1

Academia de Studii Economice Facultatea de Finanate, Asigurari, Banci si Burse de Valori

Reforma sistemului de pensii din Suedia

Lucrare pentru Sesiunea de Comunicari Stiintifice Aprilie 2005

Profesori coordonatori: Prof. Univ.Dr Maria Bodnar Asist Univ Drd Rodica Gherghina

Domnisoru Ciprian

CUPRINS

Introducere Precizari Vechiul sistem de pensii

Caracterizare generala Modalitati de calcul a pensiilor Finantarea Probleme ale sistemului si necesitatea reformei

Noul sistem de pensii

Caracterizare generala Contributii Calcularea pensiei Modalitati de indexare Sistemul rezervelor din prime Nivelul garantat pentru pensia publica Nivelul cumulat al pensiei din venituri si a pensiei garantate Reguli de tranzitie Stabilizatori automati ai noului sistem de pensii Fondurile de rezerva

Procesul de reforma Concluzii

Bibliografie

INTRODUCERE

Suedia are un sistem de pensii pe trei piloni. Primul pilon consta intr-o schema de pensii in sistemul pay as you go, care este universala si obligatorie, al doilea pilon este un sistem de pensii ocupationale care acopera aproximativ 90% din angajati, in vreme ce al treilea pilon se bazeaza pe contributii voluntare. Varsta medie de pensionare este de 63 de ani, in vreme ce speranta de viata atinge 80,3 ani. Comisia Europeana raporteaza ca Suedia este una dintre cele mai bine pregatite tari in fata problemei imbatranirii populatiei. Cheltuielile cu pensiile ca proportie din PIB se estimeaza ca vor creste de la 9% in 2004 la 10,7% in 2050. Indexul de pregatire al Suediei, variabila care masoara pregatirea tarii in fata unor viitoarea provocari demografice este de 6,0(Economist Intelligence Unit 2004). Rata se calculeaza pe baza varstei efective de pensionare, pe baza ratei totale de participare la sistemul de pensii, a sistemelor de pensii private si a cresterii productivitatii muncii in ultimul deceniu. Prin comparatie, Suedia este relativ mai slab pregatita decat Olanda, Danemarca, Irlanda si Marea Britanie, dar mult mai bine pregatita decat tari ca Spania, Italia, Grecia, Austria, Cehia. Lucrarea de fata isi propune sa analizeze impactul reformei pensiilor asupra stabilitatii financiare si a succesului sistemului de pensii din Suedia , asupra imaginii de bunastare sociala a Suediei si a sistemului politic suedez. Mai mult, reforma prezinta interes in sine, deoarece a provocat surpriza si confuzie in comunitatea internationala a teoreticienilor si

4 decidentilor in materie de sisteme de pensii , datorita caracterului inovativ si complex al noului sistem de pensii. Suedia a trecut de la un sistem traditional de beneficii definite la doua sisteme de contributii definite. In noul sistem, 14% din contributii se indreapta catre conturi individuale finantate intregral, in vreme ce restul de 86% se canalizeaza catre noul sistem PAYG. Pensiile de urmasi si de handicap care faceau parte din vechiul sistem au fost acoperite de sisteme separate. Sistemele de contributii definite au fost asociate in mod traditional cu scheme de finantare intregrala. Insa noul sistem PAYG din Suedia nu reprezinta de fapt un sistem de contributii definite, deoarece beneficiile nu sunt finantate din fonduri capitalizate si deci dobanda la contributii va diferi de cea de pe piata. Pentru a distinge intre sisteme de contributii definite care sunt finantate integral si cele care sunt finantate printr-un sistem PAYG, cele din urma se numesc sisteme de contributii definite individual (Notional Defined Contribution- NDC). Principala diferenta intre aceste sisteme este ca in fata instabilitatii financiare in cadrul sistemului de beneficii definite se poate opera asupra ratei de contributie sau asupra marimii beneficiilor, in vreme ce in noul sistem se poate opera asupra valorii pensiilor. Intrun sistem de contributii definite individual (NDC) un deficit temporar poate fi remediat si prin cresterea ratei contributiilor, dar cu asumarea unor riscuri foarte mari de largire a deficitului. Cresterea contributiei in sistemul NDC nu este viabila intrucat plati mai mari cresc in mod automat beneficiile promise. Echivalentul a 16% din venitul anual al individului va fi creditat in fiecare an in contul sau individual. Suma corespondenta este transferata in rate lunare catre fondul de rezerva, care finanteaza platile pensiilor. In fiecare an indexarea conturilor individuale se face si cu castiguri din reducerea cohortei si cu diminuari din costuri administrative. Nu exista o varsta de pensionare oficiala in sistem. Creditele de pensii continua sa se adauge daca individul are venituri

5 din care sa se opreasca contributii pentru pensii, indiferent de varsta sa sau de faptul ca a inceput sa primeasca pensia. Pensia lunara poate fi primita incepand cu varsta de 61 de ani, fara o varsta maxima limita.

Precizari

Structura unui sistem de pensii variaza in functie de doua dimensiuni- cheie: modul in care beneficiile sunt determinate si felul in care acestea sunt finantate. Determinarea beneficiilor urmareste una dintre metodele: 1. beneficiu definit, in care beneficiile se determina pe baza unei formule care se bazeaza pe salariul mediu si pe durata de munca 2. contributie definita, in care beneficiile sunt determinate de suma contribuita si de veniturile acumulate din acele contributii. Finantarea pensiilor cunoaste de asemenea doua abordari: 1 PAYG (pay as you go)- contributiile de la actualii muncitori si angajatori platesc pensiile actualilor pensionari 2 pre- finantate- contributii investite in conturi individuale sunt folosite de contribuabili pentru a plati pentru propriile pensii (este si cazul pensiilor ocupationle). Sistemele PAYG se axeaza pe solidaritatea inter- generationala in vreme ce sistemele pre-finantate au un impact mai mare asupra economiei, datorita utilizarii fondurilor constituite; in plus, aceste fonduri cresc responsabilitatea individuala.

Vechiul sistem de pensii

Caracterizare generala

Sistemul vechi de pensii propune o pensie de baza si o pensie suplimentara, in functie de venituri. Sistemul mai prevede si beneficii suplimentare pentru indivizii cu o pensie suplimentara neglijabila. Pensia de baza, Folkspension (FP) este suplimentata asadar de Allmana Tillagspension (ATP). In vechiul sistem oricine a trait in Suedia cel putin 40 de ani sau a muncit 30 de ani are dreptul la o pensie de baza. Pensia de baza reprezinta 96% din suma de baza. Pensionarii casatoriti primesc fiecare 78.5% din suma de baza. Aceasta era in 1998 de 3680 de Euro anual, adica 306 euro lunar. Salariul mediu al unui angajat este de cinci ori mai mare. Suma de baza este indexata in functie de cresterea indicatorului costului vietii. O persoana care a muncit 30 de ani are dreptul in acest sistem la o pensie suplimentara integrala. Pensia anuala este calculata ca 60% din veniturile medii in cei 15 din anii de angajare cu veniturile cele mai mari, mai putin suma de baza ( care este oricum acordata sub forma de pensie de baza). Veniturile la care se aplica cota de 60% au limita superioara de 7,5 sume de baza, adica aproximativ 27600 de euro. In vechiul sistem , anumite suplimente sunt platite celor care au pensii din venituri mici sau celor care nu primesc pensie din venituri: Suplimentul in bani este de 55.5% din suma de baza si este redus cu 100% din pensia de venit la care persoana respectiva are dreptul. Astfel, daca un pensionar are numai pensia de baza, aceasteia i se adauga 55.5%, adica suma lunara minima ajunge la 475 de euro. Suplimentul locativ lunar este 85% din costurile cu intretinerea, sume ce pot varia intre 10 si 400 de euro lunar. Suplimentul locativ este incasat de o treime din pensionari. In 1996 321,000 de femei si 49,000 de barbati primeau suplimente in bani.

