COLEGIUL ECONOMIC "ION GHICA" TRGOVITE

PROIECT
CONTABILITATEA VENITURILOR

SPECIALIZARE : Tehnician n activiti economice

PROFIL:
Servicii

NDRUMTOR:
Prof. Anda Necula

ELEV : TAMAS SANYI

CLASA : a XIII-a A

HUEDIN
-2014-

CUPRINS

INTRODUCERE ...3
CAP 1. ASPECTE TEORETICE PRIVIND VENITURILE 4
Definiia veniturilor ..5
Recunoaterea veniturilor .....6
Coninutul i structura veniturilor 7
Evaluarea si constatarea veniturilor 8
Forme de venituri 10
Salariu 11
Profit ..12
Dobnd .14
Rent ...16
CAP. 2 FUNCIONAREA CONTURILOR DE VENITURI...17
CAP. 3 MONOGRAFIE CONTABIL .18
Bilanul iniial ... 20
Factur .. 21
Chitan 21
Statul de plat ....... 22
CONCLUZII

INTRODUCERE
Viabilitatea ntreprinderii n condiiile concureniale de pia, rezultatele
acesteia obinute n procesul desfurrii activitii economico-financiare, depind
n mod esenial de deciziile manageriale argumentate si adecvate situaiilor,
mprejurrilor.
Vorbind despre economie ca tiin, nu putem de a nu meniona necesitatea
i importana contabilitii. Actualmente, contabilitatea reprezint un limbaj
universal de comunicare, care permite crearea relaiilor de colaborarea att la nivel
de economie naional ct i la nivel mondial.
Elaborarea deciziilor bine chibzuite neaparat este precedata de obinerea
informaiilor iniiale obinute din diferite surse de date care fac obiectul
contabilitii financiare n cadrul cria se formeaz rapoartele financiare.
n condiiile economiei de pia activitatea oricror nreprinderi genereaz
diverse tipuri de venituri i cheltuieli. Informaiile aferente veniturilor i
cheltuielilor sunt furnizate de contabilitate i servesc drept baz pentru calcularea
obligaiilor

fiscale,

elaborarea

bugetelor

ntreprinderii,

manageriale i economice. n teza dat se va desfura

luarea

deciziilor

tema cheltuielilor i

veniturilor operaionale.
Prin tematic, coninut i structura sa, lucrarea conine aspecte teoretice
privind definirea veniturilor care le suport ntreprinderea n conformitate cu
actele normative i legislative n vigoare, i reflectarea lor n rapoartele financiare.
Scopul i obiectivele tezei const n examinarea particularitilor
contabilitii veniturilor n ntreprindere i elaborarea concluziilor privind direciile
de perfecionare a acestora.

CAP 1. ASPECTE TEORETICE PRIVIND VENITURILE

Definiia veniturilor
Veniturile reprezinta sumele sau valorile incasate sau de incasat in nume
propriu din activitati curente, cat si castigurile din orice alte surse. Castigurile
reprezinta cresteri ale beneficiilor economice care pot aparea sau nu ca rezultat din
activitatea curenta.
Veniturile constituie cresteri ale beneficilor economice, inregistrate pe
parcursul exercitiului contabil sub forma de intrari sau cresteri ale activelor sau
descresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalului propriu,
altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor.
Venitul este fluxul brut de beneficii economice primite de o societate in
cursul activitatilor obisnuite ale acesteia, atunci cand acest flux se materializeaza in
cresteri ale capitalului propriu, altele decat cresterile datorate contributiilor din
partea participantilor la acest capital propriu.
Valoarea justa este suma la care poate fi tranzactionat un activ sau la care
poate fi decontata o datorie de bunavoie intre parti aflate in cunostinta de cauza, in
cadrul unei tranzactii in care pretul este determinat obiectiv. Venitul include doar
fluxurile brute de beneficii economice primite sau primit de catre societate in nume
propriu. Sunt excluse din venituri sumele colectate in numele unor terte parti, cum
ar fi taxele pentru bunuri si servicii, TVA, care nu sunt beneficii economice de
primit de catre intreprindere si nu au ca rezu1tat cresteri ale capitalului propriu.
Veniturile trebuie evaluate la valoarea justa a mijlocului de .plata primit
sau de primit. Suma veniturilor dintr-o tranzactie este determinata de obicei printrun acord intre societate si cumparatorul sau utilizatorul activului. Ea se evalueaza
la valoarea justa a mijlocului de plata primit sau de primit, tinand cont de suma
oricaror reduceri comerciale si a oricaror rabaturi cantitative acordate de societate.
Mijlocul de plata este de regula numerarul sau echivalent de numerar, iar
suma veniturilor este data de suma numerarului sau echivalentului de numerar
primit sau de primit.

