Cap.

1
Finantarea prin emisiune de actiuni

1.1. Acţiunile – definire, caracteristici, clasificare

Acţiunile sunt valori mobiliare care reprezintă fracţiuni egale din capitalul social şi
desemnează raportul juridic dintre deţinătorul de acţiuni şi societatea emitentă. Ele atestă
dreptul de coproprietate al deţinătorului asupra societăţii emitente şi sunt considerate titluri cu
venit variabil. Principalele caracteristici ale acestor valori mobiliare sunt redate mai jos.
 Acţiunile au o valoare nominală stabilită prin actul constitutiv al societăţii, care în cazul
României, conform Legii nr. 31/1990 republicată, nu poate fi mai mică de 1.000 de lei. In
cazul majorărilor de capital, societatea emitentă poate decide şi modificarea valorii
nominale a acţiunilor.
 Acţiunile oferă drepturi egale deţinătorilor, excepţie făcând cazurile în care sunt emise,
conform prevederilor actului constitutiv, acţiuni cu drepturi diferite (acţiuni preferenţiale
şi acţiuni comune).
 Acţiunile sunt indivizibile; în cazul in care o acţiune este deţinută de mai multe persoane,
drepturile de acţionar trebuie exercitate de un reprezentant unic, desemnat de aceste
persoane.
 Acţiunile sunt instrumente negociabile, vânzarea/cumpărarea realizându-se diferit în
funcţie de tipul societăţii emitente (închisă sau deschisă). În cazul societăţilor închise,
acţionarii care doresc să-şi vândă acţiunile trebuie să le ofere spre cumpărare celorlalţi
acţionari (care beneficiază deci de dreptul de preferinţă sau de preempţiune). Dacă aceştia
din urmă nu sunt interesaţi de achiziţionarea acţiunilor, atunci ele pot fi oferite spre
vânzare unui terţ. În cazul societăţilor deschise, acţiunile sunt vândute în baza unui ordin
dat de deţinător firmei de brokeraj, care vinde acţiunile la bursă sau pe piaţa OTC.

Acţiunile pot fi clasificate în funcţie de mai multe criterii:

1) după modul de identificare a proprietarului: nominative (au înscris numele proprietarului)
şi la purtător (deţinătorul este proprietarul);
2) după forma în care sunt emise: materializate (pe suport de hârtie) şi dematerializate
(înscrisuri în cont).

1
3) după drepturile pe care le generează: comune sau ordinare (principalele drepturi oferite
fiind dreptul de vot şi dreptul la dividend) şi preferenţiale (care oferă dreptul la un
dividend prioritar, suplimentar sau fix, fără a oferi dreptul de a participa şi de a vota în
Adunarea Generală a Acţionarilor).

 Drepturile conferite acţionarilor

Drepturile deţinătorilor de acţiuni comune diferă de la firmă la alta, dar, în mod
normal, includ următoarele drepturi patrimoniale şi nepatrimoniale 1: dreptul de a participa la
Adunarea Generală a Acţionarilor; dreptul de vot, dreptul de informare, dreptul la dividende şi
drepturi reziduale (dreptul asupra părţii cuvenite din lichidarea societăţii).
Dreptul de vot se exercită de către acţionari în cadrul Adunărilor Generale ale
Acţionarilor, orice acţiune comună dând dreptul la un vot în AGA. Acţionarii exercită dreptul
lor de vot proporţional cu numărul acţiunilor pe care le posedă, în funcţie de pachetul de
acţiuni deţinut având o putere decizională mai mare sau mai mică. Prin actul constitutiv al
societăţii, se poare limita numărul de voturi aparţinând acţionarilor care posedă mai mult de o
acţiune.
Având în vedere că acţiunile sunt vehicule investiţionale 2, cumpărate în scopul de a
obţine profit, este deosebit de importantă informarea acţionarilor. Prin Legea nr. 31/1990,
administratorii sunt obligaţi să pună la dispoziţia acţionarilor registrele societăţii şi să
elibereze la cerere, pe cheltuiala acestora, extrase din ele. De asemenea, acţionarii au dreptul
să cerceteze bilanţul, precum şi rapoartele administratorilor şi cenzorilor, depuse la sediul
societăţii în vederea adunării generale, putând obţine, pe cheltuiala lor, copii ale acestor
documente. În plus, societăţile cotate pe o piaţă reglementată de capital, trebuie să asigure
informarea periodică a acţionarilor, conform regulamentelor bursiere şi legislaţiei specifice
pieţei bursiere.
Dreptul la dividende este principalul drept patrimonial al acţionarilor. La încheierea
exerciţiului financiar, dacă societatea a obţinut profit, AGA hotărăşte repartizarea profitului,
repartizările posibile fiind: investiţii, dividende, rezerve şi participarea salariaţilor la profit.
Cuantumul dividendului se stabileşte de AGA, iar sumele încasate de acţionari sunt
proporţionale cu cota de participare la capitalul social.

