Notiuni ale drepturilor afacerilor

Dreptul afacerilor este o subramura care incrimineaza in principal pe deoparte fapte

indreptate impotriva ordinii financiare economice, sociale si cu privire la claritatea
vietii, iar pe alta parte infractiunile contra proprietatii.

Faptele de comert

Actul de comert poate fi definit ca un act care realizeaza o interpunere in circulatia

bunurilor efectuata cu intentia de a obtine anumite beneficii (profit).

Codul comercial roman stabileste anumite acte juridice si actiuni pe care le califica
drept fapte de comert. In dreptul roman faptele de comert se clasifica astfel:

1. Fapte de comert obiective

Sunt determinate si produc efecte juridice in temeiul legii independent de

calitatea persoanei care le savarseste ( comerciant sau necomerciant)

2. Fapte de comert subiective

Sunt faptele care dobandesc caracter comercial datorita savarsirii lor de catre o
persoana care are calitatea de comerciant.

Notiunea de comerciant

Calitateta de comerciant se dobandeste in mod diferit dupa cum poate fi vorba de o

persoana fizica sau una juridica

Potrivit codului juridic sunt comercianti aceia care fac fapte de comert avand
comertul ca profesiune obisnuita.

Formele societatilor comerciale

SNC, - are capitalul social impartit in parti sociale si in acest tip de societate,
obligatiile sunt garantate cu patrimoniul social ( bunurile societatii) dar si cu
raspunderea nelimitata si solidara a tuturor ascociatilor.

Soc Comandita Simpla, - este soc comerciala care are capitalul social impartit in parti
de interese ca societatea in nume colectiv. In acest tip de soc sunt 2 tipuri de asociati.

2 tipuri de asociati comanditatii si comanditarii

In SCS obligatiile societatii sunt garantate cu patrimoniul social si cu raspunderea

nelimitata si solidara a asociatilor comanditati iar asociatii comanditari raspund doar
in limita aportului lor la capitalul social.
SA –este acel tip de societate in care capitalul social este impartit in actiuni iar
obligatiile societatii sunt garantate cu patrimoniul social iar actionarii raspund pentru
obligatiile societatii numai in limita obligatiilor la aportul lor social.

Sociatatea in comandita pe actiuni – are deasemenea capitalul social impartit in

actiuni.

Asemanarea sa cu SCS consta in existenta a doua tipuri de actionari comanditatii si

comanditarii precum si in modul de raspundere al actionarilor pentru datoriile
societatii.

Obligatiile societatii sunt garantate cu patrimoniul social si cu raspunderea nelimitata,

solidara a actionarilor comanditati in timp ce actionarii comanditari raspund numai
pana la concurenta aportului lor.

SRL – aceasta societate este cea mai raspandita forma de societate intrucat obligatiile
sociale, sunt garantatate cu patrimoniul social iar asociatii raspund numai in limita
aportului lor.

Capitalul social al Societatii este divizat in fractiuni numite parti sociale.

Legea 31 - bibliografie

Elementele specifice ale contractului de societate

1.Aportul asociatilor

2. intentia comuna

3.realizarea beneficiilor

Reprezinta obligatia pe care si-o asuma fiecare asociat, de a aduce in societate o

anumita suma de bani sau un anumit bun.

Tipuri:

a) aportul in numerar reprezinta sumele de bani pe care un asociat le aduce in

societate. Acest tip de aport este obligatoriu la constituirea oricarui tip de
societate comerciala intrucat sumele de bani sunt necesare la inceperea
activitatii. Aportul banesc se realizeaza prin varsarea sumelor de bani aportati,
fie in numerar pe baza de foaie de varsamant sau chitanta ori prin dispozitie de
plata in contul bancar deschis in numele societatii.
b) Aportul in natura reprezinta bunurile mobile sau imobile pe care asociatul le
aduce in societate. Este permis la toate formele de societate comerciala si
 consta in transmiterea de la asociat la societate a dreptului asupra bunului pe
care il aduce ca aport.
Acest drept poate fi dreptul de proprietate , de folosinta (inchiriere, comodat).
De precizat este faptul ca in lipsa unei stipulari contrare in actul constitutiv
( care sa precizeze ca se aduce deptul de folosinta si nu dreptul de proprietate)
bunurile devin proprietatea societatii in momentul inregistrarii la Registrul
comertului.
Pot fi bunuri corporale sau incorporale cum ar fi drepturi de autor sau conexe.
Conditia esentiala este ca aceste bunuri sa pota fi evaluate in bani. Bunurile
trebuie sa fie in stare de utilizare si sa fie predate efectiv catre societate.
c) Aportul in creante – se poate aduce ca aport si o creanta (o suma de bani) pe
care asociatul urmeaza sa o primeasca insa in acest caz obligatia de aport se
considera indeplinita in momentul in care societatea a incasat suma.
d) Aportul in munca consta in munca sau activitatea pe care asociatul o depune
in societate avand in vedere pregatirea sa. E permis doar la SNC si in
comandita indiferent de forma dar numai asociatilor comanditati sau
comanditari.

Capitalul social si patrimoniul (totalitatea drepturilor si obligatiilor)

CS este fix pe toata durata functionarii societatii.

El va putea fi modificat insa numai in conditiile prevazute de lege prin modificare

actului constitutiv ca urmare a aprobarii adunarii generale a asociatilor.

CS poate fi CS subscris adica valoarea toatala a aporturilor pe care ascociatii se obliga

sa o aduca in sociaetate si capitalul social varsat adica val toatala a porturilor care a
intrat efectiv in patrimoniul societatii.

Notiunea de patrimoniu social reprezinta totalitatea drepturilor si obligatiilor cu

valoare economica ce apartin societatii.

Trebuie retinut ca Patrimoniul nu se confunda cu notiunea de capital social.

In patrimoniul societatii care spre deosebire de CS este variabil sunt incluse toate
bunurile aflate in patrimoniul social, chiar daca ele nu sunt incluse in Capitalul Social.

PS reprezinta gajul general al creditorilor societatii. Acest lucru inseamna ca in cazul

in care societatea are datorii fata de terti, tertii creditori pot executa orice bunuri
aflate in patrimoniul societatii.

Constituirea Soc. Comerciale:

Pentru infiintarea unei societati comerciale este necesar sa se intocmeasca un act
constitutiv care poate fi contract de societate si / sau statutul societatii.

Conditiile de valabilitate ale actului constitutiv sunt, conditii de fond si conditii de

forma, conditii ce trebuiesc respectate pentru a fi valabil incheiat contractul.

1 Conditiile de fond sunt cele care privesc continutul actului juridic incheiat adica al
contractului de societate si acestea sunt,

-capacitatea de a incheia contractul

- consimtamantul

- obiectul

- cauza

Conditiile de firma sunt acelea care se refera la fondul de exteriorizare al vointei

partilor, adica ce forma trebuie sa imbrace actul constitutiv al societatii pentru a fi
valabil incheiat.

Capacitatea partilor:

Prima problema care trebuie clarificata este aceea de a sti daca o persoana are
capacitatea de a infiinta o firma. Exceptiile sunt: persoanele sunt incapabile si
incompatibilitatile.

Minorii, interzisii judecatoresti si persoanele care legea le impune anumite restrictii

( magistrati, judecatori. Politisti etc)

Nu pot avea calitatea de fondator persoane care au condamnari fiscale.

Consimtamantul

Ca un acord de vointa adica acordul persoanelor de a semna actul constitutiv si a

deveni astfel asociati.

Consimtamantul trebuie sa fie liber exprimat ( sa nu fie afectat).

Obiectul contractului - obeictul de activitate conform codului CAEN

Scopul urmarit – obtinerea si impartirea de beneficii.

Conditia de forma - in toate cazurile contractul de societete se incheie in forma scrisa

sub semnatura privata.

Exista si o exceptie – trebuie sa fie autentic atunci cand bunurile subscrise se afla
...teren ....
Continutul contractului de societate:

Clauza privid identificare administratorilor sau persoanelor de conducere, toate

datele civile, sediul social ( drept de uz, contract etc), Capitalul societatii, durata,
sediile secundare, module de dizolvare.

