Curs Bazele Proiectarii

Bazele Proiectării Structurilor
Construcții CIVILE
Curs 1
Ciclul de viață al unei structuri

Materiale structurale
Sisteme structurale
Ș.l.dr.ing. Adriana Chesoan

adriana.chesoan@upt.ro
Desfășurare
 CURS – vineri – sala M1 – orele 11-13:
– 1 – 5.04.2019 (săpt. 7)
– 2 – 12.04.2019 (săpt. 8)
– 3 – 19.04.2019 (săpt. 9)
 SEMINAR – luni – sala A308:

– 1 – 8.04.2019 (prima grupă orele 10-12, a doua grupă orele 12-14)
 VACANȚĂ – 27.04.2019 – 05.05.2019

 Note EVALUARE (din curs) și ACTIVITATEA pe parcurs (pbl.):
– Prima prezentare – vineri 10.05.2019 (săpt. 11), ora 11:00, sala M1?
– A doua prezentare – vineri 17.05.2019 (săpt. 12), ora 11:00, sala M1?
– A treia prezentare (cu taxă) – sesiune 24.06.2019 – 05.07.2019 – propuneți
data / o confirmați cu mine / rezervați sala și ora la Secretariat Construcții
1
Promovare
 Promovare disciplină BPS:
– Promovarea ambelor părți – HIDRO + CIVILE – atât activitate, cât și
evaluare (50% - 50%)!
– PREZENȚA OBLIGATORIE!!!
– Nota EVALUARE – subiecte scrise din curs
– Nota ACTIVITATE (media celor 3 note de mai jos minim 5):

• Prezență (3 cursuri + 3 seminarii) – 1 notă cu pondere de 10%
(6p – 10, 5p – 8, 4p – 6, 3p – 4, 2p – 2, 1p – 1)
• Teme (3 teme) predate la timp – 1 notă cu pondere de 30%
• Test (1 problemă) – 1 notă cu pondere de 60%
• Fiecare notă – minim 5!
 Consultații – miercuri ora 15:00 – Dep. C-ții Metalice – parter (întrebări

concrete/punctuale) – e-mail înainte: adriana.chesoan@upt.ro
Scopul cursului
 Inițierea studentului în procesul de proiectare structurală
 Oferă:
– Comportarea principalelor materiale structurale
– Modul de lucru al sistemelor structurale
– Modul de încărcare și efectele acțiunilor asupra
sistemelor structurale
 După promovarea cursului, studenții – capabili să:
– identifice formele structurale adecvate pentru o anumită structură
– să aleagă materialul optim
– să înţeleagă modul de încărcare și transmitere a încărcărilor
printr-o structură
– să calculeze valorile de calcul ale celor mai multe acţiuni în
construcţii
– să proiecteze structuri simple utilizând metoda factorului parţial și
principiile de proiectare ale stărilor limită
2
Criterii generale pentru structuri
 Există patru criterii care trebuie îndeplinite de o structură,
la proiectarea şi mai apoi la execuţia acesteia:
– Funcţionarea structurii: structura trebuie să indeplineasca scopul
pentru care a fost concepută și construită, și să răspundă tuturor
necesităților și cerințelor unei funcționări în condiții normale.
– Integritatea este responsabilitatea exclusivă a inginerului de
structură. Prin această cerinţă, acesta trebuie să se asigure că
structura este corect conformată și dimensionată astfel încât nu
va ceda sub acțiunea încărcărilor așteptate.
– Aspectul estetic: se referă la aspectul vizual şi impactul pe care
aspectul arhitectural îl are asupra oamenilor. O clădire trebuie să
se încadreze cât mai natural în spaţiul de construcţie, între
clădirile învecinate precum şi planul de urbanizare.
– Criteriul economic: Este o consecinţă a performanţei combinate a
inginerului şi arhitectului. Ei sunt responsabili pentru alegerea
celor mai economice materiale si soluții stucturale, care să
satisfacă în același timp cerinţele de integritate structurală şi
funcţionare normală.
Ciclul de viață al unei structuri

 Este de cele mai multe ori diferit de durata medie de viață estimată la
proiectare – 50 de ani pentru structuri civile obișnuite (normativele
europene); poate fi mai mic sau mai mare, în funcție de: încărcările
excepționale, intervențiile efectuate pe structură (reabilitări,
modernizări etc.), comportamentul materialelor în timp etc.
3
Conceperea structurii
(aspecte generale)
 Destinaţia construcţiei
Beneficiar / Arhitect
Proiectare
Avize – Definește scopul pe care viitoarea construcție
Arhitect / Inginer
îl va deservi, având implicații majore asupra

Acorduri
Arhitect Structura Instalatii
Aprobari
Executie
Inginer / Arhitect / Inspectia de stat alegerii sistemului structural și a materialelor
Exploatare
Beneficiar(i)
Avize
de construcție.
Reabilitare /
schimbarea Decizie Demolare
destinatiei Beneficiar(i) Beneficiar(i)
 Principalele destinaţii ale construcţiilor civile, industriale şi

agricole:
– clădiri de locuit, rezidențiale (blocuri, case);
– clădiri cu rol important (spitale, primării, centre de telecomunicaţii,
aerogări etc.);
– clădiri cu grad ridicat de ocupare (centre comerciale, clădiri de birouri,
show-room-uri, pieţe, săli de sport etc.)
– hale industriale si agro-zootehnice;
– poduri, travesări, pasarele şi tuneluri;
– depozite de materiale sau bunuri;
– hambare, silozuri şi rezervoare;
– structuri industriale, de susţinere, (stălpi, piloni).
(aspecte generale)
 Parametrii geometrici
Proiectare
Avize – Definesc mărimea construcţiei pe cele trei
Arhitect / Inginer
direcţii principale: longitudinal, transversal şi

