Ministerul Educatiei al Republicii Moldova

Facultatea de Drept
Universitatea de Stat din Moldova
Disciplina:Dreptul Vamal

Lucrul individual
Tema: Notiuni generale despre dreptul vamal

Efectuat:Barbalat Victor, grupa 215 anul II.

Verificat: Rotundu E.

Chisinau 2015

CUPRINS :
Notiuni generale despre dreptul vamal
• Notiunea de drept vamal, obiectul si metoda de reglementare 
• Raportul juridic de drept vamal
• Legatura dreptului vamal cu alte ramuri de drept
• Izvoarele dreptului vamal
• Principiile dreptului vamal
 • Notiunea de drept vamal
Desi relativ recent recunoscuta drept ramura de drept independenta, dreptul vamal este privit sub
mai multe aspecte, si anume :
Dreptul vamal este un drept al restrictiilor in vama, adica normele ce formeaza dreptul vamal nu
sint decit niste restrictii aplicabile in legatura cu trecerea marfurilor si mijloacelor de transport
peste frontiera vamala.
O alta opinie este ca dreptul vamal s-a format ca o ‘ramura de frontiera’. Aceasta afirmatie tine
de dualitatea perceperii acestei ramuri de drept, astfel dreptul vamal a cautat mereu sa protejeze
piata interna dar si sa impulsioneze exportul ; sa incurajeze dezvoltarea economica, dar si sa
mareasca incasarile prin perceperea drepturilor de import si drepturilor de export.
Exista 3 opinii referitor la amplasarea dreptului vamal :
• Dreptul vamal este privit ca o legislatie vamala
• Dreptul vamal este un institut al dreptului administrativ(ierarhizarea ; raspunderea in dr
vamal este una administrativa ; metoda de reglementare este metoda imperativa) sau
fiscal(raporturile juridice de drept vamal au un caracter patrimonial o mare majoritate)
• Dreptul vamal este o ramura de drept complexa
Conform codului vamal activitatea vamala se constituie din implementarea politicii vamale,
asigurarea respectarii reglementarilor vamale la trecerea marfurilor, mijloacelor de transport si
persoanelor peste frontiera vamala a RM, perceperea drepturile de import si drepturilor de
export, vamuirea, controlul si supravegherea vamala.
Aceasta definitie este laconica, dar in acelasi timp reflecta structura activitatii vamale in general.
Cu toate acestea definitia expusa in codul vamal nu cuprinde un sir de elemente de baza care
defapt fac parte din activitatea vamala, si anume :
• Statistica vamala
• Lupta cu contrabanda si alte infractiuni din sfera activitatii vamale
• Unele incalcari a regulilor vamale
Reiesind din cele expuse mai sus, structura activitatii vamale poate fi compusa din urmatoarele
elemente :
• Politica vamala
• Principiile generale de trecere a marfurilor si mijloacelor de transport peste frontiera
vamala
• Regimurile vamale
• Reglementarea tarifara
• Platile vamale(drepturile de import si drepturile de export)
• Perfectarea vamala
• Controlul vamal
• Statistica vamala
• Contrabanda si alte infractiuni din sfera activitatii vamale
• Incalcarea regulilor vamale si raspunderea in cazul savirsirii lor
• Examinarea cazurilor de incalcare a regulilor vamale
Conchidem că Dreptul vamal poate fi definit ca o ramură complexă (înglobează aspecte ale
altor ramuri) de drept formată din instituţii şi norme juridice care au drept scop
reglementarea relaţiilor sociale ce se nasc, se modifică şi se sting în legătură cu trecerea
persoanelor, mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală a statului.
Obiectul de reglementare al dreptului vamal sunt relatiile sociale ce poarta un caracter complex.
Aceasta este conditionata de continutul si structura activitatii vamale, care si este defapt obiectul
de reglementare a dreptului vamal. Astfel obiectul de reglementare a dreptului vamal il formeaza
relatiile sociale aparute in procesul trecerii marfurilor si mijloacelor de transport peste frontiera
vamala.
Desi din anumite puncte de vedere ,rezultatele studiilor unor autori in ceea ce priveste incercarea
de a enumera exhaustiv activitatile ce formeaza obiectul de reglementare a dreptului vamal ,ele
nu sunt chiar atit de relevante ,daca ne gindim ca o serie de activitati pot peste o anumita
perioada sa iasa din sfera relatiilor reglementate de dreptul vamal .Sau se poate intimpla invers -o
serie de noi relatii,diferite de cele enumerate de autorii respectivi,sa faca ulterior obiectul de
reglementare a dreptului vamal.Astfel, e gresit a pune tocmai asa problema ,pentru ca activitatea
stipulata de acesti autori risca sa dea roade o perioada foarte scurta de timp-atit cit sfera
activitatilor enumerate se va ingusta sau invers,atit timp cit aceasta nu se va extinde. Avem
certitudinea ca au dreptate acei autori ai studiilor despre dreptul vamal,care considera ca obiectul
de reglementare al dreptului vamal il reprezinta relatiile ce sunt cuprinse in notiunea de activitate
vamala .Astfel, pe masura ce continutul activitatii vamale se modifica,se va modifica si
continutul activitatilor ce formeaza obiectul de reglementare al dreptului vamal . In consecinta,nu
va exista necesitatea de punere la dubiu veridicitatea notiunilor respective.Dupa parerea autorului
rus Iurie Vorobiov, un alt semn distinctiv al unei ramuri de drept complexe este terminologia
specifica, de exemplu teritoriul vamal al statului, frontiera vamala a statului, organel
vamale(serviciul vamal, birouri vamale, posturi vamale)