1
Stanciu D. Cărpenaru, Drept comercial român, vol II, Editura Atlas Lex, Bucureşti,1993, pag.213-215
2
John M. Dalton, Piaţa acţiunilor, Editura Hrema, Bucureşti, 2000, pag. 4.

2
 Atunci când se dizolvă o societate, deţinătorii de acţiuni comune primesc partea ce li
se cuvine din lichidarea societăţii, după ce au fost plătite salariile, impozitele şi sumele
datorate creditorilor şi deţinătorilor de acţiuni privilegiate.
 Data de referinţă şi data de înregistrare
La AGA au voie să participe doar acţionarii înscrişi în registrul acţionarilor la data de
referinţă. Acesta data e stabilită de persoanele care convoacă AGA şi e publicată în
convocatorul AGA. Pentru societăţile deschise, data de referinţă se stabileşte între momentul
publicării anunţului şi data întrunirii AGA. Pentru societăţile închise 3, data de referinţă trebuie
stabilită conform Legii nr. 31/1990 şi poate fi cu cel mult 60 zile în urmă faţă de convocarea
pentru prima dată a AGA.
Prin derogare de la prevederile Legii nr. 31/1990, identificarea acţionarilor societăţilor
deschise care urmează a beneficia de dividende sau alte drepturi şi asupra cărora se răsfrâng
efectele hotărârilor adunării generale a acţionarilor va fi stabilită de aceasta. Această dată,
numită dată de înregistrare, va fi ulterioară cu cel puţin 10 zile lucrătoare datei adunării
generale a acţionarilor.
 Termenul de plată a dividendelor
Înainte de apariţia Legii nr. 525/2002, pentru societăţile deschise nu exista un termen
de plată a dividendelor. Din acest motiv, multe societăţi aprobau repartizarea dividendelor,
dar le plăteau după 2-3 ani. Potrivit noii legi a valorilor mobiliare – Legea nr. 297/2004 -
dividendele trebuie plătite în baza unei hotărâri AGA în maxim 6 luni de la data întrunirii
AGA. Dacă AGA nu a stabilit un termen de plată a dividendelor, acestea urmează a fi plătite
în maxim 60 de zile de la data publicării hotărârii AGA de repartizare a dividendului în
Monitorul Oficial.
 Tipuri de acţionari
In funcţie de procentul de acţiuni comune deţinute există mai multe tipuri de acţionari:
 acţionar semnificativ: care deţine cel puţin 5% din acţiuni;
 acţionar cu poziţie de control: care deţine cel puţin 1/3 din drepturile de vot în
AGA;
 acţionar majoritar: care deţine cel puţin 50% + 1 din drepturile de vot în AGA sau
un număr suficient de voturi care să-i permită numirea şi revocarea majorităţii
administratorilor şi cenzorilor;

