1

CUPRINS:

INTRODUCERE.................................................................................................... 3

CAPITOLUL 1 ACŢIUNILE ....................................................................................4

1.1 CARACTERISTICILE ACŢIUNILOR................................................................4

1.2. CLASIFICAREA ACŢIUNILOR.....................................................................5

1.3. DREPTURI CONFERITE DE ACŢIUNI.......................................................9

CAPITOLUL 2. POLITICA DE DIVEDEND.............................................................14

2. 1. CLASIFICAREA DIVIDENDELOR..............................................................18

2.2 IMPOZITAREA DIVIDENDELOR ................................................................19

CAPITOLUL 3 POLITICA DE DIVIDEND ÎN CADRUL OIL TERMINAL SA ...............21

3.1 ANALIZA ACTIVITĂŢII S.C. OIL TERMINAL S.A. ........................................21

3.2 PRINCIPALELE PIEŢE DE DESFACERE PENTRU FIECARE PRODUS SAU

SERVICIU ŞI METODELE DE DISTRIBUŢIE.......................................................30

3.3 PIATA VALORILOR MOBILIARE EMISE DE SOCIETATE ŞI POLITICA DE

DIVIDEND ..................................................................................................... 37

CONCLUZII........................................................................................................41

BIBLIOGRAFIE ..................................................................................................42

2
 INTRODUCERE

În economia contemporană nevoia de siguranţă în ceea ce priveşte rezultatul

investiţiilor fie că sunt făcute de investitorii individiuali fie că aparţin investitorilor
instituţionali fac ca actorii din piaţă să fie în permanenţă în căutarea unor plasamente cât
mai avantajoase şi în acelaşi timp cât mai sigure.
Alegerea investirii fondurilor disponibile în diverse instrumente financiare oferite
de pieţele financiare depinde în mare măsură de aversiunea faţă de risc pe care o dovedeşte
fiecare investitor. Astfel cei care au o disponibilitate mai mare de a accepta riscul vor
allege investiţia în acţiuni sperând să câştige dividend dar şi diferenţe de preţ când piaţa
este în creştere iar cei care au o toleranţă mică la risc vor allege instrumente cu risc redus
cum sunt obligaţiunile sau titlurile emise de stat.
Alegerea investiţiei în acţiuni nu asigură întotdeauna primirea de dividend chiar şi
atunci când societatea înregistrează rezultate financiare positive deoarece distribuirea de
dividende depinde de politica de dividend stabilită de Adunarea Generală a Acţionarilor.
Lucrarea de faţă va încerca să puncteze cele mai importante aspecte legate de
acţiuni ca instrumente financiare primare dar şi de politica de dividend a unei societăţi pe
acţiuni.
În capitolul trei vom exemplifica alegerea unei politici de dividend şi porcesul de
distribuire a dividendelor pe SC OIL TERMINAL SA, una din cele mai importante firme
constanţene cotate la Bursa de Valori Bucureşti.

3
 CAPITOLUL 1 ACŢIUNILE

1.1 CARACTERISTICILE ACŢIUNILOR

Acţiunile sunt titluri financiare emise de o companie sau o societate comercială

pentru constituirea, mărirea sau restructurarea capitalului propriu. Noţiunea este definita
prin evidenţierea a două elemente: dreptul de acţionar, care exprimă drepturile
deţinătorului asupra societăţii emitente şi este reprezentat printr-un document numit
"certificat de acţionar" şi acţiunea ca unitate a dreptului acţionarului şi care reprezintă o
parte indivizibilă, de valoare egală, din capitalul social al firmei emitente.
Acţiunile încorporează drepturi sociale şi patrimoniale (dreptul la vot, dreptul la
dividende, etc) şi desemnează raportul juridic dintre deţinătorul de acţiuni şi societatea
emitentă.
Pentru emitent acţiunile sunt instrumente de finanţare prin formarea sau majorarea
capitalului propriu.
Analiza acţiunilor prin prisma caracteristicilor pe care le au, ne duce la concluzia
că:
• acţiunile sunt fracţiuni egale ale capitalului social care au o anumită valoare
nominala şi sunt indivizibile. Caracterul indivizibil al acţiunilor asigură evitarea
fracţionării excesive a capitalului social şi, implicit, creşterea numărului de acţionari. Daca
o acţiune a devenit proprietatea mai multor persoane acestea sunt obligate să-şi desemneze
un reprezentant care va exercita drepturile şi obligaţiile aferente acţiunilor societăţii
emitente;
• acţiunile sunt titluri negociabile, ele putând fi transmise altor persoane în
virtutea legii cererii şi a ofertei şi cu respectarea prevederilor legislaţiei în materie şi a
actelor constitutive;
• acţiunile sunt lipsite de literalitate ceea ce inseamnă că întinderea drepturilor
conferite este incomplet determinată prin titlu, motiv pentru care sunt luate în considerare
actele constitutive;
• acţiunea conferă deţinătorului (persoană fizică sau juridică), următoarele
drepturi: - dreptul de a primi titlul de valoare care-i conferă deţinătorului statutul de
proprietar în societatea emitentă; - dreptul de a solicita emitentului onorarea

4
angajamentelor asumate la emiterea acţiunilor; - dreptul de a dispune după cum doreşte de
acţiunile deţinute; - dreptul la vot - adică dreptul de a alege şi de a fi ales în Consiliul de
Administraţie al societăţii; - dreptul la dividend dar şi obligaţia de a participa la pierderi; -
dreptul de control asupra documentelor societăţii; - dreptul de informare asupra activităţii
societăţii; - dreptul de preemţiune care dă acţionarilor existenţi prima opţiune de cumpărare
a emisiunilor suplimentare de acţiuni proporţional cu numărul de acţiuni deţinut. Scopul
pentru care s-a constituit acest drept vizează pe de o parte protejarea poziţiei de control, iar
pe de altă parte protejarea acţionarilor împotriva diluării valorii deţinute din capitalul
societăţii.

1.2. CLASIFICAREA ACŢIUNILOR

Acţiunile pot fi clasificate după mai multe criterii:

a) după modul de identificare al deţinătorului:
- acţiunile nominative - pot fi emise în formă materială, pe suport de hârtie
sau în formă dematerializată, prin înscrieri în cont şi presupun precizarea numelui
deţinătorului. Înscrisurile trebuie să îndeplinească anumite standarde referitoare la
imprimare, înscriere, securitate, astfel încât să se evite falsificarea lor. Acţiunile
dematerializate presupun existenţa unui înscris electronic, adică înregistrări pe suport
magnetic. Atestarea calităţii de acţionar se face printr-un extras de cont. Acţiunile
dematerializate pot fi numai acţiuni nominative.
- acţiunile la purtător - nu au precizat numele deţinătorului şi trebuie să fie emise
în formă fizică. Ele se pot transmite fără nici o formalitate, cel care le deţine fiind
recunoscut ca acţionar.
În prezent, pe pieţele de capital se emit într-un procent mai mare acţiuni nominative
în formă dematerializată.
b) după drepturile pe care le genereaza:
- acţiunile ordinare sau comune - reprezintă fracţiuni egale ale capitalului social
şi conferă drepturi egale deţinătorilor lor şi reprezintă dovada participării la capitalul
social. Atunci când persoana cumpără acţiuni ale unei societăţi, ea dobândeşte drepturi şi
obligaţii ca asociat, referitoare la:
• răspunderea limitată – dacă societatea va da faliment, răspunderea
acţionarilor va fi limitată la valoarea investiţiei lor;

5
 • transferul acţiunilor – acţionarii au dreptul de a vinde, tranzacţiona sau
transfera acţiunile deţinute, altor persoane;
• declararea dividendelor – când societatea emitentă declară dividendul,
acţionarul are dreptul la acest dividend; el presupune încasarea de către deţinator a unor
dividende variabile în funcţie de realizările economice ale societăţii emitente, dar numai
după achitarea tuturor dividendelor acordate deţinătorilor de acţiuni preferenţiale.
• rapoartele anuale – acţionarul are dreptul să primească o situaţie anuală a
societăţii, care trebuie să cuprindă bilanţul exerciţiului precedent, însoţit de contul de profit
şi pierdere;
• repartizarea activului şi lichidarea – dacă societatea trebuie să fie dizolvată
sau dacă dă faliment, acţionarii au dreptul la repartizarea activului rămas, după acoperirea
pasivului exigibil;
• numărul de voturi dat de numărul de acţiuni deţinute. Dreptul de vot poate fi
transmis unor terţi, în condiţiile prevăzute de statutul societăţii.
- acţiuni privilegiate - sunt acele acţiuni a căror posesie dă dreptul acţionarilor la
un dividend fix, indiferent de mărimea profitului realizat de societate.
- acţiunile preferenţiale - conferă posesorului lor calitatea de coproprietar şi
asigură o rentabilitate minimă pe baza unui dividend fix care, de regulă se plăteşte înaintea
dividendelor la acţiunile ordinare. Deţinătorii de acţiuni preferenţiale nu beneficiază de
dreptul la vot (în afara cazului în care prin actul constitutiv sau acte adiţionale, s-a dispus
altfel). Emiterea de acţiuni preferenţiale se face numai cu aprobarea acţionarilor care deţin
acţiuni comune (în România acţiunile preferenţiale trebuie să aibă aceeaşi valoare
nominală ca şi acţiunile ordinare şi să nu depăşească o pătrime din capitalul social; ele pot
fi oricând transformate în acţiuni ordinare, prin hotărârea Adunării Generale a
Acţionarilor).
Aceste acţiuni sunt considerate valori mobiliare cu venit fix şi cunosc în
practica internaţională diverse tipuri între care :
• cu rată fixă şi prestabilită a dividendului;
• cu rată modificabilă;
• cu mai multe drepturi de vot conferite;
• cu drepturi combinate;
• cu clauză de răscumpărare revocabilă – pentru care emitentul îşi rezervă
dreptul de a le răscumpăra de pe piaţă la un preţ prestabilit;

