobilizate
7641 – Venituri din provizioane pentru deprecierea partilor detinute in cadrul societatilor
comerciale legate, a titlurilor de participare si a titlurilor activitatii de portofoliu
7642 – Venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor
7647 – Venituri din provizioane pentru creante restante si indoielnice
765 – Venituri din provizioane pentru riscuri si cheltuieli
7651 – Venituri din provizioane pentru riscuri de executare a angajamentelor prin
semnatura
7652 – Venituri din provizioane pentru facilitatile acordate personalului
7653 – Venituri din provizioane pentru risc de tara
7657 – Venituri din provizioane pentru alte riscuri si cheltuieli
766 – Venituri din provizioane reglementate
767 – Venituri din recuperari de creante amortizate

Aceste conturi de activ sunt creditate in corespondenta cu debitul conturilor de


provizioane specifice diferitelor active sau riscuri.

Exemple de contabilizare

1. Diminuari sau anulari de provizioane constituite pentru operatiunile interbancare:

1911 = 761
Provizioane specifice de risc de Venituri din provizioane
credit pentru creante din operatiuni
interbancare
2. Diminuari sau anulari de provizioane constituite pentru operatiuni cu clientela:

2912 = 7622
Provizioane specifice pentru Venituri din provizioane
risc de dobanda specifice de risc de credit

3. Diminuari sau anulari de provizioane constituite pentru deprecierea titlurilor de plasament:

3911 = 76311
Provizioane pentru deprecierea Venituri din provizioane
titlurilor de plasament pentru deprecierea titlurilor de
plasament

4. Diminuari sau anulari de provizioane in devize, constituite pentru riscul de tara:

553 = 7653
Provizioane pentru riscuri de Venituri din provizioane
tara pentru riscuri de tara

7.2.4. VENITURI EXCEPTIONALE

Veniturile exceptionale sunt venituri care nu sunt legate de activitatea curenta a


bancii. Ele se impart in doua grupe: venituri exceptionale din operatiuni de gestiune si venituri
exceptionale din provizioane.

Contabilizarea operatiunilor

Evidenta veniturilor exceptionale se tine cu ajutorul conturilor din grupa 77:

Grupa 77 – Venituri exceptionale


771 – Venituri exceptionale din operatiuniler de gestiune
7711 – Venituri din despagubiri si penalitati
7712 – Alte venituri exceptionale din operatiuni de gestiune
773 – Venituri exceptionale din provizioane
7731– Venituri exceptionale din provizioane pentru riscuri si cheltuieli
7732 – Venituri exceptionale din provizioane pentru deprecieri
7733 – Venituri exceptionale din provizioane reglementate
777 – Alte venituri exceptionale
Conturile din grupa 77 sunt conturi de activ. Ele se pot credita in contrapartida cu un
cont de trezorerie, la incasarea despagubirilor si penalitatilor sau cu contul 559 – Alte
provizioane, in cazul veniturilor exceptionale din provizioane.

Exemple de contabilizare

1. Penalitati incasate de la clienti:

2511 = 7711
Conturi curente Venituri din despagubiri si
penalitati

2. Despagubiri incasate in numerar:

101 = 7711
Casa Venituri din despagubiri si
penalitati

3. Venituri exceptionale din anulari sau diminuari de provizioane pentru riscuri si cheltuieli:

559 = 7731
Alte provizioane Venituri exceptionale din
provizioane pentru riscuri si
cheltuieli

7.2.5. VENITURI DIN RELUAREA REZERVEI GENERALE PENTRU RISCUL


DE CREDIT

Bancile isi creaza o rezerva determinata procentual la volumul creditelor acordate.


Nivelul acestei rezervei se actualizeaza in functie de variatia volumului creditelor. In cazul in
care ea trebuie diminuata, apare un venit pentru banca evidentiat in contul 781 – Venituri din
reluarea rezervei generale pentru riscul de credit. Operatiunea se face in corespondenta cu
debitul contului 514 - Rezerva generala pentru riscul de credit, conform reglementarilor legale:

514 = 781
Rezerva generala pentru riscul Venituri din reluarea rezervei
de credit, conform generale pentru riscul de credit
reglementarilor legale
7.3. EXEMPLE DE INTREBARI

1. Prezentati grupa de cheltuieli cu provizioanele si pierderi din creante nerecuperate.

2. Cum se inregistreaza diferentele favorabile si nefavorabile la operatiunile cu devize ?

3. Dobanda de platit la un depozit la termen deschis la banca de o alta banca se inregistreaza


astfel:
a. 1327 = 60132
b. 1327 = 111
c. 111 = 1327
d. 60132 = 1327
e. 1327 = 70132

4. Care este semnificatia contabila a urmatoarei operatiuni: 2912 = 7622 ?


a. majorarea unui provizion constituit pentru operatiuni cu clientela
b. diminuarea unui provizion constituit pentru operatiuni interbancare
c. anularea unui provizion constituit pentru operatiuni cu clientela
d. constituirea unui provizion pentru deprecieri
e. trecerea pe venituri a pierderilor din operatiuni cu clientela

5. La amortizarea primei la un titlu de investitii se face urmatoarea inregistrare:


a. se debiteaza contul 60342
b. se debiteaza contul 3041
c. se crediteaza contul 70342
d. se debiteaza contul 111
e. se crediteaza contul 60342
CAPITOLUL 8

OPERATIUNI IN DEVIZE

Operatiuni in devize sunt operatiuni efectuate in alte monede decat moneda


numita locala sau nationala (leul in cazul Romaniei), folosita de obicei pentru tinerea
contabilitatii.
Operatiunile in devize se pot clasifica dupa mai multe criterii:

1. dupa natura operatiunii:


• operatiuni de schimb la vedere;
• operatiuni de schimb la termen;
• operatiuni cu titluri in devize;
• operatiuni privind conturile curente, de corespondent, de depozit;
• credite si depozite in devize.

2. dupa natura participantilor:


• operatiuni in devize cu clientela bancara si financiara;
• operatiuni in devize cu clientela nebancara;
• operatiuni cu titluri in devize;
• operatiuni de SWAP.

3. dupa riscul asumat:


• operatiuni cu risc de schimb – sunt operatiuni ce implica intrari sau iesiri de devize
din patrimoniu;
• operatiuni fara risc de schimb – sunt operatiuni ce nu implica intrari sau iesiri
de devize din patrimoniu.

Manifestarea riscul valutar duce la afectarea patrimoniului si rezultatelor


firmei, in conditiile variatiei cursului valutar. Masurarea riscului valutar se realizeaza prin
intermediul pozitiei de schimb.
Pozitia de schimb reprezinta soldul net al patrimoniului intr-o anumita deviza.
Pozitia de schimb poate fi scurta sau lunga. Este scurta atunci cand pasivele intr-o
moneda straina sunt mai mari decat activele in aceiasi moneda. Daca activele in moneda
straina sunt superioare pasivelor, pozitia de schimb este lunga.
De asemenea, pozitia de schimb poate fi structurala sau operationala. Pozitia
de schimb structurala evidentiaza activele imobilizate, exprimate in devize, ca de
exemplu: activele fixe ce doteaza subunitatile din strainatate, titluri de participare, titluri
de investitii. Pozitia de schimb operationala reprezinta diferenta dintre pozitia de schimb
totala si pozitia de schimb structurala.
Pozitia de schimb este surprinsa in contabilitate print-un cont, ce poarta
aceiasi denumire. Contul “Pozitia de schimb” functioneaza in paralel cu un al doilea cont,
“Contravaloarea pozitiei de schimb”, Aceste doua conturi realizeaza o corespondenta
intre contabilitatea in devize si contabilitatea in lei.

