VALORI MOBILIARE CU VENIT

VARIABIL:
ACTIUNILE

Autor : Todoran Simina

GFB, an 2

Actiunile
Sunt

instrumente financiare emise de o societate comerciala pentru constituirea,

majorarea sau restructurarea capitalului propriu, reprezentand fractiuni ale capitalului

social. Ele desemneaza raportul juridic existent intre actionar si societatea emitenta.
Pentru definirea lor, sunt evidentiate doua elemente: dreptul de actionar, care exprima
drepturile detinatorului asupra societatii emitente si este reprezentat printr-un document
(certificat de actionar); unitatea dreptului de actionar, care este reprezentata de o fractiune
din capitalul social al firmei emitente.
Caracteristicile actiunilor sunt:

au o anumita valoare nominala

sunt fractiuni egale ale capitalului social
sunt indivizibile
sunt instrumente negociabile

Prin emisiunea lor, actiunile furnizeaza societatii emitente capitaluri cu caracter

permanent, in timp ce pentru actionari, achizitionarea lor reprezinta un plasament pe
termen lung.
Clasificarea actiunilor:

dupa forma de prezentare:

actiuni nominative = au numele proprietarului inscris pe certificatul de actionar sau in cont

si pot fi transmise altei persoane doar prin consemnarea intr-un registru al societatii
emitente.
actiuni la purtator = actiunea apartine celui care o detine, certificatul de actionar fiind
materializat in forma fizica si nu prin inscris in cont. Actiunea poate fi transmisa fara nici o
formalitate, detinatorul sau fiind recunoscut ca actionar.

Prin hotararea Adunarii Generale Extraordinare a actionarilor, exista posibilitatea de

transformare a actiunilor nominative in actiuni la purtator (si invers).

dupa locul lor pe piata :

actiuni autorizate = numarul lor se determina prin actele constitutive ale fiecarei societati
comerciale. In scopul posibilitatii de majorare ulterioara a capitalului, la infiintare numarul
actiunilor prevazute in statut este de regula mai mare decat numarul de actiuni necesar
infiintarii societatii, iar pe parcursul functionarii sale, AGA poate decide cu privire la
majorarea numarului actiunilor autorizate initial, dar este necesara modificarea actelor
constitutive.
actiuni emise = actiunile autorizate vandute efectiv pe piata (capitalul social se stabileste
in functie de numarul actiunilor emise). Daca emisiunea actiunilor are loc la constituirea
capitalului social, persoanele care achizitioneaza aceste actiuni se numesc investitori
initiali (actionari fondatori). Daca emisiunea actiunilor se realizeaza pe parcursul
functionarii societatii (prin majorare de capital social), aceasta se adreseaza atat
actionarilor existenti, cat si unor noi investitori.
actiuni neemise = actiuni autorizate actiuni emise. Aceste actiuni dau posibilitatea unor
emisiuni viitoare fara modificarea actului constitutiv al societatii emitente.
actiuni de trezorerie = actiunile proprii pe care emitentul le rascumpara de pe piata, care
nu confera drept de vot si pentru care nu se distribuie dividende. Potrivit legii, emitentul isi
poate rascumpara de pe piata actiuni proprii ce reprezinta maxim 10% din capitalul sau
social. Sursele de rascumparare ale acestor actiuni sunt profiturile distribuibile si rezervele.
Motivatia rascumpararii propriilor actiuni poate fi:
- incercarea emitentului de a evita eventuale preluari ostile
- sustinerea cursului propriilor actiuni, daca pe piata se manifesta o tendinta accentuata de
scadere a cursului pentru actiunile respective, emitentul poate influenta pe termen scurt
raportul cerere/oferta prin rascumpararea actiunilor care vor fi pastrate in trezorerie,

urmand a fi revandute ulterior daca se constata cresterea cursului sau pot fi anulate cu
diminuarea corespunzatoare a capitalului social.
- sporirea rentabilitatii investitiei actionarilor, profitul obtinut la nivelul societatii emitente
se va repartiza la un numar mai mic de actiuni, ceea ce va duce la cresterea dividendului pe
actiune.
actiuni pe piata = sunt actiunile aflate in circulatie, care se tranzactioneaza pe baza
raportului cerere/oferta.

dupa drepturile conferite posesorului:

actiuni comune (ordinare) = reprezinta fractiuni egale ale capitalului social si confera
detinatorilor drepturi egale (la vot in AGA si la dividende)

dreptul la vot fiecare actiune ordinara ofera detinatorului dreptul la un singur vot, doar
daca prin actul constitutiv al societatii emitente nu se stabileste un alt raport intre numarul
actiunilor detinute si numarul voturilor aferente.

