4.8.1.

Societatea pe actiuni Este forma reprezentativa a societatilor de capitaluri ; ca urmare, in cazul ei, relevant devine aportul la capital al actionarilor, in detrimentul relatiei dintre asociati, a carei importanta dispare. Ca o consecinta, caracteristic pentru acest tip de societate este numarul mare de actionari, care, de cele mai multe ori, nici nu se cunosc intre ei. Denumirea care i se mai atribuie, de societate anonima, pune suplimentar in valoare aceasta trasatura. Este cea mai complexa, mai evoluata dintre formele juridice de societate, adecvata pentru afaceri de mari dimensiuni, care absorb capitaluri considerabile. Pentru a raspunde unui atare scop, atat pentru infiintarea societatii cat si pentru infuzia suplimentara de capital se poate recurge la subscriptia publica, (oferta publica). Numarul mare de actionari si valoarea mare a capitalului social, caracteristice pentru societatea pe actiuni, au impus reglementarea unor structuri adecvate, a unor organe cu atributii si competente bine definite, functionand pe principul separatiei puterilor. Vom acorda spatiul adecvat analizei acestor structuri la capitolul consacrat organizarii si functionarii societatilor comerciale.

Caracteristici : a) Actionarii raspund limitat pentru obligatiile sociale; b) Pentru infiintarea societatii este necesar un numar minim de doi actionari, persoane fizice si/sau juridice ; (dealtfel, acelasi numar este necesar in cazul fiecarei forme juridice de societate, cu exceptia societatii cu raspundere limitata cu unic asociat). c) Firma societatii cuprinde o denumire proprie, distincta de a altor societati si va insotita de mentiunea societate pe actiuni scrisa in intregime sau de initialele S.A ; d) Actele constitutive ale societatii sunt contractul de societate si statutul care pot fi redactate si sub forma unui inscris unic, denumit act constitutiv, sub

semnatura privata sau avand data certa; forma autentica devine necesara numai in

cazul in care la capitalul social au fost subscrise terenuri sau cand societatea s-a constituit prin subscriptie publica ; e) In functie de modul de asigurare a capitalului social al viitoarei societati comerciale, aceasta se poate constitui : 1) prin subscriere integrala si simultana a capitalului social de catre semnatarii actului constitutiv ; procedura de infiintare, in acest caz, nu este diferita de cea urmata in cazul celorlalte forme juridice de societate ; 2) prin subscriptie publica, caz in care capitalul social este asigurat si de alte persoane decat cele care au initiat infiintarea societatii. Vom analiza procedura aferenta ambelor modalitati de constituire la capitolul consacrat acestei teme. In functie de modalitatea de infiintare a societatii, (simultana, concomitenta), sau continuata, (prin subscriptie publica), societatile de capitaluri pot fi clasificate in societati inchise, cele infiintate simultan, sau de tip deschis, cele infiintate prin oferta publica. Se integreaza celei de-a doua categorii si cele care, desi s-au infiintat simultan, ulterior constituirii au apelat la o majorare a capitalului social prin subscriptie publica. Reciproca e valabila : societatile de tip deschis se pot transforma, la randul lor, in societati inchise, urmand in acest scop procedura legala expres reglementata. f) Limita minima a capitalului social este de 90.000 lei. Capitalul va fi constituit din aporturi in numerar, si/sau aporturi in natura evaluabile economic si aporturi in creante, acestea din urma numai in cazul societatii pe actiuni constituite simultan. La infiintare este obligatorie varsarea a cel putin 30% din valoarea capitalului social subscris, diferenta de 70% urmand a fi varsata in termen de 12 luni, in cazul aporturilor in numerar, respectiv de 2 ani, in cazul celor in natura. g) Capitalul social este divizat in fractiuni egale ca valoare, de minim 0,10 lei, indivizibile, numite actiuni. Ele pot fi nominative, (1), cand nominalizeaza titularul actiunii, sau la purtator (2), cand titularul nu este nominal indicat, si se considera, ca urmare, ca proprietatea asupra actiunii apartine posesorului ei. In actul constitutiv se va reglementa, in mod obligatoriu, atat numarul cat si felul actiunilor emise de societate. Actiunile sunt titluri de valoare negociabile, (sau titluri de credit) care incorporeaza in ele o anume valoare patrimoniala, corespunzatoare valorii patrimoniului societatii emitente. Au trasaturi ale titlurilor de credit fara a fi insa perfect asimilabile

acestora, intrucat le lipseste caracterul perfect autonom, independenta fata de actul juridic din care decurg, in speta, fata de actul constitutiv al societatii emitente. Detinerea unei actiuni presupune implicit dependenta la o anume societate si, deci, dobandirea drepturilor si obligatiilor reglementate prin actul constitutiv al respectivei societati. Drepturile fundamentale garantate oricarui detinator de actiuni, (deci actionar), sunt: a) dreptul de a participa si a vota in adunarile generale ; b) dreptul de a incasa dividende. Nu sunt singurele drepturi dar sunt cele de baza.