6
 • cu clauză de convertibilitate în acţiuni ordinare cu respectarea dreptului de
preemţiune, la solicitarea deţinătorului;
• cu clauză de participare la profit (participative) care acordă deţinătorului pe
lângă dividendul cuvenit şi un procent din dividendul destinat acţiunilor comune sau
neparticipative – când acţionarii primesc doar dividendul fix stabilit la momentul emiterii;
• cu clauză de cumul a dividendelor pe mai mulţi ani (pentru aceste acţiuni
dividendele neplătite din lipsa profitului se cumulează şi se plătesc în primul an în care
societatea înregistrează profit înaintea dividendelor acţiunilor comune), sau necumulative
– ale căror dividende neplătite din cauza rezultatelor necorespunzătoare nu se pot cumula
în favoarea acţionariatului.
c) în funcţie de rolul pe care îl au în mobilizarea fondurilor proprii, de
treapta atinsă în îndeplinirea acestuia, în cadrul autofinanţării, acţiunile unui emitent pot
fi :
- acţiuni autorizate – reprezintă numărul de acţiuni aprobate de stat pe care o
societate pe acţiuni îl poate emite, număr specificat în statut. Numărul de acţiuni autorizate
este numai relativ limitat, întrucât atunci când societatea dovedeşte necesitatea economică
a dezvoltării sale, ea poate obţine autorizaţia de a emite un număr suplimentar de acţiuni.
- acţiuni neemise – reprezintă partea de acţiuni autorizate care nu au fost emise
încă şi care constituie potenţialul de autofinanţare al societăţii la un moment dat.
- acţiuni emise – constituie totalul acţiunilor autorizate care au fost emise şi
comercializate sau care se află în procesul distribuţiei primare emitent-investitor, acestea
sunt puse în vânzare.
- acţiuni puse în vânzare – sunt acţiuni emise şi aflate în vânzare iniţială
contravaloarea acestora urmând a fi încasată şi pentru care emitentul nu plăteşte încă
dividende;
- acţiuni aflate pe piaţă sau în circulaţie - reprezintă acea parte din acţiunile
emise şi vândute care se află în posesia acţionarilor şi pentru care societatea trebuie să
respecte toate drepturile investitorilor deţinători: vot, plata de dividende, etc.
- acţiuni tezaurizate – sunt acţiuni proprii pe care societatea emitentă le cumpără
de pe piaţă ca oricare alt investitor, pentru a le revinde când preţul lor creşte, sau pentru a-
şi proteja anumite interese pe piaţa capitalului (de exemplu fuziunea sau preluarea ostilă).
Pentru acţiunile tezaurizate nu se plătesc dividende şi nu se votează (în România
achiziţionarea de acţiuni în vederea tezaurizării se face în condiţiile respectării
următoarelor: dobândirea să se facă în baza unei hotărâri a adunării generale extraordinare;
7
valoarea acţiunilor proprii dobândite de societate, inclusiv a celor aflate în portofoliul său
să nu depăşească 10% din capitalul social subscris; capitalul social subscris să fie integral
vărsat şi acţiunile ce urmează să fie dobândite de către societate să fie integral eliberate;
plata acţiunilor să se facă numai din beneficiile distribuibile şi din rezervele disponibile ale
societăţii, cu excepţia rezervelor legale).

Fig. nr.1.2.1 : Clasificarea acţiunilor

8
1.3. DREPTURI CONFERITE DE ACŢIUNI

Dreptul de preferinţă intervine în cazul majorării capitalului social prin emisiune

de noi acţiuni. Acţiunile nou emise vor fi oferite spre subscriere în primul rând celorlalţi
acţionari, direct proporţional cu numărul acţiunilor deţinute şi cu obligaţia ca aceştia să-şi
exercite dreptul de preferinţă în termenul hotărât de adunarea generală, dacă în contract sau
statut nu se prevede altfel, la un preţ special diferit de preţul comun la care se oferă public
acţiunile noi. După expirarea acestui termen, acţiunile vor putea fi subscrise public. Din
această prevedere legală rezultă dreptul de preemţiune, care este specific numai
acţionarilor posesori de acţiuni ordinare (comune). Altfel, aceştia pot subscrie la noua
emisiune, exercitându-şi dreptul de subscriere.
Numărul de acţiuni noi ce pot fi dobândite pe baza unui drept de preferinţă se
determină cu ajutorul ratei de subscriere care reprezintă numărul de acţiuni noi care pot fi
subscrise cu prioritate.
Nan
Rs =
Nav
Unde:
Rs – rata de subscriere,
Nan – număr de acţiuni noi,
Nav – număr de acţiuni vechi.
Acţiunile unei societăţi care oferă drepturi de subscriere sunt mai atractive pentru
investitori deoarece ei sunt astfel mai bine protejaţi în ceea ce priveşte poziţia în societate
iar dacă deţinătorii acţiunilor ordinare nu doresc să cumpere acţiuni din noua emisiune, ei
pot obţine, totuşi, un venit prin vânzarea drepturilor de subscriere dobândite către
investitorii care doresc să achiziţioneze acţiuni din noua emisiune. Aşadar, aceste drepturi
de subscriere au valoare în sine de vreme ce îndreptăţesc posesorii lor să cumpere acţiuni
la un preţ mai mic decât preţul de piaţă.
În România primele emisiuni de drepturi de preferinţă lansate pe piaţa de capital au
avut loc în 2005.
Dreptul de atribuire constă în participarea tuturor posesorilor de acţiuni
ordinare la majorarea capitalului social prin încorporarea de rezerve. Acesta intervine
direct în situaţia distribuirii dividendului sub formă de acţiuni, când practic, majorarea de
capital social generează o distribuire gratuită de acţiuni. Ca şi în cazul dreptului de
subscriere, acesta poate fi vândut pe piaţă dacă acţionarul urmăreşte să încaseze un flux de

9
numerar imediat.Atât dreptul de subscriere, cât şi dreptul de atribuire sunt negociabile,
comportându-se pe piaţă ca orice valoare mobiliară.
Dreptul la vot. Fiecare acţiune ordinară îndreptăţeşte deţinătorul la un
singur vot. Există posibilitatea ca prin actul constitutiv să se stabilească un alt raport între
numărul acţiunilor deţinute de o persoană fizică sau juridică şi numărul voturilor aferente
(de exemplu toţi acţionarii care depăsesc procentul de 25% din totalul acţiunilor societăţii
vor
avea pentru acţiunile ce depăşesc 25% drept la vot în următoarea proporţie: 1 vot la
2 acţiuni).
Dreptul la dividend. Principalul drept al acţionarului ordinar este dreptul
de a primi dividende. Potrivit normelor legale în vigoare, dividendele se vor plăti
acţionarilor proporţional cu cota de participare la capitalul social, dacă prin actul
constitutiv nu s-a prevăzut altfel. Legea dă astfel posibilitatea societăţilor comerciale, ca în
materie de distribuire de dividende să-şi stabilească singure politica, sub condiţia ca
dividendele să se distribuie numai din beneficiile reale, respectiv numai dacă se
înregistrează profit. Totuşi profitul este distribuit acţionarilor conform hotărârii Adunării
Generale a Acţionarilor, dacă în actul constitutiv nu s-a prevăzut altfel. Astfel Adunarea
Generaăa a Acţionarilor decide, în funcţie de politica investiţională, dacă distribuie sau nu,
dividende.
În virtutea dreptului de coproprietate, acţionarii primesc o parte din profit sub
forma dividendului. Deţinătorii acţiunilor ordinare încasează un dividend anual, stabilit în
funcţie de marimea profitului şi în conformitate cu politica de dividend adoptată, în timp ce
deţinătorii acţiunilor privilegiate au dreptul la obţinerea unui dividend fix, indiferent de
mărimea profitului obţinut.
Mărimea dividendului aferent unei acţiuni comune este influenţata de marimea
profitului de repartizat şi de nivelul dividendului fix aferent acţiunilor preferenţiale. De
asemenea, prezintă importanţa raportului dintre numărul acţiunilor comune şi cel acţiunilor
preferenţiale, precum şi caracterul participativ sau nonparticipativ al acţiunilor
preferenţiale.
Repartizarea profitului distribuit acţionarilor are loc în două etape:
• în prima etapă se determină dividendele fixe ce revin acţiunilor
preferenţiale;
• în cea de-a doua etapă se stabileşte suma rămasă de distribuit şi mărimea

10
dividendului aferent unei acţiuni comune, după care se anuntă public data plătii
dividendului.
Parametrii deciziei de dividend sunt:
•rata de distribuire a profitului, adică raportul dintre dividende şi profitul net;
•rata de crestere a dividendului pe acţiune.
Decizia urmareşte în general, să atenueze fluctuaţia dividendului unitar, în cazul
variaţiilor sensibile ale profitului de la o perioadă la alta. A stabili suma dividendului ce
urmează a fi distribuită înseamnă, în acelaşi timp, a stabili suma folosită pentru
autofinanţare.
Formele sub care se distribuie dividendul sunt:
• dividend anual – determinat ca rezultat al politicii de dividend;
• dividend fix – încasat de deţinătorii acţiunilor privilegiate;
• dividend provizoriu – ce se repartizează înainte de încheierea bilanţului, ca
un avans din dividendul definitiv ce se va repartiza ulterior, după închiderea exerciţiului şi
publicarea bilanţului;
• dividend repartizat sub formă de acţiuni. În acest caz, societatea emitentă
calculează dreptul de atribuire. Fiecare acţionar va primi un numar de acţiuni noi
proprţional cu dreptul sau la dividend. În acest fel emitentul înlocuieşte plăţile în numerar
cu distribuirea de acţiuni nou emise şi utilizează întregul profit net pentru autofinanţare.
Dreptul de a participa la majorările de capital social din resurse
interne. Adunarea Generală Ordinară a emitentului poate decide asupra repartizării
profitului net cu destinaţia de alocare de acţiuni cu titlu gratuit. Distribuţia acţiunilor cu
titlu gratuit se va face proporţional cu numărul de acţiuni deţinute la data de înregistrare.
Pot sa beneficieze de acţiuni cu titlu gratuit numai persoanele care au calitatea de acţionar
la data de înregistrare. Acest drept la alocarea de actiuni cu titlu gratuit se naste numai in
ipoteza majorărilor de capital social din surse interne.
Dreptul de a beneficia de orice surplus rezultat din lichidarea
emitentului. Procesul de lichidare a unei societati comerciale determină încetarea
existenţei sale şi totodata lichidarea patrimoniului social prin transformarea tuturor
elememtelor de activ în lichiditaţi şi folosirea acestora in scopul stingerii tuturor datoriilor.
În ipoteza în care lichiditaţile obţinute în urma lichidării activului depaşesc valoarea
cumulată a datoriilor, acţionarii emitentului au dreptul la repartizarea activului social net
proporţional cu cota de participare a fiecăruia la capitalul social vărsat. Sumele cuvenite

