ASE BUCUREȘTI

CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

INSTRUMENTE FINANCIARE
- CURSURILE 4-5 -

Conf. univ. dr. Filip Iorgulescu

 CATEGORII DE INSTRUMENTE FINANCIARE
TRANZACȚIONATE PE PIAȚA DE CAPITAL
 Titluri de bază (valori mobiliare): acțiuni și obligațiuni.
Valorile mobiliare sunt contracte de finanțare care
prevăd drepturi și obligații pentru emitenți și investitori.

 Emitenții
 Au dreptul de a încasa și folosi fondurile primite
 Au obligația de a remunera investitorii în funcție de riscul
asociat investiției

 Investitorii
 Au dreptul de a fi remunerați pentru investiția realizată prin
dividende sau cupoane
 Au obligația de a pune capitaluri la dispoziția emitentului
 CATEGORII DE INSTRUMENTE FINANCIARE
TRANZACȚIONATE PE PIAȚA DE CAPITAL
 Alte instrumente specifice pieței la vedere
 Drepturi
 Unități de fond
 Certificate etc.

 Instrumentele financiare derivate reprezintă contracte

încheiate între investitori prin care aceștia stabilesc să
vândă/să cumpere la un termen viitor un anumit activ
financiar la prețul stabilit în prezent la momentul încheierii
contractului. Exemple:
 Contracte ferme (forward, futures)
 Contracte opționale (opțiuni - options)
INSTRUMENTE FINANCIARE
TRANZACȚIONATE LA BVB
 OBLIGAȚIUNILE
 Obligațiunea este un titlu de credit prin care investitorul
împrumută bani pe termen lung emitentului. Astfel,
obligațiunile conferă posesorilor calitatea de creditori ai
emitentului, precum și o serie de drepturi:
 Drept de creanță asupra sumei împrumutate (principalul) și
asupra dobânzii aferente acesteia (cupoanele).
 Obligațiunile sunt considerate titluri (instrumente) cu venit fix
deoarece sunt contractate, de obicei, la o rată fixă a cuponului
(dobânzii) sau aceasta este stabilită pe baza unei formule
prestabilite. Totodată, principalul și cupoanele sunt plătite
conform unui grafic de rambursare stabilit în avans, astfel că
obligațiunile prezintă un nivel mai redus al riscului.
 Dreptul la sumele rezultate din lichidarea companiei emitente,
în caz de faliment al acesteia, posesorii de obligațiuni având
prioritate față de acționari.
 OBLIGAȚIUNILE

 Riscurile investiției în obligațiuni:

 Nu conferă drept de vot, astfel că posesorii de obligațiuni nu
se pot implica în conducerea întreprinderii emitente.
 Fiind titluri cu venit fix, cupoanele încasate nu se modifică în
funcție de profiturile înregistrate de compania emitentă.
Astfel, rentabilitatea investițiilor în obligațiuni este, de obicei,
mai redusă decât cea a investițiilor în acțiuni.
 Obligațiunile cu cupon fix sunt expuse la riscul de modificare a
ratei dobânzii pe piață, precum și la eroziunea valorii din
cauza inflației deoarece rata cuponului nu se va ajusta ca
răspuns la modificările survenite pe piață. Astfel, pentru a
oferi protecție împotriva inflației, unele state au emis
obligațiuni a căror valoare de rambursare este ajustată în
raport cu modificarea indicelui prețurilor de consum (de ex. US
TIPS - Treasury Inflation-Protected Securities).
 ACȚIUNILE
 Acțiunea este un titlu de valoare care îi conferă
posesorului calitatea de proprietar al unei părți din
capitalul propriu al întreprinderii emitente (proporțional
cu numărul de acțiuni deținute). Acționarii au astfel
dreptul de a se implica în conducerea companiei prin
votul exprimat în cadrul AGA, precum și dreptul de a
obține beneficii financiare pe seama rezultatelor firmei.