Inmatricularea Soc Comerciale presupune efectuarea unor operatiuni si plata unor

taxe catre oficul Registrului Comertului. Neindeplinirea acestor formalitati se
sanctioneaza penal sau contraventional precum si cu inopzabilitatea constiturii
societatiii, o sanctiune aparte care inseamna ca societatea nu exista fata de terti chiar
daca pt asociati exista.

Trebuie precizat ca de la semnarea actului constitutiv si pana la intregistrarea la

Registrul Comertului, societatatea are o capacitate de exercitu restransa.

Restructurarea SOC comerciala se poate face prin doaua procese tehnico juridice:

1. Fuziunea

Este operatiunea prin care se realizaeaza o concentrare a Societatii comerciale si are

2 forme:

a) Absorbtia – inglobarea de catre o alta societate

b) Contopirea ( Renault / Dacia)

2. Divizarea – operatriunea inversa impartirea sau desprinderea unei societati

Dizolvarea cuprinde acele operatiuni care declanseaza acest proces si asigura

premisele lichidarii.

Lichidarea societatii comerciale consta intr-un ansamblu de operatiuni care au ca

scop terminarea operatiunilor comerciale aflate in curs la data dizolvarii societatii,
incasarea creantelor, transformarea bunurilor societatii in bani, plata datoriilor
societatii, si impartirea activului net intre asociati.

Lichidatorii – acele persoane fizice sau juridice si care sunt numiti prin hotatraea
adunarii asociatilor sau a completului de judecata la cererea unui asociat.
LEGEA 26 din Registrul Comertului

Comerciantii, inainte de inceperea comertului precum si alte persoane fizice sau

juridice prevazute in mod , inainte de inceperea activitatii au obligatia sa ceara
inmatricularea in Registrul Comertului.

Inregistrarile impuse de lege au ca scop sa asigure prin REG COM o evidenta privind
activitatea comerciantilor.

Prin inregistrarea la ONRC a mentiunilor prevazute de lege se asigura opozabilitatea

fata de terti.

Sub acest aspect Reg comertului reprezinta instrumentul publicitatii legale al

activitatii comerciale.

ORG – este o autoritate publica structurata pe 2 paliere,

ONRC – la nivel central pe langa Camera de Comert

ONRC –la nivel local pe langa Camerele de comert locale

Prin inregistrarile operate de RG se asigura protectia firmei comerciala, a emblemei si

a altor drepturi ale comerciantului.

Comerciantii cer inregistrarea la ORG din judetul unde isi au sediul social, iar controlul
se face de unul din judecatorii locali (sediul tribunalului).

FONDUL DE COMERT:

Un ansamblu de bunuri mobile si imobile ( corporale si necorporale) pe care un

comerciant le afecteaza sau le foloseste in scopul desfasurarii unei activitati
comerciale pentru a atrage clientela si implicit pt a obtine profit.

Notiunea de fond de comert este distincta fata de notiunea de patrimoniu.

Spre deosebire de fondul de comert, patrimoniul reprezinta totalitatea drepturilor si

obligatiilor care au valoare economica.

Asta inseamna ca fondul de comert nu cuprinde creantele si datoriile societatii cu

toate ca ele fac parte din patrimoniul societatii.

LEGEA 85 / 2006

Proceduri la insolventa – acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza

prin insuficenta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile.
 1. Prezumata – ca fiind vadita atunci cand debitorul dupa 30 de zile de la
scadenta nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori
2. Iminenta – atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta
datoriile exigibile angajate cu fondurile banesti disponibile la data scadentei.

Insolventa trebuie clar delimitata de 2 alte notiuni respectiv:

1. Insolvabilitatea -dezechilibru financiar

2. Refuzul de plata

Categorii de participanti la procedura

Tipurile de proceduri:

1. Generala – procedura prin care un debitor care indeplieste conditiile prevazute

la Art.1 aliniatul.1 ( sunt avuti in vedere debitorii aflati in stare de insolventa,
sau de insolventa iminenta cu exceptia celor prevazuti la aliniatul 2). fara a le
indeplini simultan si pe cele de al Art 1 alineatul 2 intra dupa perioada de
observatie ( 60 de zile), succesiv in procedura de reorganizare judiciara si
procedura falimentului sau separat numai in reorganizare judiciara sau in
procedura falimentului.
Exemple de societati care pot face obiectul insolventei
 Soc. Comerciale
 Soc. Cooperatiste
 Organizatiile cooperatiste
 Societatile cooperatiste
 Grupurile de inters economic
 Orice alte soc care desfasoara activitati