7 Iata modalitatea de calcul in vechiul sistem: 1. Stabilirea punctelor de credit. Veniturile din fiecare an sunt transformate in puncte de credit. Acestea sunt calculate daca venitul este mai mare de suma de baza si mai mic decat 7,5 sume de baza. Suma de baza era in 1997 de 37,000 SEK. Numarul maxim de puncte ATP este 6,5.

Venit anual Suma de Venitul Numarul de Numarul baza pensionabil puncte de puncte deductibila ATP 249,681 312,101 374,521 436,941 37,000 37,000 37,000 37,000 212,681 275,101 337,521 399,941 5.75 7.44 9.12 10.811 5.75 6.5 6.5 6.5

Sursa: Paster(2002) 2. Pe baza mediei punctelor din toti anii, se selecteaza 15 ani, in care veniturile sunt cele mai ridicate. 3. Nivelul pensiilor: Persoanele care au avut venituri pentru cel putin 30 de ani primesc 60% din venitul pensionabil. Persoanele care au muncit mai putin de 30 de ani primesc un venit redus in concordanta cu numarul de ani munciti. 4. Valoarea pensiei este ajustata cu varsta de pensionare. Valoarea pensiei esre redusa cu 0,5% pentru fiecare luna inainte de 65 de ani si crescuta cu 0,7% pentru fiecare luna muncita peste varsta de 65 de ani. O persoana care decide sa se pensioneze la 61 de ani isi vede astfel pensia redusa cu 21%. Sistemul de suma de baza este folosit in asigurarile sociale din Suedia in scopul calcularii mai multor beneficii sociale, ajutoare in

8 caz de boala, ajutoare pentru cresterea copiilor. Aceasta suma a fost introdusa pentru a permite o mai usoara ajustare la inflatie, astfel asigurand pastrarea valorii reala a beneficiilor sociale. Suma de baza reprezinta aproximativ 20% din salariul unui muncitor industrial. Suma de baza nu este un indicator al unui standard de viata minim acceptabil. Initial suma de baza reprezenta (anii 60) valoarea pensiei de baza.

Finantarea
Pensia de baza este finantata partial din venituri de la bugetul statului si partial din contributii de la angajatori. Aceeasi modalitate de finantare functioneaza si in cazul suplimentelor in bani acordate persoanelor cu o pensie suplimentara 0 sau foarte mica. Suplimentele pentru intretinere sunt finantate de la bugetul de stat. Pensia suplimentara era finantata numai de angajatori, insa cu cativa ani inaintea introducerii reformei s-a trecut si la plati din partea angajatilor, ca o masura de pregatire a reformei. Pensia suplimentara ( sau de venit) este bazata pe sistemul pay as you go, respectiv, contributiile ncasate de la persoanele active se transforma imediat n indemnizatii pentru pensionari. In timp s-a acumulat un fond de rezerva, echivalentul a 5 ani si 6 luni de plata a pensiei suplimentare. Acest fond este gestionat de patru institutii, care in 1997 il investisera in proportie de 80% in obligatiuni (de stat si private), in actiuni( 13%) si in investitii imobiliare(3%).

Probleme ale vechiului sistem

9 1. Dependenta dintre finantarea sistemului de pensii si cresterea economica, deoarece veniturile sunt dependente de totalul salariilor platite in economie 2. Plafoanele pentru calcularea pensiilor 3. Fluctuatiile demografice 1 Indexarea pensiilor se face in functie de inflatie. Daca suma

castigurilor creste in termeni reali, atunci costul relativ al pensiilor ar fi mai mic decat daca salariile nu cresc. Insa cresterea salariilor reale nu mai este semnificativa in Suedia incepand cu anii 60. In consecinta, este mai greu pentru populatia activa din prezent sa finanteze sistemul de pensii decat era in anii 50 sau 60. Un studiu realizat in anii in care se cerceta problema reformei sistemului arata ca pentru a putea mentine aproximativ nivelul de 22.5 % al contributiilor pe termen lung ar fi necesara o crestere anuala reala a salariului mediu in economie de 2%. Pensiile de varsta, de handicap si de urmas ca procentaj din baza de contributie la diferite niveluri de crestere a salariului real total: 0% 22.5 34.3 49.2 1% 22.5 29.1 33.6 2% 22.5 25.7 23.8 3% 22.5 26.9 17.4

1990 2005 2025

Existenta plafonului de 7.5 * suma de baza pune de asemenea

unele probleme in viitor. Suma de baza este indexata in functie de preturi. Daca salariile reale cresc, limita maxima a veniturilor carora li se aplica cota de 60% scade relativ cu salariile. Aceasta inseamna ca o crestere constanta in termeni reali a salariilor va mari suma care nu

10 este inclusa in calculul pensiei, pentru cei ale caror venituri sunt mai mari de 7.5* suma de baza( aproximativ 2300 de euro lunar). In sistemul nou, suma de baza va fi indexata in functie de cresterea salariului mediu, generand astfel echitate intre generatii. 3. Problema demografica rezulta din faptul ca in 2025 se estimeaza ca vor fi 41 de pensionari la fiecare 100 de indivizi activi. Daca sistemul s-ar fi mentinut, ar fi insemnat o crestere in rata contributiei. Contributiile ar trebui crescute oricum tinand cont de speranta de viata care este in crestere in Suedia iar sistemul ar fi fost oricum afectat de numarul mare de pensionari nascuti in perioda baby boom. O rezolvare simplista a problemei demografice ar fi cresterea contributiilor sau a varstei de pensionare. Noul sistem rezolva aceasta problema tinand cont de cresterea sperantei de viata in calcularea beneficiilor. Sistemul vechi mai avea si alte probleme. Spre exemplu : O rata ridicata a somajului reduce baza de contributie. In perioada 1990- 1993, din cauza unei cresteri a somajului, rata contributiei a crescut de la 24.5% la aproximativ 30%. In noul sistem ,aceasta problema este partial rezolvata prin faptul ca Statul va plati contributii din ajutoarele de somaj. Comentand caracterul social al sistemului de pensii vechi, putem afirma ca exista o legatura slaba intre castigurile, contributiile si beneficiile indivizilor. Aceasta schema favorizeaza pe cei care au avut fluxuri inegale si disparate de venituri sau au avut perioade intrerupte sau limitate de munca. In plus, suplimentele de pensii pentru cei care nu au avut suficiente venituri ca sa obtina o pensie suplimentara conduc la situatii paradoxale, in care acestia primesc suplimentari modice fata de sumele pe care le-ar fi primit daca beneficiul ar fi fost calculat pe baza venitului lor integral. Acestia ajung sa primeasca sume putin mai mari decat indivizi care nu au lucrat de loc sau au lucrat pentru perioade foarte scurte. Sistemul nou reuseste sa rezolve

11 numai prima problema, prin incorporarea tuturor castigurilor unui individ in formula de calcul a beneficiilor. Sistemul privat de pensii Reforma sistemului de pensii din Suedia nu a vizat si sistemul privat, care genereaza pensii ocupationale si planuri individuale de pensii. Pensiile ocupationale sunt generate de intelegeri intre patronate sau intre patronate si sindicate, fara un amestec din partea statului. In Suedia aproape toti angajatii vor beneficia de o pensie ocupationala. Pensiile ocupationale multumesc in principal pe cei care desi au venituri mari nu vor primi o pensie pe masura in sistemul public de pensii, datorita plafoanelor.