11
acţionarilor sunt stabilite de către lichidatori si sunt mentţonate în situaţia financiară finală.
Situaţia se va depune, în vederea menţionării, la registrul comerţului şi se va publica in
Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. Orice acţionar poate face opziţie în termen
de 30 de zile de la data publicării situaţiei financiare. Opoziţia se depune la Oficiul
Registrului Comerţului care, în termen de 30 de zile de la data depunerii, o va menţiona în
registru şi o va înainta Instanţei Judecătoreşti competente. In cazul în care, în 30 zile nu se
face opoziţie, situaţia financiară se consideră aprobată de toţi acţionarii, iar lichidatorii sunt
liberati, sub rezerva repartizării activului social net al emitentului. Sumele cuvenite
actionarilor, neincasate in termen de 2 luni de la publicarea situatiei financiare, vor fi
depuse la o banca sau la una dintre unitătile acesteia, cu arătarea numelui şi prenumelui
acţionarului.
Dreptul de a alege si a fi ales in cadrul structurilor de conducere. Legea
Societăţilor Comerciale prevede în mod expres dreptul acţionarilor de a alege membrii
Consiliului de Administraţie. În privinţa alegerii unui acţionar în Consiliul de
Administraţie, prevederile legale nu prevăd nimic în mod expres, dar recunosc dreptul unui
acţionar care este titular a cel puţin ¼ din capitalul social, sau este administrator al unei
societaţi ce deţine pătrimea arătată, de a funcţiona în mai mult de 3 consilii de
administraţie concomitent. Totodata, calitatea de acţionar a unui administrator îi confera
acestuia dreptul de a-si constitui garanţia prin depunerea a 10 acţiuni care, pe perioada
mandatului vor fi inalienabile. Odata cu admiterea acţiunilor emitentului la tranzacţionare
administratorii acestuia vor putea fi aleşi prin metoda votului cumulativ, metoda a carei
aplicare devine obligatorie în ipoteza in care este solicitată de un acţionar semnificativ.
Dreptul la informare. La cerere, fiecare acţionar va fi informat cu privire la
rezultatele votului, pentru hotărârile luate în cadrul Adunării Generale. Dacă societatea
deţine o pagină de Internet proprie, rezultatele se vor publica şi pe această pagină, în
termen de cel mult 15 zile de la data Adunării Generale.
Dreptul de a se retrage din societate, în circumstanţe strict determinate.
Acţionarii care nu au votat in favoarea unei hotărâri a Adunării Generale au dreptul de a se
retrage din societate şi de a solicita cumpărarea acţiunilor lor de către societate, numai dacă
respectiva hotărâre a Adunării Generale are ca obiect:
- schimbarea obiectului principal de activitate;
- mutarea sediului societătii în străinătate;
- schimbarea formei societăţii;
- fuziunea sau divizarea societăţii.

12
 Preţul plătit de societate pentru acţiunile celui ce exercită dreptul de retragere va fi
stabilit de un expert autorizat independent, ca valoare medie ce rezulta din aplicarea a cel
putin 2 metode de evaluare recunoscute de legislaţia în vigoare la data evaluării. Costurile
de evaluare vor fi suportate de societate.
Legea privind piaţa de capital prevede dreptul acţionarilor de a se retrage din
societate in următoarele cazuri:
- când nu sunt de acord cu hotărârile luate de Adunarea Generala cu privire la
fuziuni sau divizari si care implica alocarea de acţiuni care nu sunt admise la tranzacţionare
pe o piaţa reglementată;
- urmare a unei oferte publice de cumparare adresată tuturor deţinătorilor şi pentru
toate deţinerile acestora, un acţionar minoritar are dreptul să solicite ofertantului care
deţine mai mult de 95% din capitalul social să-i cumpere acţiunile la un preţ echitabil;
- urmare a unei hotărâri a Adunării Generale a acţionarilor privind delistarea
societăţii.
Totodata, Legea privind piaţa de capital, completata prin prevederile
Regulamentului C.N.V.M. privind emitenţii şi operaţiunile cu valori mobiliare, conferă
acţionarului majoritar dreptul de a solicita celorlalti actionari sa îi vânda acţiunile deţinute.
Acest drept conferit acţionarului majoritar se naşte numai dacş, ulterior derulării unei
oferte de cumpărare adresată tuturor actionarilor emitentului şi având ca obiect toate
deţinerile acestora, actionarul majoritar fie deţine mai mult de 95% din capitalul social, fie
a achiziţionat în cadrul respectivei oferte un număr de acţiuni reprezentând mai mult de
90% din cele vizate prin ofertă.

13
 CAPITOLUL 2. POLITICA DE DIVEDEND

Decizia de repartizare a profitului net este luată de acţionari sau asociaţi , după
caz , prin adunarea generală , la propunerea managerilor financiari.
Propunerea distribuirii de dividende, acţionarilor întreprinderii , este
influenţată în principal de mărimea:
• Profitului brut;
• Impozitului pe profit;
• Fondurilor proprii care se constituie la nivelul intreprinderii;
• Politica de investiţii a întreprinderii;
• Stimularea salariaţilor cu o cotă parte din profit;
• Cota managerului;
• Impozitului pe dividende;
• Cursul acţiunilor pe piaţa secundară;

Politica de dividend constituie o temă de analiză economică importantă a

întreprinderilor care trebuie sa raspundă intereselor aparent contrare ale:
 Actionarilor, care doresc dividend cât mai mari
 Salariaţilor , care doresc realizarea de investiţii pentru profituri
suplimentare în perioadele viitoare şi astfel , menţinerea locurilor de muncă cu salarii în
creştere
 Administratorilor care pot fi şi acţionari . Interesul administratorilor se
situează la intersecţia intereselor acţionarilor şi salariaţilor la care se adaugă propriile
interese în funcţie de numărul acţiunilor de care dispun.
Dividendul reprezintă remuneraţia cuvenită unei acţiuni în decurs de un an şi
este singura forma de participare a acţionarilor la împărţirea profiturilor societăţii
comerciale pe actiuni.
In principiu , orice deţinător de acţiuni are dreptul de a primi dividend din partea
societăţii, dar aceasta este autorizată sa repartizeze dividend cu respectarea a doua condiţii,
şi anume:

14
  Să dispună de suficient profit astfel ca distribuirea de dividende să nu
afecteze substanţa societăţii, adică să nu micşoreze capitalizarea bursieră permanentă a
societăţii. Suma dividendelor să nu depăşească totalul profitului afectat acestei destinaţii.
 Distribuirea de dividende să nu afecteze lichiditatea financiară a societăţii
comerciale , pentru a nu pune in pericol siguranţa creditorilor săi ale căror creanţe devin
scadente.
Distribuirea de dividende cu regularitate, este o politică sănătoasă şi de dorit a
oricărei societăţi comerciale întrucât are drept consecinţe formarea unui acţionariat fidel
care, fiind mulţumit de regularitatea şi cuantumul dividendelor primite , va avea tendinţa să
pastreze acţiunile , să nu le vândă , văzând în ele plasamente avantajoase.
In acelaşi timp , ca urmare a aceloraşi cauze , cererea pe piaţa bursieră de
asemenea actiuni creşte , întrucât şi alţi investitori ar dori să deţină astfel de acţiuni.
Jocul cererii şi al ofertei va acţiona în sensul creşterii cursului acţiunilor ,
deci a valorii de piaţă a intreprinderii înseşi, ceea ce reprezintă un obiectiv strategic al
oricărui investitor .
Prin urmare , cu toate că politica de distribuire de dividende reduce sursele de
autofinanţare , totuşi se poate atinge dezideratul strategic de maximizare a valorii
întreprinderii , adică cresterea bogăţiei acţionarilor.
Societăţile comerciale pe acţiuni nu sunt obligate juridic sa distribuie
dividend in fiecare an , fapt pt care ele pot adopta în anumiţi ani o politică de reducere sau
suspendare a plăţii dividendelor în favoarea unei politici de autofinanţare.
Politica de reducere sau suspendare temporară a plăţii dividendelor se poate
atenua dacă intreprinderea are posibilitatea obţinerii unor credite pe termen mijlociu sau
lung în condiţii avantajoase , dar pericolul lipsei de autonomie faţă de creditori creşte.
Când societatea decide să distribuie dividende , întocmeşte o declaraţie de
dividend prin care avizează pe acţionari că urmează să aibă loc o distribuire , stabilindu-se
data plăţii dividendelor şi data până la care se face înregistrarea acţionarilor.
Declaraţia de dividend este anunţul formal făcut de societatea pe acţiuni că
urmează sa distribuie dividend , adica documentul prin care societatea pe actiuni , se obligă
sa verse valoarea dividendelor declarate . Din acest moment apare obligaţia plăţii , ca pasiv
al societăţii , iar contabil acesta se realizează astfel :
Profit nerepartizat liber =Dividende de plată
Înregistrarea acţionarilor este o operaţiune necesară întrucât în cursul anului
expirat acţiunile au putut sa aibă o circulaţie liberă , să fie vândute şi cumpărate , prin

15
urmare sa-şi schimbe proprietarii . Or , îndreptăţiţi a primi divident sunt numai deţinătorii
de acţiuni , care se înregistrează in acest scop în registrul acţionarilor.
În momentul inregistrării societatea nu-şi asumă nici o obligaţie formală cu
privire la cuantumul dividendului şi nu operează nici o înregistrare în contabilitate.
Între data publicării declaraţiei de dividend şi data înregistrării acţionarilor preţul
acţiunilor pe piaţa creşte, el se stabileşte la întelegere între vânzători şi cumpărători ţinând
cont însă de perspectiva imediată a încasării dividendului .
După înregistrare, preţul(cursul) acţiunilor revine la cel normal , întrucât dreptul de
dividend revine numai acelui care a înregistrat acţiunile , nu ultimul posesor.
Când de face plata propriu-zisă a dividendelor , la data anunţată în
declaraţia de dividend , se operează in contabilitate astfel :
Dividende de plată= Casa
În practica societăţii comerciale pe acţiuni s-au conturat trei tipuri de politică a
dividendelor : politica reziduală, politica ratei constante şi politica sumei constante.
Politica reziduală de dividend constă în distribuirea drept dividend a unei
sume care ramane disponibilă după acoperirea nevoilor de finantat. La sfârşitul exerciţiului
financiar societatea comercială işi determină volumul total al surselor proprii şi asimilate
ce pot fi mobilizate în exerciţiul viitor la care adaugă volumul împrumuturilor avantajoase
de care poate beneficia sau eventualele cresteri de capital avute în vedere în perioada dată .
Din suma totală obţinută se scade valoarea proiectelor pe care vrea sa le finanteze , iar ceea
ce rămâne se distribuie in formă de dividend.
Rezultă că drept sursă de plată a dividendelor poate figura , alături de
beneficiu , si alte surse precum cele provenite din credite bancare obţinute in condiţii
avantajoase sau eventuale cresteri de capital , dnumite generic surse adiţionale.
Justificarea utilizării unor asemenea resurse pentru plata dividendelor rezidă ,
pe de o parte, din avantajele ce le-ar putea obtinesocietatea comercială ca urmare a
satisfacerii regulate a exigentelor de remuneraţie ale acţionarilor (acţionariat fidel ,
stabilitatea si chiar tendinţa de creştere a cursului acţiunilor , deci a capitalizării bursiere a
societătii ) , pe de altă parte , o asemenea decizie de distribuire si plată a dividendelor este
de natură să ducă la sporirea credibilităţii societăţii în relaţia cu partenerii de contracte
economice care nu pot să nu aprecieze fermitatea societăţii pe linia întreprinderii
obligaţiilor asumate , ceea ce duce la cresterea cifrei de afaceri si , pe aceasta bază la
îmbunătăţirea tuturor indicatorilor de eficientă , inclusiv recuperarea şi rambursarea
surselor adiţionale folosite pentru plăţi de dividende in exerciţiile anterioare.