8.1. OPERATIUNI DE SCHIMB LA VEDERE

Operatiunile de schimb la vedere, cunoscute si sub numele de operatiuni spot,


sunt operatiuni de cumparare sau vanzare de devize, incheiate la cursul la vedere (curs
spot), la care tranzactia si decontarea au loc in acelasi timp sau , de regula, sunt despartite
de un interval de timp de maximum 48 ore (doua zile lucratoare). In cazul decontarii
dupa doua zile, cursul folosit este acelasi curs din ziua incheierii tranzactiai. Astfel, in
cadrul unei operatiuni de schimb se convine ca partenerii sa schimbe o cantitate dintr-o
anumita moneda pe o cantitate dintr-o alta moneda. De obicei, pentru schimbul fizic de
moneda se utilizeaza conturile de corespondent (121, 122) si contul curent la BNR,
numai in cazul monedei nationale.

Contabilizarea operatiunilor

Evidenta contabila a operatiunilor de schimb la vedere se tine cu ajutorul


contului 931 – Operatiuni de schimb la vedere, cont extrabilantier, pentru angajamentele
de schimb, iar bilantier utilizand contul 372 – Conturi de ajustare:

372 – Conturi de ajustare


3721 – Pozitie de schimb
3722 – Contravaloarea pozitiei de schimb
3723 – Conturi de ajustare devize
3729 – Conturi de ajustare privind alte elemente din afara bilantului

931 – Operatiuni de schimb la vedere


9311 – Lei cumparati si inca neprimiti
9312 – Devize cumparate si inca neprimite
9313 – Lei vanduti si inca nelivrati
9314 – Devize vandute si inca nelivrate

936 – Conturi de ajustare devize in afara bilantului


9361 – Pozitia de schimb
9362 – Contravaloarea pozitiei de schimb
9363 – Conturi de ajustare devize

Conturile de ajustare (372) sunt conturi bifunctionale. Contul 3721 – Pozitia


de schimb inregistreaza sumele in devize achizitionate sau vandute. El se crediteaza la
intrarea devizelor in patrimoniu si se crediteaza la iesirea acestora, in corespondenta cu
un cont de trezorerie. Contul 3722 – Contravaloarea pozitiei de schimb functioneaza in
paralel cu contul 3721, reflectand in lei sumele in devize intrate sau iesite in patrimoniu.
Din punct de vedere tehnic, el se situeaza pe o pozitie opusa contului 3721, debitandu-se
la cumparea devizelor si creditandu-se la vanzarea acestora, in contrapartida cu un cont
de trezorerie. Valoarea in lei a devizelor schimbate, evidentiata in contul 3722, se
actualizeaza la cursul zilei cu ajutorul contului 3723 – Conturi de ajustare devize. Daca la
sfarsitul operatiunii se degaja un rezultat favorabil sau nefavorabil, datorat modificarilor
de curs, va fi preluat pe conturi de venituri sau cheltuieli: 6061 – Pierderi din operatiuni
de schimb si arbitraj, respectiv 7061 – Venituri din operatiuni de schimb si arbitraj.
Pentru inregistrarea angajamentelor se foloseste contul 936 – Conturi de
ajustare devize in afara bilantului. Acest cont functioneaza in mod asemanator contului
372, insa in contrapartida cu unul dintre conturile de la 931 – Operatiuni de schimb la
vedere, in functie de natura operatiunii.

Exemple de contabilizare:

Inregistrari privind cumpararea de devize.

1. Inregistrarea tranzactiei in devize, prin conturi extrabilantiere:


2.
9312 = 9361
Devize cumparate si inca Pozitia de schimb
neprimite

3. Inregistrarea contravalorii devizelor in lei:


4.
9362 = 9313
Contravaloarea pozitiei de Lei vanduti si inca nelivrati
schimb

5. Inregistrarea extrabilantiera a cresterii cursului devizelor achizitionate:

9362 = 9363
Contravaloarea pozitiei de Conturi de ajustare devize
schimb

6. Inregistrarea bilantiera a cresterii cursului devizelor achizitionate:

3723 = 3722
Conturi de ajustare devize Contravaloarea pozitiei de
schimb

7. Inregistrarea extrabilantiera a scaderii cursului devizelor achizitionate:


9363 = 9362
Conturi de ajustare devize Contravaloarea pozitiei de
schimb
8. Inregistrarea bilantiera a scaderii cursului devizelor achizitionate:

3722 = 3723
Contravaloarea pozitiei de Conturi de ajustare devize
schimb

9. Livrarea devizelor:

121 = 3721
Cont de corespondent la banci Pozitia de schimb

10. Evidentierea contravalorii in lei a devizelor livrate:

3722 = 111
Contravaloarea pozitiei de Cont curent la BNR
schimb

11. Stingerea angajamentelor de livrare a devizelor:

9361 = 9312
Pozitia de schimb Devize cumparate si inca
neprimite

12. Evidentierea contravalorii in lei a angajamentelor stinse:

9313 = 9362
Lei vanduti si inca nelivrati Contravaloarea pozitiei de
schimb

13. Inchiderea la livrare a conturilor de ajustare devize:


3722 = 3723
Contravaloarea pozitiei de Conturi de ajustare devize
schimb
sau
3723 = 3722
Conturi de ajustare devize Contravaloarea pozitiei de
schimb

14. Preluarea pe venituri sau cheltuieli a diferentelor favorabile (cursul creste) sau
nefavorabile (cursul scade):
3722 = 7061
Contravaloarea pozitiei de Venituri din operatiuni de
schimb schimb si arbitraj
sau
6061 = 3722
Pierderi din operatiuni de Contravaloarea pozitiei de
schimb sau arbitraj schimb

Inregistrari privind vanzarea de devize:

1. Inregistrarea tranzactiei in devize, prin conturi extrabilantiere:

9361 = 9314
Pozitia de schimb Devize vandute si inca
nelivrate

2. Inregistrarea contravalorii devizelor in lei:

9311 = 9362
Lei cumparati si inca neprimiti Contravaloarea pozitiei de
schimb

3. Inregistrarea extrabilantiera a cresterii cursului devizelor achizitionate:

9363 = 9362
Conturi de ajustare devize Contravaloarea pozitiei de
schimb

4. Inregistrarea bilantiera a cresterii cursului devizelor achizitionate:

3722 = 3723
Contravaloarea pozitiei de Conturi de ajustare devize
schimb

5. Inregistrarea extrabilantiera a scaderii cursului devizelor achizitionate:

9362 9363
Contravaloarea pozitiei de Conturi de ajustare devize
schimb

6. Inregistrarea bilantiera a scaderii cursului devizelor achizitionate:

3723 3722
Conturi de ajustare devize Contravaloarea pozitiei de
schimb
7. Livrarea devizelor:

3721 121
Pozitia de schimb Conturi de corespondenta la
banci

8. Evidentierea contravalorii in lei a devizelor livrate:

111 3722
Cont curent la BNR Contravaloarea pozitiei de
schimb

9. Stingerea angajamentelor de livrare a devizelor:

9314 9361
Devize vandute si inca nelivrate Pozitia de schimb

10. Evidentierea contravalorii in lei a angajamentelor stinse:

9362 9311
Contravaloarea pozitiei de Lei cumparati si inca neprimiti
schimb

11. Inchiderea la livrare a conturilor de ajustare devize:

3723 3722
Conturi de ajustare devize Contravaloarea pozitiei de
schimb
sau
3722 3723
Contravaloarea pozitiei de Conturi de ajustare devize
scimb

8.2. OPERATIUNI DE SCHIMB LA TERMEN

Operatiunile de schimb la termen sunt operatiuni de vanzare sau cumparare


de devize, la care intervalul de timp ce desparte tranzactia de livrarea sumelor este mai
mare de doua zile lucratoare. Decontarea operatiuni se face la un curs stabilit prin
contract la incheierea tranzactiei si operabil in viitor, la livrarea sumelor. Acesta este
cursul la termen sau cursul forward.
Cursul la termen este un curs la vedere majorat cu reportul sau micsorat cu
deportul existent pentru valuta tranzactionata
Operatiunile de schimb la termen se clasifica in doua grupe:

• operatiuni de schimb speculative sau la termen sec;


• operatiuni de schimb de acoperire.