Noul sistem de pensii

Caracteristici generale
Noul sistem de pensii schimba complet regulile in priviinta pensiei minime garantate cat si in priviinta pensiei calculate in functie de venit. Pensia minima este oferita ca un supliment de Stat pentru cei care nu au sau au o foarte mica pensie din venituri. Aceasta este finantata din contributii si are doua surse de finantare: una dintr-un sistem pay as you go modificat in profunzime iar cealalta dintr-o noua schema de finantare. Reforma inlocuieste vechiul sistem de pensii bazat pe beneficii definite cu un sistem bazat pe contributii definite. Tip de pensie Contributie PAYG Pensia din venit (noua) Pre-finantat Pensia din

12

definita Beneficiu definit Pensia ATP (veche), Pensia de baza (veche), Pensia garantata (noua) Sursa: Settergren (2001)

prime(noua)

Principalele caracteristici ale noului sistem de pensii sunt:

Beneficiile se calculeaza in functie de intregul venit obtinut pana la pensionare Valoarea contributiilor platite in trecut este indexata in functie de cresterea salariilor Beneficiile sunt indexate in functie de salarii Rata de contributie este gandita sa ramana neschimbata, beneficiile fiind cele care se vor modifica in functie de conjuncturae economica

Beneficiile depind de speranta de viata calculata Beneficiile variaza si in functie de varsta individuala de pensionare, care este flexibila Drepturile de pensie se castiga si in perioade fara venituri, cum ar fi perioadele de ingrijire a copilului O schema de pensii pre-finantate, complet noua, a fost introdusa

Contributii
Pensia din venituri este compusa dintr-un sistem pay as you go si o parte finantata din rezerve din prime. Cele doua scheme separate vor fi finantate din contributii care totalizeaza 18.5% din veniturile acoperite. Acestea vor fi supuse unui plafon care reprezinta aproximativ 1,5 * salariul mediu pentru un muncitor in industrie(7,5

13 sume de baza).Sumele din contributii care depasesc cota de 7,5% merg la bugetul de stat sub forma de taxa si nu au nici o influenta asupra drepturilor de pensie ale individului. Aceasta masura a fost luata pentru a evita ca in noul system distributia veniturilor sa se incline in favoarea celor cu venituri mai mari.( Wadensj 2000:154). Limita de 7,5 sume de baza se va indexa in functie de salarii, impiedicand scaderea valorii ei reale. Contributiile din schema PAYG se inregistreaza virtual in conturi individuale. Aceasta este caracteristica ce justifica denumirea de sistem de contributii definite individual (NDC). Din cei 18.5%, 16% provin din schema pay as you go. Aceasta contributie este gandita sa fie stabila, printr-un sistem de indexari. Cei 2.5% ramasi vor finanta schema de rezerve din prime. Plafonul veniturilor va fi indexat in functie de salarii, spre deosebire de sistemul vechi, unde era indexat in functie de preturi. In noul sistem s-au introdus beneficii pentru perioade care nu pot fi corelate cu venituri ( spre exemplu cresterea copiilor acasa, studiile) sau pentru venituri pentru care nu au fost platite contributii de catre angajator ( indemnizatia de somaj). Statul va plati integral sau partial aceste contributii, atat catre sistemul pay as you go cat si catre sistemul prin prime. Dimensiunea sociala a noului sistem de pensii este astfel evidentiata prin transparenta surselor de finantare. Principalele caracteristici ale schemei pay as you go sunt: Rata contributiei este gandita sa fie constanta Beneficiile sunt calculate in functie de veniturile obtinute pe tot parcursul vietii, in limita plafonului Anumite perioade in care individul primeste ajutoare sau nu realizeaza venituri conteaza ca perioade in care se platesc contributii

14 Drepturile de pensie sunt indexate in functie de salariul mediu si se acumuleaza de-a lungul intregii cariere Varsta de pensionare este flexibila dupa 61 de ani Cuantumul pensiei depinde de speranta de viata a unei cohorte si de varsta de pensionare individuala Beneficiile sunt indexate in relatie cu cresterea salariului mediu 1,6% Va continua sa existe un fond de rezerva in sistemul pay as you go Faptul ca nivelul pensiei depinde de castigurile de-a lungul vietii indica o schimbare de opinie asupra ceea ce este considerat acceptabil social. Riscul unui nivel neadecvat generat de un flux intrerupt de castiguri de-a lungul vietii a trecut de la Stat la individ, dar este diminuat de efectul pensiei minime garantate. Drepuri de pensie vor fi garantate pentru anumite perioade fara venituri. Contributiile vor fi platite integral, fie de catre Stat fie de catre Stat si angajat. Pentru indivizii care primesc ajutoare pentru boala, ingrijirea copilul, somaj, granturi educationale si accidente de munca, contributia angajatorului este platita de catre Stat in vreme ce contributia angajatului este platita individual, avand ca baza chiar beneficiul. Statul plateste contributia integral pentru persoanele care au un copil in ingrijire si nu primesc beneficii, pentru militari si pentru studenti. Aceste beneficii se acorda cu conditia ca persoana sa fi lucrat/ sa lucreze in viitor cinci ani. In Suedia unul dintre parinti are dreptul sa primeasca automat drepturi de pensie pentru intretinerea copilului. Aceste drepturi se calculeaza prin trei algoritmi, alegandu-se cel mai favorabil:

15 un supliment care sa acopere veniturile individului in anul dinaintea nasterii copilului un supliment egal cu diferenta dintre veniturile curente si 75% din veniturile medii din sistemul de pensii in acel an un supliment fix, care in 1999 era de 36400 SEK, indexabil fata de salarii Fiecare alternativa vizeaza o anumita situatie. Prima situatie ia in calcul o persoana care ramane tot timpul acasa dupa nasterea copilului sau munceste mai putin decat inainte. A doua ofera sprijin parintelui care nu avea venituri inaintea nasterii copilului iar a treia varianta este un supliment dupa intoarcerea la munca, eliminand astfel discriminarea in favoarea celor care se intorc mai repede la munca. Pentru fiecare copil se acorda patru ani de drepturi de pensie, utilizand algoritmul cel mai bun dintre cele de mai sus. Stagiul militar confera drepturi de pensie, atata vreme cat individul a efectuat un stagiu de cel putin 120 de zile. Femeile care urmeaza stagiul voluntar se califica de asemenea pentru drepturile de pensie. Contributia pentru stagiul militar se calculeaza pentru fiecare zi si este echivalentul a 50% din contributia medie a tuturor indivizilor pana in 65 de ani/365. Unele studii confera drepturi de pensie. Aceasta reglementare se aplica acelor indivizi care primesc granturi de studii in orice perioada din cursul unui an. Suma din care se opresc contributiile este echivalentul a 138% din grantul primit in acel an.

Calcularea pensiei

16 Oficiul protectiei sociale primeste informatii asupra venitului pensionabil de la autoritatea fiscala, cum toate veniturile taxabile sunt si pensionabile. Oficiul protectiei sociale mai calculeaza sumele cuvenite pentru anii de ingrijire a copilului, pentru efectuarea stagiului militar, pentru studii si pentru veniturile in forma compensatiilor de boala. Pentru a calcula aceste sume oficiul protectiei sociale foloseste date de la Registrul Populatiei, de la Armata si de la Oficiul National de Burse. Drepturile de pensie sunt inregistrate anual. La drepturile care apar din contributii se adauga proportional drepturile celor care au decedat iar totalul se indexeaza anual pentru a reflecta cresterile salariale. Rezulta ca in fiecare an, pentru fiecare individ se poate calcula o suma a drepturilor de pensie. Pe baza acestor sume se calculeaza pensia cand individul alege sa se pensioneze. Indexul este calculat pe baza cresterii salariului mediu. In consecinta, atunci cand exista o crestere in veniturile reale se va inregistra o crestere in drepturile de pensie si invers. Atat contributiile platite anterior cat si beneficiile se indexeaza in functie de modificarea salariului real, in vreme ce in vechiul sistem aceste ajustari se faceau in functie de inflatie. Indexarea contributiilor platite in trecut se face pentru ca veniturile castigate la inceputul carierei contribuie la calcularea pensiei in acelasi fel ca veniturile de la sfarsitul carierei. Contributiile se indexeaza cu cresterea medie a salariului. Prin comparatie, in vechiul sistem drepturile de pensie se indexau in functie de inflatie, astfel incat ele ramaneau aceleasi in termeni reali, indiferent de evolutia salariului real. Beneficiile sunt ajustate in principal tot dupa indexul venitului. Acesta se calculeaza tinand cont de veniturile obtinute intre 16 si 64 de ani si carora li se aplica o cota de contributie si de veniturile obtinute din pensiile de handicap. Aceste beneficii se insumeaza si se calculeaza un indicator per capita.