Metoda de reglementare
Prin metoda de reglementare intelegem acel mijloace sau procedee de studiere a unor norme
juridice vamale, a proceselor si fenomenelor juridice.
Metoda de reglementare raspunde la intrebariel cum ? si prin ce mijloace si procedee, dreptul
vamal studiaza obiectul de reglementare. Reiesind din faptul ca obiectul dreptului vamal este
complex, metoda de reglementare este la fel un acomplexa. In dreptul vamal intilnim atit metoda
imperativa cit si metoda dispozitiva.Aminarea si esalonarea platilor vamale este o metoda
dispozitiva si regimurile vamale.Dreptul vamal este o ramura de drept complexa, ce este alcatuita
dintr-o totalitate de norme juridice complexe sau mixte care reglementeaza relatiile sociale din
sfera activitatii vamale, ce sunt puse pe seama organelor vamale.
Pentru ca exista unele tagente intre metodele de reglementare a dreptului administrativ si a
dreptului vamal,unii savanti sau grabit a afirma ca dreptul vamal nu poate exista decit ca parte
componenta a dreptului administrativ.Greseala comisa consta tocmai in aceea ca sunt scoase prea
mut in evidenta asemanarile ,fiind neglijate cu desavirsire deosebirile,care sunt esentiale;
a) In primul rind,dreptul vamal are subiecti distincti de subiectii dreptului administrativ.Acestea
sunt organele vamale si persoanele fizice si juridice,ce se afla in proces de trecere peste frontiera
a marfurilor si mijloacelor de transport.
b)In al doilea rind ,relatiile de drept vamal au caracter subsidiar ,in sens ca cei care trec marfuri
si mijloace de transport peste frontiera vamala intra in raporturi juridice vamale,pentru ca sunt
legati de alte raporturi,de regula de drept privat,care au luat nastere inaintea aparitiei relatiilor de
drept vamal;
c)In al teilea rind,initiatori ai relatiilor de drept vamal sunt, de regula,persoanele ce trec marfuri
si mijloace de transport peste frontiera vamala,in timp ce relatiile de drept administrativ sunt
pornite de organele statului.
Aceasta distinctie este relevanta,pentru ca oglindeste caracterul volitiv mai pronuntat al relatiilor
de drept vamal in raport cu relatiile de drept administrativ.Primele ,adica raporturile de drept
vamal,vor lua nastere doar daca va fi manifestata,in acest sens ,vointa celor ce trec marfuri si
mijloace de transport peste frontiera vamala.Rporturile de drept administrativ sunt insa,de
regula,obligatorii,adica ele vor trebui sa apara indiferent de exista sau nu o manifestare de vointa
la acest capitol al activitatii.
A devenit aproape unanim