Operatiuni de schimb la termen speculative reprezinta vanzari sau cumparari


de devize, urmate de rascumparari sau revanzari in scopul obtinerii unui profit, prin
valorificarea unor oportunitati conjucturale existente pe piata.
Operatiuni de acoperire sunt operatiuni de schimb la termen prin care se
urmareste reducerea sau eliminarea riscului valutar in conditiile variatiei cursului valutar.

Contabilizarea operatiunilor

Pentru evidentierea in contabilitate a operatiunilor de schimb la termen se


apeleaza la urmatoarele conturi:

372 – Conturi de ajustare


3721 – Pozitie de schimb
3722 – Contravaloarea pozitiei de schimb
3723 – Conturi de ajustare devize
3729 – Conturi de ajustare privind alte elemente din afara bilantului

933 – Operatiuni de schimb la termen


9331 – Lei de primit contra devize de livrat
9332 – Devize de livrat contra lei de primit
9333 – Devize de primit contra lei de livrat
9334 – Lei de livrat contra devize de primit
9335 – Devize de primit contra devize de livrat
9336 – Devize de livrat contra devize de primit

934 – Report / deport calculat anticipat


9341 – Report / deport de primit
9342 – Report / deport de platit

936 – Conturi de ajustare devize in afara bilantului


9361 – Pozitia de schimb
9362 – Contravaloarea pozitiei de schimb
9363 – Conturi de ajustare devize

Inregistrarea livrarilor de devize se face in mod asemanator operatiunilor de


schimb la vedere, utilizand contul 372 – Conturi de ajustare. Pentru evidentierea
angajamentelor de schimb exista contul 936 – Conturi de ajustare devize in afara
bilantului, prezentat in cadrul operatiunilor de schimb la vedere. Acest cont isi gaseste
contrapartida insa in contul 933 – Operatiuni de schimb la termen, folosit in functie de
natura operatiunii.
Operatiunile de schimb la termen de acoperire au specific utilizarea contului
934 – Report /deport calculat anticipat. Contul 9341 – Report /deport de primit este un
cont de pasiv. Se crediteaza cu deportul de primit la cumpararea devizelor sau reportul de
primit la vanzarea devizelor in corespondenta cu contul 9362 – Contravaloarea pozitiei
de schimb sau unul dintre conturile de operatiuni de schimb la termen (933) si se
debiteaza la esalonarea reportului sau deportului de primit in corespondenta cu contul 378
– Venituri de primit.
Contul 9342 – Report /deport de platit este un cont de activ. Se debiteaza cu
deportul de platit la vanzarea devizelor sau reportul de platit la cumpararea devizelor,
incorespondenta cu contul 9362 – Contravaloarea pozitiei de schimb sau unul dintre
conturile de operatiuni de schimb la termen (933) si se crediteaza la esalonarea
deportului sau reportului de platit in corespondenta cu contul 377 – Cheltuieli de platit.
Cele doua conturi de regularizare, 377 si 378, se crediteaza sau debiteaza la
executarea ordinului de schimb, in raport cu un cont de trezorerie.

Exemple de contabilizare

Operatiuni speculative – cumparari de devize

1. Emiterea ordinului de cumparare (operatiune extrabilantiera):

9333 = 9361
Devize de primit contra lei de Pozitia de schimb
livrat

2. Inregistrarea contravalorii devizelor in lei:

9362 = 9334
Contravaloarea pozitiei de Lei de livrat contra devize de
schimb primit

3. Reevaluarea periodica (crestere si scadere de curs) a devizelor in conturi


extrabilantiere:

9362 = 9363
Contravaloarea pozitiei de Conturi de ajustare devize
schimb
sau

9363 = 9362
Conturi de ajustare devize Contravaloarea pozitiei de
schimb
4. Reevaloarea periodica (crestere sau scadere de curs) a devizelor in conturi bilantiere:

3722 = 3723
Contravaloarea pozitiei de Conturi de ajustare
schimb
sau
3723 = 3722
Conturi de ajustare Contravaloarea pozitiei de
schimb

5. Stingerea angajamentelor in urma livrarii devizelor cumparate:

9361 = 9333
Pozitia de schimb Devize de primit contra lei de
livrat

6. Evidentierea in lei a stingerii angajamentelor:

% = 9362
9334 Contravaloarea pozitiei de
Lei de livrat contra devize de schimb
primit
9363
Conturi de ajustare devize
sau
9334 = %
Lei de livrat contra devize de 9362
primit Contravaloarea pozitiei de
schimb
9363
Conturi de ajustare devize

7. Livrarea devizelor:

121 = 3721
Conturi de corespondent Pozitia de schimb

8. Contravaloarea devizelor primite:

3722 = %
Contravaloarea pozitiei de 111
schimb Cont curent la BNR
3723
Conturi de ajustare devize
sau
% = 111
3722 Cont curent la BNR
Contravaloarea pozitiei de
schimb
3723
Conturi de ajustare devize

Operatiuni speculative – vanzari de devize:

1. Emiterea ordinului de vanzare (operatiune extrabilantiera):

9361 9332
Pozitia de schimb Devize de livrat contra lei de
primit

2. Inregistrarea contravalorii devizelor in lei:

9331 9362
Lei de primit contra devize de Contravaloarea pozitiei de
livrat schimb

3. Reevaluarea periodica (crestere si scadere de curs) a devizelor in conturi


extrabilantiere:

9363 = 9362
Conturi de ajustare devize Contravaloarea pozitiei de
schimb
sau
9362 = 9363
Contravaloarea pozitiei de Conturi de ajustare devize
schimb

4. Reevaloarea periodica (crestere sau scadere de curs) a devizelor in conturi bilantiere:

3723 = 3722
Conturi de ajustare Contravaloarea pozitiei de
schimb
sau
3722 = 3723
Contravaloarea pozitiei de Conturi de ajustare
schimb
5. Stingerea angajamentelor in urma livrarii devizelor:

9332 9361
Devize de livrat contra lei de Pozitia de schimb
primit

6. Evidentierea in lei a stingerii angajamentelor:

9362 %
Contravaloarea pozitiei de 9331
schimb Lei de primit contra devize de
livrat
9363
Conturi de ajustare devize
sau
% 9331
9362 Lei de primit contra devize de
Contravaloarea pozitiei de livrat
schimb
9363
Conturi de ajustare devize

7. Livrarea devizelor:

3721 121
Pozitia de schimb Cont de corespondent

8. Contravaloarea in lei a devizelor vandute:

% 3722
111 Contravaloarea pozitiei de
Cont curent la BNR schimb
3723
Conturi de ajustare devize
sau
111 %
Cont curent la BNR 3722
Contravaloarea pozitiei de
schimb
3723
Conturi de ajustare devize

Operatiuni speculative – schimb de devize contra alte devize (FRF contra DEM):
1. Emiterea ordinului de vanzare franci francezi contra marci germane:

9361 = 9336
Pozitiea de schimb / FRF Devize de livrat contra devize
de primit / FRF

9335 = 9361
Devize de primit contra devize Pozitia de schimb / DEM
de livrat / DEM

2. Stingerea angajamentelor la livrare:

9336 = 9361
Devize de livrat contra devize Pozitia de schimb / FRF
de primit / FRF

9361 = 9335
Pozitia de schimb / DEM Devize de primit contra devize
de livrat / DEM

3. Livrarea devizelor:

3721 = 121
Pozitia de schimb / FRF Cont de corespondenta / FRF

121 = 3721
Cont de corespondenta / DEM Pozitia de schimb / DEM

Operatiuni de acoperire – cumparare de devize:

1. Emiterea ordinului de cumparare:

9333 = 9361
Devize de primit contra lei de Pozitia de schimb
livrat

2. Inregistrarea contravalorii devizelor cumparate in conditiile in care deviza


inregistreaza un report:
% = 9334
9362 Lei de primit contra devize de
Contravaloarea pozitiei de livrat
schimb
9342
Report /deport de platit
3. Inregistrarea contravalorii devizelor cumparate, in conditiile in care deviza
inregistreaza un deport:

9362 = %
Contravaloarea pozitiei de 9334
schimb Lei de primit contra devize de
livrat
9341
Report /deport de primit

4. Esalonarea pe cheltuieli a reportului de platit:

60172 = 377
Report /deport Cheltuieli de platit

5. Esalonarea pe venituri a deportului de primit:

378 = 70172
Venituri de primit Report /deport

6. Reevaluarea periodica a devizelor:

9362 = 9363
Contravaloarea pozitiei de Conturi de ajustare devize
schimb

3723 = 3722
Conturi de ajustare devize Contravaloarea pozitiei de
schimb

7. Inchiderea conturilor de ajustare:

9363 = 9362
Conturi de ajustare devize Contravaloarea pozitiei de
schimb

3722 = 3723
Contravaloarea pozitiei de Conturi de ajustare devize
schimb
8. Stingerea angajamentelor la livrarea devizelor:

9361 = 9333
Pozitia de schimb Devize de primit contra lei de
livrat

9. Contravaloarea in lei a angajamentelor:

9334 = %
Lei de primit contra devize de 9362
livrat Contravaloarea pozitiei de
schimb
9342
Report /deport de platit
sau
% = 9362
9334 Contravaloarea pozitiei de
Lei de primit contra devize de schimb
livrat
9341
Report /deport de primit

10. Livrarea devizelor:

121 = 3721
Conturi de corespondenta Pozitia de schimb

11. Contravaloarea in lei a devizelor livrate:

% = 111
3722 Cont curent la BNR
Contravaloarea pozitiei de
schimb
377
Cheltuieli de platit
sau
3722 = %
Contravaloarea pozitiei de 111
schimb Cont curent la BNR
378
Venituri de primit
8.3. OPERATIUNI DE SWAP

Swap-ul (schimb in limba engleza) de devize reprezinta o operatiune prin


care se vinde si se cumpara simultan aceiasi suma in doua valute diferite avand decontari
la cursuri si date stabilite la incheirea tranzactiei. Operatiunile de swap au la baza un
imprumut obtinut intr-o deviza pentru folosit la creditarea intr-o alta deviza. Cele doua
operatiuni se deruleaza simultan si au aceiasi contrapartida.
Exista doua tipuri de swap-uri in devize:
• swap de trezorerie (swap cambist) – reprezinta doua operatiuni de schimb a unei
sume nominale in devize, la doua cursuri diferite: cursul la vedere utilizat la incheierea
tranzactiei si cursul la termen utilizat la scadenta operatiunii. De fapt, avem de-a face cu
o combinare dintre o operatiune de schimb la vedere si o operatiune de schimb la termen.
Pentru perioada schimbului nu se platesc dobanzi, deoarece scestea sunt cuprinse in
cursul la termen;
• swap financiar (swap lung) - se deosebeste de swap-ul de trezorerie prin aceea ca pe
perioada schimbului partile isi platesc reciproc dobanzi la devizele imprumutate. De
obicei, swap-ul financiar este utilizat pentru sume mai mari schimbate pe perioade mai
lungi.

Contabilizarea operatiunilor:

Swap-ul de trezorerie se inregistreaza contabil in mod asemanator


operatiunilor de schimb la termen.
Swap-ul financiar se inregistreaza initial ca o operatiune de schimb la vedere,
iar in final ca o operatiune de schimb la termen. Periodic sunt contabilizate dobanzile de
platit sau de incasat.

Exemple de contabilizare:

Swap de trezorerie:

1. Ordinul de cumparare la vedere a devizelor:

9312 = 9361
Devize cumparate si inca Pozitia de schimb
neprimite

2. Contravaloarea in lei a devizelor de cumparat:

9362 = 9313
Contravaloarea pozitiei de Lei vanduti si inca nelivrati
schimb
3. Ordinul de vanzare la termen a devizelor:

9361 = 9332
Pozitia de schimb Devize de livrat contra lei de
primit

4. Contravaloarea in lei a devizelor de vandut:

9331 = 9362
Lei de primit contra devize de Contravaloarea pozitiei de
livrat schimb

5. Stingerea angajamentelor pentru operatiunea de cumparare la vedere, la livrarea


devizelor:

9361 = 9312
Pozitia de schimb Devize cumparate si inca
neprimite

6. Contravaloarea in lei a angajamentelor stinse:

9313 = 9362
Lei vanduti si inca nelivrati Contravaloarea pozitiei de
schimb

7. Livrarea devizelor pentru operatiunea la vedere:

121 = 3721
Cont de corespondenta Pozitia de schimb

8. Contravaloarea devizelor cumparate la vedere:

3722 = 111
Contravaloarea pozitiei de Cont curent la BNR
schimb

9. Inregistrarea extrabilantiera a unei diferente favorabile:

9362 = 9363
Contravaloarea pozitiei de Cont de ajustare devize
schimb
10. Inregistrarea bilantiera a diferentei favorabile:
3723 = 3722
Cont de ajustare devize Contravaloarea pozitiei de
schimb
si
3722 = 7061
Contravaloarea pozitiei de Venituri din operatiuni de
schimb schimb si arbitraj

11. Inregistrarea extrabilantiera a unei diferente nefavorabile:


9363 = 9362
Cont ajustare devize Contravaloarea pozitiei de
schimb

12. Inregistrarea bilantiera a diferentei nefavorabile:


3722 = 3723
Contravaloarea pozitiei de Cont ajustare devize
schimb
si
6061 = 3722
Pierderi din operatiuni de Contravaloarea pozitiei de
schimb si arbitraj schimb

13. Stingerea angajamentelor privind livrarea la termen a devizelor:


9332 = 9361
Devize de livrat contra lei de Pozitia de schimb
primit

14. Contravaloarea in lei a angajamentelor stinse:


% = 9331
9362 Lei de primit contra devize de
Contravaloarea pozitiei de livrat
schimb
9363
Cont ajustare devize
respectiv
9362 = %
Contravaloarea pozitiei de 9331
schimb Lei de primit / deviz de livrat
9363
Cont de ajustare devize
15. Inchiderea conturilor de ajustare pentru diferentele favorabile:
3722 = 3723
Contravaloarea pozitiei de Cont ajustare devize
schimb