 Există două tipuri principale de acțiuni: acțiuni ordinare

(comune) și acțiuni preferențiale (privilegiate). Cele mai
importante caracteristici ale acțiunilor ordinare sunt:
 Răspunderea limitată se referă la faptul că, în cazul
falimentului companiei, acționarii nu pot pierde mai mult
decât suma investită în acțiunile acesteia. Astfel, acționarii nu
sunt răspunzători cu averea personală pentru obligațiile
restante ale firmei pe care o dețin.
 ACȚIUNILE
 Drepturile reziduale se referă la faptul că acționarii sunt ultimii
care pot emite pretenții financiare asupra activelor sau asupra
rezultatelor companiei. Astfel, în cazul falimentului și lichidării
firmei, acționarii pot fi compensați cu sumele rămase după
despăgubirea angajaților, statului, furnizorilor, creditorilor etc.
De asemenea, profitul net care revine acționarilor se
calculează prin deducerea tuturor cheltuielilor firmei. Profitul
poate apoi să fie distribuit acționarilor sub formă de dividende
sau poate fi reinvestit în firmă pentru a crește valoarea
acțiunilor.

 Acțiunile preferențiale garantează un nivel fix al

dividendelor, astfel că acestea sunt niște instrumente
care plătesc cash-flow-uri constante (vezi cazul anuității,
respectiv al perpetuității). În mod similar obligațiunilor,
acțiunile preferențiale nu oferă drept de implicare în
conducerea companiei prin vot.
 ACȚIUNILE
 Acțiunile preferențiale nu trebuie însă confundate cu
obligațiunile, iar firma nu are o obligație contractuală de a
plăti dividendele aferente acestora. De obicei, dividendele
aferente acțiunilor preferențiale care nu au fost plătite se
cumulează în timp și trebuie plătite integral înainte ca
posesorii de acțiuni comune să poată primi dividende.

 Riscurile investiției în acțiuni:

 Acțiunile sunt considerate titluri (instrumente) cu venit variabil
deoarece dividendele distribuite au mărime variabilă și firma nu
are obligația de a distribui periodic dividende. Pe de altă parte,
nu există restricții de mărime a dividendelor, iar acestea pot
crește o dată cu profitul firmei. Astfel, acțiunile sunt mai
riscante, dar și mai rentabile decât obligațiunile.
 Drepturile reziduale, acționarii fiind ultimii ce pot emite pretenții
asupra activelor, respectiv asupra rezultatelor firmei.
 Lipsa puterii de decizie în cazul acționarilor minoritari.
 DREPTURILE
 În cazul emisiunii de noi acțiuni, vechii acționari
beneficiază de un drept de preemțiune în sensul că noile
acțiuni vor fi oferite spre subscriere întâi acestora,
proporțional cu numărul acțiunilor pe care le dețin deja.
Acest proces are loc prin intermediul:
 Drepturilor de subscriere (în cazul emisiunii de acțiuni contra
numerar)
 Drepturilor de atribuire (în cazul emisiunii de acțiuni gratuite
prin încorporarea rezervelor)

 Vechii acționari vor primi gratuit un număr de drepturi

egal cu numărul de acțiuni deținute pe care le vor utiliza
fie pentru a subscrie acțiuni din noua emisiune, fie le vor
comercializa altor investitori care doresc achiziționarea
noilor acțiuni. (Pentru mai multe detalii vezi seminar)
 LISTAREA ACȚIUNILOR/OBLIGAȚIUJNILOR