17 Decidentii in procesul reformei optasera initial pentru calcularea indicatorului la nivelul veniturilor insumate. Aceasta ar fi fost o masura de stabilizare suplimentara, in cazul in care nivelul somajului ar fi fost ridicat. S-a considerat insa mai buna varianta per capita, deoarece coreleaza evolutia nivelului de viata al populatiei active si al pensionarilor. Pentru a modera efectele unor fluctuatii negative pe termen scurt in economie, indicele venitului se calculeaza pe baza cresterilor salariale in ultimii trei ani, minus inflatia pe aceeasi perioada plus inflatia ultimelor 12 luni. Indicele pentru 1999, anul in care acest sistem a fost introdus, a fost stabilit la 100. Indicele este stabilit prin lege. Iata un exemplu de calculare a indicelui:

Anul Venit Modificare % Preturi Modificare % Indicele venitului Modificare %

6 123 +4

7 127 +3

8 130 +3

9 141 +8

10 144 +2

100 104 108 113 118 +4 +4 +5 +4

100 102 103 113 115 +2 + 1 +1 0 100 110

117

119

120 + 1.5 118

122 + 1.5 122

124 + 1.5

+1.5 + 1.5 + 1.5 112 114

128

+ 10 + 2

+2

+4

+3

+5

Sursa: Ministerul Suedez al Sanatatii si Problemelor Sociale

18 Sistemul vechi folosea conceptul de suma de baza. Acesta s-a pastrat, modificandu-se modalitatea de indexare, in functie de venit. Suma de baza se va indexa in functie de venit, generand urmatoarele efecte:

indexarea anuala a drepturilor de pensie indexarea beneficiilor in noul system de pensie din venituri indexarea beneficiilor pentru pensia suplimentara veche pentru indivizii nascuti inainte de 1954, care nu sunt in intregime acoperiti de noul sistem

indexarea nivelului minim pentru pensia din venituri indexarea sumelor cuvenite pentru perioadele fara venituri, dar cu drepturi de pensie Indivizii au dreptul sa se pensioneze incepand cu varsta de 61 de

ani. Nu exista o varsta de pensionare maxima. Conform Codului Muncii din Suedia, angajatorii nu au dreptul sa concedieze angajati fara motiv pana la 67 de ani. Dupa aceasta varsta angajatorii pot sa opereze concedieri. Pensiile pot fi trase fie integral fie partial. Evident, cu cat o pensie este trasa mai tarziu, cu atat cuantumul ei va fi mai mare. Pensionarii pot chiar intrerupe platile daca decid sa se reangajeze temporar, platind in perioada de reangajare contributii care se aduna la cele ramase. Drepturile de pensie pentru pensia din venituri stabilitite intr-un anumit an impreuna cu drepturile de pensie din anii anteriori constituite cuantumul individual. Aceasta suma se calculeaza anual in trei etape: 1. Sumele celor care au murit inainte de a atinge varsta pensionarii sunt distribuite indivizilor nascuti in acelasi an( prin simpla impartire pana la 59 de anii, prin ajustare cu un factor dupa 60 de ani)

19 2. Suma este ajustata pozitiv sau negativ in functie de un indice care tine seama de venituri 3. Costul administrarii sistemului de pensii este distribuit intre indivizii asigurati Beneficiile din primul an de pensie se calculeaza impartind drepturile de pensie acumulate la un factor de anuitate. Felul in care se stabileste factorul de anuitate si se indexeaza pensiile este crucial pentru buna functionare a sistemului. Obiectivul principal in stabilirea factorului de anuitate si in calcularea factorului de indexare este principiul ca rata de contributie trebuie sa fie constanta. Pentru a pastra stabilitatea financiara trebuie sa existe cateva legaturi intre factorul de anuitate si indexare. Principalele repere sunt: 1. Speranta de viata este elementul cheie in determinarea factorului de anuitate. Aceasta inseamna ca o speranta de viata in crestere diminueaza sumele existente la data calcularii si ca speranta de viata a individului este luata in calcul cand se calculeaza pensia. 2. Efectul introducerii indexarii in functie de salarii este ca in caz de crestere reala a salariilor pensiile vor creste mai mult decat in cazul indexarii preturilor iar daca salariile se reduc pensiile vor fi mai mici decat ar fi in cazul indexarii in functie de preturi. Ca urmare a trecerii la indexarea in functie de salarii, nu mai exista garantia ca pensionarii vor fi compensati integral pentru inflatie. Astfel, pensionarii impartasesc cu restul populatiei riscul unor slabe rezultate economice.

20

Drepturile de pensie acumulate la pensionare sunt impartite la un factor de anuitate, care se calculeaza pe baza urmatorului algoritm:

An= k x P(k,x) F(n,k,x)/12

Unde: An = factorul de anuitate pentru o persoana care se pensioneaza la varsta de n ani P(k,x)= Probabilitatea ca o persoana care a ajuns la varsta n sa mai traiasca k ani si x luni F(n,k,x)=Diferenta dintre varsta de k ani si x luni si varsta de n ani F si P se calculeaza astfel:

F(n,k,x)=1,016{(n-k)-x/12} P(k,x)={Lk+(Lk+1-Lk)*x/12}/Ln, unde L

de oameni in viata la varsta k Acest algoritm calculeaza pensia anaula a primului an din sistemul pay as you go din sistemul nou. Cele trei elemente care determina factorul de anuitate se stabilesc in felul urmator: se aplica o corectie, reprezentata de o crestere de 1,6% a salariilor reale medii, se tine cont de speranta de
k

este numarul

21 viata ramasa( pentru 65 de ani este de 18 ani) si de varsta individuala de pensionare. Corectia, factorul de 1.6% are o importanta mare: un factor mare initial ar presupune pensii initiale mari care pentru care riscul de a se reduce este foarte mare, cand cresterea veniturilor nu atinge norma. Invers, o norma redusa ar insemna pensii initial mici cu sanse mari de a creste. Norma afecteaza distributia pensiei intre pensionari. Evident, o persoana cu o speranta de viata mica castiga dintr-o norma ridicata deoarece aceasta norma redistribuie beneficiile catre primii ani cand pensionarul este beneficiar. Pensiile vor fi ajustate anual datorita cresterii in IPC si in cazul unei cresteri a salariului real mai mica de 1,6%. Norma de 1,6% este introdusa in legea pensiilor si nu este supusa schimbarii. Valoarea normei a rezultat in cadrul dezbaterilor privind rata de crestere optima a salariului real ce va asigura stabilitatea financiara a sistemului. Influenta normei este ilustrata de acest tabel:

Ajustari economice in cazul unei norme de 1,6% Crestere=norm Rata de crestere a salariului nominal Rata inflatiei Rata reala de crestere a salariului mediu Abaterea de la 0 0,7 -1 3,1 1,6 3,1 2,3 3,1 0,6 a(%) 4,7 Crestere insemnata(%) 5,4 Crestere redusa(%) 3,7