• Raportul juridic de drept vamal

Este o relatie sociala reglementata de o norma juidica vamala.
Ca si orice alt raport juridic de administrare, raporturile juridice vamale au urmatoarea structura :
• Subiect;
• Obiect;
• Continut
Subiecţii principali ai raportului juridic de drept vamal sunt, pe de o parte, organele vamale
– ca reprezentanţi ai statului, mai exact ai organelor financiare ale acestuia, iar pe de altă
parte, persoanele fizice sau juridice, importatori, exportatori sau reprezentanţi ai acestora
Obiectul raportului juridic vamal il constituie actiunea sau conduita subiectilor,de
asemenea,anumite valori materiale sau valori personale nepatrimoniale,insa aceste valori
sunt rezultatul actiunilor subiectilor
Continutul raportului juridic administrativ il formeaza totalitatea drepturilor si obligatiilor
ce le revin subiectilor raportului.

Raprotul juridic vamal este unul complex si poate fi clasificat in mai multe categorii :
Dupa caracterul juridic distingem :
• Raporturi juridice vamale de coordonare
• Raporturi juridice vamale de subordonare
Dupa modul de reglementare :
• Raporturi juridice permisive
• Raprorturi juridice imperative
Dupa continut :
• Raprotrui juridice materiale
• Raporturi juridice procesuale
Dupa momentul aparitiei
• Raproturi juridice primare(in momentul trecerii : decalrari,control vamal…)
• Raproturi juridice secundare : care reies din cele primare
Dupa autorul Timosenko avem urmatoarele raproturi juridice vamale:
• Raporturi juridice ce apar pina la trecerea marfurilor si mijloacelor de transport peste
frontiera vamala ; operatiunile prealabile
• Raporturi juridice ce apar la momentl trecerii marfurilor si mijloacelor de transport peste
frontiera vamala ; declararea, contolul vamal etc
• Raporturi juridice ce apar dupa trecerea marfurilor si mijloacelor de transport peste
frontiera vamala ; repatrierea mijloacelor banesti, serviciilor si bunurilor

• Legatura dreptului vamal cu alte ramuri de drept;

Luând în consideraţie dreptul vamal ca o ramură de drept complexă, ea reprezintă un sistem