In cazul in care intrarea de numerar sau echivalent de numerar este

amanata, valoarea justa a mijlocului de plata poate fi mai mica decat suma
nominala a numerarului primit sau de primit. In vederea eliminarii acestui fapt, pe
baza de acorduri intre vanzator si cumparator (cu caracter de tranzactie financiara),
valoarea justa a mijlocului de plata va fi determinata prin actualizarea tuturor
sumelor de primit in viitor, utilizand in acest scop rata dobanzii aferente perioadei
respective. Diferenta dintre valoarea justa la data recunoasterii venitului si suma
nominala a mijlocului de plata este
recunoscuta ca venit din dobanzi (venit financiar).
Veniturile nelegate de vanzari, cum sunt cele financiare si, in unele
cazuri, cele exceptionale, sunt considerate realizate in momentul constatarii sau
incasarii, dupa caz.

Recunoasterea veniturilor

Veniturile sunt recunoscute in contul de rezultate (contul de profit si

pierdere) atunci cand a avut loc o crestere a beneficiilor economice viitoare
aferente cresterii unui activ sau diminuarii unei datorii, modificare ce poate fi
evaluata in mod credibil.
Criteriile de recunoastere a veniturilor sunt aplicate de obicei separate
pentru fiecare tranzactie, pentru a putea reflecta realitatea economica. De exemplu
cand pretul de vanzare al unui produs include o suma identificabila pentru servicii
succesive, aceasta suma este inregistrata in avans si recunoscuta ca venit pe
parcursul perioadei in care s-a efectuat service-ul.
Veniturile din vanzarea bunurilor trebuie sa fie recunoscute in momentul
in care sunt satisfacute urmatoarele conditii:
a) intreprinderea a transferat cumparatorului riscurile
semnificative ce decurg din proprietatea asupra bunurilor;

si

avantajele

b) intreprinderea nu mai gestioneaza bunurile vandute la nivelul la care ar fi

facut-o in mod normal in cazul detinerii in proprietate a acestora si nici nu mai
detine controlul efectiv asupra lor;

c) marimea veniturilor poate fi evaluata in mod rezonabil;

d) este probabil sa fie generate catre intreprindere beneficii economice asociate
tranzactiei;
e) costurile tranzactiei pot fi evaluate in mod rezonabil.
Veniturile din prestarea serviciilor. Atunci cand rezultatul unei tranzactii
ce implica prestarea de servicii poate fi estimat in mod rezonabil, venitul asociat
tranzactiei trebuie sa fie recunoscut in functie de stadiul de executie a contractului
la data inchiderii bilantului. Rezultatul unei tranzactii poate fi estimat in mod
rezonabil atunci cand sunt satisfacute urmatoarele conditii:
a) suma veniturilor poate fi estimata in mod rezonabil;
b) este probabil ca beneficiile economice asociate tranzactiei sa fie generate
catre societate;
c) stadiul de executie a contractului la data de inchidere a bilantului poate fi
evaluat in mod rezonabil;
d) costurile aparute pe parcursul contractului si costurile de finalizare a
contractului pot fi evaluate in mod rezonabil.
Veniturile nu pot fi recunoscute atunci cand cheltuielile aferente
tranzactiilor respective nu pot fi evaluate in mod rezonabil; in asemenea cazuri,
orice mijloc de plata deja primit este recunoscut ca datorie.
Recunoasterea veniturilor pe masura executiei contractului, este denumita in mod
curent ,,metoda procentului de executie". Potrivit acestei metode, veniturile sunt
recunoscute in perioadele contabile in care sunt prestate serviciile.
Veniturile din dobanzi trebuie recunoscute periodic, in mod proportional
pe baza randamentului efectiv al activului. Randamentul efectiv al unui activ este
rata dobanzii necesara pentru actualizarea fluxurilor viitoarelor intrari de numerar,
asteptate pe durata de viata a activului pentru a egala valoarea contabila initiala a
acestuia.
Redeventele trebuie recunoscute pe baza contabilitatii de angajamente,
conform realitatii economice a contractului.