Acorduri
Aprobari
Executie
Inginer / Arhitect / Inspectia de stat în elevaţie (pe înălțime).
– Pot influenţa alegerea materialelor de
Exploatare
Beneficiar(i)
Avize
Reabilitare /
schimbarea
destinatiei
Decizie
Beneficiar(i)
Demolare
Beneficiar(i) construcţie şi a sistemului structural.
 Dimensiunile în plan şi elevaţie sunt în general în strânsă

legătură cu destinaţia construcţiei.
 Parametri geometrici trebuie să fie conformi si să respecte

toate cerinţele administraţiei locale cu privire la regimul de
înălţime şi de gradul de ocupare a terenului. Un arhitect bun
cunoaşte aceste cerinţe şi le expune beneficiarului încă din
faza de concepere.
4
(aspecte generale)
 Alegerea sistemului structural
Proiectare
Avize – Este o decizie importantă, luată de comun
Arhitect / Inginer
acord între arhitect/beneficiar/inginer, care

Acorduri
Aprobari
Executie
Inginer / Arhitect / Inspectia de stat trebuie să satisfacă mai multe cerinţe:
Exploatare
Beneficiar(i)
Avize
• de a fi adecvată destinaţiei construcţiei şi
Reabilitare /
parametrilor geometrici;
• de a oferi gradul de libertate interioară dorit;

• de a corespunde materialelor alese pentru
construcţie;
• de a fi economic.
 Sistemul structural poate afecta libertatea interioară de compartimentare (ex.):

– o structură din zidărie oferă un grad redus de modificare a spaţiilor interioare;
– aceeaşi structură concepută din diafragme de beton poate oferi o anumită libertate
de modificare a pereţilor de compartimentare;
– o structură în cadre din oţel sau beton oferă cea mai mare libertate interioară.
 Sistemul structural derivă în general din destinaţia structurii: pentru halele

industriale de obicei este ales sistemul în cadre contravântuite, pentru case
sistemul de zidărie, pentru blocuri de locuit sistemul din cadre din beton etc.
(aspecte generale)
 Alegerea materialelor de construcție
Proiectare
Avize – În principal este o decizie economică, luată
Arhitect / Inginer
de comun acord între

Acorduri
Aprobari
Executie
Inginer / Arhitect / Inspectia de stat arhitect/beneficiar/inginer.
– Derivă în general din sistemul structural ales
Exploatare
Beneficiar(i)
Avize
Reabilitare /
schimbarea
destinatiei
Decizie
Beneficiar(i)
Demolare
Beneficiar(i) şi din considerente economice.
 Este foarte important să se aleagă materialul care este cel mai eficient pentru
tipul de acţiuni la care acesta este supus. Spre exemplu, pentru sisteme
structurale care lucrează doar la compresiune se poate alege piatra, betonul
sau cărămida, în timp ce la întindere oţelul are cea mai mare rezistenţă.
 În mod tradiţional, materialele de construcţie erau alese în funcţie de locaţia
construcţiei. În zonele cu păduri era folosit lemnul, în cele de câmpie era
folosită zidăria din argilă (ne)arsă, în zonele cu cariere de piatra – zidăria din
piatră.
 Filozofia moderna de construcţie presupune adesea folosirea mai multor
materiale, cu caracteristici diferite. De exemplu, în cazul structurilor
multietajate complexe, pot fi folosite cadre metalice necontravântuite,
completate de diafragme din beton, în timp ce acoperişul are structura din
lemn.
5
(aspecte generale)
 Amplasamentul structurii
Proiectare
Avize – Proprietate a beneficiarului, are o importanţă
Arhitect / Inginer
majoră pentru:
Acorduri
Aprobari
• determinarea încărcărilor din acţiunile

Executie
Inginer / Arhitect / Inspectia de stat
Exploatare
Beneficiar(i)
Avize
climaterice (vânt, zăpadă, seism);
Reabilitare /
schimbarea
destinatiei
Decizie
Beneficiar(i)
Demolare
Beneficiar(i)
• dimensionarea infrastructurii - (determinarea
caracteristicilor acestuia se face prin studiul
geotehnic);
 forma amplasamentului poate influenţa parametri geometrici ai construcţiilor;
 cerinţele suplimentare de avize şi aprobări (structuri situate de exemplu lângă
situri arheologice sau linii de înaltă tensiune au nevoie de aprobări speciale);
 cerinţele suplimentare privitoare la regimul de înălţime sau de limitare a
dimensiunilor în plan (stipulate de primării).
Este de preferat ca pentru structuri importante amplasamentul clădirii să

fie stabilit ulterior stabilirii celorlalţi parametri, datorită sistematizării
existente în cele mai multe localităţi (spre exemplu zonele industriale sunt
situate la periferia oraşelor, zonele de locuit în vecinătatea zonei centrale
etc.).
Avize, acorduri, aprobări