22 medie Ajustarea

3,1

3,8

2,1

pensiilor Sursa: Informatii guvernamentale asupra noului sistem de pensii, publicate de Ministerul Sanatatii si al Problemelor Sociale din Suedia, disponibile in engleza Speranta de viata medie folosita pentru o cohorta nu este in fapt o estimare a sperantei de viata pentru acea cohorta, ci un calcul pe ultimii cinci ani a sperantei de viata la alte cohorte.Speranta de viata se calculeaza la fel pentru femei si barbati. Includerea sperantei de viata in calculul pensiei este foarte importanta. O modificare cu 0.1 a sperantei de viata ar presupune o munca de lucru in plus pentru populatia activa. Factorul speranta de viata a fost estimat de Ministerul Problemelor Sociale ca fiind 15,4 in 2000, 15,7 in 2010 si 15,9 in 2020. Aceste date arata ca pe masura ce speranta de viata creste este nevoie de o solutie pentru mentinerea echilibrului financiar: fie populatia activa munceste mai mult, fie accepta marirea cotelor contributiilor fie accepta pensii diminuate in consecinta. Varsta la care pensia este trasa are o importanta foarte mare. Presupunand ca o persoana care se pensioneaza la 61 de ani a acumulat drepturi de pensie in valoare de 150000 de euro. Cu o factor de 18,2, acea persoana ar obtine o pensie anuala de 8400 de euro(700 lunar). Daca acea persoana ramane in continuare angajata, va acumula mai multe drepturi de pensie. In acelasi timp marimea factorului este redus deoarece durata pensionarii este scurtata cand tragerea pensiei este amanata. Beneficiarii isi pot calcula astfel pensia, pe baza unui algoritm ca in tabelul:

23 Factorul de anuitate si pensia lunara la varsta la care pensia este trasa( pentru un capital initial de 150000 euro si o crestere anuala a salariului real de 1,6%) Varsta de pensionare 61 62 63 64 65 66 67 68 70 Sursa: Informatii Factorul de anuitate 18,2 17,6 17,1 16,5 15,9 15,3 14,2 14,2 13,0 guvernamentale Pensia pe luna Procent din pensia obtinuta la 65 de ani 700 72 760 78 820 84 890 92 970 100 1060 109 1270 130 1390 143 1530 157 asupra noului sistem de pensii,

publicate de Ministerul Sanatatii si al Problemelor Sociale din Suedia, disponibile in engleza

Sistemul rezervelor din prime

2,5% din contributiile platite sunt transferate intr-un sistem de pensii platite integral, sistem administrat separat de sistemul pay as you go. In acest sistem, se mentine principiul acoperirii contributiilor si in perioade cand individul nu are venituri sau primeste beneficii de la stat. Autoritatea Nationala de Asigurari este responsabila de organizarea acestei scheme de pensii si de gestionarea ei, mai putin in cazul fondurilor de investitii. Contributiile se aduna in unul sau mai multe fonduri pe care individul si le alege. Acestea pot fi private sau de Stat. Fondul acumulat creste cu castigul obtinut din investitiile derulate pe baza fondurilor depuse. Pensia este determinata de principii conventionale din asigurari. O institutie guvernamentala, Autoritatea pentru Pensiile din Prime mediaza legatura dintre contribuabili si fonduri.

24 Pensia din prime poate fi trasa incepand cu varsta de 61 de ani si nu neaparat in acelasi timp cu pensia in sistem PAYG. Aceasta masura inlatura situatiile in care deponentii ar fi fortati sa retraga pensia intr-o conjunctura nefavorabila pe piata financiara. Indivizii pot sa aleaga intre o anuitate cu rata fixa si o anuitate variabila. In cazul ratei fixe, intregul capital acumulat va fi transferat la PPM. PPM va calcula apoi un nivel al beneficiului intr-un mod in care capitalul total disponibil sa fie sufficient pentru a plati o pensie pe viata cu valoare garantata. Calculul este similar calculului efectuat in cazul PAYG. Daca individul allege o pensie variabila, capitalul va ramane in fondurile alese de individ si vor continua sa fie gestionate de fonduri. In prezent exista 650 de fonduri diferite in sistemul de prime. Un individ poate alege un maxim de 5, dar le poate schimba ori de cate ori doreste. Fondurile celor care nu aleg un fond sunt gestionate de catre o agentie de stat special creata in acest scop. In toamna anului 2000 4 milioane de suedezi au trebuit sa isi aleaga un fond. Dintre acestia, 70% au facut o alerege. In medie, la prima alegere indivizii au selectat 3,4 fonduri. Cea mai mare parte a contributiilor a fost investita in actiuni : 74% din portofoliile barbatilor si 69% din portofoliile femeilor au fost investite in actiuni. Toate informatiile dintre asigurat si fond sunt transmise prin intermediul agentiei PPM(Premium Pension Authority) ; de fapt, fondurile nu stiu care le sunt clientii individuali. Din perspectiva lor, PPM este clientul. PPM negociaza comisionele fondurilor. Costul total de operare al sistemului se ridica la 0.75% din valoare fondurilor, dintre care costurile PPM se ridica la 0.2- 0.3%. Valori mai mari comparativ cu costurile de operare a unor sisteme similare din Statele Unite( 0,1%) dar mai mici decat costurile de operare din America Latina. ( care in Chile in 1999 erau 1,36%). In prezent, fondul de stat detine 65% din active in actiuni internationale

25 si 17% in actiuni suedeze. Fondul de stat trebuie de asemenea sa

respecte principii ecologice si etice in deciziile sale de investitii. In consecinta, fondul de stat poate investi numai in companii care respecta conventiile internationale asupra drepturilor omului, folosirii muncii sopiilor, mediului si coruptiei. Fondul investeste in aproape 2500 de companii. In prezent, proportia participantilor care isi selecteaza activ portofoliul a scazut considerabil. De exemplu, in 2004, numai 9% din noii angajati si-au ales un portofoliu. Cu toate ca lipsa interesului se poate explica prin faptul ca decidentii sunt tineri, numarul indivizilor care isi aleg in mod activ fondurile de pensii a scazut din 2000. Dupa scaderea dramatica de la bursa incepand cu anul 2000, fondul de stat a adus beneficii de -29,9% in vreme ce fondurile private au adus pierderi de 39,9%. Distributia fondurilor in Sistemul Conturilor Individuale Tipul de fond Actiuni Actiuni si Obligatiuni Ciclu de viata( optiunile de investitii se modifica in functie de apropierea varstei de pensionare) Investitii purtatoare de dobanda Dezbaterea internationala in priviinta impactului potential al unui fond de pensii constituit din prime asupra economiei si tipul de proprietate al unui asemenea fond sunt intense. O problema o reprezinta impactul pe care fondurile de pensii o vor avea asupra 16 0,47 Procent din total 68 10 6 Comision (procentual) 1,16 0,86 0,61

26 economisirii, investitiilor si a cresterii economice in Suedia. O a doua problema ar fi intrarea pe piata de credite a noilor fonduri de pensii, care ar putea schimba gradul de bancarizare al economiei suedeze. Marile intrebari ating tema riscului la care este supus contribuabilul. Un punct de vedere ar fi ca acestia ar trebui sa fie complet responsabili si ca ar trebui sa aleaga liberi catre care fond sa isi directioneze contributiile. Ar trebui atunci sa existe un plafon maxim de risc sau garantii din partea statului pentru profitabilitatea minima a fondului sau cel putin garantii care sa acopere riscul de insolvabilitate? Fondurile ar trebui sa fie deschise investitiilor straine? Contribuabilii au dreptul sa isi schimbe fondurile oricand si sa isi imparta depunerile intre fonduri. Nu exista reglementari specifice in priviinta portofoliului de investiii al fondurilor de pensii, altele decat cele in vigoare pentru fondurile generale de investitii. Nu exista de asemenea garantii impotriva falimentelor sau garantii asupra randamentului fondurilor. Indivizii trebuie sa suporte riscul. Este totusi de notat ca reglementarile generale si stabilitatea pietei de capital suedeze inlatura asemenea probleme.