16. Inchiderea conturilor de ajustare pentru diferente nefavorabile:


3723 = 3722
Cont ajustare devize Contravaloarea pozitiei de
schimb

17. Livrarea devizelor la termen:


3721 = 121
Pozitia de schimb Cont curent la BNR

18. Contravaloarea in lei a devizelor livrate la termen:


111 = 3722
Cont curent la BNR Contravaloarea pozitiei de
schimb

Swap financiar:

1. Inregistrarea ordinului de vanzare / cumparare a devizelor la vedere:


9361 – deviza vanduta = 9314 – deviza vanduta
Pozitia de schimb Devize vandute si inca
nelivrate

9312 – deviza cumparata = 9361 – deviza cumparata


Devize cumparate si inca Pozitia de schimb
neprimite

2. Contravaloarea in lei a ordinului la vedere:


9362 – deviza cumparata = 9362 – deviza vanduta
Contravaloarea pozitiei de Contravaloarea pozitiei de
schimb schimb

3. Inregistrarea ordinului de cumparare / vanzare a devizelor la termen:


9335 – deviza cumparata = 9361 – deviza cumparata
Devize de primit contra devize Pozitia de schimb
de livrat

9361 – deviza vanduta = 9336 – deviza vanduta


Pozitia de schimb Devize de livrat contra devize
deprimit
4. Contravaloarea in lei a ordinului la termen:

9362 – deviza cumparata = 9362 – deviza vanduta


Contravaloarea pozitiei de Contravaloarea pozitiei de
schimb schimb

5. Stingerea angajamentelor la livrarea la vedere:

9314 – deviza vanduta = 9361 – deviza vanduta


Devize vandute si inca nelivrate Pozitia de schimb

9361 – deviza cumparata = 9312 – deviza cumparata


Pozitia de schimb Devize cumparate si inca
neprimite

6. Contravaloarea in lei a angajamentelor stinse:

9362 – deviza vanduta = 9362 – deviza cumparata


Contravaloarea pozitiei de Contravaloarea pozitiei de
schimb schimb

7. Livrarea devizelor la vedere:

3721 – deviza vanduta = 121 – deviza vanduta


Pozitia de schimb Cont curent la BNR

121 – deviza cumparata = 3721 – deviza cumparata


Conturi de corespondent Pozitia de schimb

8. Contravaloarea in lei a devizelor schimbate:

3722 – deviza cumparata = 3722 – deviza vanduta


Contravaloarea pozitiei de Contravaloarea pozitiei de
schimb schimb

9. Inregistrarea dobanzii la devizele vandute:

378 = 3721
Venituri de primit Pozitia de schimb

10. Inregistrarea dobanzii la devizele cumparate:

3721 = 377
Pozitia de schimb Cheltuieli de platit
11. Contravaloarea in lei a dobanzilor de platit si de incasat:

3722 – deviza vanduta = %


Contravaloarea pozitiei de 3722 – deviza cumparata
schimb Contravaloarea pozitiei de
schimb
7061
Venituri din operatiuni de
schimb si arbitraj
sau
% = 3722 – deviza cumparata
3722 – deviza vanduta Contravaloarea pozitiei de
Contravaloarea pozitiei de schimb
schimb
6061
Pierderi din operatiuni de
schimb si arbitraj

12. Plata dobanzii:

377 = 121
Cheltuieli de platit Cont curent la BNR

13. Incasarea dobanzii:

121 = 378
Cont curent la BNR Venituri de primit

14. Stingerea angajamentelor la livrarea devizelor la termen:

9361 – deviza cumparata = 9335 – deviza cumparata


Contravaloarea pozitiei de Devize de primit contra devize
schimb de livrat

9336 – deviza vanduta = 9361 – deviza vanduta


Devize de livrat contra devize Contravaloarea pozitiei de
de primit schimb

15. Contravaloarea in lei a angajamentelor stinse:

9362 – deviza vanduta = 9362 – deviza cumparata


Contravaloarea pozitiei de Contravaloarea pozitiei de
schimb schimb
16. Livrarea devizelor la termen:

121 – deviza cumparata = 3721 – deviza cumparata


Conturi de corespondent Pozitia de schimb

3721 – deviza vanduta = 121 – deviza vanduta


Pozitia de schimb Conturi de corespondent

17. Contravaloarea devizelor livrate:

3722 – deviza cumparata = 3722 – deviza vanduta


Contravaloarea pozitiei de Contravaloarea pozitiei de
schimb schimb

8.4. CONTURI CURENTE IN DEVIZE

Conturile curente in devize ale clientilor functioneaza in mod asemanator cu


cele in lei. Operatiunile au loc in numele si in contul clientilor si nu implica un risc de
schimb. Din punct de vedere contabil, conturile 3721 – Pozitia de schimb si 3722 –
Contravaloarea pozitiei de schimb apar numai in cazul evidentierii dobanzii in devize si
incasarii unor comisioane de catre banca. Afirmatiile sunt valabile si pentru constituirea
depozitelor clientelei.

Exemple de contabilizare

1. Incasare in contul clientilor:

121 = 2511
Conturi de corespondent Cont curent client

2. Plata din contul clientului:

2511 = 121
Cont curent client Conturi de corespondent

3. Constituirea de catre client a unui depozit la termen in devize:

2511 = 2532
Cont curent client Depozit la termen
4. Lichidarea unui depozit la vedere al clientului:

2531 = 2511
Depozite la vedere Cont curent client

8.5. CREDITE SI IMPRUMUTURI IN DEVIZE

Operatiunile de creditare si imprumut in devize nu se deosebesc de


operatiunile in lei. Ele nu provoaca un risc de schimb, atat timp cat se inchid normal, prin
rambursare la scadenta. In schimb, dobanzile aferente acestor operatiuni necesita
utilizarea conturilor de ajustare devize.
Angajamentele privind creditele acordate, dar nelivrate si imprumuturile
contractate, dar neprimite sunt evidentiate in conturi extrabilantiere: 9321 – Devize date
cu imprumut si inca nelivrate, 9322 – Devize luate cu imprumut si inca neprimite si 999 –
Contrapartida. Periodic, dobanzile de platit sau de incasat sunt inregistrate in conturi de
datorii sau creante atasate, in corespondenta cu contul 3721 – Pozitia de schimb.
Concomitent, dobanzile in devize sunt evidentiate in lei prin contul 3722 –
Contravaloarea pozitiei de schimb, in contrapartida cu un cont de cheltuieli sau venituri.

Exemple de contabilizare:

Credite
1. Angajament de acordare a creditului:

9321 = 999
Devize date cu imprumut si inca Contrapartida
nelivrate

2. Acordarea unui credit la termen catre o alta banca prin cont nostro:

1412 = 121
Credite la termen acordate Conturi de corespondenta
bancilor

3. Stingerea angajamentului la acordarea creditului:

999 = 9321
Contrapartida Devize date cu imprumut si
incs nelivrate

4. Inregistrarea dobanzii de incasat de la clientul debitor:

2027 = 3721
Creante atasate Pozitia de schimb
3722 = 7021
Contravaloarea pozitiei de Dobanzi de la creante
schimb comerciale si credite acordate
clientelei

5. Incasarea dobanzii:

121 = 1417
Conturi de corespondent Creante atasate

2511 = 2027
Cont curent client Creante atasate

6. Rambursarea creditului de catre clientul debitor:

2511 = 2021
Cont curent client Credite de trezorerie

Imprumuturi

1. Angajament de primire a imprumutului:

999 9322
Contrapartida Devize luate cu imprumut si
inca neprimite

2. Primirea unui imprumut la termen de la o alta banca, prin conturi nostro:

121 1422
Conturi de corespondent Imprumuturi la termen primite
de la alte banci

3. Stingerea angajamentului la primirea imprumutului:

9322 999
Devize luate cu imprumut si Contrapartida
inca neprimite

4. Rambursarea creditului catre banca creditoare:

1422 121
Imprumuturi la termen primite Conturi de corespondent
de la alte banci
repectiv
1421 122
Imprumuturi de pe o zi pe alta Conturi de corespondent
primite de la alte banci