dreptul la dividende fiecare actionar are dreptul sa primeasca dividende proportional

cu cota de participare la capitalul social, daca prin actul constitutiv nu s-a stabilit altfel,
dividendele putand fi in numerar sau sub forma dividendului in actiuni.
In cazul lichidarii societatii emitente, actiunile ordinare dau dreptul la o parte a
activului social ramas dupa luarea in considerare a revendicarilor celorlalti creditori, uneori
societatea fiind in imposibilitatea de a satisface in intregime pretentiile actionarilor
obisnuiti.
In caz de faliment al societatii emitente, posesorii actiunilor ordinare au o raspundere
limitata corespunzatoare partii pe care o detin din capitalul social.
In cazul majorarii capitalului social prin emisiune de noi actiuni, posesorii actiunilor
ordinare pot subscrie la noua emisiune inaintea celor care doresc sa devina noi actionari ai
societatii respective (isi pot manifesta dreptul de preemtiune).

actiuni preferentiale (privilegiate) = asigura posesorului lor o rentabilitate minima si

nu confera, in principiu, drept la vot, decat daca in documentele constitutive ale societatii
se prevede altfel. Ele sunt considerate valori mobiliare cu venit cert.
Ele dau dreptul la un dividend fix platit inaintea dividendului pentru actiunile comune.
Dezavantajul relativ al acestor titluri de a nu avea drept la vot (la adoptarea deciziilor in
cadrul societatii emitente) este contrabalansat de avantajul fructificarii investitiei prin
obtinerea unui dividend fix.
In tarile dezvoltate, marimea dividendului fix are ca baza de comparatie rata dobanzii
la disponibilitatile la vedere din conturile bancare, datorita principiului indiferentei
conform caruia unui posesor de capitaluri ii este indiferent daca plaseaza acest capital pe
piata bancara sau pe piata de capital in conditiile in care fructificarea este comparabila.

Decizia de a emite actiuni preferentiale apartine exclusiv actionarilor ordinari, insa luarea
acestei decizii presupune respectarea unor conditii, precum:
-

actiunile preferentiale sa aiba aceeasi valoare nominala ca si actiunile ordinare

-

actiunile preferentiale sa nu depaseasca o patrime din capitalul social.

Actiunile preferentiale vor putea fi transformate in actiuni ordinare prin hotararea AGEA.
In cazul lichidarii companiei, pentru detinatorii de actiuni preferentiale poate exista
posibilitatea ca ei sa isi exercite drepturile asupra activelor acesteia inaintea detinatorilor
de actiuni comune, dar inferiori detinatorilor de obligatiuni.
Emisiunea actiunilor preferentiale vizeaza atragerea investitorilor prin posibilitatea
obtinerii de catre acestia a unei rentabilitati sigure, insa pentru emitent sunt afectate
resursele financiare viitoare datorita obligativitatii platii dividendului, de aceea in perioade
de instabilitate economica se evita emiterea acestui tip de actiuni.

Un agent economic poate emite insa si actiuni preferentiale cu dividend variabil. In

cazul lor, dividendul este recalculat la intervale de timp specificate, de obicei trimestrial,
dupa o formula predeterminata. Acest tip de actiune preferentiala contrasteaza cu
majoritatea actiunilor de acest tip care platesc trimestrial un dividend fix. In general, pretul
actiunilor preferentiale cu dividend variabil nu are fluctuatii mari (are o volatilitate redusa)
deoarece dividendul este ajustat automat pentru a mentine tranzactionarea actiunilor in
jurul valorii nominale.
Exista posibilitatea emiterii de actiuni preferentiale rascumparabile pentru care
emitentul are optiunea de a le rascumpara de la detinatori, de regula la valoarea nominala
sau la un pret putin peste aceasta valoare, optiune pe care si-o exercita de obicei atunci
cand ratele dobanzii de pe piata scad semnificativ sub randamentul oferit la momentul
emiterii de actiunea preferentiala.
Daca un agent economic emite actiuni preferentiale care prevad o rata ridicata a
dividendului (pentru a raspunde situatiei conjuncturale la momentul emisiunii respective) ,
in cazul in care prevede modificarea conditiilor pietei in viitor si emitentul preconizeaza ca
va putea atrage resurse la un cost mai scazut decat in prezent, el poate atasa actiunilor
clauza de rascumparare.
Rascumpararea se realizeaza in conditii prestabilite de pret si de timp. Pentru a fi
atractive investitorilor exista o anumita perioada fixata prin contract in care emitentul nu
poate sa isi exercite optiunea de rascumparare.
Actiunile preferentiale reprezinta o clasa distincta de actiuni si este obligatoriu sa fie
evidentiate si tranzactionate separat de actiunile comune ale aceluiasi emitent.
Pentru a face cat mai atractive pentru investitori actiunile preferentiale, ele pot prezenta
anumite caracteristici: pot fi cumulative, necumulative, participative, convertibile. La
emisiunea acestor actiuni, emitentul trebuie sa stabileasca si tipul lor.