Nivelul garantat pentru pensia publica

Statul plateste un supliment, echivalentul diferentei intre un nivel garantat si pensia din venituri obtinuta. Toti cetatenii care au trait in Suedia cel putin 40 de ani sunt indreptatiti sa primeasca acest supliment. Acesta se reduce in functie de timp pentru cei care au trait mai putin de 40 de ani in Suedia. Pentru un pensionar singur fara pensie din venituri, suplimentul integral este echivalentul a 2,13 sume de baza din vechiul sistem, ceea ce reprezenta in 1998 646 euro. Suplimentul se reduce cand o persoana are dreptul la o pensie din venituri astfel:

27

Formula de reducere pentru pensia minima garantata Pensia din venituri 0<pensia<1,26* suma de baza 1,26 *suma de baza<pensia<3,07 *suma de baza Pensia >=3,07*suma de baza Reducerea din supliment 100% reducere 48 % reducere 0 supliment

O persoana singura care nu are pensie din venituri sau care are o pensie mai mica de 1,26 sume de baza primeste o pensie garantata astfel incat suma dintre pensia garantata si pensia din venituri sa insumeze 2,13 sume de baza. (aceste cifre se modifica pentru cupluri, unde limita nu este 1,26, ci 1,14, iar suma dintre pensia din venituri si pensia garantata trebuie sa fie egala cu 1,90 sume de baza) O persoana singura care se califica pentru o pensie din venituri mai mare de 1,26 obtine o suplimentare. Pentru o persoana singura a carei pensie din venit este intre 1,26 si 3,07 sume de baza, pensia garantata va fi 0,87 sume de baza plus 48% din diferenta intre 1,26 si venitul ei. Pensia garantata nu se mai plateste daca pensia din venituri depaseste 3,07 sume de baza( iar in cazul cuplurilor 2,72 sume de baza) Nivelul garantat continua sa fie ajustat in functie de inflatie. Daca salariile cresc in termeni reali si nivelul garantat nu este ajustat in consecinta, atunci nivelul garantat va scadea comparativ cu salariile, iar pe termen lung aceasta va genera o importanta mai mare a pensiei din venituri.

Efectul cumulat al pensiei minimale si al pensiei din venituri

Pensia publica totala ca functie a pensiei din venituri

28

Sursa: Scherman, 2001 In grafic pensia publica totala si pensia din venituri sunt exprimate in sume de baza din vechiul sistem de pensii. Graficul ilustreaza efectul suplimentarii pensiei din venituri cu pensia minima garantata. Aceasta garantie constituie o responsabilitate sociala din partea statului. Cu toate acestea, suma minima garantata este indexata in functie de preturi in vreme ce pensia din venituri este indexata in functie de cresterea salariului real. Comparatie Noul sistem este gandit sa nu coste mai mult in ceea ce priveste baza de contributie decat vechiul sistem ar fi costat la o rata de crestere a salariului real de 2%. Insa daca ratele de crestere sunt mai mici noul sistem va genera pensii mai mici decat ar fi generat vechiul sistem. Invers, daca ratele de crestere sunt mari, pensiile vor fi mai mari in consecinta. Noul sistem ia in calcul veniturile de pe tot parcursul vietii in vreme ce vechiul sistem era bazat pe o perioada de calcul relativ scurta.

Reguli de tranzitie

29

Noul sistem va fi introdus succesiv intr-o perioada de 17 ani pentru persoanele nascute intre 1938 si 1954. Pentru o persoana nascuta in 1938 pensia va fi suma dintre 4/20 din suma de tras din noul sistem si 16/20 din suma adunata in vechiul sistem. Pentru fiecare an proportiile se modifica cu 1/20, urmarindu-se ca in final persoanele nascute in 1954 si mai tarziu sa beneficieze complet de noul sistem. O data cu noul sistem au fost operate si modificari la vechiul sistem. Aceeasi formula de indexare a pensiilor ca in noul sistem va fi aplicata si pensiilor care au inceput sa fie acordate in vechiul sistem. Aceasta inseamna ca aceste pensii vor fi mai mici in sistemul de tranzitie decat ar fi fost in vechiul sistem in cazul in care cresterea salariilor reale este mai mica de 1,6%. Fondul de rezerva al sistemului nou este compus din patru fonduri diferite, care si-au inceput activitatea la 1 Ianuarie 2001 mostenind de la vechiul fond capitaluri in valoare de 540 de miliarde SEK, la vremea aceea aproximativ 54 de miliarde de dolari. Reforma sistemului de pensii a presupus si liberalizarea regulilor de investitii pentru aceste fonduri: numai 30% din active trebuie investite in obligatiuni, ceea ce teoretic inseamna ca 70% din fonduri pot fi investite in cumpararea de actiuni. Maximum 40% din fonduri pot fi supuse unor riscuri de risc de schimb. Un transfer de 250 de miliarde de SEK de la fond la bugetul de stat a fost facut intre 2001 si 2003, ca o forma de compensare a bugetului central pentru costurile crescute generate de reforma. Datoria nationala a fost in acest fel redusa prin tranferul de fonduri. Fondurile de rezerva joaca un rol important in implementarea noului sistem de pensii. Pe termen scurt, aceste fonduri acopera presiunile asupra bugetului general generate de reforma. Mai multe programe finantate din contributii( pensia garantata, pensia de

30 handicap si de urmas) sunt acum finantate din bugetul de stat. Pentru a contrabalansa aceste cheltuieli sume importante au fost transferate la buget in anii 1999, 2000 si 2001. Fondurile de rezerva ramase sunt necesare pentru a finanta deficitele din viitor, cand generatia baby boom va incepe sa se pensioneze. In trecut utilizarea fondurilor de rezerva a fost criticata pentru sacrificarea profitului in favoarea unor scopuri politice ( in special finantarea constructiei de locuinte).

Stabilizatorii automati ai noului sistem de pensii

In noul sistem beneficiile sunt ajustate automat la fluctuatii economice si demografice prin trei stbilizatori automati: Indexarea in functie de cresterea salariului real a drepturilor de pensie si a beneficiilor Indexarea varstei de pensionare cu speranta de viata Sistemul de echilibrare Sistemul de echilibrare presupune ca activele si pasivele sistemului PAYG ar putea fi calculate anual si chiar trecute intr-un bilant. Calcularea activelor si a pasivelor din sistem se face conform legislatiei si se poate calcula o rata de acoperire a a activelor cu pasivelor: Rata de acoperire= (Valoarea capitalizata a contributiilor+ Fonduri de rezerva) / Obligatii sub forma de beneficii Mecanismul automat de balansare este intentionat sa activeze de indata ce rata de acoperire scade sub 1; la acel moment indexarea drepturilor de pensii si a beneficiilor curente vor fi adaptate la cresterea salariului real. Indexarea va fi redusa prin multiplicarea variatiei in cresterea salariului real cu rata de

31 acoperire. Indexarea va continua pentru atata vreme cat rata de acoperire este mai mica de 1. In cazul unor anumite conditii economice si demografice, sistemul ar putea constitui un surplus permanent si substantial. In acest caz, daca surplusul devine prea mare, ar putea fi distribuit catre beneficiarii sistemului de pensii.

Fondurile de rezerva Fiecare sistem PAYG este in principiu expus unor riscuri in priviinta balantei financiare: intr-un sistem PAYG contributiile colectate intr-un an sunt in principiu folosite pentru a finanta platile de beneficii sub forma de pensii din acelasi an. Intr-un sistem PAYG perfect suma contributiilor ar trebui sa fie egala cu suma beneficiilor. Cum cuantumul de contributii si beneficii variaza de la an la an, rata contributiei ar trebui modificata in permanenta. Pentru a evita o crestere a acesteia, Guvernul Suedez a stabilit o rata de contributie mai mare decat ar fi necesar pentru finantarea beneficiilor curente. Contributiile care nu sunt folosite pentru plata pensiilor sunt stranse in fonduri- tampon. Aceste fonduri, cunoscute sub numele de Fonduri Nationale de Pensii sau fonduri AP au inceput sa se constituie inca din anii 60. La sfarsitul anilor 90 erau suficiente pentru finantarea beneficiilor pentru 5,5 ani. In cadrul procesului de reforma, o mare parte a rezervelor a fost transferata in Trezoreria de Stat, pentru a acoperi o parte a cheltuielor bugetare generate de reforma, cum ar fi costurile generate de pensia garantata si contributiile platite pentru ingrijirea copilului,