Actiuni preferentiale cu drept de dividend prioritar; reprezinta o categorie speciala de actiuni care confera titularului lor dreptul de a incasa profit in mod prioritar, din profitul distribuibil, inaintea oricarei prelevari. Nu confera dreptul de a vota ci doar de a participa la lucrarile adunarilor generale ale actionarilor. Pot deveni, asadar, modalitati de investire eficienta a resurselor banesti de catre titularul lor, cu conditia ca societatea sa fie profitabila. h) Organizarea si functionarea societatii sunt realizate prin intermediul organelor sale, cu competente si atributii bine definite, structurate pe principiul separatiei puterilor: (1), adunarea generala, cu cele doua forme de lucru ale sale, ordinara si extraordinara, (2), administratorii societatii, de regula constituiti in organul colegial numit consiliu de administratie, si directorii, (in cazul sistemului unitar de administrare), sau consiliul de supraveghere si directoratul, (proprii sistemului dualist de administrare a societatii), (3) cenzorii/auditorul financiar ; Vom analiza competentele, modul de lucru al acestor organe la capitolul consacrat organizarii si functionarii societatii comerciale. i) are dreptul de a emite obligatiuni, ca modalitate tipica de capitalizare, proprie acestui tip de societate; atunci cand are nevoie de fonduri banesti si cand nu poate sau nu are interesul de a recurge in acest scop la majorarea capitalului social si cand nici solutia contractarii unui credit bancar nu este convenabila, poate emite titluri de valoare numite obligatiuni. Competenta adoptarii unei astfel de hotarari revine adunarii generale extraordinare a actionarilor si va fi pusa in aplicare printr-o oferta publica formulata prin emiterea unui prospect de emisiune. Valoarea totala a obligatiunilor emise are semnificatia unui imprumut contractat de societate de la

obligatari, (cei care au subscris obligatiuni). Asemeni actiunilor, obligatiunile pot fi, la randul lor, nominative sau la purtator. De asemenea, asemeni actiunilor, obligatiunile sunt titluri de valoare, egale si indivizibile. Ele confera insa titularului lor, obligatarul, drepturi distincte de cele ale actionarilor societatii. Spre deosebire de acestia, obligatarii au doar dreptul de a li se restitui suma datorata, incorporata in valoarea obligatiunii, precum si dobanda aferenta ei, indiferent daca societatea a inregistrat sau nu profit. Nu vor putea insa vota in cadrul adunarilor generale ale actionarilor si nu vor incasa dividende, aceste drepturi fiindu-le rezervate numai actionarilor. Pentru reprezentarea intereselor lor, (de exemplu, in situatia nerambursarii la scadenta a obligatiunilor), obligatarii se pot intruni in adunare generala.

4.8.4.Societatea in comandita pe actiuni Face parte din categoria societatilor de capitaluri. Are doua categorii de actionari, comanditati si comanditari, asemeni societatii in comandita simpla, dar, diferit de aceasta, are capitalul social divizat in actiuni, asemeni societatii pe actiuni. Caracteristici ; a) are doua categorii de actionari, comanditati si comanditari ;e necesar un numar minim de doi actionari in vederea constituirii societatii ; b) actul constitutiv al societatii este contractul de societate si statul care pot fi redactate si sub forma unui inscris unic, denumit act constitutiv ; nu este necesara forma autentica a actului constitutiv, cu exceptiile obisnuite, constituirea societatii prin subscriptie publica sau aportarea de terenuri la capitalul social; c) se poate constitui atat simultan cat si in forma continuata, (prin subscriptie publica) ; d) firma societatii contine o denumire proprie, diferita de a altor societati existente, insotita de precizarea societate in comandita pe actiuni , scrisa in intregime ; e) se supune dispozitiilor legale incidente societatii pe actiuni cu privire la capitalul social, divizarea acestuia in actiuni, felurile actiunilor, emiterea de obligatiuni, adunarile generale, cenzori ; f) administrarea societatii se poate organiza in exclusivitate dupa

regulile sistemului unitar ; administratorii pot fi desemnati numai din randul actionarilor comanditati, deci a celor cu raspundere nelimitata si solidara ; Este o forma de societate putin intalnita in practica. Inconvenientele pe care le prezinta pentru actionarii comanditari care, desi asigura consistenta capitalului social, nu pot paticipa la administrarea societatii decat renuntand la raspunderea lor limitata, ar putea oferi explicatia acestei realitati. In plus, faptul ca cele mai multe dintre dispozitiile legale ce o guverneaza apartin societatii pe actiuni, face usor explicabila preferinta pentru aceasta a doua forma juridica in raport de care societatea in comandita pe actiuni prezinta doar dezavantaje.