integru pentru reglementarea relaţiilor sociale din sfera activităţii vamale, conţinând prevederi
ale normelor diferitor ramuri de drept. De aceea, trebuie de evidenţiat corelaţia dreptului vamal
cu următoarele ramuri de bază ale dreptului :
- drept constituţional;
- drept civil;
- drept penal;
- drept administrativ
-dreptul muncii
-dreptul international .
Normele dreptului constituţional reprezintă baza organizării economice şi politice a societăţii,
considerându-se ca „baza bazelor” pentru toate celelalte ramuri de drept. În Constituţia
Republicii Moldova sunt prevederi directe, legate de activitatea vamală a statului, de favorizarea
relaţiilor economice a statului, unde statul stabileşte strict taxele vamale de import şi de export,
procedura reglementării politicii vamale – ca parte componentă a politicii comerciale. Statul, prin
intermediul Serviciului Vamal, fiind considerat ca autoritate centrală de specialitate care exercită
conducere efectivă a activităţii vamale în Republica Moldova, poate asigura securitatea
economică, apărând drepturile şi interesele legitime ale persoanei în cadrul activităţii vamale.
Paralel, normele dreptului constituţional evidenţiază reglementări privind unicitatea teritoriului
vamal, asupra imposibilităţii stabilirii prohibiţiei asupra frontierelor vamale, taxelor vamale ale
unor plăţi ce interzic libera circulaţie a mărfurilor, serviciilor şi mijloacelor financiare . În
concluzie, putem menţiona că normele constituţionale prezintă ca bază juridică pentru principiile
dreptului vamal, luând în consideraţie că dreptul constituţional are o înrâurire, o importanţă
maximă pentru toate ramurile de drept, fiind considerată „puntea legală” în societate, deoarece
principiile enunţate mai sus, ca legalitatea, respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
omului şi alte principii sunt considerate ca bază constituţională .
In ceea ce priveste legătura dreptului vamal cu dreptul civil, se poate menţiona că acţiunea
normelor civile intră în contradicţie cu normele dreptului vamal. Drept exemplu: normele
juridice civile legate de dreptul de posesie, folosinţă şi dispoziţia bunurilor aflate pe teritoriul
Republicii Moldova sunt limitate, în unele cazuri, de normele juridice vamale: şi anume, în caz
de aflare a bunurilor sub supraveghere vamală.
Legătura dreptului vamal cu dreptul penal se oglindeşte prin apariţia relaţiilor sociale, ce apar în
legătură cu comiterea infracţiunii de contrabandă şi a altor încălcări în sfera activităţii vamale. În
acest sens, în dependenţă de structura şi complexitatea sa, dreptul vamal absoarbe normele
dreptului penal, ce ţin de deplasarea ilegală a mărfurilor şi mijloacelor de transport peste
frontiera vamală, în urma cărora survine răspunderea penală. Dar, dacă e să pornim de la aceea
că dreptul penal e ramură de drept independentă, se poate de evidenţiat că dreptul vamal serveşte
ca bază iniţială pentru unele prevederi ale dreptului vamal ce ţin de problema transportării ilegale
a mărfurilor şi obiectelor peste frontiera vamală, observând interferenţa directă dintre aceste
ramuri de drept.
Corelaţia cea mai apropiată şi directă a dreptului vamal o reprezintă ramura de drept
administrativ. Specialiştii în domeniu consideră că dreptul vamal reprezintă o subramură a
dreptului administrativ, motivând prin aceea că majoritatea relaţiilor din sfera activităţii vamale
sînt reglementate de normele juridice administrative. Astfel rezultă că majoritatea relaţiilor
sociale reglementate de normele legislaţiei vamale în sens îngust, şi anume „Codul vamal” -
„Legea cu privire la tariful vamal” nemijlocit se referă la reglementarea relaţiilor administrative
şi procesual–administrative, deoarece:
1. Activitatea organelor vamale, care sînt considerate ca subiecte ale raporturilor juridice
vamale, reprezintă activitatea dispozitivă de dirijare a activităţii autorităţilor publice centrale,
competenţă de conducere statală fiind realizată strict în conformitate cu dispoziţia normei
codificate.
2. Relaţiile reglementate de normele juridice vamale în unele cazuri apar împotriva voinţei uneia
din părţi .
 3. Părţilor raporturilor juridice–vamale pentru încălcarea obligaţiilor proprii, în majoritatea
cazurilor, li se aplică răspundere administrativă sau disciplinară.
Aşa dar, dreptul vamal are legătură cu dreptul financiar prin momentul legat de supravegherea
executării legislaţiei valutare (exemplu: repatrierea mijloacelor valutare provenite din exportul de
mărfuri); cu dreptul fiscal – prin formarea bugetului local în baza perceperii impozitelor şi
taxelor, încasate de organele vamale la trecerea mărfurilor şi mijloacelor de transport peste
frontiera vamală; cu dreptul procesual-civil - cazurile procedurii de atacare a deciziei organului
vamal asupra cazului de contravenţie vamală; cu dreptul muncii – prin reglementarea relaţiilor şi
funcţiilor de serviciu în cadrul executării de către persoanele fizice ale Republicii Moldova a
activităţii proprii în organele vamale etc;cu dreptul internaţional - prin participarea Republicii
Moldova în cadrul organizaţiilor internaţionale legate de activitatea vamală (exemplu: Aderarea
Republicii Moldova la Organizaţia Mondială a Comerţului), precum şi folosirea principiilor
internaţionale în legătură cu executarea obligaţiilor contractuale cu alte state etc.