32 studii superioare sau pensii de handicap. Fondurile au fost reduse la 3,5 ani de plati. Evolutia acestor fonduri este anticipata astfel: Nivelul de acoperire masurat in ani de plati de pensii, la diferite rate de crestere in salariul real/ rate de rentabilitate a investitiilor

Crestere salariala/ rentabilitate a investitiilor 2%/4% 2%/2% 0.5 % / 2 %

1997 2010 2020 2030 2040 205 0

3.5 3.5 3.5

4.4 3.6 3.6

4.2 2.7 2.6

4.3 2.0 1.8

4.6 1.3 1.0

6.0 1.5 1.0

Sursa: Scherman 1999:42 Daca scenariile de mai sus se dovedesc nerealiste, un mecanism de balansare va fi activat. Acest mecanism a fost votat de Riksdag in Mai 2001 si consista intr-un indice alternativ pentru indexarea drepturilor de pensie si a beneficiilor, care reduce in fapt sumele acordate. Pentru a anticipa un dezechilibru, se calculeaza o balanta anuala care compara beneficiile de plata in viitor cu contributiile de primit + sumele din fondurile de rezerva. Daca raportul Contributii+ Rezerve / Beneficii de plata este subunitar, indicele cu care se indexeaza pensiile si drepturile de pensie se va actualiza cu valoarea acestui raport. Practic se vor plati pensii mai mici, pana cand raportul redevine supraunitar. In acel moment pensiile se calculeaza cu un indice majorat, pana la revenirea la o situatie de echilibru.

33 Puterea acestui mecanism este ca ia in calcul obligatiile pe perioade mari de timp (aceasta perioada era in 1998 de 33 de ani), putand sa anticipeze din timp deficite si sa le raspandeasca pe mai multe cohorte.

Sursa: Scherman (2001) Punctul de plecare in procesul de reforma a fost stabilitatea sistemului pay as you go in fata fluctuatiilor demografice si a fluctuatiilor in cresterea economica. Prin conectarea pensiilor la cresterea veniturilor, prin indexarea plafonului la salarii si prin legarea varstei de pensionare de speranta de viata pentru fiecare cohorta s-a reusit obtinerea unei rate constante a contributiei. Ideea centrala a procesului de reforma a fost asigurarea unei rate constante a contributiei in ciuda oricaror modificari ale variabilelor. Principalele diferente intre vechiul si noul sistem sunt 1. in vechiul sistem beneficiile erau calculate in functie de o perioada de referinta scurta

34 2. in vechiul sistem drepturile de pensie acumulate si beneficiile erau indexate in functie de preturi. In noul sistem drepturile de pensie sunt indexate in functie de salarii iar pensiile sunt indexate in functie de un index al salariului ajustat cu 1.6% 3. vechiul sistem nu ajusteaza beneficiile la schimbarile in speranta de viata 4. felul in care beneficiile sunt calculate in noul sistem interconecteaza mai bine beneficiile de contributiile individuale si de capacitatea sistemului de pensii de a plati.

Procesul de reforma
Dupa al doilea razboi mondial Suedia a rezvoltat un model distinct de stat providenta, Modelul Suedez, caracterizat in general prin asigurararea riscurilor de catre stat in favoarea indivizilor, beneficii mari distribuite universal si rate de inlocuire mari. Beneficiile mari au redus din importanta asigurarilor sociale private. Statul providenta a fost supus la grele incercari in anii 90 de schimbarile in mediul economic si politic- schimbari asociate cu probleme financiare si necesitatea reducerii beneficiilor pentru a asigura sustenabilitatea sistemului. Intre 1990 si 1993 PIB real a scazut trei ani la rand iar bugetul de stat, care cunoscuse un excedent de 3% in 1990 ajungea la un deficit de 12% in 1993. Somajul inregistrat ajunsese la 13% din forta de munca. In aceste conditii imbunatatirea situatiei economice a devenit scopul atat al conservatorilor cat si al social democratilor. Procesul de reforma a sistemului de pensii a fost unul de durata. Se pot identifica mai multe faze: reliefarea nevoii de a modifica sistemul, construirea unor alternative, crearea unor conditii politice

35 favorabile pentru reforma, crearea unui consens politic si schitarea propunerilor finale. In vechea lege a pensiilor Comisia Nationala a Asigurarilor Sociale trebuia sa trimita Guvernului din cinci in cinci ani o analiza a situatiei financiare a sistemului de pensii. Pe baza acestei analize Comisia propunea o rata a contributiei pentru urmatorii sapte ani. In primii ani, Comisia s-a restrans la a face o analiza pe termen lung a dezvoltarii sistemului de pensii. Scopul analizei a fost largit in timp si sa aratat ca sistemul de pensii devenea instabil, aceasta inca de la inceputul anilor 80. La mijlocul anilor 80 o comisie Guvernamentala a fost formata, avand sarcina sa studieze sistemul de pensii si principalele probleme si solutii. Comisia a propus numai o reforma partiala, in cazul pensiilor de urmas, inlocuind beneficiul pe viata acordat urmasilor cu un beneficiu temporar, de ajustare. Aceasta masura a rezultat in economii insemnate pentru sistemul de pensii pe termen mediu si lung. Concluzia comisiei si raportul final din 1990 a fost ca problemele financiare ramase vor deveni acute in 2010- 2015 si in concluzie nu sunt necesare masuri urgente. Concluzia comisiei nu era corecta si in 1991 era numita o noua comisie, prezidata de Bo Konberg, in acea perioada ministru al Sanatatii si Asistentei Sociale. Propunerile noii comisii au fost prezentate in 1994 si au fost adoptate cu o vasta majoritate in Riksdag in acelasi an. De atunci a mai fost formata o comisie Guvernamentala pentru a crea legea in sine. Membrii comisiei erau reprezentanti ai partidelor care sustin reforma. Problemele financiare ale sistemului de pensii nu au asteptat o reforma amanuntita, ci s-au manifestat cu precadere in perioadele de crestere economica slaba sau de recesiune, cand pensiile au fost reduse. In timpul dezbaterii publice din anii 80 si de la inceputul anilor 90 a devenit evident ca formula de beneficii era prea generoasa. Varsta de pensionare era de asemenea destul de redusa comparativ cu

36 contributiile care puteau fi acumulate. De la inceputul anilor 60 speranta de viata a crescut cu mai bine de 3 ani in Suedia, in vreme ce varsta de pensionare fusese redusa pana in momentul reformei de la 67 la 65 de ani. Faptul ca vechiul sistem era dependent de cresterea economica devenise evident. Politicienii suedezi erau constienti ca a arata problemele si a renunta la facilitatile costisitoare din vechiul sistem insemna sinucidere politica. Foarte multe campanii electorale se bazasera pe promisiuni ca asemenea schimbari in sistemul de pensii nu sunt necesare iar sindicatele si patronatele aveau un cuvant greu de spus in priviinta acestei reforme. Strategia politica aleasa a fost cea ca schimbarile menite sa faca sistemul de pensii mai stabil financiar sa fie ascunse intr-o modificare completa a sistemului. Spre exemplu: 1. cresterea varstei de pensionate este ascunsa prin introducerea unui factor dependent de speranta de viata ramasa in calculara formulei pentru pensii si in schimbarea regulilor de pensionare flexibila. In acest fel se poate sustine ca exista alegere libera si flexibilitate cand de fapt varsta de pensionare, asa cum se considera acum, va creste treptat. 2. luarea in calcul a veniturilor din intreaga activitate, inclusiv in anumite perioade fara venituri, luarea in calcul a indexului salariului real par ca avantajeaza pe cei care au muncit mai mult si ofera si insemnate beneficii sociale. Privind situatia din alt punct, o prevedere importanta a reformei este aceea ca indivizii trebuie sa lucreze mai mult decat in vechiul sistem pentru a obtine o pensie de un anumit nivel.