3
Societăţile închise sunt societăţi ale căror acţiuni nu sunt cotate pe o piaţă reglementată de capital.

3
  acţionar cu o poziţie majoritar absolută: acţionarul deţine peste 75% din
drepturile de vot în AGA sau un număr suficient de drepturi de vot care să-i permită
numirea şi revocarea tuturor administratorilor şi cenzorilor.
 Acţiunile preferenţiale – caracterizare generală
Acţiunile preferenţiale sau privilegiate sunt acţiuni care plătesc un dividend prioritar
fix, compania emitentă trebuind să achite “integral dividendele pentru toate emisiunile ei de
acţiuni privilegiate înainte de orice plată către deţinătorii de acţiuni comune. Deţinătorul de
acţiuni privilegiate are prioritate faţă de deţinătorul de acţiuni comune şi cu privire la
drepturile reziduale (salvage rights)”.4 Din acest motiv, acţiunile preferenţiale sunt considerate
titluri de valoare superioare (senior securities)5. Emisiunea de acţiuni preferenţiale presupune
stabilirea anumitor aspecte ale ofertei publice de vânzare 6, care trebuie aduse la cunoştinţa
investitorilor prin prospectul de emisiune.
1. Rata dividendului este suma fixă sau mărimea procentuală calculată la valoarea nominală,
stabilită şi în raport cu rata dobânzii. În practică, există şi acţiuni preferenţiale la o rata
modificabilă, caz în care rata de dividend se calculează periodic în funcţie de rata dobânzii
obligaţiunilor de stat. Aceste acţiuni pot fi returnabile, permiţând deţinătorilor să returneze
la un moment dat (specificat) acţiunile şi să primească un preţ predeterminat din partea
emitentului.
2. Clauza de răscumpărare. Societatea emitentă îşi rezervă dreptul de a retrage emisiunea de
acţiuni privilegiate, plătind acţionarilor o anumită sumă în numerar. Preţul minim de
răscumpărare este preţul la care emisiunea a fost vândută iniţial publicului investitor. De
asemenea, se stabileşte şi o anumită perioadă, în funcţie de evoluţia ratei dobânzii, în care
nu se face răscumpărarea pentru a asigura stabilitatea investiţiei şi preţul de răscumpărare.
3. Clauza de convertibilitate permite investitorilor să-şi convertească acţiunile preferenţiale
în acţiuni comune, în funcţie de rata de conversie stabilită de societatea emitentă.
4. Clauza de cumulativitate. În cazul în care societatea a înregistrat pierderi sau nu s-a
aprobat plata dividendului cuvenit acţionarilor (ce deţin acţiuni preferenţiale), dividendul
se cumulează şi se plăteşte în primul an în care societatea a decis repartizarea de
dividende.

4
John M. Dalton, opera citată, pag. 16.
5
Senior – condiţia sau statutul unui titlu de valoare care are prioritate în ceea ce priveşte plata venitului şi
rambursarea principalului. De exemplu, pentru aceeaşi firmă emitentă, obligaţiunile au prioritate faţă de acţiunile
preferenţiale, iar acestea au prioritate faţă de acţiunile comune.
6
Gabriela Anghelache, Bursa şi piaţa extrabursieră, Editura Economică, Bucureşti, 2000, pag. 36-38

4
5. Clauza de participare la profit. Acţiunile preferenţiale cu clauză de participare oferă
deţinătorilor posibilitatea de a câştiga un dividend suplimentar, mărindu-se astfel
randamentul acestor acţiuni în perioadele în care firma emitentă a înregistrat un profit
ridicat.

1.2. Evaluarea acţiunilor

Pentru fundamentarea deciziei de investire a fondurilor disponibile în acţiuni, agenţii

economici pot calcula diferiţi indicatori care permit evaluarea acţiunilor.
1. Valoarea nominală (VN) este o valoare convenţională, pe baza căreia este împărţit
capitalul între acţionari şi reprezintă suma înscrisă pe titlu.

VN =

unde CS este capitalul social;

N - numărul de acţiuni

2) Valoarea intrinsecă (Vi) se determină pe baza capitalului propriu, calculat prin însumarea
capitalului social şi a rezervelor.

unde ANC este activul net corectat

CP - capitalul propriu

3) Valoarea financiară (Vf) exprimă capitalul financiar care s-ar fructifica prin deţinerea unei
acţiuni (ca urmare a plăţii dividendelor), comparabil cu rata medie a dobânzii de pe piaţa
monetară şi se calculează ca raportul dintre valoarea dividendului şi rata dobânzii.

unde D este dividendul pe acţiune;

d - rata dobânzii pe piaţa monetară

5
4) Valoarea de randament este raportul dintre profitul net repartizat şi rata medie a dobânzii
de pe piaţa monetară.

unde PPA este profitul net pe acţiune;

5) Valoarea de piaţă (cursul acţiunii) este preţul la care se negociază o acţiune pe piaţă, fiind
influenţată de numeroşi factori cum ar fi: valoarea nominală, raportul cerere ofertă, situaţia
economico - financiară a emitentului, veniturile anterioare aduse de acţiune, rata dobânzii,
rata inflaţiei, conjunctura economică internă şi internaţională.

6) Profitul pe acţiune – reprezintă capacitatea emitentului de a obţine profit .

PPA = Profit net/N

7) Rata de distribuire a dividendului (d)

d = Dividende nete/Profit net

8) Rata de rentabilitate se calculează prin raportarea profitului obţinut prin deţinerea unei
acţiuni la costul achiziţionării unei acţiuni. Profitul constă în dividend şi diferenţa de curs
între momentul cumpărării şi momentul vânzării. Costul de achiziţie este cursul din momentul
t0.