16
 Politica ratei constante presupune aplicarea de către societatea comercială , an de
an , a unei proporţii fixe a dividendelor în raport cu profitul total .Stabilirea unei proporţii
constante a dividendelor creează o anumită siguranţă acţionarilor privind remuneraţia ,
indiferent de politica de autofinanţare dusă de societate. În acelasi timp , politica ratei
constante nu exclude variaţia sumei absolute a dividendelor anuale întrucât acestea depind
de masa profitului realizat în fiecare an .
Politica sumei constante presupune obligaţia asumată de societatea comercială
de a acorda drept dividend o sumă fixă pentru fiecare actiune deţinută de acţionari .
Această politică asigură venituri constante acţionarilor , chiar în cazul nerealizării de către
societatea comercială a unui profit la nivelul anilor anteriori şi când este necesară apelarea
la surse adiţionale.
Cea mai mare parte a societăţilor pe acţiuni se orientează către o politică de
stabilitate a sumei absolute a dividendelor sau a ratei , cu tendinţa de crestere uşoară de la
un an la altul . O astfel de politică a dividendelor nu numai că dă satisfacţie acţionarilor ,
păstrând fidelitatea acestora faţă de societate ,dar, totodată are rolul de a crea un bun
renume în raport cu partenerii de afaceri şi cu banca.
Dividendele distribuite de către societătile comerciale pe acţiuni pot îmbrăca
trei forme: în bani, în natură şi în acţiuni.
Cea mai răspândită formă de acordare este , în bani , ca urmare a
operativitaţii cu care se desfăşoară operaţiunile în casă. Această formă este convenabilă
atât acţionarilor , care-si obţin câştigurile direct şi imediat , cât şi pentru societatea
comercială (rapiditate, costuri reduse) dar presupune, inevitabil , apariţia unor fluxuri
financiare negative . În consecinţă , societatea va aplica această formă de dividend cu
condiţia de a nu micşora prea mult volumul lichidităţii , pentru a pune in pericol situaţia
creditorilor.
Distribuirea de dividende in acţiuni este o practică a societăţilor comerciale
care doresc sa-şi protejeze lichidităţile sau nu dispun realmente de astfel de lichidităţi
pentru a face plata în bani.
În astfel de situaţii se emit noi acţiuni , administrându-se fiecarui acţionar
corespunzător volumului dividendelor datorate. Acţiunile noi sunt de aceeasi categorie cu
cele vechi , pe care acţionarii le deţine-au şi până atunci .Acţionarii care primesc acţiuni în
loc de dividend le pot pastra sau vinde la bursă , procurându-si astfel lichidităţile de care au
nevoie.

17
 Plata dividendelor in acţiuni este o metodă avantajoasă pentru că societatea
reduce fluxurile negative , îşi conservă lichidităţile existente şi, totodată , se obţine şi o
creştere a capitalului social . Sub aspect contabil operaţiunea se derulează astfel:
 Profit liber nerepartizat = Dividende de plată în acţiuni
 Dividende de plată în acţiuni = Capital social (acţiuni emise şi vărsate)
Distribuirea de dividende în natură este o formă mai rar întalnită , se aplică cu
acordul acţionarilor şi numai în cazurile în care societăţile comerciale produc şi desfac
mărfuri de interes pentru acţoinarii proprii , cum ar fi combustibili , cherestea , materiale
de construcţii etc. Avantajul pentru societatea comercială: nu-şi micşorează lichidităţile şi
realizează , concomitent, o crestere corespunzătoare a cifrei de afaceri. Pentru acţionari
avantajele constau in acoperirea unor nevoi de consum individual sau gospodăresc la
preţuri avantajoase, care nu includ rabatul comercial.
Pentru urmărirea politicii dividendelor promovate de o societate pe acţiuni,
pentru a crea posibilitatea comparării cu alte unităţi similare sau pentru a scoate în evidenţă
performantele diverselor unităţi in ceea ce priveste politica dividendelor, se pot realiza
diverşi indicatori , fiecare scoţând în evidenţă , cu precădere, un aspect sau altul.

2. 1. CLASIFICAREA DIVIDENDELOR

Dividendul poate fi fix sau variabil, in functie de tipul actiunilor, provizoriu sau
definitiv in functie de momentul stabilirii acestuia
Dividendul fix
Dividendul fix care se acorda asa-numitelor actiuni preferentiale, are o marime
determinata stabilita de regula odata cu emiterea actiunilor si care nu se modifica in functie
de proportiile profitului societatii.
Dividendul variabil
Dividendul variabil este incasat de detinatorii de actiuni de actiuni obisnuite si are o
marime dependenta de profitul total al societatii, fiind direct proportional cu marimea
acestuia
Dividendul provizoriu
Dividendul provizoriu este cel platit inainte de a lua sfarsit anul financiar si de
incheierea bilantului intreprinderii sub forma unei prelevari din profitul previzibil. Totalul
dividendelor astfel platite este deci mai mic decat profitul societatii.

18
 Dividendul definitiv
Dupa bilant, cand se cunoaste situatia exacta, se plateste actionarilor si restul din
profit, rezultand astfel dividendul definitiv
Divindendele sunt supuse impozitarii

2.2 IMPOZITAREA DIVIDENDELOR

În funcţie de beneficiari dividendele se impugn cu cote diferite astfel:

• Cu o cota de 16%, cand beneficiarii dividendelor sunt persoane fizice

rezidente (art. 39 lit. a) coroborat cu art. 67 alin. (1) din Titlul III din Codul fiscal, cu
modificarile si completarile ulterioare);
• cu o cota de 10%, cand beneficiarii dividendelor sunt
persoane juridice romane (art. 36 din Titlul II din Codul fiscal, cu modificarile si
completarile ulterioare);
• cu o cota de 16%, cand beneficiarii dividendelor sunt persoane fizice
saujuridice nerezidente (art. 115 alin. (1) lit. a) coroborat cu art. 116 alin. (2) lit. c) din
Titlul Vdin Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare

Adunarea general a ordinara a asociatilor Societatii Comerciale BIOVIT S.R.L. a

repartizat profitul contabil net aferent anului 2005 pentru dividende. In data de 20 iulie
2006, societatea a achitat jumatate din dividendele brute repartizate asociatilor astfel:
1. – asociatului Marian Badea: 40.000 lei;
2. – asociatului S.C. MIPAC S.R.L.: 160.000 lei.
Societatea platitoare a dividendelor a calculat, a retinut si a virat impozitul aferent
dividendelor achitate, dupa cum urmeaza:
1. – pentru asociatul Marian Badea: 40.000 x 16% = 6.400 lei;
2. – pentru asociatul S.C. MIPAC S.R.L.: 160.000 x 10% = 16.000 lei.
Dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, dividendele platite de o
persoana juridica romana sunt scutite de impozit daca beneficiarul dividendelor este:
• o persoana juridica romana, care detine minimum 15%, respectiv 10%,
incepand cu anul 2009, din titlurile de participare ale persoanei juridiceplatitoare la data
platii dividendelor, pe o perioada de 2 ani impliniti la data platii acestora;

19
 • o persoana juridica rezidenta intr-un stat membru al Uniunii Europene sau
un sediu permanent al unei intreprinderi dintr-un stat membru, care detine minimum15%,
respectiv 10%, incepand cu anul 2009, din titlurile de participare la persoana juridica
romana, pe o perioada neintrerupta de cel putin 2 ani, care se incheie la data platii
dividendului. Tipurile de intreprinderi din statele membre catre care se fac platile de
dividende sunt cele prevazute la art. 201 din Codul fiscal.
In prezent, pentru platitorii de impozit pe profit din Romania, dividendele primite
de la o persoana juridica romana sunt venituri neimpozabile la calculul profitului
impozabil. Incepand cu data de 1 ianuarie 2007, dupa aderarea Romaniei la Uniunea
Europeana, vor fi neimpozabile la calculul profitului impozabil in Romania si dividendele
primite de la filiale sau sedii permanente situate in alte state membre ale Uniunii Europene,
cu respectarea conditiilor referitoare la participatia minima la capital, durata detinerii
acesteia, obligativitatea platii impozitului pe profit etc., asa cum sunt ele stabilite prin art. I
pct. 9 din Legea nr. 343/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003
privind Codul fiscal.

20
 CAPITOLUL 3 POLITICA DE DIVIDEND ÎN
CADRUL OIL TERMINAL SA

3.1 ANALIZA ACTIVITĂŢII S.C. OIL TERMINAL S.A.

Descrierea activităţii de bază a societăţii comerciale

S.C. Oil Terminal S.A. Constanţa este singurul terminal petrolier din portul
Constanţa a cărui activitate principală este primirea, încărcarea, descărcarea, depozitarea şi
condiţionarea ţiţeiului, produselor petroliere, petrochimice, chimice lichide şi a altor
produse finite sau materii prime lichide pentru import, export şi tranzit (cod CAEN 5224).
Societatea comercială OIL TERMINAL S.A. CONSTANTA a fost înfiinţată în
conformitate cu prevederile Legii nr.31/1990, prin Hotărârea Guvernului României
nr.1200/1990.
Achiziţii si instrainari de active
La 31.12.2009 SC OIL TERMINAL SA inregistreaza active dupa cum urmează:

Elemente de active Sold la Creşteri Cedări, Amortizari Valoare

01.01.2009 transferuri neta la
şi alte 31.12.2009
reduceri
A 1 2 3 4
Imobilizări necorporale 0 0
Cheltuieli de constituire şi
de dezvoltare
Alte imobilizări 4.031.588 -3.205.262 0 655.206 171.120
Avansuri şi imobilizări
necorporale în curs
TOTAL IMOBILIZARI 4.031.588 -3.205.262 0 655.206 171.120
NECORPORALE
Terenuri 61.824.043 20.000 0 61.844.043
Construcţii 166.773.970 4.224.863 54.071 98.783.947 72.160.815
Instalaţii tehnice şi maşini 39.981.561 2.682.174 29.463 27.570.473 15.063.799
Alte instalaţii, utilaje şi 1.192.135 109.315 5.850 840.870 454.730
mobilier
Avansuri şi imobilizări 11.341.457 16.491.224 7.016.351 20.816.330
corporale în curs
TOTAL IMOBILIZARI 281.113.166 23.527.576 7.105.735 127.195.290 170.339.717
CORPORALE
Imobilizări financiare 2.455.684 122.863.802 125.131.758 187.728