Veniturile din activitati curente se pot regasi sub diferite denumiri, cum
ar fi: vanzari, comisioane, dobanzi, dividende.

Coninutul i structura veniturilor

Contabilitatea veniturilor se tine pe categorii de venituri, dupa natura lor, astfel:
A) venituri de exploatare, care cuprind:
- venituri din vanzarea produselor, marfurilor, lucrarilor executate si serviciilor
prestate;
- venituri din variatia stocurilor;
- veniturile din productia de imobilizari;
- venituri din subventii de exploatare;
- alte venituri din exploatare;
B) venituri financiare, care cuprind:
- venituri din imobilizari financiare (investitii pe termen lung);
- venituri din investitii financiare pe termen scurt;
- venituri din diferente de curs valutar;
- venituri din creante imobilizate;
- venituri din investitii financiare cedate;
- venituri din dobanzi;
- venituri din sconturi obtinute;
- alte venituri financiare.
C) venituri extraordinare

Contabilitatea veniturilor din exploatare

In modelul continental de contabilitate, implicit in cel din tara noastra,
criteriul de delimitare si inregistrare a veniturilor din activitatea de exploatare este
cel incepand cu obtinerea productiei si se continua cu vanzarea aceleiasi productii
sau a marfurilor cumparate. Totodata, se considera venituri realizate, in functie de
care se determina rezultatul, numai cele din stadiul de vanzare, adica din faza unde
are loc transferarea dreptului de proprietate.
a) Veniturile din vanzarea de produse finite, semifabricate, produse reziduale,
executarea de lucrari, prestari servicii, studii si cercetari, venituri din redevente,
venituri din vanzarea marfurilor, locatii de gestiune si chirii, venituri din activitati
diverse Productia vanduta este evaluata la pret de vanzare. Exemplu (Anexa nr. 14)
Vanzarile de marfuri apar indeosebi la intreprinderile comerciale si se
constituie pe seama vanzarii marfurilor achizitionate.
Vanzarile sunt adesea supuse unor reduceri cu caracter comercial si cu
caracter financiar. Reducerile cu caracter comercial constau din: rabaturi (acordate,
de obicei, pentru deficiente calitative); remize (acordate pentru importanta vanzarii
si relatia cu clientul) si risturnuri (acordate in contul vanzarilor catre un client pe o
perioada de timp: semestru, an). Reducerile cu caracter financiar se prezinta sub
forma sconturilor de decontare ce se acorda clientilor pentru achitarea inainte de
scadenta.
Insumarea vanzarilor de marfuri si a productiei vandute nete (mai putin
reducerile comerciale), conduce la obtinerea cifrei de afaceri ca unul din indicatorii
ce caracterizeaza marimea intreprinderii si a situatiei economico-financiare a
acesteia.