8.6. OPERATIUNI DE SCHIMB MANUAL

Schimbul manual este o operatiune prin care o cantitate de moneda este


schimbata fizic contra unei alte monede. Aceasta este una dintre cele mai vechi operatiuni
in devize derulate de banci. La schimbul manual diferenta dintre cursul la vanzare si
cursul la cumparare este mai mare, in conditiile in care sumele tranzactionate sunt mai
mici si manipularea mai complicata.
Operatiunea se desfasoara prin intermediul conturilor ’’Pozitia de schimb’’ si
’’Contravaloarea pozitiei de schimb’’. Exista posibilitatea, ca in cazul in care apare un
deficit sau un excedent de devize la ghiseu, sa se aprovizioneze sau sa-si verse surplusul
cu ajutorul unui cont de trezorerie. La sfarsitul zilei, soldul contului ’’Contravaloarea
pozitiei de schimb’’ reprezinta pretul stocului de devize. Diferenta dintre acesta si
valoarea devizelor la cursul zilei reprezinta rezultatul exercitiului.

Exemple de contabilizare

1. Inregistrarea stocului initial la inceputul zilei:

101 = 3721
Casa / devize Pozitia de schimb

2. Contravaloarea in lei a stocului de devize:

3722 = 101
Contravaloarea pozitiei de Casa / lei
schimb

3. Vanzare de devize:

3721 = 101
Pozitia de schimb Casa / devize

4. Contravaloarea in lei a devizelor vandute:

101 = 3722
Casa / lei Contravaloarea pozitiei de
schimb
5. Cumparare de devize:
101 = 3721
Casa / devize Pozitia de schimb

6. Contravaloarea in lei a devizelor cumparate:


3722 = 101
Contravaloarea pozitiei de Casa / lei
schimb

7. Reevaloarea devizelor in conditiile inregistrarii unor diferente favorabile:

3722 = 7061
Contravaloarea pozitiei de Venituri din operatiuni de
schimb schimb si arbitraj

8. Reevaloarea devizelor in conditiile inregistrarii unor diferente nefavorabile:

6061 = 3722
Pierderi din operatiunile de Contravaloarea pozitiei de
schimb si arbitraj schimb

8.7. CECURI DE CALATORIE

Cecurile de calatorie sau “traveller’s cheques” sunt cecuri emise si


comercializate la valori standard de catre banci sau agentii care le-au primit in
consignatie, clientilor care calatoresc in strainatate. Acestia pot sa le foloseasca la plata
sau sa le transforme usor in numerar. Daca nu sunt folosite, daca sunt pierdute sau furate,
cecurile de calatorie pot fi rambursate. Principalul avantaj al cecurilor de calatorie il
constituie siguranta data de obligativitatea semnarii lor la utilizare.
Cumpararea cecurilor de calatorie se inregistreaza in contul 109 ' '
Alte
valor''si apoi sunt trimise periodic cu ajutorul contului 1611 ' '
Valori de recuperat' 'la
emitent, pentru incasare.
Vanzarea cecurilor de calatorie se poate face atat catre clientii cu contul
deschis la banca emitenta cat si catre alti clienti si utilizeaza contul 1621 ' '
Alte sume
datorate''. Atat la vanzare cat si la cumparare pot fi percepute comisioane.
Reglementarile intre banci si intre banci si clienti apeleaza la conturile de trezorerie.

Exemple de contabilizare

1. Emiterea unui cec de calatorie:

3721 = 1621
Pozitia de schimb Alte sume datorate
2. Contravaloarea in lei a cecului de calatorie emis:

101 = 3722
Casa Contraval. pozitiei de schimb

3. Incasarea unui comision la emiterea cecului de calatorie:

101 = 7069
Casa Comisioane

4. Cumpararea unui cec de calatorie:

109 = 3721
Alte valori Pozitia de schimb

5. Contravaloarea in lei a cecului de calatorie cumparat si incasarea unui comision:

3722 = %
Contravaloarea pozitiei de 101
schimb Casa
7069
Comisioane

6. Remiterea cecului de calatorie spre incasare:

1611 = 109
Valori de recuperat Alte valori

7. Incasarea cecului de calatorie de la emitent:

121 = 1611
Conturi de corespondent la Valori de recuperat
banci

8.8. EXEMPLE DE INTREBARI

1. Operatiuni in devize: definitie, clasificare, pozitia de schimb.

2. Contabilizarea operatiunilor de schimb la vedere.

3. Operatiunile de swap: definire, tipuri, contabilizare

4. Care este explicatia contabila a urmatoarei inregistrari: 101 = 3721 ?


a. cumparare de deviza la ghiseu
b. inregistrarea cresterii cursului valutar
c. inregistrarea scaderii cursului valutar
d. cumparare de devize in cont
e. vanzare de devize in cont

5. Care dintre urmatoarele operatiuni se intalneste la lichidarea unui depozit al


clientului constituit in devize la vedere ?
a. 2511 = 2531
b. 111 = 2531
c. 2531 = 2511
d. 111 = 101
e. 101 = 2531

6. Cum se inregistreaza cresterea cursului devizelor achizitionate la vedere ?


a. 3721 = 3722
b. 3723 = 3722
c. 3722 = 3723
d. 3722 = 3721
e. 3723 = 3721

7. Cum se inregistreaza livrarea devizelor la o operatiune speculativa de cumparare


de devize?
a. 3721 = 121
b. 121 = 3722
c. 3722 = 121
d. 3721 = 3722
e. 121 = 3721
CAPITOLUL 9

OPERATIUNI IN AFARA BILANTULUI

Operatiunile in afara bilantului reprezinta angajamente date si primite in relatiile cu


tertii, precum si unele bunuri si operatiuni ce nu pot fi incluse in activul sau pasivul bilantier
bancar. Angajamentele sunt de fapt drepturi si obligatii ale caror efecte asupra marimii si
structurii patrimoniului bancii sunt conditionate de realizarea unor operatiuni ulterioare. De
exemplu, banca se angajeaza printr-o scrisoare de garantie sa plateasca la scadenta, in locul unui
client, daca acesta nu o face. Pana la scadenta, angajamentul bancii nu creaza fluxuri financiare,
nu aduce modificari in patrimoniu. Acestea sunt conditionate de o alta operatiune si anume de
neexecutarea obligatiei de plata. In acest moment, angajamentul inregistrat in conturi
extrabilantiere se transforma intr-o operatiune bilantiera.
Pentru contabilizarea operatiunilor extrabilantiere exista clasa 9 – Operatiuni in
afara bilantului. Specific acestor inregistrari contabile este faptul ca pentru majoritatea conturilor
(exceptie fac conturile utilizate la operatiunile in devize) se foloseste drept cont corespondent in
operatiune contul 999 – Contrapartida.
Operatiunile in afara bilantului sunt grupate in functie de natura lor astfel:
• angajamente de finantare;
• angajamente de garantie;
• angajamente privind titlurile;
• angajamente privind operatiunile in devize;
• angajamente diverse;
• angajamente inoielnice;
• conturi de evidenta.
Aceasta grupare a operatiunilor in afara bilantului se regaseste si in planul contabil al
societatilor bancare. Conturile clasei 9 sunt conturi de activ sau de pasiv care se debiteaza sau
crediteaza la aparitia angajamentului si la data realizarii sau la scadenta operatiunii bilantiere
care conditionaza angajamentul, in functie de sensul acesteia.