actiuni cumulative = daca in anumiti ani societatea emitenta nu a distribuit dividende,

pentru actiunile din aceasta categorie se formeaza dividend retinut, prin cumularea sumelor
ce trebuiau platite, dividend ce va fi platit inaintea celorlalte dividende.

actiuni necumulative = neplata sumelor cuvenite sub forma dividendelor in anumite

perioade are ca efect pierderea definitiva a acestor sume, chiar daca la o data ulterioara
societatea dispune de venituri suficiente.

actiuni participative = dau posesorilor posibilitatea de a-si spori randamentul actiunilor

detinute prin primirea unui dividend fix la care se adauga si o alta parte din veniturile
firmei emitente, parte ramasa dupa plata dividendelor cuvenite actiunilor ordinare.
Detinatorii acestor actiuni au dreptul sa incaseze diferenta dintre dividendul cuvenit
actiunilor comune si dividendul fix cuvenit actiunilor preferentiale (daca nivelul acestuia
este mai mic), ceea ce duce la o egalizare din punct de vedere al fructificarii intre
detinatorii actiunilor preferentiale participative si detinatorii actiunilor comune.

actiuni convertibile = acorda posesorilor dreptul de a-si transforma actiunile preferentiale

in actiuni ordinare pe baza unui raport de conversie prestabilit. Decizia de convertire este
determinata de evolutia si marimea dividendului incasat de detinatorii actiunilor comune
comparativ cu dividendul fix incasat de detinatorii actiunilor privilegiate.
Participantii la oferta / cererea de actiuni vor decide emisiunea / achizitionarea titlurilor
astfel incat acestea sa raspunda cat mai bine intereselor fiecarei parti.
O societate poate autoriza la nivelul sau o multitudine de clase de actiuni, fiecare cu
propriul sau set de drepturi contractuale.
Pentru actiuni, in practica se pot intalni diferite titulaturi:

actiune fierbinte actiune nou emisa al carei pret creste rapid chiar din prima zi de
tranzactionare pe piata secundara

actiune ciclica actiune al carei pret tinde sa creasca rapid cand economic este in
expansiune si sa scada rapid in conditii de recesiune economica (ex: actiunile din industria
constructiilor de locuinte)

actiune garantata actiune preferentiala pentru care plata dividendului este garantata
de catre una sau mai multe companii diferite de cea emitenta

actiune in cadere libera actiune al carei pret scade drastic datorita unor informatii sau
zvonuri cu privire la situatia economica dificila a emitentului

actiune yoyo actiune foarte volatila, al carei pret creste si scade des si intr-un interval
ingust
Majorarile de capital:
Principalele modalitati de majorare a capitalului social sunt: emisiune de noi actiuni si
incorporarea din rezerve.
Emisiunea de noi actiuni presupune vanzarea acestora pe piata si incasarea contravalorii
lor de catre societatea emitenta. Vanzarea noilor actiuni se face la pret de emisiune care, in
general, la actiuni este mai mare decat valoarea nominala si mai mic decat cursul bursier al
actiunii. Diferenta dintre pretul de emisiune si valoarea nominala este reprezentata de
prima de emisiune (PE = VN + pe).
Actiunile se vand la o valoare mai mare decat valoarea nominala pentru ca astfel
societatea beneficiaza de noi sume din aportul in numerar (respectiv prima de emisiune) si
mai mica decat cursul bursier pentru a face atractiva noua emisiune si a determina
posesorii de capitaluri sa subscrie la aceasta.
Incorporarea unei parti din rezerve in capitalul social presupune un transfer contabil la
nivelul societatii, actiunile nou emise fiind distribuite in mod gratuit vechilor actionari.

In aceasta situatie, capitalul propriu la nivelul societatii nu se modifica, ci are loc

numai o noua impartire a sa intre capitalul social si rezerve. In general, aceasta metoda este
acceptata daca este insotita de mentinerea dividendului pe actiune la nivelul actual.
In ambele cazuri, societatea poate acorda vechilor actionari, drepturi preferentiale: de
subscriere (la emisiunea de noi actiuni prin aport in numerar) sau de atribuire (la
incorporarea rezervelor).
Aceste drepturi sunt considerate valori mobiliare negociabile tranzactionate pe piata
secundara de capital al caror pret se stabileste pe piata de licitatie (ca punct de echilibru
intre cerere si oferta) sau pe piata de negocieri (ca pret negociat intre vanzator si
cumparator).