4.8.5. Societatea cu raspundere limitata A fost reglementata in premiera in Germania in anul 1892. Este rezultanta imbinarii unor trasaturi ale societatii in nume colectiv, deci ale unei societati adecvate pentru afaceri mici, si ale celei pe actiuni, ca forma juridica proprie afacerilor de mari dimensiuni, asa incat, ea corespunde exigentelor valorificarii capitalurilor de valoare medie. Se imbina, asadar, in acest tip de societate, personalizand-o, trasaturi proprii ambelor tipuri de societati din care se inspira.

Caracteristici ; a. asociatii, persoane fizice sau juridice, sunt animati de afectio societatis , ca si in cazul societatilor in nume colectiv si au raspundere limitata, asemeni actionarilor din societatile pe actiuni ; este singura societate care se poate constitui in forma atipica de societate cu unic asociat si singura al carei numar maxim de asociati este limitat la 50; b. actele constitutive ale societatii sunt contractul de societate si statutul care pot fi redactate si sub forma unui inscris unic, act constitutiv ; c. firma societatii se compune dintr-o denumie proprire, in masura sa o diferentieze de a altor societati, insotita de sintagma societate cu raspundere limitata sau de initialele S.R.L. d. capitalul social minim este de 200 lei si este divizat in fractiuni

numite parti sociale, cu o valoare minima de 10 lei. In actul constitutiv se va indica aportul fiecarui asociat si numarul partilor sociale detinute ; este obligatorie varsarea integrala a capitalului social la constituirea societatii, ca si in cazul societatilor de persoane ; Sursele capitalul social la constituirea societatii, vor fi : aporturi in numerar, obligatorii, si, eventual, aporturi in natura, constand in bunuri evaluabile economic. Nu sunt permise aporturile in creante. In cazul aporturilor in natura, in actul constitutiv va fi indicat modul de evaluare a lor, prin intelegerea asociatilor sau prin expertiza; Spre deosebire de actiuni, partile sociale nu sunt titluri negociabile, nu pot fi tranzactionate liber, societatea pastrand trasaturi ale societatilor de persoane. Ca urmare, transmiterea lor in favoarea unor terte persoane se poate face numai cu acordul asociatilor care detin cel putin trei patrimi din capitalul social. In plus, ea impune modificarea actelor constitutive ale societatii si inregistrarea in registrul comertului ; e. Organizarea si functionarea societatii sunt asigurate de adunarea generala a asociatilor, ca organ cu puteri depline de decizie, si de administratorul/administratorii acesteia, care pot fi atat asociati, cat si neasociati. Potrivit vointei lor, prin actul constitutiv, asociatii pot accentua trasaturile de societate de

persoane sau, dimpotriva, de capitaluri a societatii. Astfel, de exemplu, prin vointa lor, exprimata in actul constitutiv, pot stabili ca hotararile avand ca obiect modificarea actelor constitutive ale societatii se fie adoptate nu cu unanimitatea voturilor asociatilor, asemeni celor ale societatilor de persoane, ci cu majoritatea expres reglementata prin actele constituive, ca si in cazul societatilor pe actiuni ; f. Controlul gestiunii societatii se exercita fie de catre asociati, in mod nediferentiat, asemeni societatilor de persoane, fie de cenzor/cenzori, ca structura specializata, dupa modelul oferit de societatile de capitaluri. Cand numarul asociatilor este mai mare de 15, desemnarea acestuia/acestora devine obligatorie ; g. societatea se poate constitui in forma atipica de societate cu raspundere limitata cu unic asociat sau se poate transforma intr-o astfel de societate ca efect al modificarii numarului de asociati ; unicul act constituiv al societatii, in acest caz,

este statutul. Legea impune o serie de norme speciale aplicabile raspundere limitata cu unic asociat, si anume :

societatii cu

1. o pesoana fizica sau juridica poate detine calitatea de asociat unic intr-o singura societate comerciala ; 2. o societate cu raspundere limitata cu unic asociat nu poate detine calitatea de asociat unic intr-o societate cu raspundere limitata ; 3. valoarea aporturilor in natura la capitalul social se determina prin expertiza, spre deosebire de societatea cu raspundere limitata cu doi sau mai multi asociati, in cazul careia aporturile in natura pot fi evaluate prin acord de catre asociati.