• Izvoarele dreptului vamal

Codul Vamal al Republicii Moldova din 20.07.2000;
- Codul Fiscal al Republicii Moldova din 24.04.1997;
- Legea cu privire la tariful vamal, nr.1380-XIII din 20.11.1997;
- Legea cu privire la zonele economice libere. Nr.440-XV din 27.07.2001 //
MonitorulOficial al R.Moldova nr.108-109/834 din 06.09.2001
- Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova despre aprobarea regulamentelor cu privirela
aplicarea regimurilor vamale, nr.207 din 26.02.2003;
- Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea
Nomenclatoruluimărfurilor al Republicii Moldova, nr.54 din 26.01.2004;
- Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la reglementarea activităţii
serviciilor în punctele de trecere şi control la frontieră, nr. 1052 din 08.11.1999;
- Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la interacţiunea
serviciilor,reglementarea perceperii plăţilor şi automatizarea sistemului de evidenţă la
efectuareacontrolului în punctele de trecere a frontierei de stat a Republicii Moldova, nr.
808 din09.08.2000;
- Normele privind completarea, circulaţia şi folosirea formularelor declaraţiei vamale
îndetaliu, aprobate prin Ordinul Directorului General al Departamentului Controlului
Vamal nr.11din 12.01.1999.
 • Principiile dreptuil vamal
Termenul "principiu"provine de la lainescu principium,ceea ce inseamna inceput,element
fundamental.In domeniul logicii,principiile au un sens imperativ, indicind cum trebuie sa
gindim pentru a ne apropia de esenta obiectului .
Intr-un alt context ,principiile au o semnificatie practica si normativa,indicind ce trebuie sa
facem ,cum trebuie sa procedam in diferite imprejurari practice.In acest sens,principiile
normative au o conotatie imperativa.Acestea insa nu inseamna ca trebuie sa reducem
principiile la norme.
Prin principiu al dreptului intelegem atit un fundament al sistemului de drept,cit si o
modalitate de coordonare a normelor juridice in cadrul sistemului in jurul unei idei
calauzitoare.Principiile de drept sint idei conducatoare ale continutului tuturor normelor
juridice.
Principiile generale ale dreptului vamal al Republicii Moldova sunt urmatoarele;
• Principiul umanismului
• Principiul legalitatii
• Egalitatea in drepturi
• Libertatea circulatiei marfurilor si mijloacelor de transport
• Libertatea de alegere a regimului vamal
Principiul umanismului .O problema prioritara a lumii contemporane este cea a drepturilor
omului,ocrotirea fiintei umane in contextul respectarii tuturor drepturilor pe care acesta le are
consfintite atit prin legislatia interna ,cit si prin tratatele si conventii internationale.
Principiul umanismmului este formulat expres in articolul4 C.P care prevede ca legea penala nu
umrmareste scopul de a cauza suferinte fizice sau de a leza demnitatea omului .Nimeni nu poate
fi supus la torturi ,nici la pedepse sau tratamente crude,inumane sau degradante.
Principiul legalitatii Orice pesoana poate fi declarata vinovata de savirsirea unor incalcari in
sfera vamala si supusa unor sanctiuni doar in conformitate cu legea vamala,adica conform
Codului vamal si altor acte normative expres prevazut de acesta.
Egalitatea in drepturi .Conform art.19 alin.1 toate persoanele beneficiaza de drepturi egale
pentru a introduce si a scoate din Republica Moldova marfuri si mijloace de transport.
Ceea ce vrea sa spuna aceasta regula este ca ori de cite ori doua persoane se vor afla in situatii