Categoriile exceptate de la aceasta procedura generala sunt comerciantii care

fac parte din categoriile enumerate dar in plus indeplinesc si una din urm
conditii:
1. Nu detin nici un bun in patrimoniu
2. Actele constitutive sau documentele financiare nu pot fi gasite
3. Administratorul nu poate fi gasit
4. Sediul social nu mai corespunde adresei din Registrul comertului

( de citit insolventa)

Organele care aplica procedura insolventei sunt instantele judecatoresti prin

judecator, administratorul si lichidatorul.

Paradisurile fiscale:
 Aparitia paradisurilor fiscale a fost determinata in unele cazuri de lipsa
resurselor financiare compensate de autotitati prin asigurarea de facilitati
fiscale firmelor si institutiilor financiare interesate in scopul atragerii lor in
teritoriu.

In concluzie mecanismele offshore constau in stabilirea societatilor,

corporatiilor, fundatiilor prin intermediul carora sunt derulate afaceri cu alte
entitati domiciliate in afara statului respectiv.

Aceste entitati, se numesc generic firme off-shore si ofera scutiri de la plata

impozitelor pe profit, pe cresterile de capital , pe dividente etc.

Criterii pentru definirea centrelor off shore.

1. Un nivel scazut de impozitare directa si indirecta

2. Un nivel de aprobare pentru inregistrarea afacerilor extrem de redus si
flexibil
3. Un regim de control asupra operatiunilor extrem de redus si flexibil
4. Lipsa de obligativitate a prezentei fizice pentru inregistrarea societatii
5. Nivel ridicat de confidentialitate acordat clientilor
6. Imposibilitatea pentru rezidenti de a obtine asemenea facilitate

Caracteristici ale paradisurilor fiscale:

1. Impozitele reduse

Majoritatea PF stabilesc impozite doar asupra unor categorii de venituri, foarte

reduse comparativ cu tarile de origine. Nivelul redus al impozitelor face parte din
politica de atragere a banilor din strainate dar si a unor puternice corporatii
economice si financiare straine astfel primele 25 banci mari din lume dispun de filiale
in paradisurile fiscale.

2. Secretul in care PF asigura protectia informatiilor bancare si comerciale

chiar si atunci cand este vorba de comiterea incalcarii grave a legilor unei
tari
3. Activitatea bancara reprezinta segmentul cel mai atractiv pentru cetatenii
nerezidenti
4. Publicitatea promotionala care este caracteristica PF care isi etaleaza
virtutile in privinta garantiilor pe care le ofera clientilor sai.

Concluzia desprinsa se refera la faptul ca PF reprezinta o componenta

importanta a crimianlitatii organizate fiind folosite pentru spalarea banilor
obtinuti din activitati infractionale ( droguri, contrabanda, evaziune fiscala).

Precizari terminologice privind evaziunea fiscala:

Conform constitutiei romaniaei ca indatorire fundamentala cetatenii au
obligatia de a contribui prin impozite si taxe la cheltuielile publice.

Deasemenea tot constitutiei impozitele si taxele pot fi stabilite numai prin

lege!

Infractiunea de evaziune fiscala reprezinta o infractiune de prejudiciu dar si de

pericol si constand in materialitatea sa in neplata taxelor, impozitelor si a altor
sume datorate statului.

Bugetul consolidat reprezinta ansamblul tuturor bugetelor publice,

componente ale sistemului bugetar, agragate si consolidate pentru a forma un
intreg.

Opratiunea fictiva presupune disimularea realitatii in crearea aperentei

existentei unei operatiuni care in fapr nu exista.

Notiuni generale privind activitatea regimului bancar. BNR

Operatuinile de factoring desemneaza activitatile prin care o banca denumita

factor plateste unui comerciant denumit ................ creantele pe care
comerciantul le poseda fata de clientii sai . In concret, se realizeaza transferul
creantelor si plata unor comisioane calculate de banca ca procent in calcularea
creantelor.