b) Veniturile din variatia stocurilor (productia stocata) reprezinta variatia in

plus (stocaj) sau in minus (destocaj) intre valoarea la cost de productie efectiv a
stocurilor de produse si productia in curs de executie la sfarsitul perioadei si
valoarea stocurilor initiale ale produselor si productiei in curs de executie.
Variatiile productiei stocate se determina atat pentru fiecare forma de produse
stocate (semifabricate, produse finite, produse reziduale etc.), cat si pentru animale
si pasari obtinute din productie proprie.
c) Venituri din productia de imobilizari se constituie din productia de
imobilizari necorporale si corporale efectuata in scopuri proprii.
d) Venituri din subventii de exploatare reprezinta subventiile primite de unitate
pentru acoperirea pierderilor pentru diferente de pret la produse subventionate,
precum si alte subventii din partea statului sau din partea altor organisme.
e) Alte venituri din exploatare cuprind veniturile din creantele reactivate si
debitori diversi, veniturile din despagubiri, amenzi, penalitati, venituri din
donatii si subventii primite, venituri din vanzarea activelor si alte operatii de
capital, venituri din subventii pentru investitii, alte venituri, altele decat cele
prezentate anterior.

Contabilitatea veniturilor financiare

In categoria veniturilor financiare sunt incluse veniturile din: participatii,
titluri de plasament, imobilizarile financiare cedate, creantele imobilizate, titlurile
de plasament cedate, diferentele favorabile de curs valutar, dobanzile cuvenite,
sconturile obtinute si alte venituri financiare.
a) Veniturile din imobilizari financiare (investitii pe termen lung) includ
dividendele incasate pentru participatiile la capitalul altor societati, pretul de
vanzare aferent imobilizarilor financiare cedate si dobanzile aferente creantelor
imobilizate.
b) Veniturile din investitii financiare pe termen scurt se constituie din
diferentele favorabile intre pretul de vanzare (cesiune) al investitiilor financiare pe
termen scurt si pretul lor de inregistrare.
c) Veniturile din diferente de curs valutar reprezinta veniturile obtinute din
diferentele rezultate in urma lichidarii creantelor si datoriilor in valuta ale
intreprinderii, diferentele favorabile de curs valutar aferente disponibilitatilor in
devize, numerarului in casierie in devize si existentului in conturile de acreditive in
devize.
d) Veniturile din creante imobilizate cuprind dobanzile de incasat sau incasate,
dupa caz, precum creantele imobilizate.
e) Veniturile din investitii financiare cedate reprezinta veniturile din titluri de
plasament cedate, pentru diferente intre pretul de cesiune si cel de cumparare.

f) Veniturile din dobanzi cuprind veniturile financiare din dobanzile cuvenite

pentru disponibilitatile din conturile bancare si din creditele comerciale.
g) Veniturile din sconturi obtinute contin veniturile obtinute din sconturile de
decontare la furnizori si alti creditori.
Contabilitatea veniturilor extraordinare
Veniturile

extraordinare provin

din

subventii

pentru

evenimente

extraordinare si altele similare. Veniturile extraordinare pot aparea ca urmare a

subventiilor primite pentru eliminarea efectelor calamitatilor, pentru reamplasarea
activitatilor productive in zone defavorizate sau pentru descongestionarea zonelor
urbane aglomerate dar si din despagubirile care insotesc exproprierea unor active
pentru cauza de utilitate publica
Contabilitatea veniturilor din provizioane
Veniturile din provizioane sunt venituri calculate, determinate de reluarea
prin diminuare a provizioanelor pentru deprecieri. Toate veniturile din provizioane
se contabilizeaza, de regula, la inchiderea exercitiului financiar, in cazul iesirii
activelor pentru care s-au constituit provizioane pentru deprecieri si in situatia
anularii partiale sau totale a unor provizioane ramase fara obiect.
Veniturile din provizioane reprezinta venituri obtinute din reluarea (prin
diminuare sau anulare) a provizioanelor constituite pentru activitatea financiara
(provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare, pentru deprecierea
investitiilor financiare pe termen scurt etc.).