21
ACTIVE IMOBILIZATE 287.600.438 143.186.116 132.237.493 127.850.496 170.698.565
-TOTAL

Imobilizările necorporale înscrise în evidenţa contabilă a S.C. OIL TERMINAL

SA Constanţa constau în programe informatice şi licenţe aferente acestora, achiziţionate de
la terţi.
În baza HG 886 / 29.08.2002 privind aprobarea Acordului Petrolier de Concesiune
a activităţii de exploatare a rezervoarelor, conductelor de transport al ţiţeiului şi produselor
petroliere a instalaţiilor de pompare şi a celorlalte instalaţii şi echipamente aferente
acestora încheiat cu Agenţia Naţională de Resurse Minerale şi HG 1031 / 17.12.1999 s-a
înregistrat în cursul anului 2002 suma de 3.298.098 lei în contul "Concesiuni, brevete,
licente marci comerciale, drepturi si active similare" (205) din care rămâne in sold la
31.12.2008 suma de 3.296.566 lei.
În cursul anului 2009 suma de 3.296.566 lei a fost înregistrată în contul 8033 -
„Valori materiale primite în păstrare sau custodie", conform prevederilor HG 1752/2005.
În cursul anului 2009 se înregistrează o creştere a imobilizărilor necorporale la
valoare brută în contul „Alte imobilizări necorporale" (208) de 91.304 lei, reprezentând
programe informatice şi licenţe aferente, achiziţionate de la terţi şi o stornare a sumei de
3.296.566 lei din contul „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active
similare" (205) şi înregistrarea acestei sume în contul 8033 „Valori materiale primite în
păstrare sau custodie" conform pervederilor Ordinului ministrului finanţelor publice nr.
1752 / 2005.
Ca urmare a acestor înregistrări, valoarea brută a imobilizărilor necorporale a fost
diminuată în anul 2009 cu suma de 3.205.262 lei (-3.296.566 lei + 91.304 lei), iar la
sfârşitul anului 2009, valoarea brută a imobilizărilor necorporale este de 826.326 lei.
Ca urmare a inregistrarii in cursul anului 2009 a amortizarii in valoare de 655.206
lei, valoarea neta a imobilizarilor necorporale devine 171.120 lei.
Imobilizările corporale au fost reevaluate la 31.12.2007 la valoarea justă pe baza
unei evaluări efectuată de către un evaluator membru al Asociaţiei Naţionale a
Evaluatorilor din România, iar rezultatele reevaluării au fost aprobate prin hotărârea AGA
din 23.04.2008.
La 31.12.2009 valoarea de inventar, se prezintă astfel:
- Terenuri 61.844.043 lei
- grupa construcţii 170.944.762 lei

22
 - instalaţii tehnice şi maşini 42.634.272 lei
- alte instalaţii utilaje şi mobilier 1.295.600 lei
- imobilizări corporale în curs 20.558.856 lei
Societatea are în patrimoniu următoarele terenuri:
-teren în suprafaţă de 945.892,79 mp înregistrat în conformitate cu titlul de
proprietate seria MO3 nr. 3286/ 19.11.1996 situat în Depozitul Sud, în valoare de
32.639.437,40 lei
-teren în suprafaţă de 413.413,16 mp dobândit în cursul anului 2003 în baza
titulului de proprietate seria MO3 nr. 8448/16.04.2003 situat în Depozitul Nord, în valoare
de 17.840.020,87 lei
-terenul achiziţionat în anul 2004 conform contract de vânzare - cumpărare nr.
181/20.01.2004 încheiat cu Primăria Constanţa, în suprafaţă de 243.912, 70 mp situat în
Depozitul Nord, în valoare de 11.344.584,80 lei
-în cursul anului 2009 valoarea terenului a crescut cu 20.000 lei, reprezentând c-val
studiului de evaluare privind elaborarea documentatiei topografice necesara obtinerii
certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului din Depozitul Nord II,
cf. HG 834/1991, pentru care Oil Terminal urmează să obţină titlul de proprietate.
În baza autorizaţiei nr.682 / 2004 obţinută de S.C.OIL TERMINAL S.A. pentru
desfăşurarea activităţii de antrepozit fiscal de depozitare, s- a instituit ipotecă de rang I
pentru două rezervoare metalice de păcură (R763 şi R765) în favoarea MFP-ANAF
Bucureşti, conform contractelor de garanţie imobiliară nr.547/2005 şi 548/2005.
Imobilizările financiare
SC OIL TERMINAL SA deţine la 01.01.2009 imobilizări financiare în valoare de
2.455.684 lei, din care:
- în cont „împrumuturi acordate pe termen lung" (2675) suma de 66.630 lei
reprezentând garanţii acordate furnizorilor
- în cont „alte creanţe imobilizate" (2678) suma de 2.389.054 lei, reprezentând
depozite bancare
În cursul anului 2009 au loc creşteri ale imobilizărilor financiare, dupa cum
urmeaza_ :
- în cont „împrumuturi acordate pe termen lung" (2675) reprezentând garanţii
acordate furnizorilor suma de 125 lei
- în cont „alte creanţe imobilizate" (2678) suma de 122.692.705 lei,
reprezentând depozite bancare constituite în cursul anului 2009

23
 - în cont „alte titluri imobilizate" (265) suma de 170.972 lei, reprezentând
participaţia SC OIL TERMINAL SA cu 350 de acţiuni la valoarea nominală de 100 lire
sterline, la capitalul social al companiei PAN EUROPEAN OIL PIPELINE - Compania de
Dezvoltare a Proiectului (PEOP-PDC).
Ca urmare a acestor înregistrări, în cursul anului 2009 au loc creşteri ale
imobilizărilor financiare de 122.863.802 lei.
În cursul anului 2009 au loc următoarele descreşteri ale imobilizărilor financiare:
- in cont „ imprumuturi acordate pe termen lung" (2675) reprezentând
diminuarea garanţiei acordata furnizorului S.C.Electrocentrale Bucuresti Sucursala
Electrocentrale Constanta, in suma de
50.000 lei la
- in cont „alte creanţe imobilizate" (2678) suma de 125.081.758 lei
reprezentând depozite bancare anulate în cursul anului 2009. Urmare acestor înregistrări în
cursul anului 2009 valoarea imobilizărilor financiare scade cu 125.131.758 lei.
La 31.12.2009 valoarea imobilizărilor financiare inregistreaza suma de 187.728 lei,
din care:
- alte titluri imobilizate în valoare de 170.972 lei
- garanţii acordate furnizorilor de 16.756 lei.

Imobilizările în curs în valoare de 20.558.856 lei, reprezintă investiţii neterminate

la 31.12.2009.

Descrierea principalelor rezultate ale evaluării activităţii societăţii

În anul 2009 activitatea S.C. Oil Terminal S.A. Constanţa, deşi s-a desfăşurat în
condiţii de criză economică, cu toate acestea a încheiat activitatea cu un profit brut de 1
706 323 lei, respectiv 98,9% faţă de prevederi, programul de investiţii a fost depăşit cu
25%, s-au respectat toate prevederile Contractului Colectiv de Muncă (acordarea de
ajutoare, prime, salariile achitate la termen, tichete de masă, echipamente de protecţie,
îmbunătăţirea condiţiilor de muncă).
De asemenea, la data de 31.12.2009 Oil Terminal Constanţa nu înregistrează datorii
restante faţă de furnizori, bugetul statului şi bugetul asigurărilor sociale, iar datoriile în
sold la 31.12.2009 privind bugetul statului şi bugetul asigurărilor sociale au fost achitate în
luna ianuarie 2010, conform termenelor de plăţi legale.

24
 Elemente de evaluare generală

În anul 2009 se înregistrează următoarele rezultate:

• venituri totale, din care: 131 049 774 lei
cifra de afaceri 127 484 474 lei
prestaţii export 38 324 444 lei
• cheltuieli totale 129 418 232 lei
• profit brut 1 706 323 lei
• profit net 813 326 lei
• lichiditate (disponibil în cont) 1 400 624 lei

În anul 2009 Oil Terminal S.A. Constanţa a realizat venituri totale în valoare de
131 050 mii lei, mai mari cu 14,49% (16 585 mii lei) faţă de prevederile bugetare.

Componenţa veniturilor totale realizate este următoarea (mii lei):

Nr. Anul 2009 (mii lei)
VENITURI
crt. BVC Realizat Diferenţe
0 1 2 3 4=3-2
1. Venituri de exploatare, din 113 665 129 478 15 813
care:
1.1 cifra de afaceri 111 765 127 484 15 719
1.2 alte venituri exploatare 1 900 1 994 94
2. Venituri financiare, din 800 1 572 772
care:
2.1 venituri din dobânzi 800 614 - 186
2.2 venit.diferenţe curs valutar - 923 923
2.3 alte venituri financiare - 35 35
3. TOTAL VENITURI 114 465 131 050 16 585

Alte venituri din exploatare sunt în valoare de 1 994 mii lei, din care:

venituri din producţia stocată 380 mii lei

venituri din producţia de imobilizări corporale 234 mii lei
venituri din despăgubiri, amenzi şi penalităţi 480 mii lei

25
 - alte venituri din exploatare (manevră pe liniile infrastructurii feroviare, venituri
din subvenţii
de exploatare aferente altor venituri, etc) 900 mii lei
Faţă de prevederile BVC, se înregistrează o depăşire de 94 mii lei.

Venituri financiare
Veniturile financiare realizate în anul 2009 în valoare de 1 572 mii lei, au fost mai
mari faţă de prevederile bugetare cu 772 mii lei.