 Set de documente necesare realizării
(aspecte generale)
Avize
construcţiei, cerute (şi obţinute) diferitelor
autorităţi în fazele de concepţie, proiectare şi
Proiectare
Arhitect / Inginer Acorduri
Aprobari
Executie
execuţie a construcţiei.
Exploatare
Beneficiar(i)
Avize
 Documentele necesare pot fi diferite de la o
Reabilitare /
schimbarea
destinatiei
Decizie
Beneficiar(i)
Demolare
Beneficiar(i)
construcţie la alta, în funcţie de destinaţie,
locaţie (amplasament) etc.
 Documentul pe baza căruia poate începe construcţia structurii este

autorizaţia de construire / desfiinţare.
 Autorizaţia de construire se obţine pe baza certificatului de urbanism şi
a altor documente, acorduri şi aprobări.
 Autorizaţia de construire nu trebuie confundată cu certificatul de
urbanism:
– certificatul de urbanism este actul care permite încadrarea imobilului nou
în cerinţele urbanistice locale;
– autorizaţia de construire permite proiectarea, executarea şi funcţionarea
construcţiilor.
6
 Modul de construire este strict reglementat de
(aspecte generale)
Avize
legislaţia generală (regulamentele de urbanism).
Exista trei feluri de regulamente (însoțite de
Proiectare
Aprobari
Executie
planuri aferente):
Exploatare
Beneficiar(i)
Avize
– generale, care privesc întreaga localitate (P.U.G.);
Reabilitare /
schimbarea
destinatiei
Decizie
Beneficiar(i)
Demolare
Beneficiar(i)
– zonale, care privesc o anumită zonă (P.U.Z.) şi
– de detaliu, pentru o zonă restrânsă (P.U.D.).
 Constrângerile impuse de aceste planuri asupra unui anumit teren

privesc, in principal:
– Funcţiunea permisă;
– Înălţimea maximă, exprimată in număr de etaje, dar şi in metri.
– Retragerile clădirii față de limitele terenului.
– Procentul de ocupare al terenului (P.O.T.) - generează Suprafaţa Construită
la Sol (SC) maxim posibilă raportată la Suprafaţa Terenului (S).
– Coeficientul de utilizare al terenului (C.U.T.) - exprima raportul dintre
Suprafaţa Construita Desfăşurata a tuturor nivelurilor (SD) si suprafaţa
terenului (S).

(aspecte generale)
Avize/acorduri ale organismelor centrale
Proiectare
Avize • Obținerea lor – obligația beneficiarului
Aprobari • Necesare în zonele în care s-a instituit un
Executie
Inginer / Arhitect / Inspectia de stat anumit tip de restricție potrivit legii sau daca o
Exploatare
Beneficiar(i)
Avize
impune natura investiției
Reabilitare /
– Exemple:
• Lucrări la monumente istorice - Ministerul Culturii
• Arii naturale protejate - Ministerul Mediului
• Lucrări în zonele infrastructurilor de transport public - Ministerul
Transporturilor
• Lucrări în zonele de interes pentru apărarea naţională, ordine publică şi
siguranţă naţională - Ministerul Apărării Naţionale
• Lucrări pe terenuri cu destinaţie agricolă - Ministerul Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale
7
(aspecte generale)
Avize/acorduri ale organismelor centrale
Proiectare
Avize • Obținerea lor – obligația beneficiarului
Aprobari • Necesare în zonele în care s-a instituit un
Executie
Inginer / Arhitect / Inspectia de stat anumit tip de restricție potrivit legii sau daca o
Exploatare
Beneficiar(i)
Avize
impune natura investiției
Reabilitare /
– Inspectoratul de Stat in Construcții – ISC – emite următoarele

avize/acorduri:
• avizează documentaţiile tehnico-economice pentru obiectivele de
investiţii finanţate din fonduri publice;
• avizează amplasarea balastierelor şi carierelor din punct de vedere al
protejării construcţiilor din vecinătatea acestora;
• avizează execuţia de construcţii în vecinătatea drumurilor naţionale;
• emite acorduri pentru intervenţii asupra construcţiilor existente;
• avizează soluţiile de intervenţie imediată pentru punerea în siguranţă
provizorie a construcţiilor avariate în urma dezastrelor, în acţiunile de
intervenţie operativă şi refacere post dezastru.
Procesul de proiectare
(aspecte generale)
Proiectarea de detaliu a structurii
Proiectare
Avize • Procesul de concepere şi dimensionare
detaliată a structurii (planuri generale, desene
Aprobari
Executie
ale elementelor de rezistenţă, planurile de
Exploatare
Beneficiar(i)
instalaţii sanitare etc.).
Avize
Reabilitare /
– Planurile şi documentaţia de execuţie trebuie să conţină liste exacte

de materiale şi cantităţi, detaliile de punere în operă a elementelor şi
materialelor, condiţii de realizare a construcţiei etc.
– Pentru un proiect complet sunt implicaţi cel puţin trei specialişti,

pentru trei aspecte relativ diferite în faza de proiectare, dar care
trebuie să interfereze constructiv pentru un rezultat coerent:
• Arhitectul
• Inginerul de structură
• Inginerul de instalații
8
(aspecte generale)
Rolul arhitectului
Proiectare
Arhitect / Inginer
Avize
Acorduri
• detalierea aspectului structural şi
punerea la dispoziţie a planurilor de
Aprobari
Executie
arhitectură inginerilor de structură şi

Exploatare
instalaţii.
Beneficiar(i)
Avize
Reabilitare /
– Principalele atribuţii ale arhitectului:

• distribuţia spaţiilor interne - externe;
• condiţiile de orientare;
• condiţiile speciale de design;
• aspecte de detaliu ale faţadelor şi ale elementelor interioare.
(aspecte generale)
Rolul inginerului de structură
Proiectare
Arhitect / Inginer
Avize • realizarea unei structuri care să reziste
Acorduri
Aprobari încărcărilor considerate (de rezistenţă) în
conformitate cu cerinţele arhitectului sau
Executie
Exploatare
Beneficiar(i)
Avize prin negociere cu acesta.
Reabilitare /
– Procesul de proiectare structurală cuprinde următoarele:

• stabilirea conformaţiei structurale şi modul de modelare al structurii
(alegerea programului de calcul şi a elementelor finite
corespunzătoare);
• stabilirea încărcărilor aplicate pe structură (climaterice, permanente,
utile, tehnologice, din seism etc.);
• efectuarea combinaţiilor ale încărcărilor (SLU, SLS, combinaţii
excepţionale etc.);
• dimensionarea elementele de rezistenţă şi conceperea unei modalități
practice de execuţie şi montaj a acestora.
• elaborarea proiectului de execuţie şi montaj a structurii, documentaţia
economică şi de şantier, evaluează cât mai corect cantităţile de
material, manoperă şi utilaje.
9
(aspecte generale)
Rolul inginerului de instalaţii
Proiectare
Arhitect / Inginer
Avize • poziţionarea şi accesul elementelor de
Acorduri
Aprobari instalaţii:
Executie
Exploatare
Beneficiar(i)
Avize
Reabilitare /
– instalaţii de gaz;
– instalaţii de electricitate;
– instalaţii de curent cu voltaj scăzut (telefonie şi internet);
– instalaţii de încălzire şi răcire, aer conditionat, evacuarea a aerului

viciat;
– cabluri pentru televiziune;
– poziţionarea coşurilor de fum etc.
Execuția structurii
(aspecte generale)
Execuția structurii
Proiectare
Arhitect / Inginer
Avize • etapă foarte importantă în realizarea
Acorduri
Aprobari construcţiei şi reprezintă faza de realizare
propriu-zisa a construcţiei.
Executie
Exploatare
Reabilitare /
Beneficiar(i)
Avize
• pe baza autorizaţiei de construcţie şi se
realizează conform proiectului de
execuţie.
– Verificarea realizării construcţiei în conformitate cu proiectul de

execuţie este făcută de către:
• dirigintele de şantier, din partea beneficiarului;
• inspecţia de stat în construcţii.
– Pentru fiecare etapa importantă din timpul execuţiei se semnează

câte un act, denumit proces verbal de fază determinantă, semnat
de: beneficiar + diriginte, constructor (executant), proiectant şi
inspecţia de stat în construcţii. Pentru ultima fază este semnat un
act final, denumit proces verbal de recepţie.
10
Exploatarea construcției
(aspecte generale)
Exploatarea construcţiei
Proiectare
Arhitect / Inginer
Avize • etapa cea mai îndelungată din viaţa unei
Acorduri
Aprobari structuri şi reprezintă folosirea structurii
pentru scopurile pentru care aceasta a
Executie
Exploatare
Beneficiar(i)
Avize fost construită.
Reabilitare /
 Întreţinerea structurii reprezintă menţinerea formei şi a elementelor de

rezistenţă la parametri funcţionali – responsabilitatea beneficiarului –
reparații și înlocuiri periodice ale sistemelor/elementelor degradate sau
deteriorate.
 Orice modificare adusă proiectului iniţial se face cu acordul

proiectanţilor şi a autorităţilor locale:
– schimbări de aspect
– schimbări structurale
– schimbări ale sistemelor de instalaţii
Sfârșitul ciclului de viață

(aspecte generale)
Sfârșitul ciclului de viață
Proiectare
Arhitect / Inginer
Avize • La sfârşitul ciclului de viaţă a structurii,
Acorduri
Aprobari sau în condiţiile în care devine
neutilizabilă, se ia o decizie pentru
Executie
Exploatare
Beneficiar(i)
Avize reabilitarea, schimbarea destinaţiei
structurii, sau demolarea acesteia
Reabilitare /
 Reabilitarea sau schimbarea destinaţiei este un proces de

reconsiderare a capacităţilor portante şi a aspectului arhitectural, bazat
pe o nouă concepţie şi un nou ciclu de viaţă.
– De obicei, ciclurile de viaţă pentru structurile reabilitate sunt mai mici decât cele
atribuite structurilor noi.
 Demolarea reprezintă procesul de desfiinţare a unei structuri şi redare

a terenului în condiţii cât mai apropiate de cele anterioare existenţei
clădirii.
– Demolarea structurii se face pe baza unui proiect şi a unei autorizaţii de desfiinţare,
emise de autorităţile locale.
11
Materialul structural este elementul care este folosit în elementele
construcţiei care menţin încărcările şi îi oferă rezistenţă şi rigiditate.
Proprietățile materialelor structurale:
 Rezistenţa (efortul maxim) reprezintă efortul (forţă raportată la aria

unitară) pentru care se produce cedarea.
forta
 Rigiditatea reprezintă rezistenţa unui
rezistenta
corp elastic la deformaţie. Măsura
acesteia reprezintă panta porţiunii
elastice a curbei forţă-deplasare. ductilitate
 Ductilitatea reprezintă capacitatea unui

rigiditate
material de a se deforma în domeniul
post-elastic, fără pierderi semnificative
ale capacităţii portante. deformatie
deplasare
Materialele ductile sunt cele care sunt capabile să
se deformeze semnificativ în domeniul inelastic. În
construcţii: oţelul, aluminiul.
Materialele casante (neductile) sunt cele care au