Evaluarea si constatarea veniturilor

La contabilitatea veniturilor conform S.N.C.18

Venitul apar dou

probleme principale: - msurarea venitului, adic determinarea mrimii

(sumei) acestuia, care trebuie s fie reflectat n contabilitate i rapoartele
financiare.i constatarea venitului, adic stabilirea perioadei de gestiune n
care venitul trebuie s fie reflectat n contabilitate i rapoartele financiare.
n conformitate cu cerinele SNC 18 "Venitul", venitul

se evaluiaz la

valoarea venal, care reprezint suma cu care activul poate fi schimbat n

procesul operaiei comerciale ntre prile independente, informate i interesate,
care au consimit tranzacia. Valoarea venal care rezult din tranzacii este
negociat de vnztor i cumprtor sau beneficiarul activului.
n majoritatea cazurilor venitul este exprimat sub form de mijloace
bneti ncasate sau care urmeaz a fi ncasate, sau sub alt form de
compensare. n unele cazuri suma venitului poate fi mai mic sau mai mare
dect valoarea venal a produselor, mrfurilor i serviciilor vndute. Astfel, n
cazul cnd mrfurile se vnd la preuri reduse, adic cu o sum mai mic dect
preul obinuit de vnzare, venitul se constat la suma cea mai mic, dar nu la
pre obinuit.
Venitul se constat la respectarea unor criterii anumite, care difer n
funcie de sursele de obinere a acestora: vnzarea mrfurilor, prestarea serviciilor
etc.
Criteriile generale pentru constatarea tuturor felurilor de venituri sunt:
existena unei certitudini ntemeiate c avantajele economice aferente
tranzaciei vor fi obinute de ntreprindere.
existena posibilitii reale de a determina cu certitudine suma venitului.

Venitul se constat numai atunci cnd ntreprinderea are o certitudine

ntemeiat n vederea obinerii acestuia. n unele cazuri o astfel de certitudine
survine numai dup primirea mijloacelor bneti sau dup nlturarea
incertitudinilor de natur divers.
De exemplu, n cazul apariiei creanelor dubioase, mrimea acestora se
trece la majorarea cheltuielilor perioadei sau la diminuarea rezervei create, dar
nu se raporteaz la micorarea sumei venitului, constate i reflectate anterior n
rapoartele financiare.
Veniturile i cheltuielile ce fac obiectul uneia i aceleiai tranzacii sau
operaiuni economice sunt constatate n aceeai perioad de gestiune. De
exemplu, diversele componente ale cheltuielilor ce compun costul vnzrilor, sunt
constatate cu veniturile rezultate din vnzarea mrfurilor sau din prestarea
serviciilor.
La constatarea venitului este necesar de a respecta principiul specializrii
exerciiului, n conformitate cu care veniturile se constat i se reflect n
contabilitate n perioada de gestiune n care au avut loc, indiferent de momentul
ncasrii efective a mijloacelor bneti. Astfel, mijloacele bneti pot fi primite de
ntreprindere nu numai n perioada n care a fost constatat venitul, ci i n
perioada precedent, i n cea ulterioar.
De exemplu, venitul de la realizarea mrfurilor se constat n momentul
livrrii lor i transmiterii dreptului de proprietate; veniturile de la prestarea
serviciilor - pe msura realizrii lor etc.
n afar de venitul rezultat din vnzarea mrfurilor i prestarea servicilor,
ntreprinderea poate obine venituri sub form de dividende, dobnzi i
redevene. Dividendele reprezint o parte din profitul net al societii pe aciuni
repartizat ntre acionari n corespundere cu clasele i proporional cu numrul de
aciuni care le aparin. Dividendele se constat ca venit n perioada de gestiune,

cnd acestea au fost anunate, adic atunci cnd a fost stabilit dreptul acionarilor
de a le ncasa.
Dobnzile reprezint veniturile obinute din acordarea n folosin a
mijloacelor bneti altor persoane ptin procurarea titlurilor de valoare. Acestes
se constat ca venituri n baza corelaiei temporare care ia n considerare
veniturile reale din activ.
Redevenele reprezint sumele primite pentru acordarea n folosin
persoanelor tere a activelor nemateriale.