similare in momentul introducerii sau scoaterii din tara a marfurilor si mijloacelor de transport
,acestora li se vor aplica aceleasi reguli de trecere.O regula contrara nu poate sa fie decit
reprobabila din punct de vedere constitutional.
Libertatea circulatiei marfurilor si mijloacelor de transport.
Acest principiu este consacrat prin alin.2 art.19 Cod Vamal. Astfel,nimeni nu poate fi lipsit de
dreptul de a introduce si de a scoate din R.M marfuri si mijloace de transport si nici nu poate fi
limitat in acest drept.
Exceptiile de la acest pricipiu pot fi stabilite doar prin lege.Ceea ce inseamna ca orice restrictii in
acest sens nesustinute de un act normativ sunt ilegale.
Si totusi ,simpla existenta a actului normativ nu legitimeaza intodeauna aplicarea restrictiilor sau
prohibitiilor la introducerea si scoaterea marfurilor din tara.
Astfel anumite marfuri si mijloace de transport sunt prohibite de legislatie de a fi introduse sau
scoase din Republica Moldova din considerente de securitate a statului,de asigurarea a ordinii
publice si morale,de protectie a mediului inconjurator,a obiectelor de arta,obiectelor de valoare
istorica si arheologica,de apararea a altor interese vitale ale Republicii Moldova.unele interdictii
sunt stabilite chiar de Codul Vamal(alin.4si5 art.20).
Astfel,alin.4 art.20 prescrie ca introducerea si plasarea sub regimurile vamale de import,de
antrepozit vamal,sub destinatia vamala zona libera a autorismelor si a altor autovehicule
clasificate la pozitia tarifara 8703,amotoarelor si a caroseriilor cu termenul de exploatare de peste
10 ani este interzisa,cu exceptia cazurilor cind acestea se introduc sau se pastreaza sub regimul
vamal de import;
-in legatura cu stabilirea la loc de trai permanent in Republica Moldova
-in legatura cu obtinerea lor prin mostenire
-de catre membrii personalului misiunilor diplomatice si oficiilor consulare,precum si de catre
membrii familiilor acestora,la revenirea in Republica Moldova dupa incheierea misiunii,daca
aceste bunuri au fost procurate pentru uz pesonal in perioada aflarii in misiune.
Libertatea alegerii regimului vamal.
Conform acestui pricipiu ,persoana are dreptul sa aleaga oricind regimul vamal sau sa renunte la
el indiferent de cantitatea,felul,originea si destinatia marfurilor si mijloacelor de transport .
Atunci cind analizam acest principiu trebuie sa tinem cont de urmatoarele reguli;
-persoana poate alege doar intre regimurile vamale recunoscute de legislatia Republicii Moldova.
-persoana este obligata sa aleaga un regim vamal sub care vor fi plasate marfurile si mijloacele
de transport
-persoana va putea alege si renunta oricind la un regim vamal cu conditia ca acestea fapte sa nu
duca la fraudarea legii.
Astfel ,spre exemplu,nu se va putea renunta la regimul vamal de import dupa ce s-a dispus de
marfurile plasate sub acest regim.

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE :
a) Literatură teoretică;
1)"Schite de contributie la monografia de drept vamal" ;Viorica Ursu,Oleg Canter,Ion Mangu;
Chisinau 2006.
2)"Drept Vamal" ; Mladen Carmen; Bucuresti 2000.
3)"Drept Vamal comunitar" ;Ianus Erhan,Teodor Cirnat; Chisinau 2011.
4)"Drept Penal Partea Generala" ;Mariana Grama;Alina Savga;Stela Botnaru;
Vladimir Grosu; Chisinau 2012.
b) Acte legislative naţionale;
1) Constitutia Republicii Moldova, 29 iulie 1994
2) Codul vamal al Republicii Moldova din 20.07.2000