CEC-ul este un titlu de plata sau de credit din care o persoana numita tragator
da ordin neconditionat unei banci sa plteasca la vedere o suma de bani
determinata. Beneficiarul platii poate fi purtatorul cecului sau un beneficiar
determinat ( cec de plata) sau poate fi insusi tragatorul ( cec de retragere).

Cecul se aseamana cu cambiaprin faptul ca sunt prezenti 3 protagonisti:

1. Tragator
2. Tras
3. Beneficiar

Cecul se dosebeste de cambie prin faptul ca nu poate fi tras decat asupra unei
banci si este intotdeauna platibil la vedere.

Pentru a fi viabil , orice cec trebuie sa aiba acoperire in cont.

Acoperirea cecului care reprezinta esenta acestui instrument de plata sau de

credit treebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

1. Sa fie constituita inainte de emiterea cecului

2. Sa aiba o valoare cel putin egala cu cea a cecului
3. Sa fie disponibila in sensul de a fi lichida si exigibila in raportul juridic dintre
client si banca
4. Sa fie irevocabila in sensul ca tragatorul este obligat sa mentina acoperirea
la dispozitia purtatorului cecului pana la incasarea sau pana la prescrierea
cecului.

Notiuni despre CAMBIE

Cambia este inscrisul ce poarta aceasta denuimire prin care o persoana
numita tragator, da mandat sau ordona alte persoane numita tras sa
plateasca uniei a trreia persoane numita beneficiar o suma de bani
determinata la o data precisa si in locul aratat in inscris.
Definitia juridica BNR: titlu de credit sub semnatura privata prin care o
persoana care pune in legatura 3 persoane ( tragator, tras , beneficiar).
Titlul este creat de tragator in calitate de creditor care da ordin debitorului
sau numit tras sa plateasca o suma fixa , determinata fie unui beneficiar, fie
la ordinul acestuia
Pentru a produce efectele in vederea in urma carora a fost emisa, cambia
trebuie sa fie intocmita cu respectarea urmatoarelor conditii:
a) Calitatea de comerciant intruct cambia este un fapt de comert
operatiunile cambiei pot fi efectuate de regula numai de persoanele
juridice sau fizice care au calitatea de conmercianti.
b) Forma scrisa. De regula cambia se reprezinta sun forma unui inscris sub
semnatura privata
c) Obligatoriu semnaturile trebuiesc inscrise cu mana
d) Prezenta tuturor mentiunilor obligatorii

In cambie se fac urmatoarele mentiuni oblg

1. Denumirea de cambie
2. Ordinul neconditionat de plata al unei sume determinate
3. Indicarea numelui trasului
4. Indicarea numelui beneficiarului
5. A datei de emiter
6. Semnatura emitentului ( tragatorului)
7. Existenta fizica

Avalul cambiei este actul prin care o persoana garanteaza plata unei
cambii.
Cel care da avalul (care garanteaza plata) se numeste avalist iar cel garantat
se numeste avalizat.
 Biletul la ordin:
Este de asemenea un titlu de credit prin care emitentul se obliga sa
plateasca beneficiarului sau o suma de bani la scadenta intr-un anumit loc.
Spre deosebire de cambie biletul la ordin implica numai 2 persoane in loc
de 3. Tragator si beneficiar.
Conform normelor BNR spre deosebire de biletul la ordin, ordinul de plata
nu constituie titlu de efectuare al platilor
Ordinul de plata este o dispozitie neconditionata data de catre emitentul
acestuia unei institutii de credit receptoare de a pune la dispozitia unui
beneficiar o anumita suma de bani.
A pune la dispozitie unui beneficir pe baza unui OP o anumita suma de bani
insemna a plati sau a face sa se plateasca acestuia respectiva suma de bani
O astfel de dispozitie este considerata OP numai daca”
a) Institutia de credit receptoare dispune de fondurile reprezentate prein
respectiva suma de bani fie prin debitarea unui cont al emitentului
b) Nu prevede ca plata trebuie sa fie facuta la cererea beneficiarului.

Incidentele de plati :

Conform normelor BNR prin incident de plata se intelege neindeplinirea

intocmai si la timp a obligatiilor participantilor inaintea sau in timpul
procesului de decontare a instrumentului obligatii rezultate din efectul legii
a caror neindemplire este adusa la cunostiinta CIP ( Centrala incidentelor
de plata) de catre persoanle declarate pentru apararea interesului public.