Forme de venituri
Salariul
Originea termenului
Termenul de salariu provine din latinescul salarium, care desemna, la
origine, raia de sare alocat unui soldat. Ulterior, el a fost utilizat pentru a denumi
preul pltit cetenilor liberi care ndeplineau diverse activiti n folosul altor
persoane.
n afar de salariu, se mai utilizeaz termenii de retribuie i remuneraie, de
asemenea de origine latin, precum i cel de indemnizaie, echivalent al
remunerrii demnitarilor alei ori numii i a magistrailor.
Definitie
Salariul este venitul posesorilor factorului munca ca plata sau recompensa
baneasca pentru

activitatea prestata. El se formeaza pe piata muncii prin

confruntarea cererii cu oferta de munca, iar marimea sa depinde de eficienta cu

care este utilizat factorul munca (productivitatea muncii).
Clasificare salarii
Salariul nominal (efectiv) - este cel definitivat i pltit dup depunerea
muncii, pe baza situaiei reale din ntreprindere, n funcie de programul de lucru i
de rezultate efectiv obinute; reprezint suma de bani pe care angajatul o primete
de la unitatea la care lucreaz. Mrimea acestuia difer n funcie de calificare,
rezultate, vechime, condiii de munc, dar i de preul forei de munc stabilit pe
piaa muncii, situaia economic (criz, recesiune, avnt), politica de salarizare
(msuri luate de ntreprinztori sau de stat, cu privire la nivelul salariului, pe sexe,
regiuni, categorii i forme de salarizare).
Salariul nominal poate fi brut i net (care rezult din cel brut minus
impozitele aferente).
Salariul real - reprezint cantitatea de bunuri i servicii pe care individul o
poate procura la un moment dat cu salariul nominal. El este direct proporional cu
mrimea salariului nominal (net) i invers proporional cu nivelul preurilor i
tarifelor pentru bunurile i serviciile de consum.

PROFITUL

Definitie
Profitul este un venit rezidual pe care l obtin proprietarii mijloacelor de
productie (bunurilor de capital) ca recompensa pentru utilizarea eficienta a acestui
factor. Apare ca diferenta ntre valoarea vnzarilor unei firme (cifra de afaceri
C.A.) sau venitul total ncasat si costul total.
Profitul, este in cel mai restrins sens, venitul pe care il obtin agentii
economici, ca produs al utilizarii capitalului. in sensul cel mai larg, profitul este
cistigul pe care-l obtin agentii economici, ca surplus peste costul de productie.De

aici, rezulta ca profitul este avantajul realizat in forma baneasca dintr-o actiune,
operatie sau activitate economica. Prin urmare orice agent economic nu poate
progresa, nu se poate dezvolta daca nu obtine profit.Privit ca diferenta intre pretul
de vinzare si costul de productie profitul, mai precis profitul total are doua
componente: profitul normal si profitul supranormal sau economic.
Tipuri de profit
Profitul normal reprezinta acea parte a profitului pe care o realizeaza si
insuseste intreprinzatorul (agentul economic) in calitatea sa de proprietar al
factorilor de productie. Ca venit al proprietarului care este si intreprinzator, profitul
normal nu se include in costul de productie. Prin urmare, profitul normal reprezinta
minimum de profit pe care o firma trebuie sa-l obtina pentru a functiona in
continuare.
Profitul economic se realizeaza numai in procesul schimbului in cadrul
mecanismelor pietei concurentiale unde domina incertitudini generate de
confruntarea dintre numeroasele riscuri asumate de catre producatori. |inind seama
de asemenea riscuri, se poate aprecia ca profitul economic pe care-l realizeaza si
insuseste agentul economic (intreprinzatorul), reprezinta o rasplata a muncii sale.
Functiile Profitului
Indiferent de forma pe care o imbraca, profitul indeplineste anumite functii pentru
agentii economici, proprietari, intreprinzatori, populatie, societate in general:
a) functia de motivare a firmelor, luate in ansamblu ca entitati economice, a
intreprinzatorilor si proprietarilor firmelor respective. Profitul stimuleaza initiativa
economica a acestora, el determina acceptarea riscurilor de catre intreprinzatori si
prin aceasta, contribuie la stimularea productiei de bunuri.