deformaţii mici în domeniul inelastic, caracterizate
în general de:
- cedări bruşte prin fisurare sau aşchiere
- sunt mult mai slabe la întindere decât la
compresiune
forta
efort efort
forta
ductil fragil
deformatie deformatie
12
Materialele “tradiționale” – folosite de constructori și
ingineri din vremurile tradiționale:
– Piatra și cărămizile (zidărie – elemente
interconectate cu mortar) și betonul antic
(var+nisip+agregate) – rezistențe relativ mici; mult
mai slabe la întindere decât la compresiune;
materiale casante (neductile)
– Lemnul - rezistenţă substanţială în lungul fibrei, dar
este slab la întindere perpendicular pe fibră. De
asemenea, este slab în compresiune. (casant)
Materialele “moderne” – betonul – ciment Portland,

oțelul, aluminiul etc.
– Betonul – ciment Portland (ciment Portland + apă +
agregate) este casant și are rezistență mică la
întindere
– Oțelul (aliaj de Fe cu conținut scăzut de C) și
aluminiul (aliaj de duraluminiu) sunt rezistente atât la
compresiune cât şi la întindere și sunt materiale cu o
ductilitate mare (materiale ductile)
13
Tipuri de sisteme structurale
 Structuri cu cabluri/lanțuri
– Cablurile/lanțurile – proprietăți excelente la întindere; nu au
rezistență/rigiditate la compresiune sau încovoiere
– Aceste structuri exploatează în modul ideal beneficiile rezistenței la
întindere a oțelului
– Extrem de folositoare în cazul structurilor cu deschideri mari
Poduri hobanate Poduri suspendate

 Structuri în arce
– Forțele interne sunt de
compresiune în cazul
arcelor
– În cazul arcelor barele sunt
prinse rigid
– Forme:
• Semicircular – arc roman
• Arce gotice (arce rupte)
– Componentele orizontale
tind să întindă arcul şi să
îndepărteze reazemele.
Pentru a preveni acest
lucru au fost folosiţi
contraforţi, în special în
cazul arcelor şi bolţilor
de la pereţi înalţi
14
 Grinzi cu zăbrele
– Formate din elemente dublu articulate
– Prin urmare ele pot dezvolta DOAR eforturi axiale (eforturi
normale – întindere/compresiune).
– Tipuri:
• Pratt (cu diagonale întinse)
Talpa Diagonale și montanți

superioară
comprimată
Talpa Reazem de expansiune

Reazem articulat
inferioară (liber la rotire şi la
(liber doar la
întinsă mişcarea pe orizontală)
rotire)

normale).
– Tipuri:
• Howe (cu diagonale comprimate)
Talpa
superioară
comprimată
Diagonale și montanți
Talpa
inferioară
Reazem articulat întinsă Reazem de expansiune
(liber doar la (liber la rotire şi la
rotire) mişcarea pe orizontală)
15
normale).
– Tipuri:
• Warren (diagonalele sunt pe rând întinse și comprimate) – cea mai
economică - toate elementele au aceeaşi lungime şi îmbinările au
aceeaşi configuraţie Talpa
superioară
comprimată
Diagonale și montanți
Talpa
inferioară
Reazem articulat întinsă Reazem de expansiune
(liber doar la (liber la rotire şi la
rotire) mişcarea pe orizontală)

 Grinzi cu zăbrele spațiale
– Grinda cu zăbrele schiţată mai jos (stânga) este o grindă cu
zăbrele spaţială:
• în mod teoretic este economică în folosirea materialului;
• nodurile sunt dificil de realizat şi de obicei foarte scumpe
– Soluţia pentru grinzi cu zăbrele care să ofere spaţiu de circulare

(mai sus - dreapta): două grinzi cu zăbrele plane cu traverse.
16
 Structuri cu pereți de rezistență (structurali/portanți)
– Pereții care susțin întreaga greutate a construcției (greutate
proprie + exploatare), având rolul de a prelua și încărcarea
seismică (solicitați la forfecare).
Zidărie portantă Pereți (diafragme) din beton armat

 Structuri cu plăci curbe subțiri
– Construcții ușoare, folosite la acoperișurile clădirilor cu dimeniuni mari
în plan și pentru structuri industriale (silozuri, rezervoare etc.)
17
 Structuri în cadre

– preiau și transmit integral fundațiilor toate încărcările verticale și
orizontale care acționează asupra construcției
– sisteme spațiale, compuse din bare verticale (stâlpi – încovoiere+forță
axială) și orizontale (grinzi sau rigle - încovoiere), îmbinate rigid la noduri
– grinzile – sprijin pentru planșee
– cadrele – dispuse pe 2 direcții ortogonale (┴)

– pereții – compartimentare/închidere/izolare fonică și termică
– cadre metalice – contravântuiri
• verticale - reduc deplasările laterale ale cadrelor (mai rigide) și transmit
încărcările orizontale de la acoperiș la fundații
• orizontale (planul acoperișului) – reduc deformațiile prin conlucrare spațială
între cadre
18
stâlp deschidere planșeu

între grinzile secundare
grindă principală
grindă secundară
fundație
Cadru multi-etajat Cadru multi-etajat

din beton armat din oțel

1. Învelitoare acoperiș
2. Contravântuiri acoperiș (orizontale)
3. Pană* la coamă (centrală)
4. Pană* curentă
5. Pană* la streașină (marginală)
6. Grindă principală (transversală)
7. Stâlp**
8. Contravântuiri longitudinale (verticale)
9. Stâlp suplimentar (încărcare din vânt)
10. Pereți exteriori (de închidere)
11. Șine laterale (pt. pereții exteriori)
*Panele = grinzile secundare (longitudinale)

** Stâlpii - ancorați la bază în fundații
Cadrele pe direcția transversală:

- marginale = cadre de fronton
- restul – cadre curente
Cadrele pe direcția longitudinală:

- marginale (la streașină)
Cadre = stălpi + grinzi
Hală în cadre metalice
19
• L = deschidere (între 2 stâlpi) – pe direcția transversală

• B = travee (între 2 stâlpi) – pe direcție longitudinală
• Cadre axe A, B, C, D – longitudinale
• Cadre axe 1, 2, 3, 4, 5 – transversale
• Cadre axe A, D, 1, 5 – marginale
• Cadre axe B, C, 2, 3, 4 – curente
• Stâlpii – poziționați la intersecția axelor clădirii
• Grinzile principale – cele transversale (axe 1, 2, 3, 4, 5)
– reazemă doar pe stâlpi
• Grinzile secundare – cele longitudinale (mai dese) –
reazemă atât pe stâlpi, cât și pe grinzile principale
• Planșeul reazemă pe grinzile secundare (longitudinale)
• Stâlpii sunt ancorați la baza parterului în fundații
• În traveele 3-4 (doar marginale) – contravântuiri
verticale pe direcția longitudinală
Vedere în plan (orizontal) – clădire în cadre

 Structuri în cadre metalice contravântuite
– Cadre contravântuite centric
cv. în X cv. diagonale cv. în V cv. în V inversat
– Cadre contravântuite excentric
cv. în K cv. în D cv. în V cv. în Y
20
Distribuția încărcărilor în structuri
– Flux continuu – prin elementele structurale
– Încărcări gravitaționale – SUS ► JOS (acoperiș ► fundații)
– Încărcări laterale – EXTERIOR ► INTERIOR ►► FUNDAȚII
1. Planșeu
1
2
2. Grinzi secundare
3. Grinzi principale
3 4. Stâlpi
4
5. Fundații
5
6. Teren fundare
6
Distribuția încărcărilor în structuri

– Distribuția încărcărilor din planșee către grinzile pe care acestea
reazemă:
Armat pe o direcție Distribuția încărcărilor – o direcție
Armat pe 2 direcții Distribuția încărcărilor – 2 direcții
21
Distribuția încărcărilor și arii aferente
– Distribuția încărcărilor din planșee (armate pe o direcție) către grinzile pe
care acestea reazemă:
Aria aferentă grinzii secundare

curente (cu lațime aferentă L/3)
Aria aferentă grinzii secundare

marginale (cu lațime aferentă L/6)
Aria aferentă grinzii principale

curente (cu lațime aferentă B)
Aria aferentă grinzii principale

marginale (cu lațime aferentă B/2)
Lățimea aferentă – perpendiculara pe grinda pt.

care se calculează!!! (1/2 distanța până la grinda
învecinată într-o parte + 1/2 distanța până la
grinda învecinată în cealaltă parte)
Eurocodurile structurale
 Norme tehnice comune pentru proiectarea structurilor pentru
construcţii în ţările membre ale Uniunii Europene.
 Specificitatea la nivel naţional se asigură prin Anexe Naţionale.
 Pachetul EUROCODE:
– EN 1990 Bazele proiectării
– EN 1991 Acţiuni asupra construcţiilor
– EN 1992 Calculul şi proiectarea structurilor din beton
– EN 1993 Calculul şi proiectarea structurilor din oţel
– EN 1994 Calculul şi proiectarea structurilor compuse din otel şi
beton
– EN 1995 Calculul şi proiectarea structurilor din lemn
– EN 1996 Calculul şi proiectarea structurilor din zidărie
– EN 1997 Calculul şi proiectarea fundaţiilor şi inginerie geotehnică
– EN 1998 Calculul şi proiectarea structurilor de construcţii rezistente
la cutremur
– EN 1999 calculul şi proiectarea structurilor din aluminiu.
22
 Structura Eurocodurilor
– Exemplu: Eurocode 3
 Relația dintre Eurocoduri
Siguranţa structurală,
servicibilitate şi
durabilitate
Acţiuni în structuri
Dimensionare şi
detaliere
Proiectare
geotehnică şi
antiseismică
23
Anexele Naționale (NA):
 Oferă valori alternative celor recomandate in Eurocoduri (numai
in situaţiile specificate).
 Oferă valori pentru mărimi simbolizate dar neprecizate numeric
în Eurocoduri.
 Oferă date specifice la nivel regional şi /sau naţional (încărcări
climatice, hazard seismic etc.).
 Proceduri de calcul/ verificare alternative celor din Eurocoduri
(numai in situaţiile specificate în Eurocoduri).
Anexele naţionale mai pot conţine:

 Anexe informative
 Informaţii complementare necontradictorii (NCC) prevederilor
din Eurocoduri.
 EN 1990 (Eurocode 0 – EC0) – Bazele proiectării structurilor
– Este norma Eurocode care prezintă principiile de proiectare ale

structurilor.
– Stabileşte principiile şi cerinţele pentru:

• siguranţa structurală;
• condiţiile de serviciu ale structurilor;
• durabilitate.
– Descrie:
• bazele de proiectare şi verificare;
• oferă metodologii privind siguranţa structurală;
– Este împărţit pe mai multe secţiuni
24
 Conținut EN 1990 - Bazele proiectării structurilor:
– Secţiunea 1: Generalităţi;
– Secţiunea 2: Cerinţe pentru construcţii;
– Secţiunea 3: Principiile stărilor limită;
– Secţiunea 4: Variabilele de bază;
– Secţiunea 5: Analiza structurală şi proiectarea asistată de
experiment;
– Secţiunea 6: Verificarea prin metoda factorului parţial;
– Anexa A (normativă): Aplicaţii pentru structuri (1)
Aplicaţii pentru poduri (2);
– Anexa B (informativă): Managementul siguranţei structurale pentru
construcţii;
– Anexa C (informativă): Bazele proiectării cu ajutorul factorului
parţial şi a analizei de siguranţă;
– Anexa D (informativă): Proiectarea asistată de experiment.
 EN 1991 (Eurocode 1 – EC1) – Acțiuni în construcții
– Prezintă tipurile de acţiuni (încărcări) care pot acţiona în construcţii