Cheltuieli totale
În anul 2009 Oil Terminal S.A. Constanţa înregistrează cheltuieli totale în cuantum
de 129 418 mii lei (30 608 mii EUR la cursul oficial din 31.12.2009 de 4,2282 lei/EUR).
Faţă de prevederile bugetare înregistrăm o depăşire de 16 678 mii lei, iar faţă de anul 2008
înregistrăm cheltuieli mai mici cu 6 106 mii lei.
Indicatorul cheltuieli totale la 1 000 lei venituri totale realizat în anul 2009 este de
987 lei, faţă de 985 prevăzut în BVC.
Prezentăm realizarea cheltuielilor în anul 2009 comparativ cu bugetul de venituri şi
cheltuieli:
Nr. ANUL 2009(mii lei)
crt. CHELTUIELI BVC Realizat Diferent %
e
0 1 2 3 4=3-2 5=3/2*100
1. Chelt de expl, din care: 111 955 128 209 16 254 114,52
1.1 Cheltuieli personal, 60 449 62 897 2 448 - 104,05
incls. chelt. sociale, din care: 46 175 45 648 527 98,86
salarii brute
1.2 Alte serv terţi 6 400 19 349 12 949 302,33
1.3 Cheltuieli amortizare 13 000 13 964 964 107,42
1.4 Chelt.reparaţii, întreţ. 12 481 7 272 - 5 209 58,26
1.5 Cheltuieli materiale 4 300 6 993 2 693 162,63
1.6 Chelt. energie, apă 4 400 5 124 724 116,45
1.7 Redevenţă 5 946 5 311 - 635 89,32
1.8 Chelt. recl., publ., protocol, 479 1 211 732 252,82
sponsoriz.
1.9 Alte chelt 4 500 6 088 1 588 135,29
(chirii,deplas.,poştale,bancar
e impozite,şcolariz ,etc)
2. Chelt financ, din care: 785 1 209 424 154,01
2.1 Chelt. dif.curs valutar - 638 638 -
2.2 Cheltuieli dobânzile 372 352 -20 94,63

26
2.3 Alte chelt.. financiare 413 219 -194 53,03
3. TOTAL CHELTUIELI 112 740 129 418 16 678 114,79

Cheltuielile sociale (conf. Legii 571/2003) în anul 2009 sunt în valoare de 2 063
mii lei şi au depăşit prevederile bugetare cu 1 125 mii lei.
Structura cheltuielilor sociale la 31.12.2009 se prezintă după cum urmează:
• bilete de odihnă
şi tratament (inclusiv transportul) 956 mii lei
• ajutoare sociale
(naştere, deces, ajutoare boli grave incurabile) 617 mii lei
• cheltuieli cabinet
medical 222 mii lei
• alte cheltuieli
(prime conf C.C.M.) 268 mii lei
Cheltuieli financiare

În anul 2009 s-au înregistrat cheltuieli financiare în valoare de 1 209 mii lei cu o
depăşire de 424 mii lei faţă de prevederile bugetare, datorită în principal înregistrării
cheltuielilor din diferenţe de curs valutar în valoare de 638 mii lei, a cheltuielilor privind
dobânzile înregistrate aferente utilizării liniei de credit pentru capital de lucru (2 500 000
mii lei) de 129 mii lei şi cheltuieli privind dobânzi pentru contractele de leasing financiar
în derulare de 223 mii lei.
În anexa nr. 1 prezentăm principalii indicatori realizaţi comparativ cu bugetul de
venituri şi cheltuieli pentru anul 2009.

Indicatorii economici realizati in perioada 2007 - 2009 sunt prezentaţi după

cum urmează:

Indicatori de lichiditate oferă garanţia acoperirii datoriilor curente din active curente şi au
înregistrat valori mai mici comparativ cu anul 2008.

INDICATORI DE LICHIDITATE Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009

l.Lichiditate curentă Active curente Datorii 0,91 0,86 0,83
curente
2.Lichiditate imediată (testul Active curente-stocuri 0,85 0,75 0,69

27
acid) Datorii curente

28
 Indicatori de profitabilitate

INDICATORI DE PROFITABILITATE Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009

l.Marja brută din vânzări (%) Profit exploatare 8.01 1,17 0,99
Cifra de afaceri

5.Indicator de rentabilitate
Anul 2007 Anul Anul Valori
INDICATORI DE RENTABILITATE
2008 2009 recomandate
l.Rata rentabilităţii financiare Profit net 4.48 0,63 0,45 9,20
(%) ' Capital propriu
2.Rentabilitatea capitalului Profit net 12.87 1,76 1,27 crescătoare
social (%) Capital social

Investiţii
Activitatea de investiţii în cadrul societăţii Oil Terminal S.A. Constanţa se
desfăşoară pe două direcţii principale:
- obiective de investiţii aferente domeniului public, conform Programului
minimal privind reabilitarea şi modernizarea terminalului petrolier 2008-2012 (anexa nr. 5
A) la Acordul Petrolier de Concesiune încheiat cu Agenţia Naţională de Resurse Minerale;
- obiective de investiţii pentru patrimoniul propriu al societăţii.
În anul 2009 prin bugetul de venituri şi cheltuieli s-a alocat pentru cheltuieli de
investiţii valoarea de 13 000 mii lei, şi s-a realizat 16 234 mii lei, ceea ce înseamnă o
depăşire cu 3 234 mii lei.
Pentru anul 2009, valoarea investiţiilor realizate sunt: 13 282 mii lei pentru
patrimoniul propriu al societăţii şi 2 952 mii lei pentru domeniul public.
Prezentăm situaţia cheltuielilor de investiţii realizate în anul 2009 pe principalele
obiective:

29
 3.2 PRINCIPALELE PIEŢE DE DESFACERE PENTRU FIECARE
PRODUS SAU SERVICIU ŞI METODELE DE DISTRIBUŢIE

Societatea Oil Terminal S.A. Constanţa este singurul terminal petrolier din portul
Constanţa a cărui activitate principală este manipularea ţiţeiului, produselor petroliere,
petrochimice, chimice lichide şi a altor produse finite sau materii prime lichide pentru
import, export şi tranzit.
Clienţii principali în anul 2009 sunt:
- OMV Petrom Bucureşti in principal pentru import ţiţei, prestatii produse
petroliere
- Petrotel Lukoil Ploieşti in principal pentru import ţiţei, prestatii produse
petroliere
- Vector Energy Geneva pentru prestaţii ţiţei
- Litasco Geneva pentru prestaţii titei
- Oscar Downstream Măgurele pentru prestaţii motorină si biodiesel
- DG Petrol Bucureşti pentru prestatii motorina si biodiesel
- Interagro SA Bucureşti, Oltchim Rm Vâlcea, Chimcomplex Borzeşti pentru
prestaţii la produse chimice
Ponderea fiecărei categorii de produse sau servicii în veniturile şi în totalul cifrei de
afaceri pentru ultimii trei ani
- lei -
Produse petroliereAnul 2007%
*%
**Anul 2008%
*%
**Anul 2009%
*%
**Titei77.236.112636083.805.843626165.713.1985250Motorină9.372.9138713.294.529101028.775.75
32322Benzină12.276.411101011.445.963988.883.08177Păcură5.610.114447.898.697666.155.29355Pro
duse chimice15.181.277121213.291.040101010.550.89388Petrol turbo220.257--161.025--43.971--
Produs recuperat126.943--620.080--388.864--Alte produse şi
servicii3.470.531334.056.183336.973.42155Alte venituri de exploatare şi financiare5.045.874-
42.406.932-23.565.300-3Cifra de afaceri123.494.558100-134.573.360100-127.484.474100-Venituri
totale128.540.432-100136.980.292-100131.049.774-100
* % în cifra de afaceri ** % în venituri totale

30
 Analizând datele comparative ale anului 2009 cu anul 2007 şi 2008, se observă o
scădere a veniturilor obţinute din prestaţii la titei, benzină şi produse chimice, iar la
motorină sa înregistrat o creştere semnificativă de 15 482 mii lei (2008) şi de 19 403 mii
lei (2007).
Faţă de anii precedenţi (2007-2008) se constată o modificare a structurii prestaţiilor
pe produsele derulate. Ponderea veniturilor în cifra de afaceri pe produse se prezintă,
astfel: ţiţei de la 62%-63% în anii 2008, 2007 la 52% în anul 2009, produse chimice de la
10%-12% (2008, 2007) la 8% (2009), iar la motorină s-a înregistrat o creştere de la 10%-
8% (2008, 2007) la 22% în anul 2009. Pe de altă parte, a crescut valoarea veniturilor din
depozitări cu 11 387 mii lei (2008) şi cu 8 745 mii lei (2007), datorită strategiei comerciale
prin care unii clienţi au optat pentru stocarea produselor în rezervoarele Oil Terminal S.A.
Constanţa.

Evaluarea activităţii de vânzare

Cifra de afaceri realizată în anul 2009 în valoare de 127 484 474 lei (30 151 mii
EUR la cursul oficial valabil în 31.12.2009 de 1 EUR = 4,2282 lei, conform precizărilor
Ordinului ministrului finanţelor publice nr.1752/2005) este mai mare cu 14,06% faţă de
prevederile bugetare, dar mai mică cu 5,56% faţă de cifra de afaceri realizată în anul 2008.
Depăşirea cifrei de afaceri faţă de prevederile bugetare cu 14,06% (15 719 mii lei),
în condiţiile nerealizării programului fizic de prestaţii cu 15% (1 293 mii tone), s-a datorat
modificării structurii prestaţiilor realizate.
Principalii clienţi cu pondere importantă în cifra de afaceri sunt: Petrom S.A.
Bucureşti (24%), Petrotel Lukoil Ploieşti (22%) şi Vector Energy Geneva Elveţia (17%),
care împreună totalizează 63% din cifra de afaceri pentru anul 2009.

Nr. Denumire client Anul 2009

crt. Mii lei Pondere %
1 OMV Petrom SA Bucureşti 30 726 24
2 Petrotel Lukoil Ploieşti 27 737 22
3 Vector Energy Geneva-Elveţia 21 326 17
4 Oscar Downstream Măgurele 8 107 6
5 Litasco Geneva Elveţia 8 066 6
6 DG Petrol Bucureşti 5 513 5
7 Alţi clienţi 26 009 20
8 Total cifra de afaceri 127 484 100
Pentru anul 2010 bugetul de venituri şi cheltuieli este fundamentat pe un program
fizic cantitativ de 7 886 mii tone, mai mic cu 7% faţă de programul fizic al anului 2009.

31
Prezentarea şi analizarea efectelor cheltuielilor de capital, curente sau anticipate
asupra situaţiei financiare a societăţii comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut
Situaţia cheltuielilor de capital în anii 2008, 2009 se prezintă astfel:
- lei-
2008 2009
Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de 539.055 12.873
capital
Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital 132.402 -
În 2009 societatea a înregistrat cheltuieli de capital în valoare 12.873 lei.