R= = = η div +Δ%C

unde D este dividendul pe acţiune;

C0 - cursul în momentul t0;
C1 - cursul în momentul t1;
η div - randamentul în dividende;
Δ%C - modificarea procentuală a cursului acţiunii

6
9) Coeficientul PER arată cât trebuie să plătească un investitor pe o acţiune pentru a obţine o
unitate monetară din profitul firmei sau în câţi ani se recuperează din profitul firmei
investiţia realizată.

PER= C/PPA

unde C este cursul acţiunii;

PPA – profitul de pe acţiune

10) Dividendele aşteptate în viitor

Se consideră că pentru o acţiune deţinută pe o perioadă nedeterminată de timp, preţul
plătit trebuie să acopere dividendele (actualizate) generate de respectiva valoarea mobiliară.
Aşadar, cursul teoretic al unei acţiuni este sumă de dividende actualizate cu rata de
rentabilitate aşteptată de investitori. (k).

C=

1. daca dividendele sunt constante în fiecare an D0 = D1 =...... iar n tinde spre infinit

C= =

Deci rata de rentabilitate cerută de acţionari se determina astfel:

k=

2. dacă dividendele cresc în fiecare an cu o rată anuală constantă g, iar n tinde spre infinit
D1 = D0 (1 + g); D2 = D1 (1 + g) = D0 (1 + g)2 .....................
Dn = D n-1 (1 + g) = D0 (1 + g)n

C= = D0 = D0

Deci C =

Rata de rentabilitate cerută de acţionari

7
 k= = η div + g

1.3. Emisiunea de acţiuni şi efectele de diluţie.

Drepturile de subscriere şi drepturile de atribuire

Emisiunea de acţiuni are loc la înfiinţarea societăţii şi în cazul majorării a capitalului

social. Majorarea capitalului social se poate face prin diferite metode: aport în natură şi în
numerar; încorporarea rezervelor; încorporarea diferenţelor din reevaluare (metoda care nu
mai e permisă, în prezent, în România, pentru a evita defavorizarea acţionarilor minoritari);
reinvestirea profitului; capitalizarea datoriilor (de exemplu, obligaţiunile convertibile în
acţiuni).
Lipsa unor reglementări legale stricte a condus la numeroase abuzuri făcute de
acţionarii majoritari:
a) aporturile în natură constau în active care nu aveau nici o legătură cu obiectul de
activitate al societăţii,
b) majorarea de capital, în ciuda procesului inflaţionist care caracterizează economia
românească, se făcea fără reevaluarea activelor societăţii,
c) activele aduse ca aport în natură erau supraevaluate.

Exemplul nr. 1
O societate îşi majorează capitalul social cu 150.000 u.m, emiţând 1.000 acţiuni noi la
valoarea nominală. Înainte de majorare, capitalul social era de 150.000 u.m. fiind format din
1.000 acţiuni, iar rezervele erau de 40.000 u.m. Rata profitului la capitalul propriu s-a
menţinut constantă, fiind de 20%. Un acţionar vechi deţine 5 acţiuni şi nu participă la
majorarea capitalului social. Efectuaţi calcule pentru a demonstra efectele de diluţie.

Rezolvare

a) Efectul de diluţie al capitalului (se calculează valoarea intrinsecă a unei acţiuni)

8
Vi0 = CP0/N
Vi0 = (150.000 + 40.000)/1000 = 190 u.m
Vi1 = CP1/( N + n) = (300.000 + 40.000)/2.000 = 170 u.m.

b) Efectul de diluţie al profitului pe acţiune

RPr0 = Prt0/CP0 = 20% , Prt0 = 20% x CP0=20% x 190.000=38.000 u.m.
PPA0 = Prt0/N = 38.000/1.000 = 38 u.m.
RPr1 = Prt1/CP1 = 20% , Prt1 = 20% x CP1 = 20% x 340.000 = 68.000 u.m.
PPA1 = Prt1/(N + n) = 68.000/2.000 = 34 u.m.