 Procesul de listare a acțiunilor/obligațiunilor la BVB se

poate realiza în următoarele moduri:
 Ofertă publică (cea mai uzuală modalitate) prin care titlurile
financiare sunt puse în vânzare către public (investitori
individuali și instituționali) pe baza unui prospect aprobat de
ASF. Ofertele publice sunt derulate cu ajutorul unui
intermediar sau al unui consorțiu de intermediari.
 Plasament privat prin care oferta de titluri este adresată unui
număr limitat de investitori (maxim 149). În acest caz, nu este
necesară realizarea unui prospect.
 Listarea tehnică (doar în cazul acțiunilor) nu presupune
punerea de acțiuni în vânzare către public. Astfel, compania
urmărește doar să se listeze pe bursă, iar structura
acționariatului nu se modifică.
 LISTAREA ACȚIUNILOR/OBLIGAȚIUJNILOR
 Procesul de listare a acțiunilor/obligațiunilor la BVB prin
ofertă publică presupune următoarele etape principale:
 AGA adoptă decizia de emisiune a acțiunilor/obligațiunilor și
stabilește caracteristicile emisiunii.
 Compania selectează unul sau mai mulți intermediari
autorizați de ASF și, împreună cu aceștia, pregătește un
prospect în care sunt prezentate informații despre emitent și
despre titlurile financiare care fac obiectul ofertei. Prospectul
trebuie să fie aprobat de către ASF.
 Oferta publică de vânzare a titlurilor se derulează cu ajutorul
intermediarului. Dacă oferta a fost subscrisă cu succes,
acțiunile/obligațiunile sunt înregistrate în evidența ASF și a
Depozitarului Central.
 Admiterea acțiunilor/obligațiunilor emise la tranzacționare
pe BVB.
Notă. Descrierea completă a procesului de listare se regăsește pe
site-ul BVB.
 LISTAREA ACȚIUNILOR/OBLIGAȚIUJNILOR
EXEMPLE
 Exemplu listare acțiuni prin ofertă publică: Sphera
Franchise Group
 Ofertă publică derulată în perioada 24 oct – 2 nov 2017. Au fost
vândute 9,8 milioane acțiuni totalizând peste 62 de milioane de
euro.
 Prospectul și celelalte documente aferente ofertei publice sunt
disponibile aici.

 Exemplu emisiune obligațiuni prin ofertă publică: Impact

Developer & Contractor
 Ofertă publică derulată în perioada 4 – 15 dec 2017. Au fost
vândute 2.505 obligațiuni totalizând circa 12,5 milioane de euro.
 Prospectul și celelalte documente aferente ofertei publice sunt
disponibile aici.
ALTE INSTRUMENTE SPECIFICE PIEȚEI LA VEDERE
 Unități de fond – titluri care atestă participarea la un fond
de investiții. Un caz aparte este reprezentat de ETF
(Exchange-Traded Fund) care denotă un fond de investiții
tranzacționat pe bursă asemenea unei acțiuni care, de
cele mai multe ori, replică evoluția unui indice. Pe BVB se
tranzacționează, de exemplu, ETF BET TRADEVILLE.
 Certificatele sunt instrumente financiare hibride care
urmăresc evoluția unui activ suport (valori mobiliare,
indici bursieri, cursuri valutare, rate ale dobânzii, aur,
petrol etc.). În funcție de riscul asumat se împart în:
 Certificate Index care urmăresc evoluția activului suport în
raport 1-la-1, replicând câștigurile/pierderile acestuia.
 Certificate Turbo multiplică evoluția activului suport astfel
încât câștigurile/pierderile sunt amplificate. Aceste
instrumente prezintă un risc mai ridicat.
 Certificatele cu capital protejat parțial sau total sunt destinate
investitorilor cu aversiune la risc.
 CONTRACTE DERIVATE FERME

 Reprezintă contracte prin care o parte se obligă să vândă

(poziție short) iar cealaltă să cumpere (poziție long) la un
termen viitor o anumită cantitate de active suport (titluri
financiare, mărfuri, valute etc.) la un preț stabilit în prezent.
Notă. Spre deosebire de instrumentele pieței spot (la vedere), aceste
instrumente aparțin pieței la termen.

 Caracteristici:
 Motivația acestor contracte este dorința de acoperire împotriva
riscurilor, însă se pot avea în vedere și obiective speculative.
 Contractele derivate ferme implică două categorii de riscuri:
 Riscul de evoluție nefavorabilă a prețului activului suport.
Contractele reprezintă un joc cu sumă nulă, pierderea uneia dintre
părți reprezentând câștigul celeilalte părți.
 Riscul de insolvabilitate a fiecăreia dintre părți
 CONTRACTE DERIVATE FERME
 În funcție de gradul de standardizare, contractele ferme
pot fi:
 Contracte forward, nestandardizate, stabilite prin negociere
directă, ale căror condiții sunt irevocabile, tranzacția
derulându-se doar la scadența contractului. În consecință,
contractele forward nu sunt tranzacționate la bursă pe
parcursul existenței lor.