9.1. ANGAJAMENTE DE FINANTARE

Angajamentele de finantare reprezinta promisiuni irevocabile de a pune la dispozitie


fonduri in favoarea unui beneficiar. In raport cu banca, ele pot avea dublu sens. Ele se
inregistreaza la nivelul finantarii prevazute in contract si se diminueaza pe masura ce fondurile
sunt puse la dispozitie.
Evidentierea contabila se face in baza urmatoarelor conturi din grupa 90 –
Angajamente de finantare:

Grupa 90 – Angajamente de finantare


901 – Angajamente in favoarea altor banci
902 – Angajamente primite de la alte banci
903 – Angajamente in favoarea clientelei
9031 – Deschideri de credite confirmate
90311 – Garantii imobiliare
90312 – Deschideri de credite documentare
90319 – Alte deschideri de credite confirmate
9032 – Acceptari sau angajamente de plata
9039 – Alte angajamente in favoarea clientelei
904 – Angajamente primite de la clientela financiara si institutiile administratiei publice

Conturile de angajamentele date de banca in favoarea altor banci sau in favoarea


clientilor (901, 903) sunt conturi de activ, ce se debiteaza la semnarea contractilui de finantare
(de exemplu, contractul de creditare), in corespondenta cu contul 999 – Contrapartida si se
crediteaza la punerea la dispozitie a fondurilor, in corespondenta cu acelasi cont.

Exemple de contabilizare:

1. Semnarea contractului de creditare catre o alta banca:


901 = 999
Angajamente in favoarea altor Contrapartida
banci

2. Acordarea creditului interbancar:


999 = 901
Contrapartida Angajamente in favoarea altor
banci

3. Semnarea contractului de creditare a bancii de catre o alta banca:


999 = 902
Contrapartida Angajamente primite de la alte
banci

4. Primirea imprumutului de la alta banca:

902 = 999
Angajamente primite de la alte Contrapartida
banci
5. Semnarea contractului de creditare a unui client:

903 = 999
Angajamente in favoarea Contrapartida
clientelei

6. Acordarea creditului catre client:

999 = 903
Contrapartida Angajamente in favoarea
clientelei

9.2. ANGAJAMENTE DE GARANTIE

Angajamentele de garantie reprezinta operatiuni prin care o persoana numita garant


se angajeaza in favoarea unui beneficiar sa efectueze plata unei obligatii asumate de o alta
persoana, in conditiile in care aceasta nu o poate efectua. Angajamentele de garantie pot fi date
sau primite in relatie cu o alta banca sau cu clientela.
In contabilitate, angajamentele de garantie sunt inregistrate in grupa 91 –
Angajamente de garantie:

Grupa 91 – Angajamente de garantie


911 – Cautiuni, avaluri si alte garantii date altor banci
9111 – Confirmari de deschideri de credite documentare
9112 – Acceptari de plata
9119 – Alte garantii date altor banci
912 – Cautiuni, avaluri si alte garantii primite de la alte banci
913 – Garantii date pentru clientela
9131 – Cautiuni, avaluri si alte garantii
91311 – Cautiuni imobiliare
91312 – Cautiuni administrative si fiscale
91313 – Garantii financiare
91314 – Garantii de rambursare a creditelor acordate de alte banci
9139 – Alte garantii date pentru clientela
914 – Garantii primite de la clientela
9141 – Garantii primite de la institutiile administratiei publice si asimilate
9142 – Garantii primite de la asigurare si capitalizare
9143 – Garantii primite de la clientela financiara
9144 – Ipoteci imobiliare
9145 – Gajuri cu deposedare
9146 – Gajuri fara deposedare
9149 – Alte garantii primite de la clientela

Conturile de garantii date de banca in favoarea tertilor (911 – Cautiuni, avaluri si


alte garantii date altor banci si 913 – Garantii date pentru clientela) sunt conturi de activ. Ele
sunt debitate atunci cand banca isi ia angajamentul sa garanteze si sunt creditate la scadenta
operatiunii care conditioneaza angajamentul, cand acesta se stinge printr-o operatiune de plata
efectuata de persoana pentru care s-a garantat sau de catre banca.
Conturile de garantii primite de banca de la terti ( 912 – Cautiuni, avaluri si alte
garantii primite de la alte banci si 914 – Garantii primite de la clientela) sunt conturi de pasiv.
Ele sunt creditate atunci cand terti garanteaza pentru banca si sunt debitate la scadenta
operatiunii care conditioneaza angajamentul, cand acesta se stinge prin onorarea obligatiei de
catre banca sau de catre garant. Pentru toate aceste conturi din grupa 91, debitarea sau creditarea
se face in corespondenta cu contul 999 – Contrapartida.

Exemple de contabilizare:

1. Avalizarea unui efect comercial de catre o alta banca in favoarea bancii:

999 = 912
Contrapartida Cautiuni, avaluri si alte
garantii primite de la alte banci

2. Stingerea angajamentului la scadenta, in urma incasarii titlului:

912 = 999
Cautiuni, avaluri si alte garantii Contrapartida
primite de la alte banci

3. Garantie financiara data de banca pentru un client:

913 = 999
Garantii date pentru clientela Contrapartida

4. Stingerea angajamentului de garantie, prin efectuarea platii de catre banca, in conditiile in


care clientul nu si-a onorat obligatia asumata:

999 = 913
Contrapartida Garantii date pentru clientela
9.3. ANGAJAMENTE PRIVIND TITLURILE

Angajamentele privind titlurile reprezinta angajamente bancii de a primi un titlu sau


de a-l livra intr-o operatiune de cumparare, de vanzare, de cumparare sau vanzare cu posibilitate
de rascumparare sau in alte operatiuni cu titluri. Aceste angajamente sunt inregistrate in
contabilitate prin intermediul conturilor din grupa 92 – Angajamente privind titlurile:

Grupa 92 – Angajamente privind titlurile


921 – Titluri de primit
9211 – Titluri vandute cu posibilitate de cumparare
9219 – Alte titluri de primit
922 – Titluri de livrat
9221 – Titluri cumparate cu posibilitate de rascumparare
9229 – Alte titluri de livrat

Contul 921- Titluri de primit este un cont de activ. Se crediteaza cu valoarea titlurilor
cumparate si inca neprimite sau a titlurilor vandute cu posibilitate de cumparare si inca
necumparate si se crediteaza la primirea acestor titluri, in corespondenta cu contul 999 –
Contrapartida. Contul 922 – Titluri de livrat este un cont de pasiv. El se crediteaza cu valoarea
titlurilor vandute si inca nelivrate sau a titlurilor cumparate pentru care nu s-a manifestat inca
posibilitatea de rascumparare si se debiteaza la livrarea titlurilor, in corespondenta cu contul 999
– Contrapartida.