c) Efectul de diluţie al dreptului de vot în AGA

t0: 5:1000=0,5%
t1: 5:2000=0,25%

Pentru eliminarea acestor efecte de diluţie, societatea dă posibilitatea vechilor

acţionari de a cumpăra acţiuni noi la un preţ mai redus, într-o perioadă de timp limitată,
stabilită de societate, după care valorile mobiliare rămase sunt oferite spre vânzare publicului.
Societatea emitentă oferă acţionarilor un număr de drepturi de subscriere sau de preferinţă
(proporţional cu numărul de acţiuni deţinute), în baza cărora aceştia pot cumpăra acţiuni la un
preţ mai mic.
Daca acţionarii nu sunt interesaţi de noile acţiuni, ei pot vinde aceste drepturi de
subscriere pe o piaţă reglementată de capital. Drepturile de subscriere vor fi tranzacţionate pe
aceeaşi piaţă de capital ca şi acţiunile societăţii. Dacă drepturile de subscriere nu sunt
exercitate în perioada stabilită de societatea emitentă, ele îşi pierd valabilitatea.
Valoarea unui drept de subscriere se poate calcule pe baza a două formule:
DS = Vi0 – Vi1
unde Vi0 este valoarea intrinsecă înainte de majorarea capitalului social;
Vi1- valoarea intrinsecă după majorarea capitalului social;

DS = C – C’ = C – =

unde: C este cursul acţiunii înainte de majorarea capitalului social;

C’- cursul teoretic al acţiunii după majorarea capitalului social;

9
 N – numărul de acţiuni înainte de majorarea capitalului social;
n – numărul de acţiuni nou emise;
p – preţul de subscriere al acţiunilor pentru vechii acţionari;
S – raportul de subscriere şi reprezintă numărul de acţiuni vechi care trebuie deţinute
pentru a cumpăra la un preţ mai redus o acţiune nouă.

Exemplul nr. 2
O societate realizează o creştere de capital prin emisiune de 567.880 de acţiuni. Pentru
o acţiune deţinută, acţionarii primesc 5 drepturi de subscriere. În baza a 5 drepturi de
subscriere, un acţionar poate cumpăra o acţiune nouă la un preţ de 700 u.m. Ultimul curs
înainte de majorare e de 1000 u.m. Să se determine valoarea teoretica a unei acţiuni după
majorarea capitalului şi valoarea teoretică a dreptului de subscriere.

Rezolvare

S = 5; p =700; C = 1000
DSt = (1.000 –700)/(5 + 1) = 300/6 = 50
DS = C – C’ → C’= C –DS = 1.000 – 50 = 950u.m.

In cazul majorării de capital social prin încorporarea rezervelor, acţionarii primesc

gratuit un număr de acţiuni proporţionale cu numărul de acţiuni deţinute.

A=N/n se numeşte raport de atribuire

Împărţirea acţiunilor se face în baza raportului de atribuire care ne arată câte acţiuni
vechi trebuie să deţinem pentru a primi gratuit o acţiune nouă.
La încorporarea rezervelor apar drepturi de atribuire care se calculează astfel:

DA = Vi0 – Vi1
sau

DA = C – C’ = C – =

10
 Ca şi drepturile de subscriere, drepturile de atribuire sunt valori mobiliare care pot fi
tranzacţionate pe piaţa reglementată de capital.

Exemplul nr. 3
O societate decide încorporarea unei pătrimi din totalul rezervelor pentru majorarea
capitalului social şi distribuirea gratuită de acţiuni. Totalul rezervelor erau înainte de majorare
de 3.000.000. Numărul de acţiuni nou emise este de 1.000. Înainte de majorare capitalul social
era format din 15.000 acţiuni. Să se determine valoarea teoretică a dreptului de atribuire.

Rezolvare

DA = Vi0 – Vi1
ΔCS = CS1 – CS0 = R0 – R1 = 1/4 x 3.000.000 = 750.000 u. m.
VN = ΔCS/n = 750.000/1.000 = 750 u.m.
CS0 = N x VN = 15.000 x 750 = 11.250.000 u.m.
CP0 = 14.250.000 u.m.
Vi0 = CP0/N = 950 u.m.
R1 = 3/4 x 3.000.000 = 2.250.000 u.m.
CS1 =750 x 16.000=12.000.000 u.m.
CP1 = CS1 + R1 =1 4.250.000 u.m.
Vi1 = CP1/(N + n) = 890,625 u.m.
DA = 950 – 890,625 = 59,375 u.m.

1.4. Aplicaţii

1. Acţiunile societăţii Y sunt cotate la 512 u.m. Societatea procedează la o majorare de

capital, fondurile obţinute fiind utilizate pentru investiţii care permit anticiparea unei
creşteri de 4% pe an a dividendelor. În prezent, dividendul este de 35 u.m. pentru un
rezultat de 40 u.m. /acţiune. Să se determine rata de rentabilitate a acţiunilor.