b) functia de crestere, ce pune in evidenta faptul ca profitul sta la baza

cresterii productiei, a dezvoltarii firmelor, a aparitiei de noi intreprinderi, etc. El
reprezinta sursa principala a acumularilor pe baza carora se constituie investitiile,
sursa de baza a cresterii economice.
c) functia de control asupra activitatii firmelor. Nivelul si dinamica profitului
insusi, constituie un adevarat barometru al calitatii activitatii agentilor economici.
Cu cit profitul este mai mare si cu cit perioada in care se insuseste el este mai
indelungata, cu atit mai mult se verifica in practica, calitatile si abilitatea agentului
economic in rindul oamenilor de afaceri.
d) Profitul indeplineste o importanta functie sociala , constituind baza procurarii
resurselor necesare pentru finantarea actiunilor social - culturale.

DOBANDA

Definitie
Dobnda apare ca venit pe care l obtin bancile pentru creditele acordate (dobnda
ncasata - D) si deponentii, pentru depozitele bancare (dobnda platita - Dp). Se
formeaza pe piata monetara (sau pe cea financiara, daca este vorba de dobnda
obligatiunilor) prin confruntarea cererii cu oferta de credite
Tipuri de Dobanda
1.

Dup modul de calculare a dobnzii pentru sumele depuse la o banc

(depozite), dobnda pate fi de dou feluri:

a)Dobnd simpl, calculat pe baza fondurilor depuse iniial.
b) Dobnd acumulat, calculat prin aplicarea ratei dobnzii la suma
reprezentnd capitalul depus iniial i dobnda obinut pentru perioada anterioar.
La sumele date cu mprumut de banc, echivalentul dobnzii acumulate se
numete anatocism sau dobnd la dobnd i const n capitalizarea dobnzii
unei sume mprumutate, operaiune ce se concretizeaz n cumularea dobnzii
scadente i neachitate cu suma datorat i aplicarea n continuare a dobnzii la
valoarea astfel rezultat.
2.

Ca valoare, dobnda perceput de o banc pentru sumele date cu mprumut

poate fi:
a) Dobanda fix, care rmne nemodificat pe toat durata contractului.
b)Dobnd variabil, care se modific pe perioada contractului n funcie de
diferite criterii, cel mai frecvent fiind vorba despre indicatori monetari.

RENTA

Definitie
Renta este forma de venit nsusita de proprietarii de pamnt (renta
funciara), ai terenurilor sau ai altori factori rari, pentru contributia pe care factorul
de productie natural o are la desfasurarea activitatii economice.
Formarea rentei
Mecanismul formarii rentei presupune existenta unei situatii de monopol
stabil sau temporar care sa confere detinatorului si/sau utilizatorului unei resurse
economice o pozitie privilegiata in raport cu ceilalti agenti si care le permite
urcarea pretului de vanzare peste nivelul considerat normal; mecanismul formarii
rentei economice se

fundamenteaza pe legea randamentelor neproportionale; aceasta consta in aceea ca,

atunci cand se combina unul sau mai multi factori constanti cu un alt factor,
variabil, cantitatile aditionale din acest ultim factor determina, intr-o prima etapa,
marirea productiei, apoi, productia suplimentara aferenta cantitatii aditionale din
factorul
variabil isi incetineste cresterea, pentru ca, in faza urmatoare, sporul productiei sa
fie tot mai slab, iar in final, productia chiar sa scada.

CAP. 2 FUNCIONAREA CONTURILOR DE VENITURI