(pe structuri).
– Prezintă valori minime şi maxime ale încărcărilor care acţionează

asupra structurilor
– Este împărţit pe mai multe părţi şi secţiuni
– Conţine Anexe Naţionale (NA), caracteristice fiecărui stat membru

UE pentru definirea valorilor caracteristice ale încărcărilor care
acţionează asupra construcţiilor, în principal pentru încărcările
climatice (incluzând hărţi cu distribuţia valorilor caracteristice ale
încărcărilor).
25
 Părți principale EN 1991 – Acțiuni în construcții:
– EN 1991 partea 1: Acţiuni generale
– EN 1991 partea 2: Încărcări din trafic pentru poduri
– EN 1991 partea 3: Acţiuni induse de macarale şi alte echipamente
– EN 1991 partea 4: Acţiuni pentru silozuri şi rezervoare
 Partea 1 (principală) a EN 1991 – Acțiuni generale - se ocupă de
tipurile principale de acţiuni :
– EN 1991-1-1: Acţiuni generale: Densităţi, încărcări
permanente, acţiuni impuse în construcţii
– EN 1991-1-2: Acţiuni generale: Acţiuni asupra structurilor

supuse la foc
– EN 1991-1-3: Acţiuni generale: Încărcări din zăpadă

– EN 1991-1-4: Acţiuni generale: Încărcări date de vânt
– EN 1991-1-5: Acţiuni generale: Acţiuni termice asupra construcţiilor

– EN 1991-1-6: Acţiuni generale: Acţiuni în timpul execuţiei
– EN 1991-1-7: Acţiuni generale: Acţiuni accidentale
26
 EN 1992 (Eurocode 2 – EC2) – Proiectarea structurilor din beton
armat
– Conţine reguli de dimensionare a structurilor din beton, beton
armat şi beton precomprimat.
– Procesul de proiectare se bazează pe normativele EN 1990 (Bazele

proiectării structurilor) şi EN 1991 (Acţiuni în construcţii).
– Conţine mai multe părţi şi secţiuni:

• EN 1992-1-1: Prevederi generale şi prevederi pentru construcţii
• EN 1992-1-2: Structuri din beton supuse la acţiunea focului
• EN 1992-2: Poduri din beton şi beton precomprimat
• EN 1992-3: Structuri care susţin sau conţin lichide
 EN 1993 (Eurocode 3 – EC3) – Proiectarea structurilor din oțel
– Conţine reguli de dimensionare a structurilor din oţel.


• EN 1993-1: Părţi generale
• EN 1993-2: Poduri din oţel
• EN 1993-3: Alte aplicaţii: 1993-3-1 – Turnuri
1993-3-2 – Stâlpi din oţel
• EN 1993-4: Alte aplicaţii: 1993-4-1 – Silozuri
1993-4-2 – Rezervoare
1993-4-3 – Conducte din oţel
• EN 1993-5: Piloţi din oţel
• EN 1993-6: Structuri de rezemare pentru macarale
27
 EN 1993-1 – Părți generale
– 1993-1-1: Prevederi generale şi prevederi pentru construcţii
– 1993-1-2: Structuri din oţel supuse la foc
– 1993-1-3: Reguli suplimentare pentru elemente şi table
profilate la rece
– 1993-1-4: Reguli suplimentare pentru elementele din oţel
inoxidabil
– 1993-1-5: Structuri din plăci încărcate în planul lor
– 1993-1-6: Structuri din plăci curbe subţiri
– 1993-1-7: Structuri din plăci încărcate în afara planului
– 1993-1-8: Proiectarea îmbinărilor
– 1993-1-9: Structuri din oţel supuse la oboseală
– 1993-1-10: Tenacitatea materialelor şi proprietăţile
perpendiculare pe grosime
– 1993-1-11: Proiectarea structurilor din elemente întinse
– 1993-1-12: Reguli suplimentare pentru structuri care folosesc
oţeluri de înaltă rezistenţă, până la S700.
 EN 1994 (Eurocode 4 – EC4) – Proiectarea structurilor compuse
oțel-beton
– Conţine reguli de dimensionare a structurilor compuse din oţel şi
beton.

– Pe lângă aceste două normative, EN 1994 face trimitere la EN1992 şi

EN 1993, în fapt EN 1994 combinând cele două materiale de
construcţie (oţel şi beton).

• EN 1994-1: - 1994-1-1 – Prevederi generale şi prevederi pentru
construcţii
- 1994-1-2 – Structuri compuse supuse la foc
• EN 1994-2: Prevederi generale pentru poduri compuse
28
 EN 1995 (Eurocode 5 – EC5) – Proiectarea structurilor din lemn
– Conţine reguli de dimensionare a structurilor din lemn.


construcţii
- 1995-1-2 – Structuri din lemn supuse la foc
• EN 1995-2: Prevederi generale pentru poduri din lemn
 EN 1996 (Eurocode 6 – EC6) – Proiectarea structurilor din zidărie
– Conţine reguli de dimensionare a structurilor din zidărie.


construcţii
- 1996-1-2 – Structuri din zidărie supuse la foc
• EN 1996-2: Aprecieri privind proiectarea, selecţia materialelor

şi execuţia zidăriei
• EN 1996-3: Metode de calcul simplificat pentru structuri din

zidărie nearmată
29
 EN 1997 (Eurocode 7 – EC7) – Proiectarea geotehnică
– Conţine reguli de dimensionare geotehnică.