Prezentarea şi analizarea evenimentelor, tranzacţiilor, schimbărilor

economice care afectează semnificativ veniturile din activitatea de bază

Comparativ cu celelalte terminale, societatea se impune prin:

- dotările tehnice impresionante care constau în rezervoare cu o capacitate de
depozitare totală de circa 1,7 milioane mc, 3 rampe de descărcare cisterne CF, câte una în
fiecare depozit, 6 dane petroliere cu adâncimi de 12,80 m şi o dană ce permite descărcarea
navelor cu ţiţei cu pescaj de maxim 17,5 m;
- laboratoare în cele trei depozite dotate cu aparatura necesară efectuării de
analize complete la toate produsele manipulate;
- conducte magistrale pentru transportul ţiţeiului către toate rafinăriile, primirea
benzinei şi motorinei de la rafinării;
- independenţa energetică, toate cele trei depozite având centrale termice proprii
pe gaze naturale;
- flexibilitatea de a trece de la manipularea pe aceeaşi instalaţie de un produs la
altul sau a unor calităţi diferite din cadrul aceluiaşi produs;
- asigurarea unor lucrări de reparaţii, întreţinere, pentru situaţii de urgenţă, cu
forţe proprii ale terminalului, ceea ce permite un management corespunzător al situaţiilor
de urgenţă, la costuri minime;
- managementul stocurilor de produse în sistem unic, centralizat la direcţia
comercială, centralizare care corespunde conceptului de mix marketing.

Ca puncte slabe se pot enumera:

- suprafaţa mare pe care este întins Oil Terminal SA şi distanţele mari între cele
trei depozite

32
 - capacităţile mari de depozitare şi zestrea mare a conductelor şi stocurilor
tehnologice din rezervoare care fac dificilă rularea cantităţilor mici de produse de calitate
deosebită;
- conducte şi rezervoare cu grad mare de uzură având în vedere că cele mai noi
rezervoare au fost construite la începutul anilor 1970;
- gradul redus de automatizare al fluxurilor tehnologice duce la urmărirea
producţiei în sistem fizic în locul celui electronic, având drept consecinţă menţinerea unui
personal numeros pentru astfel de operaţiuni;
- neincluderea terminalului într-un circuit internaţional, având un portofoliu
limitat de clienţi externi.
Dintre oportunităţile de dezvoltare viitoare se pot avea în vedere următoarele:
- Construirea conductei Constanţa -Trieste de transport a ţiţeiului din zona Mării
Caspice.
La prima întâlnire care a avut loc la Zagreb, în data de 10 iulie 2008, acţionarii au
semnat actul constitutiv al companiei de dezvoltare a proiectului PEOP, de construire a
oleoductului Constanţa-Trieste. Capitalul social al companiei este împărţit în 2 100 acţiuni,
cu o valoare nominală de 100 lire sterline/acţiune. Din acţionariatul companiei fac parte :
SC CONPET SA Ploieşti, SC OIL TERMINAL SA Constanţa din Romania (fiecare
deţinând câte 350 acţiuni); TRANSNAFTA din Serbia şi JANAF din Croaţia. (fiecare
deţinând câte 700 acţiuni).
Obiectivul noii societăţi constituite il reprezintă desfăşurarea de activităţi legate de
realizarea studiilor necesare şi promovării proiectului în scopul atragerii potenţialilor
investitori pentru construirea oleoductului pan european Constanţa-Trieste. In cursul anului
2009 au avut loc o serie de întâlniri şi negocieri între acţionari cu privire la realizarea
proiectului PEOP.
- Creşterea importului de biodiesel şi bioetanol ca urmare a alinierii la
legislaţia UE care impune aditivarea benzinei şi motorinei cu biocombustibili;
- Importul de metanol având în vedere preţul scăzut comparativ cu cel produs
de Combinatele chimice din Romania, ca urmare a preţului ridicat al gazului metan;
- Deschiderea relaţiilor către traderii externi şi semnarea de noi contracte.

Dintre evenimentele care pot afecta negativ activitatea Oil Terminal se pot
evidenţia:
- menţinerea situaţiei de inactivitate a Rafinăriei RAFO SA ONESTI ;

33
 - creşterea preţului gazului metan, materie primă pentru producerea ureanului
şi metanolului;
- modernizarea rafinăriilor PETROM care vor trece la prelucrarea avansată a
ţiţeiului astfel încât ultimul produs obţinut să fie cocsul de petrol în locul păcurei care în
prezent se exportă;
- trecerea termocentralelor de la păcură la gaze naturale, fapt ce poate
determina reducerea importurile via mare;
- darea în exploatare de către ROMPETROL RAFINARE a unui monoboy la
care îşi descarcă toate navele cu ţiţei;
- scăderea rulajului de ţiţei şi produse petroliere din cauza crizei economice şi
financiare mondiale;
- scăderea preţurilor pe piaţa externă pentru produsele chimice (leşie sodă,
urean, etc).

Precizarea amplasării şi a caracteristicilor principalelor capacităţi de

producţie în proprietatea societăţii
Secţia Platformă NORD şi Secţia Platformă SUD sunt amplasate în zona oraşului
Constanţa, iar Secţia Platformă PORT este amplasată în portul Constanţa.
Cele 3 Secţii Platformă îşi repartizează între ele activităţile de primire, descărcare,
depozitare, condiţionare şi livrare a ţiţeiului, produselor petroliere, petrochimice şi chimice
lichide pentru import, export şi tranzit, dar toate se conduc după o strategie unică.
S.C. OIL TERMINAL S.A. efectuează prestaţii de servicii privind încărcarea,
descărcarea, depozitarea şi condiţionarea următoarelor produse: ţiţei, benzină, motorină,
produse petrochimice şi chimice lichide.
Fiecare depozit dispune de rampe de încărcare-descărcare ţiţei, produse petroliere şi
chimice lichide, parcuri de rezervoare destinate depozitării acestora, case de pompe, trasee
de conducte prin care se face legătura între diversele echipamente tehnice ale depozitului.
Secţia Platformă PORT dispune şi de dane, special echipate pentru operare nave petroliere.
Pentru benzină, motorină şi ţiţei, instalaţiile sunt dotate şi cu sisteme de contorizare.

Rampele de încărcare-descărcare cisterne CF cu o capacitate de aprox. 20.000

tone/24 ore sunt reprezentate de un sector restrâns de cale ferată, special amenajată pentru
încărcarea/descărcarea cisternelor de produse petroliere şi chimice lichide. Paralel cu
sectorul de cale ferată sunt montate conductele colectoare prin care se descarcă produsele

34
prin cădere liberă. Colectoarele sunt legate de echipamentele de pompare prin conductele
de transport.
Conducte de transport cu diametre cuprinse între 100 şi 1.000 mm.
Casele de pompe ce pot realiza debite între 300-2500 m3/h sunt construcţii în
general închise, în interiorul cărora sunt montate pompele care asigură derularea
produselor existente în depozit. Acţionarea pompelor se face electric. De asemenea, tot în
interiorul casei pompelor se găsesc montate conductele de aspiraţie şi refulare, precum şi
armăturile de închidere.
Parcurile de rezervoare, cu capacităţi cuprinse între 1.500 m3 şi 50.000 m3, sunt
subunităţi specializate de depozitare a produselor lichide. Rezervoarele sunt de construcţie
metalică, cilindrice, verticale, amplasate suprateran, cu capac fix sau flotant, unele
prevăzute cu centuri de protecţie din beton, altele în cuve de retenţie de pământ sau beton.
Rezervoarele sunt prevăzute cu instalaţii specifice PSI şi, funcţie de natura produselor
depozitate, cu izolaţie termică sau cu serpentine de încălzire.
Laboratoarele sunt dotate cu aparatură pentru efectuarea analizelor fizico-chimice
specifice.
Instalaţii de separare a produselor petroliere din apele reziduale şi rezervoare pentru
primirea balastului de la nave.
Activitatea de exploatare a societăţii Oil Terminal S.A. Constanţa desfăşurată în
cursul anului 2009, în contextul economic extrem de dificil, a influenţat rezultatele
economico-financiare ale societăţii, în sensul diminuării unor estimări stabilite prin BVC.
Pe parcursul anului 2009, datorită crizei economice, unii dintre clienţii Oil
Terminal S.A. Constanţa s-au confruntat cu evenimente imprevizibile, ceea ce a făcut
posibil instituirea stării de forţă majoră (Chimcomplex S.A. Borzeşti şi S.C. Oltchim S.A.
Râmnicu Vâlcea), iar alţi clienţi au înregistrat reduceri semnificative de activitate. Această
situaţie a însemnat o diminuare a cantităţilor de produse derulate şi implicit a veniturilor de
exploatare.
Astfel, Oil Terminal S.A. Constanţa înregistrează în anul 2009 un deficit fizic total
faţă de BVC de 1 293 mii tone (15%), din care: ţiţei 1 128 mii tone, benzină 102 mii tone,
păcură 122 mii tone şi produse chimice 287 mii tone, iar motorina un plus cantitativ de 346
mii tone.

| Nr. Activitatea ANUL 2009 (mii to)

crt. Progr Realiz ± %

35
 Total produse 8 456 7 163 -1 293 85
petroliere,din care:
1 Ţiţei 5 565 4 437 - 1 128 80
2 Benzină 920 818 - 102 89
3 Motorină 505 851 346 168
4 Păcură 400 278 - 122 69
5 Produse chimice 1 066 779 - 287 73

Evoluţia lunară a cantităţilor de produse derulate în anul 2009 este prezentată după
cum urmează:
Nr. Realizări 01.01.2009 - 31.12.2009 (mii to) |
Activitatea
crt. I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Total produse 685 732 562 488 806 743 538 539 446 508 527 587
petroliere, din
care:
1 Ţiţei 421 464 358 349 625 520 296 317 233 263 266 323
2 Benzină 88 60 71 43 83 103 125 39 79 43 26 59
3 Motorină 66 60 45 52 64 59 62 61 65 116 127 76
4 Păcură 50 70 35 4 1 22 21 32 31 3 2 5
5 Produse chimice 60 78 53 40 33 39 34 90 38 83 106 124
Comparativ cu anii anteriori realizările cantitative din anul 2009 au scăzut cu 47%
faţă de anul 2005, cu 43% faţă de anul 2006, cu 40% faţă de 2007 şi cu 38% faţă de anul
2008.