Rezolvare
D1 = D0 + gD0 = D0(1 + g)
D1 = 35(1 + 0,04) = 36,4

11
 k = D1/C + g
k = 36,4/512 + 0.04 = 0,11 = 11%

2. Societatea A, a emis 100.000 acţiuni cu o valoare nominala de 25.000, iar profitul de

acţiune este de 10000 u.m. Dividendul pe acţiune este de 4.000, în condiţiile unui preţ de piaţă
de 55.000. Sa se determine valoarea indicatorului PER.

Rezolvare

PER = C/PPA = 55.000/10.000 = 5,5

În concluzie, investitorul trebuie să plătească 5,5u.m. pentru a avea acces la o unitate
monetară din profitul firmei sau investitorul îţi recuperează investiţia în 5,5 ani

3. O acţiune a fost cumpărată în t0 cu 1600 şi revândută în t1 cu 2250, iar randamentul în

dividende fiind de 10%. Sa se determine rata rentabilităţii.
Rezolvare

R = ηdiv + Δ%C
Δ%C = ( C1─ C0)/ C0 = (2250 ─ 1600)/1600 = 0.41 = 41%
R = 10% + 41% = 51%

4. Care va fi valoarea teoretică a unei acţiuni cunoscând că pentru următorii 6 ani ea

generează următoarele dividende: 160 u.m., 180 u.m., 190 u.m., 195 u.m.,
100 u.m., 105 u.m.. Rata rentabilităţii cerută de acţionari este 10%.

C = 160/1,1 + 180/(1,1)2 + 190/(1,1)3 + 195/(1,1)4 + 100/(1,1)5 + 105/(1,1)6 =381

1.5. Test de evaluare

1. .Efectele de diluţie:
a) afectează valoarea unei acţiuni, profitul net pe acţiune şi dreptul de vot în AGA;

12
b) afectează valoarea unei obligaţiuni şi dreptul de vot în Adunarea Generală a Obligatarilor;
c) apar în cazul majorărilor de capital social;
d) a + c;
e) apar în cazul emisiunii de obligaţiuni.

2. Finanţarea prin emisiune de acţiuni comune presupune unele dezavantaje cum ar fi:
a) scăderea cursului bursier;
b) efectele de diluţie a valorii unei acţiuni, profitului net pe acţiune şi dreptului de vot în
AGA;
c) pierderea economiilor fiscale determinate de deductibilitatea dobânzilor din profitul
impozabil;
d) costuri de emisiune mai ridicate datorate riscului mai mare pe care îl prezintă;
e) toate cele de mai sus.

3. Pentru firmele emitente de acţiuni comune, această metodă de finanţare prezintă unele
avantaje cum ar fi:
a) nu obligă firma la plăţi periodice cum se întâmplă în cazul creditelor;
b) protejează trezoreria firmei, deoarece acţiunile comune nu au maturitate;
c) ulterior, firma se poate împrumuta la costuri nu prea mari;
d) a + b +c;
e) nici un răspuns corect.

4. Pentru a contracara efectele de diluţie care apar în cazul majorărilor de capital prin aport în
numerar, firma emitentă:
a) acordă vechilor acţionari dreptul de a cumpăra acţiuni noi, la un preţ mai redus, cu scopul
de a-şi păstra poziţia în societate;
b) acordă vechilor acţionari drepturi de subscriere;
c) acordă vechilor acţionari drepturi de atribuire;
d) a + b;
e) a +c.

5. Acţiunile preferenţiale:
a) asigură deţinătorului un venit fix;

13
b) dacă au ataşată o clauză de cumulativitate, cumulează şi plătesc dividende şi pentru acei
ani financiari în care firma nu a distribuit dividende;
c) dacă au ataşată o clauză de participaţie, plătesc un dividend suplimentar, pentru a le mări
randamentul comparativ cu acţiunile comune;
d) dacă au ataşată o clauză de convertibilitate, se pot transforma în acţiuni comune;
e) toate cele de mai sus.

6. Capitalizarea bursieră a unei firme este de 360 mld în timp ce valoarea contabilă a
capitalurilor proprii este de 150 mld. Profitul net obţinut de firma este distribuit în proporţie
de 60% sub formă de dividende. Rentabilitatea capitalurilor proprii (r) e de 30 %. Să se
determine rata de rentabilitate pe baza modelului Gordon Shapiro.
a) 20%;
b) 19,5%;
c) 18%;
d) 17,5%
e) 15%.

14