Exemple de contabilizare:

1. Semnarea contractului de cumparare de titluri sau a unui ordin de cumparare pe piata:

921 = 999
Titluri de primit Contrapartida

2. Livrarea titlurilor de catre vanzator catre banca:

999 = 921
Contrapartida Titluri de primit

3. Vanzarea de titluri de catre banca:

999 = 922
Contrapartida Titluri de livrat
4. Livrarea titlurilor vandute:

922 = 999
Titluri de livrat Contrapartida

9.4. ANGAJAMENTE PRIVIND OPERATIUNILE IN DEVIZE

Angajamentele privind operatiunile in devize sunt angajamente de primire sau livrare


de devize sau lei, aparute in operatiuni de schimb sau de imprumut de devize. Pentru a evidentia
contabil aceste angajamente se folosesc conturile din grupa 93 – Operatiuni in devize:

Grupa 93 – Operatiuni in devize


931 – Operatiuni de schimb la vedere
9311 – Lei cumparati si inca neprimiti
9312 – Devize cumparate si inca neprimite
9313 – Lei vanduti si inca nelivrati
9314 – Devize vandute si inca nelivrate
932 – Operatiuni privind devizele date si luate cu imprumut
9321 – Devize date cu imprumut si inca nelivrate
9322 – Devize luate cu imprumut si inca neprimite
933 – Operatiuni de schimb la termen
9331 – Lei de primit contra devize de livrat
9332 – Devize de livrat contra lei de primit
9333 – Devize de primit contra lei de livrat
9334 – Lei de livrat contra devize de primit
9335 – Devize de primit contra devize de livrat
9336 – Devize de livrat contra devize de primit
934 – Report / deport calculat anticipat
9341 – Report / deport de primit
9342 – Report / deport de platit
935 – Dobanzi neajunse la scadenta in devize acoperite la termen
9351 – Dobanzi in devize acoperite la termen, de incasat
9352 – Contravaloarea in lei a dobanzilor in devize acoperite la termen, de incasat
9353 – Dobanzi in devize acoperite la termen, de platit
9354 – Contravaloarea in lei a dobanzilor in devize acoperite la termen, de platit
936 – Conturi de ajustare devize in afara bilantului
9361 – Pozitia de schimb
9362 – Contravaloarea pozitiei de schimb
9363 – Conturi de ajustare devize
Spre deosebire de restul conturilor in afara bilantului, conturile grupei 93 (exceptie
932 – Operatiuni privind devizele date si luate cu imprumut) nu fac apel pentru corespondenta la
contul 999 – Contrapartida, ci la conturile 9361 – Pozitia de schimb si 9362 – Contravaloarea
pozitiei de schimb. Aceste conturi sunt bifunctionale si functioneaza dupa un mecanism
asemanator celui intalnit la conturile 3721 – Pozitia de schimb si 3722 – Contravaloarea pozitiei
de schimb, pentru sume in devize, respectiv pentru sume in lei.
Conturile de angajamente de primire a monedelor cumparate, lei sau devize, in cazul
operatiunilor de schimb la vedere sau la termen (9311, 9312, 9331, 9333, 9335) sunt conturi de
activ. Ele sunt debitate in lei sau in devize la cumpararea monedelor si creditate la primirea
acestora, in corespondenta cu conturile 9362 – Contravaloarea pozitiei de schimb, respectiv
9361 – Pozitia de schimb.
Conturile de angajamente de livrare a monedelor cumparate, lei sau devize, in cazul
operatiunilor de schimb la vedere sau la termen (9313, 9314, 9332, 9334, 9336) sunt conturi de
pasiv. Ele sunt creditate in lei sau devize la vanzarea monedelor si debitate la livrarea acestora, in
corespondenta cu conturile 9362 – Contravaloarea pozitiei de schimb, respectiv 9361 – Pozitia
de schimb. In cazul acestor operatiuni este posibil ca, datorita modificarii cursului de schimb, sa
apara anumite diferente favorabile sau nefavorabile. Acestea vor fi evidentiate cu ajutorul
contului 9363 – Conturi de ajustare devize.
Contul 9321 – Devize date cu imprumut si inca nelivrate este un cont de activ ce
inregistreaza pe debit devizele date cu imprumut si inca nelivrate, iar pe credit devizele livrate la
operatiunea de imprumut. Contul 9322 – Devize luate cu imprumut si inca neprimite este un cont
de pasiv. El se crediteaza cu valoarea devizelor luate cu imprumut si inca neprimite si se
debiteaza la primirea acestora.

Exemple de contabilizare:

1. Emiterea unui ordin de cumparare de devize la vedere:

9312 = 9361
Devize cumparate si inca Pozitia de schimb
neprimite

9362 = 9313
Contravaloarea pozitiei de Lei vanduti si inca nelivrati
schimb

2. Stingerea angajamentelor in urma livrarii devizelor:

9361 = 9312
Pozitia de schimb Devize cumparate si inca
neprimite
9313 = 9362
Lei vanduti si inca nelivrati Contravaloarea pozitiei de
schimb

3. Angajament de cumparare devize la termen contra lei, in conditiile in care apare un report de
primit:

9333 = 9361
Devize de primit contra lei de Pozitia de schimb
livrat

% = 9334
9362 Lei de livrat contra devize de
Contravaloarea pozitiei de primit
schimb
9342
Report / deport de platit

4. Stingerea angajamentului la livrarea devizelor:

9361 = 9333
Pozitia de schimb Devize de primit contra lei de
livrat

9334 = %
Lei de livrat contra devize de 9362
primit Contravaloarea pozitiei de
schimb
9342
Report / deport de platit

5. Reevaluarea devizelor tranzactionate la vedere sau la termen, in urma modificarii cursului de


schimb:
9363 = 9362
Cont de ajustare devize Contravaloarea pozitiei de
schimb
sau
9362 = 9363
Contravaloarea pozitiei de Cont de ajustare devize
schimb
9.5. ALTE OPERATIUNI IN AFARA BILANTULUI

In cadrul acestor operatiuni intalnim angajamentele diverse, angajamentele


indoielnice si conturile de evidenta. In aceasta ordine ele dispun pentru inregistrare contabila de
grupele de conturi 95, 98 si 99.
Angajamentele diverse reprezinta angajamente date sau primite, care nu se regasesc
printre cele prezentate anterior. Ele se refera la operatiuni de locatii in gestiune, redevente, chirii
si titluri primite sau date in garantie.
Angajamentele indoielnice sunt angajamente de orice natura, care prezinta un risc
probabil sau cert de neindeplinire totala sau partiala. Pentru aceste angajamente banca poate
constituii provizioane pentru riscuri si cheltuieli.
Conturile de evidenta inregistreaza creante sau bunuri care nu se afla evidentiate in
bilant. Aici apar inregistrate bunuri luate cu chirie sau pastrate in custodie, creante scoase din
activ, dar urmarite in continuare, debitori din penalitati pretinse.

5.6. EXEMPLE DE INTREBARI

1. Angajamentele de finantare: prezentare si contabilizare.

2. Angajamentele de garantie: prezentare si contabilizare.

3. Angajamentele privind titlurile: prezentare si contabilizare.

4. Angajamentele privind devizele: prezentare si contabilizare.

5. Care este explicatia contabila a urmatoarei inregistrari: 999 = 901 ?


a. angajament de primire de finantare
b. angajament de primire de garantie
c. angajament de acordare de garantie
d. angajament de acordare de finantare
e. angajament de schimb de devize

6. Care dintre urmatoarele operatiuni se intalneste la vanzarea unor titluri de catre banca ?
a. 999 = 922
b. 921 = 999
c. 921 = 922
d. 922 = 999
e. 999 = 921
7. La emiterea unui ordin de cumparare de devize are loc urmatoarea operatiune:
a. se debiteaza contul 9361
b. se crediteaza contul 9362
c. se crediteaza contul 9313
d. se debiteaza contul 999
e. se crediteaza contul 999

8. Livrarea titlurilor vandute de banca se inregistreaza prin urmatoarea operatiune contabila:


a. 999 = 922
b. 922 = 111
c. 111 = 922
d. 922 = 999
e. 111 = 999

S-ar putea să vă placă și