Incidentul de plata este major daca apare in una din urmatoarele subiecte:

1. Cecul a fost emis fara autorizarea trasului

2. Cecul a fost refuzat la plata din lipsa totala de disponibil
3. Cecul a fost refuzat la plata din lipsa partiala de disponibil
4. Cecul a fost emis cu data falsa sau acesteia ii lipseste o mentiune
obligatorie
5. Cecul a afost emis de un tragator aflat in interdictie bancara
Informatiile privind incidentele de plata for fi tinute intr-o baza de date
pt 7 ani de zile.
Interdictia bancara presupune regimul impus de banca unui titular de
cont prin care i se interzice acestuia emiterea de cecuri pe o perioada
de un an conform unor angajamente reciproce aplicabile platii cu
cecuri, ca urmare a unuor incidente de plata majore produse cu cec.

Concurenta comerciala:
Concurenta este un element definitoriu al economiei de piata si reprezinta motorul
dezvolatarii economico-sociale.

In general prin concurenta se intelege o confruntare intre dendinte adverse care

converg spre acelasi scop.

Prin concurenta in sens juridic intelegem confruntarea dintre agentii economici cu

activitati similare exercitata in domeniile deschise piesei pentru casitgarea si
conservarea clientelei in scopul rentabilizarii propriei intreprinderi.

Concurenta loiala este cea care este facuta in baza legii.

Premisele aparatiei concurentei comerciale

DPDV al aparastit concurenteti presupune o baza

1. Independenta si descrentralizarea activitatii de productie, distributie si consum

2. Libertatea de initiativa fara constrangeri sau limitari de ordin administrativ.
3. Proprietatea privata asupra unui procent semnificativ din totalitatea
mijloacelor de productie.

Functiile concurentei
In cond de piata libera concur indeplineste cateva functii definitorii
1. Faciliteaza ajustarea automata ofertei si cererii in toate domeniile
2. Impiedica fixarea preturilo printr-o politica de monopol exercitata de unii
agenti ec.
3. Stimuleaza inventiile si inovatiile, Crearea de produse si servicii noi de o
calitate tot mai buna.
4. Asigura o alocare rationala a resurselor in functie de diferitele utilitati
solicitate de piata.
5. Stabileste o repartizare a beneficiilor proportionale cu contributia efectiva
a agentilor economici in activitatea de producere a unor bunuri si prestari
de servicii si de distributie.

Formele concurentei: pura , perfecta , eficienta

Concurenta neloiala:
Prin concurenta neloioala trebuie sa intelegem savarsirea in domeniile deschise
competitiei economice a unor fapte contrare legii sau uzantelor cinstite ale activitatii
comerciale in scopul captarii clientelei unor rivali de pe piata relevanta, producandu-
se astfel prejudicii materiale sau morale prezente sau eventuale.

Definitia juridica: potrivit art.2 din legea 11 / 1991 constituie concurenta neloiala
orice act sau fapt contrar uzantelor cinstite in activitatea industriala si de
comercializare a produselor, de executie a lucrarilor precum si de efectuarea
prestarilor de servicii.

Functii, forme etc.

Punem accent la examen:

Definitia normei juridice

Trasaturile normei juridice

Raportul juridic cu trasaturile

Capacitatea juridica

Continutul raportului juridic

Actul juridic

Raspunderea juridica

Conditiile raspunderii juridice

Definitia dreptului afacerilor

Faptele de comert

Notiunea de comerciant

Formele societatilor comerciale

Tipuri de acord

Capitalul social cu formele sale

Notiunea de patrimoniu social

Restructurarea societatilor comerciale

Lichidarea societatilor comerciale

Insolventa: definitia si tipurile

Organele care aplica procedura insolventei

Paradisurile fiscale: criteriile si caracteristicile

Bugetul consolidat

Operatiunea fictiva

Indtrumente de plata: CEC-ul, conditiile pt a fi viabil un cec, conditiile pentru a

produce efecte cambia, incidentul de plata

Concurenta comerciala / premise, definitie, concurenta neloiala