37 O critica ce poate fi adusa din perspectiva redistribuirii este ca daca valoarea pensiei tine cont de speranta de viata, cei mai favorizati sunt bogatii, care traiesc mai mult decat saracii. Renuntarea la considerarea a varste diferite pentru barbati si femei mai ridica o problema: femeile sunt in general responsabile de intretinerea copiilor, de ingrijirea membrilor bolnavi si familiei sau a parintilor batrani si bolnavi, ceea ce presupune ca este mai dificil pentru ele sa isi prelungeasca cariera, pentru a obtine pensii mai mari. Alegerile din 1991 au adus la putere un nou guvern, compus din patru partide nesocialiste. Consensul nu a fost atins in cadrul acestui guvern de larga coalitie iar Partidul Social Democrat se impotrivea unei scheme care sa cuprinda o componenta prin prime. Partidul Social Democrat, sustinut de sindicate, se impotrivea unor masuri propuse de coalitia de partide condusa de Partidul Conservator : componenta pre-finantata a sistemului de pensii- a ramas in varianta sustinuta de coalitia de partide burgheze(Partidul Conservator, Partidul Liberal, Partidul Popular, Partidul Crestin Democrat) trecerea de la plata contributiilor de catre angajatori la plata plata contributiilor peste limita de 7,5 sume de baza- sub lor de catre angajati- in final solutia a fost 50%-50% forma de taxe (varianta acceptata de coalitie) Toate partidele si sindicatele au sustinut noua metoda de indexare. In preajma alegerilor din 1994 discutiile au fost intensificate si tema reformei nu a aparut in camapanie, acest lucru fiind rezultatul unui compromis politic. Dealtfel intregul proces de reforma este caracterizat de ideea compromisului : nici unul dintre actori nu ar fi putut trece legea prin

38 Parlament, intrucat Guvernele erau minoritare. Mai mult, sustinerea larga (80% pentru la votul din Iunie 1998) denota o anumita intelegere intre partide : nici unul dintre partide nu va putea fi sanctionat pentru un eventual esec sau pentru dificultati ale sistemului. Partidul Social Democrat din Suedia a trecut printr-o criza interna in 1994 in dezbateri pe principiile reformei. Acest proces a inceput cand unele din elementele restrictive sau sensibile din punct de vedere politic au fost facute publice. O parte a discutiei s-a concentrat pe trecerea la calculul pe baza veniturilor de-a lungul vietii, o alta pe introducerea fondului alimentat din prime si o a treia a fost concentrata pe trecerea la plata unei parti din contributii si de catre angajati. Multe dintre schimbarile operate asupra sistemului de pensii schimba elementele redistributive. Trecerea de la beneficii definite la contributii definite, introducerea veniturilor de-a lungul vietii in calculul pensiei, sistemul de prime, ridicarea plafonului de beneficii maxime minimizeaza redistribuirea pe orizontala. Pensia garantata a fost crescuta, insa este orientata catre grupurile cu venituri mici, deci nu mai constituie un drept in sine si un nivel minim universal. Daca o parte a populatiei face parte din grupa celor care au nevoie de pensia garantata, fie integral sau partial, redistribuirea va avea loc.

Tarile care au introdus NDC sunt: Suedia in 1994, Italia (1995), Letonia (1996), Republica Kirghiza (1997), Polonia (1999) si Mongolia (2000).

39 O inovatie tehnica a fost aceea de a da pensionarilor o parte din cresterea reala a salariilor In avans prin calcularea anuitatilor pe baza unui presupus factor de crestere de 1,6%. Daca cresterea reala este mai mica decat factorul, indexarea normala in functie de preturi va fi redusa cu diferenta dintre norma si cresterea efectiva economica iar daca cresterea economica este mai mare de 1,6% indexarea in functie de preturi este ajustata in sus prin diferenta. Aceasta regula s-a aplicat si pentru cei care deja s-au pensionat- aproximativ 1,5 milioane de pensionari. Indexarea pensiilor lor se face cu cresterea in salariile medii minus 1,6% in loc de prin preturi. Aceasta a insemnat o crestere in valoarea reala a pensiilor pentru prima data dupa decenii.

Reforma sistemului suedez de pensii este in primul rand un compromis politic : problema sustenabilitatii financiare putea fi rezolvata prin simpla crestere a contributiilor sau a varstei de pensionare, prin reducerea numeroaselor facilitati pe care modelul suedez le oferea. Decidentii in procesul de reforma au fost influentati si de situatia economica negativa din anii 90-93. Doua alegeri succesive au dat Guverne minoritare. In aceasta situatie nici un partid nu a riscat sa impuna o reforma dupa propriile principii si sa isi asume responsabilitatea. Rezultatul este un sistem foarte greoi, desi multe aspecte de comunicare si responsabilizare individuala incearca sa-l faca mai transparent. In spatele formulelor numeroase se ascund de fapt masuri mascate, cum ar fi cresterea varstei de pensionare, reducerea pensiei in caz de rezultate economice nefavorabile. Masurile de protectie sociala aparent generoase- contributii pentru intretinerea copilului, studii, etc au fost introduse in fapt sub forma de compensatii pentru categoriile afectate negativ de acest sistem. Sistemul de prime a inceput cu stangul, pe fondul entuziasmului fondurilor de investiii de a specula cresterile companiilor IT de la burse.

CONCLUZII

40 Piata foarte aglomerata si surprinzator de putin regulata a fondurilor de pensii a pierdut pe fondul IT Bubble sume importante. Sistemul nou este evident mai complex : precedentul fusese gandit in anii 50, intr-o Suedie care cunostea numai crestere economica si care nu anticipa probleme demografice. Mai mult, acest sistem a fost indelung gandit si este adaptat in continuare. Complexitatea sistemului denota autonomizarea sa : Statul mai are putine parghii de interventie intr-un sistem care are 3 supape de rezerva : fondurile de rezerva, formulele de calcul care tin seama de potentialii factori negativi si mecanismul de stabilizare.

BIBLIOGRAFIE

Palme, M, Sunden, A, Soderlind, P(2004) Investment choice in the Swedish Premium Pension Plan, Center for Retirement Research, Boston Andra AP Fonden Raport Anual 2004 Paster, Thomas(2002),The politics of pension reform in Sweden from 1984 to 2001, Viena Settergren, Ole(2001) The Swedish Pension System Annual Report 2001, International Social Security Association Settergren, Ole(2001), The Automatic Balance Mechanism of the Swedish Pension System

41

Palmer, Edward(2002)- The New Swedish Pension System, Swedish National Social Board Palmer, Edward, (1999)- The Swedish Pension Reform Model, Frameworks and Issues Weaver, Kent- Design and implementation issues in Swedish Individual Pension Accounts, Center for Retirement Research, Boston College ***Ministerul Sanatatii si al Problemelor Sociale din Suedia, Comisia Nationala a Asigurarilor Sociale din Suedia- The Swedish National Pension System Sunden ,Annika(2004), The Future of Retirement in Sweden Natali, David(2004), Sweden- The Reformed Pension System, Observatoire Social Europeen Maasen, Jaap F.(2005), European Pension Challenges, European Federation for Retirement Provision Williamson, John, B(2004)Assessing the Notional Defined

Contribution Model, Center for Retirement Research, Boston College Marginean, Ioan (coord) (2001), Analiza comparativa a finantarii politicilor sociale: Romania- Tari in tranzitie- Tari in U.E Williamson, John.B, Williams, Matthew (2003), The Notional Defined Contribution Model :An assessement of the strenghts and limitations

42 of a new approach to the provision of old age security, Center for Retirement Research, Boston College Klevmarken, Anders, Swedish Pension Reforms in the 1990s, Lucrare prezentata la Conferinta Fundatiei Ramon Areces asupra pensiilor in Europa, Madrid 2002 Scherman, Karl Gustaf(2001), The Swedish Pension Reform, Departamentul Asigurarilor Sociale, International Labour Office, Geneva Reynaud, Emmanuel (coord)(2000) Social dialogue and pension reform United Kingdom, United States, Germany, Japan, Sweden, Italy, Spain, International Labour Office, Geneva