– Conţine două părţi:

• EN 1997-1: Prevederi generale
• EN 1997-2: Investigarea şi testarea terenului
 EN 1998 (Eurocode 8 – EC8) – Proiectarea structurilor la
acțiunea seismică
– Conţine reguli de dimensionare ale structurilor la acţiunea
seismică.

proiectării structurilor) şi EN 1991 (Acţiuni în construcţii), precum şi
pe proiectarea elementelor în conformitate cu Eurocode 2-6 şi 9.
– Conţine şase părţi şi mai multe secţiuni:

• EN 1998-1: Prevederi generale, acţiuni seismice şi prevederi pentru
construcţii;
• EN 1998-2: Poduri
• EN 1998-3: Reabilitarea structurilor
• EN 1998-4: Silozuri, rezervoare şi conducte
• EN 1998-5: Fundaţii, ziduri de sprijin şi aspecte geotehnice
• EN 1998-6: Turnuri, stâlpi şi şeminee
30
 EN 1999 (Eurocode 9 – EC9) – Proiectarea structurilor din
aluminiu
– Conţine reguli de dimensionare pentru structurile din aluminiu.

– Conţine cinci secţiuni:

• EN 1999-1-1: Prevederi structurale generale;
• EN 1999-1-2: Proiectarea la foc a structurilor din aluminiu;
• EN 1999-1-3: Prevederi suplimentare pentru structurile
supuse la oboseală;
• EN 1999-1-4: Prevederi suplimentare pentru tablele profilate
la rece;
• EN 1999-1-5: Prevederi suplimentare pentru plăci curbe
subţiri din aluminiu;
31

Curs Bazele Proiectarii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Bazele Proiectarii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bazele Proiectării Structurilor

Ciclul de viață al unei structuri

Ș.l.dr.ing. Adriana Chesoan

 SEMINAR – luni – sala A308:

 VACANȚĂ – 27.04.2019 – 05.05.2019

– Nota EVALUARE – subiecte scrise din curs

– Nota ACTIVITATE (media celor 3 note de mai jos minim 5):

• Test (1 problemă) – 1 notă cu pondere de 60%

• Fiecare notă – minim 5!

 Consultații – miercuri ora 15:00 – Dep. C-ții Metalice – parter (întrebări

Ciclul de viață al unei structuri

îl va deservi, având implicații majore asupra

 Principalele destinaţii ale construcţiilor civile, industriale şi

direcţii principale: longitudinal, transversal şi

 Dimensiunile în plan şi elevaţie sunt în general în strânsă

 Parametri geometrici trebuie să fie conformi si să respecte

acord între arhitect/beneficiar/inginer, care

• de a oferi gradul de libertate interioară dorit;

 Sistemul structural poate afecta libertatea interioară de compartimentare (ex.):

 Sistemul structural derivă în general din destinaţia structurii: pentru halele

de comun acord între

• determinarea încărcărilor din acţiunile

Este de preferat ca pentru structuri importante amplasamentul clădirii să

Avize, acorduri, aprobări

 Documentul pe baza căruia poate începe construcţia structurii este

 Constrângerile impuse de aceste planuri asupra unui anumit teren

Avize, acorduri, aprobări

– Inspectoratul de Stat in Construcții – ISC – emite următoarele

– Planurile şi documentaţia de execuţie trebuie să conţină liste exacte

– Pentru un proiect complet sunt implicaţi cel puţin trei specialişti,

arhitectură inginerilor de structură şi

– Principalele atribuţii ale arhitectului:

• condiţiile speciale de design;

• aspecte de detaliu ale faţadelor şi ale elementelor interioare.

– Procesul de proiectare structurală cuprinde următoarele:

– instalaţii de curent cu voltaj scăzut (telefonie şi internet);

– instalaţii de încălzire şi răcire, aer conditionat, evacuarea a aerului

– cabluri pentru televiziune;

– poziţionarea coşurilor de fum etc.

– Verificarea realizării construcţiei în conformitate cu proiectul de

– Pentru fiecare etapa importantă din timpul execuţiei se semnează

 Întreţinerea structurii reprezintă menţinerea formei şi a elementelor de

 Orice modificare adusă proiectului iniţial se face cu acordul

Sfârșitul ciclului de viață

 Reabilitarea sau schimbarea destinaţiei este un proces de

 Demolarea reprezintă procesul de desfiinţare a unei structuri şi redare

 Rezistenţa (efortul maxim) reprezintă efortul (forţă raportată la aria

 Ductilitatea reprezintă capacitatea unui

Materialele casante (neductile) sunt cele care au

Materialele “moderne” – betonul – ciment Portland,

Poduri hobanate Poduri suspendate

Tipuri de sisteme structurale

Talpa Diagonale și montanți

Talpa Reazem de expansiune

Tipuri de sisteme structurale

Tipuri de sisteme structurale

– Soluţia pentru grinzi cu zăbrele care să ofere spaţiu de circulare

Zidărie portantă Pereți (diafragme) din beton armat

Tipuri de sisteme structurale

Tipuri de sisteme structurale

– cadrele – dispuse pe 2 direcții ortogonale (┴)

stâlp deschidere planșeu

Cadru multi-etajat Cadru multi-etajat