 Contracte futures, cu grad ridicat de standardizare (cantitatea

de active suport, scadența etc.), fapt ce creează premisele
tranzacționării prin intermediul bursei. Contractele futures
sunt actualizate zilnic (marcate la piață) astfel că la finalul
fiecărei zile, în funcție de evoluția prețului, se calculează și se
virează profiturile/pierderile fiecărei părți. Tranzacționarea la
bursă conferă o lichiditate crescută contractelor futures care
pot fi oricând închise prin adoptarea unei poziții opuse pe un
contract similar.
 EXEMPLU PRACTIC - FUTURES
 Mai jos sunt prezentate diferite cotații ale contractelor
futures pentru cafea. Ați achiziționat un contract cu scadența
în mai 2022. Dacă prețul cafelei pe piața la vedere este de 150
în mai 2022, care este profitul/pierderea contractului futures?
 EXEMPLU PRACTIC - FUTURES
Conform caracteristicilor acestui contract, prețul este cotat în cenți
pe livră (pound), iar cantitatea este de 37.500 de livre. La scadență,
cumpărătorul (poziția long) va cumpăra cafea la prețul futures de
141,5 cenți/livră, stabilit la încheierea contractului, în timp ce
prețul pe piața spot (la vedere) este de 150 cenți/livră. Astfel,
profitul cumpărătorului este de 150 – 141,5 = 8,5 cenți/livră
(acesta cumpără la prețul din contract și poate vinde apoi pe piață
la prețul de 150). Profitul total al contractului se determină
multiplicând profitul unitar cu cantitatea din contract:
8,5 cenți/livră x 37.500 livre = 3.187,5 USD.

Vânzătorul (poziția short) va înregistra un rezultat simetric opus: o

pierdere de 8,5 cenți/livră (va vinde cafeaua la 141,5 cenți/livră,
deși prețul pe piață de 150 cenți/livră era mai avantajos).
Multiplicând cu cantitatea contractului, pierderea totală este de:
8,5 cenți/livră x 37.500 livre = 3.187,5 USD.
 OPȚIUNI
 Aceste contracte dau cumpărătorului dreptul, dar nu și
obligația, de a cumpăra (opțiune CALL) sau de a vinde
(opțiune PUT) o cantitate de active suport la un preț (numit
preț de exercițiu) și la o scadență stabilite în momentul
încheierii contractului. Avantajul cumpărătorului de a putea
alege să își exercite sau nu opțiunea este compensat prin
plata unei prime către vânzătorul opțiunii.

 În funcție de termenul de exercitare a opțiunii, acestea pot

fi de tip:
 European (pot fi exercitate doar la scadență)
 American (pot fi exercitate oricând până la scadență)

Exemple: https://www.cboe.com/delayed_quotes/aapl/quote_table
 OPȚIUNI
 Opțiunile CALL se exercită atunci când prețul activului
suport este mai mare decât prețul de exercițiu al opțiunii
deoarece vor permite cumpărătorului să obțină activul
suport la un preț mai redus decât cel de pe piață, generând
profit. Pe de altă parte, opțiunile PUT se exercită atunci
când prețul activului suport este inferior prețului de
exercițiu al opțiunii. În aceste situații, generatoare de
profit pentru cumpărătorul opțiunii, opțiunea este în bani
(in-the-money). Din profitul generat de o opțiune în bani se
va deduce prima plătită la cumpărarea opțiunii. În
situațiile când opțiunea nu generează profit, ea nu va fi
exercitată fiind în afara banilor (aut-of-the-money).

Notă. Warrant-urile sunt instrumente financiare tranzacționate la BVB

care prezintă caracteristici similare opțiunilor.
 PENTRU STUDIU INDIVIDUAL
 „Piețe și sisteme financiare”, Dragotă Victor et al.,
Editura ASE, 2008, Capitolul 1. Sistemul financiar.

 „Finanțe” – ediția a 4-a, Stancu Ion, Editura Economică,

2007:
 Capitolul 10. Piața și evaluarea opțiunilor (partea
introductivă)
 Capitolul 11. Contracte la termen ferm: Forwards, Futures și
Swaps (partea introductivă)

 “Investments” – 10th edition, Zvi Bodie, Alex Kane, Alan

Marcus, McGraw-Hill, 2014, Chapter 2. Asset Classes and
Financial Instruments pp. 34-58