Nr. Activitatea Realizări 2005-2009 (mii tone)

crt. 2005 2006 2007 2008
2009
Total 13 599 12 559 11 884 11 479 7 163
produse
petroliere
din care:
1 Ţiţei 8 072 8 109 7 990 8 036 4 437
2 Benzină 2 155 2 067 1 372 1 142 818
3 Motorină 1 269 742 739 618 851
4 Păcură 767 438 457 518 278
5 Produse 1 307 1 203 1 299 1 151 779
chimice
6 Petrol reactor 29 - 27 14 -

36
3.3 PIATA VALORILOR MOBILIARE EMISE DE SOCIETATE
ŞI POLITICA DE DIVIDEND

Capitalul social subscris şi vărsat integral este de 58.243.025,30 lei divizat în

582.430.253 acţiuni cu valoare nominală de 0,10 lei.
Structura acţionariatului la 10.02.2010, conform Registrului acţionarilor ţinut de
S.C DEPOZITARUL CENTRAL S.A este următoarea:

ACŢIONAR Nr. acţiuni Pondere (%)

Ministerul Economiei Bucureşti sector 1 347.257.973 59,6222
Fondul Proprietatea SA Bucureşti sector 5 58.243.026 10,0000
Persoane juridice 116.426.495 19,9898
Persoane fizice 60.502.759 10,3880
TOTAL 582.430.253 100,0000
Conform Hotărârii de Guvern nr.1720/30.12.2008 privind organizarea şi
funcţionarea Ministerului Economiei, începând cu 01.01.2009 Oil Terminal S.A. Constanţa
a trecut sub autoritatea Ministerului Economiei, care în baza H.G. nr.1634/29.12.2009 îşi
schimbă denumirea din Ministerul Economiei în Ministerul Economiei, Comerţului şi
Mediului de Afaceri.
În cursul anului 2009 nu s-au desfăşurat activităti ale S.C OIL TERMINAL S.A de
achizitionare a propriilor actiuni.
S.C. OIL TERMINAL S.A. nu are filiale, neexistând acţiuni emise de societatea
mama detinute de filiale.
În cursul anului 2009 S.C OIL TERMINAL S.A nu a emis obligatiuni.
Începând cu data de 30.01.1998 acţiunile S.C. OIL TERMINAL S.A sunt
tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti, simbol OIL.

Sintetic rezultatele economico financiare ale societăţii sunt prezentate în contul de

profit şi pierdere

2007 2008 2009

I VENITURI TOTALE, din care: 128.540.432 136.980.292 131.049.774
1. Venituri din exploatare 128.288.273 136.342.200 129.477.802
2. Venituri financiare 252.159 638.092 1.571.972
3. Venituri extraordinare
II CHELTUIELI 119.064.206 135.524.471 129.418.232
TOTALE, din care:
1. Cheltuieli exploatare, din care: 118.397.109 134.764.472 128.209.522

37
a. chelt. materiale 7.613.557 7.166.720 7.021.767
b. chelt. energie, apă 6.572.216 4.763.413 5.131.322
c. chelt. cu personalul, din care: 52.606.642 60.988.515 62.825.347
- salarii brute 39.692.137 46.932.726 48.046.930
- cheltuieli asigurări şi protecţie socială 12.914.505 14.055.789 14.778.417
d. Ajustari de valoare privind imobilizarile 11.815.293 15.242.302 13.976.667
corporale si necorporale
2. Cheltuieli financiare 667.097 759.999 1.208.710
3. Cheltuieli extraordinare - - -
III PROFIT BRUT 9.476.226 1.455.821 1.631.542
IV IMPOZIT PE PROFIT 1.980.116 430.141 892.997
V PROFIT NET DE REPARTIZAT, din 8.428.237 1.135.397 813.326
care:
- fond de participare a salariaţilor la profit 932.127 108.295 74.781
- surse proprii de finanţare 3.728.509 433.179 299.125
- dividende brute, din care: 4.660.636 541.474 373.906
• impozit pe dividende 230.147 - -
• dividende nete 4.430.489 - -
- Rezerva legală 515.364 52.449 65.514

Evoluţia veniturilor brute, a elementelor de costuri, profitului şi dividendelor

Anul 2009 s-a încheiat cu un profit brut în valoare de 1 706 323 lei. Faţă de
prevederile bugetare înregistrăm o nerealizare de 18 677 lei.
Profitul brut înregistrat de Oil Terminal S.A. Constanţa la 31.12.2009 în valoare de
1 706 323 lei, influenţat de modalitatea de înregistrare a participării salariaţilor la profitul
net al anului 2009, respectiv cu valoarea de 74 781 lei (conform prevederilor art.2, Cap. II
din Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 418/2005), devine 1 631 542 lei.

Pe fiecare flux de activitate realizarea profitului se prezintă astfel:

Anul 2009
Activitatea de exploatare BVC (lei) Realizat (lei) %
Venituri exploatare 113 665 000 129 477 802 114
Cheltuieli exploatare 111 955 000 128 209 522 114
Profit exploatare 1 710 000 1 268 280 74
Activitatea financiară
Venituri financiare 800 000 1 571 972 196
Cheltuieli financiare 785 000 1 208710 154
Rezultat financiar 15 000 363 262 2 422
VENITURI TOTALE 114 465 000 131 049 774 114
CHELTUIELI TOTALE 112 740 000 129 418 232 114
PROFIT BRUT 1 725 000 1 631 542 95
Impozit pe profit 262 000 892 997 341
PROFIT NET 1 463 000 738 545 50

38
 Repartizarea profitului s-a efectuat conform prevederilor OG 64/2001 privind
repartizarea profitului la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile
comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome, aprobată
prin Legea nr. 769/2001, modificată prin OG 61/2004, aprobată prin Legea 414/2004,
Ordin MFP 144/22.02.2005, Ordin MFP 128/15.02.2005 şi Ordin MFP 418/06.04.2005,
privind unele precizări contabile aplicabile agenţilor economici.
În anii 2007-2009 situaţia dividendelor repartizate a fost următoarea:
Dividende 2007 2008 2009
brute 4 660 636 541 474 373 906
nete 4 430 489 519 900 -
plătite până la 31.12.2009 4 050 850 486 656 -

Valoarea dividendului brut/acţiune în perioada 2007-2009 se prezintă, astfel:

Anul Dividend
brut/acţiune -lei-
2007 0,0080020
2008 0,0009296
2009 0,0006419
Modalitatea de plată a dividendelor s-a stabilit astfel:
- în numerar la sediul societăţii
- prin virament bancar în contul comunicat în scris de acţionar
- prin mandat poştal la domiciliul cunoscut al acţionarilor din afara judeţului
Constanţa.
Plata dividendelor către acţionarii societăţii se va face în conformitate cu art. 238,
alin. 2 din Legea 297/2004 în termen de 6 luni de la data Adunării Generale Ordinare a
Acţionarilor de stabilire a dividendelor.
Dividendele se plătesc acţionarilor proporţional cu cota de participare la capitalul
social.
Acţionarii îndreptăţiţi să primească dividendele distribuite din profitul net realizat
în exerciţiul financiar 2009 sunt cei înregistraţi în Registrul Acţionarilor la data de
înregistrare.

Elemente de perspectivă privind activitatea societăţii

39
 Pentru anul 2010, Oil Terminal S.A. Constanţa îşi propune prin prestarea de
servicii de cea mai bună calitate, satisfacerea tuturor partenerilor de afaceri în scopul
fidelizării acestora sau atragerea de clienţi noi, care să conducă la desfăşurarea unei
activităţi eficiente şi realizarea profitului conform prevederilor bugetare.
De asemenea societatea îşi propune realizarea cheltuielilor de investiţii în valoare
de 21 800 mii lei, pentru atingerea următoarelor obiective:
- extinderea capacităţii de depozitare;
- reducerea consumurilor tehnologice;
- modernizarea echipamentelor şi instalaţiilor existente pentru optimizarea
performanţelor societăţii;
- dotarea cu utilaje independente pentru îmbunătăţirea sistemelor de măsurare
a produselor manipulate şi pentru creşterea calităţii prestaţiilor efectuate;
- reducerea costurilor de prestare;
- conformare privind cerinţele de mediu.

40
 CONCLUZII

Pieţele financiare reprezintă una din cele mai representative oferte de

instrumente de investire puse la dispoziţia celor în căutarea unui plasament.
Diversitatea de instrumente oferite de această piaţă se adreseză diferitelor tipuri
de investitori în funcţie de ceea ce urmăresc câştiguri mari dar supuse riscului sau câştiguri
reduse dar siguranţa realizării lor.
Aşa cum am arătat în capitolele lucrarii, unul din cele mai cunoscute şi
tranzacţionate instrumente financiare primare sunt acţiunile – reprezentând acea parte din
capitalul social care oferă deţinătorului drepturi şi obligaţii. Unul din cele mai importante
drepturi ale deţinătorilor de acţiuni sunt dividendele.
Una din cele mai importante politici ale unei societăţi pe acţiuni o reprezintă
politica de dividend care permite societăţii să obţină un echilibru între satisfacerea nevoii
de obţinere a unor randamente satisfăcătoare pentru acţionari pe de o parte şi reţinerea unor
părţi suficiente din profitul obţinut într-un exerciţii financiar pentru a permite dezvoltarea
sănătoasă a firmei prin realizarea de investiţii din surse proprii.
Pe parcursul lucrării am încercat să prezentăm acţiunile din punct de vedere al
caracteristicilor, tipologiei şi drepturilor conferite deţinătorilor dar şi elemente legate de
politica de dividend şi tipologia dividendelor în economie.
În capitolul trei am ales să facem o prezentare detaliată a societăţii SC OIL
TERMINAL SA din punct de vedere al activităţii desfăşurate, al rezultatelor economico
financiare obţinute dar mai ales al politicii de dividend şi a valorii dividendelor distribuite
în ultimii trei ani.
Am ales această societate deoarece este reprezentativă pentru economia
constanţeană pe de o parte iar pe de altă parte pentru că că este o societate cotată la bursă
cu o responsabilitate faţă de acţionarii care au achiziţionat la Bursa de Valori Bucureşti
acţiuni ale acestei societăţi considerând-o un plasament avantajos pe termen lung.
În concluzie putem spune că, chiar în condiţiile crizei financiare internaţionale
care a afectat activitatea economic a societăţii determinând o scădere a vânzărilor acesteia,
SC OIL TERMINAL SA a reuşit să obţină în ultimii trei ani profit şi să distribuie
dividende acţionarilor.

41
 BIBLIOGRAFIE

Anghelache Reglementări actuale pe piaţa de capital, Editura

Gabriela, Nan Sanda, Economică, 2005
Badea Dora, Ioacără
Anca

Anghelache Gabriela Piaţa de capital, Caracteristici.Evoluţii.Tranzacţii,

Editura Economică, 2004

Dragotă Victor Politica de dividend, Editura All Back, 2003

Negrea Alexandru Finante managerial, Editura Ex Ponto, 2007

Prunea Petre Piaţa de capital. Cronica provocării riscului, Editura

Economică, 2001

*** www.bvb.ro

*** www.kmarket.ro

*** www.oil-terminal.com

42